ELECTROSECURITATEA ÎN INSTALAŢIILE DE JOASĂ TENSIUNE

CUPRINS:I. INTRODUCERE

1. Importanţa cunoştinţelor de electrosecuritate2. Rolul pământului în electrosecuritate .

II. EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN1. Efectele benefice ale curentului electric2. Efectele nocive ale curentului electric3. Electrocutarea

III. ELECTROSECURITATEA ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE INDUSTRIALE1. Asigurarea protecţiei la suprasarcină2. Asigurarea protecţiei împotriva scurtcircuitelor3. Asigurarea protecţiei împotriva supratensiunilor 4. Posibilităţi de contact electric accidental în instalaţiile de joasă tensiune5. Protecţia prin legare la pământ6. Protecţia prin legare la nul7. Protecţia prin deconectare automată rapidă8. Separarea de protecţie9. Egalizarea potenţialelor

IV. PROTECŢIA INSTALAŢIEI ELECTRICE A UNEI LOCUINŢE1. Instalaţia electrică şi consumatorii într-o locuinţă2. Măsuri de protecţie în executarea instalaţiei3. Protecţia cablurilor4. Siguranţe fuzibile 5. Siguranţe automate 6. Nul de protecţie 7. Protecţia prin legare la pământ 8. Paratrăsnetul

V. PROTECŢIA APARATELOR ELECTROCASNICE1. Protecţia aparatelor audiovizuale 2. Protecţia calculatorului 3. Protecţia aparatelor de bucătărie 4. Protecţia aparatelor de curăţat şi întreţinut vestimentaţia 5. Protecţia aparatelor de curaţire şi întreţinere a locuinţei şi a corpului uman

VI. CONCLUZII-NORME DE PROTECŢIA MUNCII 1. Norme de conduită 2. Echipamente de protecţie3. Folosirea mijloacelor individuale şi auxiliare de protecţie4. Acordarea primului ajutor în caz de electrocutare

VII. CONSIDERENTE DIDACTICE

1. Importanţa cunoştinţelor de electrosecuritate Statisticile arată că, din păcate majoritatea accidentelor prin electrocutare nu se întâmplă în industrie , unde se lucrează cu tensiuni şi curenţi mari, într- adevăr periculoase , ci în gospodăriile particulare, la micii consumatori. În ciuda fapului că proiectanţii şi producătorii se ocupă în mod deosebit de securitatea electrică a produselor lor, totuşi în rândul consumatorilor sunt multe accidente , datorită mai ales lipsei de minime cunoştinţe în domeniul electric şi mai ales a necunoaşterii pericolelor şi a normelor de conduită corespunzătoare în utilizarea şi repararea aparatelor electrocasnice .Tot din surse statistice provine informaţia conform căreia referitor la accidentele din locuinţe :

- 22% din accidente se întâmplă din cauza lipsei de intreţinere a instalaţiei interioare, din cauza unor consumatori defectaţi, improvizaţii electrice

- 73% din accidente se întâmplă din cauza lipsei de cunoştinţe minime de electrosecuritate, şi a ignorării pericolelor

- 5% din alte cauze vezi bibliografie (6)Următorul tabel arată împărţirea pe grupe de vârste a accidentelor prin electrocutare.

DOMENIUL DE VÂRSTĂ PROCENTUL ACCIDENTELORsub 10 ani 7,5%11-14 ani 21,5%16-18 ani 13%21-30 ani 27%31-40 ani 12%

peste 40 de ani 19

Se poate observa ,cât de periclitată este vârsta de gimnaziu, vârsta primei pubertăţi, când copiii doresc să-şi încerce puterile, să dovedească lumii curajul , priceperea lor. Putem scădea acest procentaj dacă în cadrul educaţiei tehnologice atragem atenţia elevilor asupra pericolelor.S-a constat de asemenea că în cazurile de electrocutare la care persoana nici nu s-a gândit că ar fi pericol şi accidentul a fost o surpriză toatală , urmările au fost mult mai grave ,decât în cazurile în care cineva lucra cu prudenţă fiind conştient de pericol şi a fost electrocutat.

I. INTRODUCERE

Această lucrare îşi propune studiere problemei electrosecurităţii în instalţiile casnice şi industriale de joasă tensiune, tocmai ca să ofere cunoştinţe ample în acest domeniu. Lucrarea poate fi folositoare pentru oricine care îl citeşte, dar mai ales pentru profesorii de educaţie tehnologică , care prin vocaţia lor de dascăl au plăcerea de a-i introduce pe elevi în lumea fascinantă a ştiinţei şi tehnologiei , dar au şi obligaţia de a-i feri de pericolele care le-ar putea afecta sănătatea în cazul folosirii în necunoştinţă de cauză a realizărilor practice ale ştiinţei şi tehnologiei.

1. Rolul pământului în electrosecuritate Pământul poate fi conceput ca un conductor spaţial imens, în general neomogen şi neizotrop. Ca orice corp şi pământul are o anumită rezistivitate electrică. În mod empiric, intuitiv putem spune : cu cât rezistivitatea unui corp este mai mare , cu atât mai greu trece curentul electric prin el. Pământul are o rezistivitate relativ mare faţă de conductoarele obişnuite cum sunt cuprul, aluminiul.valoarea rezistenţei pământului depinde de tipul de sol : arabil , argilos , mlăştinos, nisipos... şi este influenţată de umiditate şi de temperatură. Cu cât umiditatea şi temperatura creşte cu atât scade rezistivitatea solului Cu cât presiunea exercitată asupra solului creşte cu atât rezistivitatea sa scade. Aceste caracteristici se referă mai ales la straturile superiore , până la adâncimea de 3 m. În medie se poate considera rezistivitatea 100 m , valoare superioră faţă de conductoarele obişnuite ca aluminiul , cuprul, cu 9 ordine de mărime. Totuşi valoare rezistenţei solului este destul de mică , apropiată de valoarea conducoarelor metalice , datorită secţiunii sale foarte mari , prin care poate trece curentul electric. În unele situaţii pământul se poate folosi chiar pentru transportul curentului electric.De exemplu în cazul tramvaielor , calea curentului este următoarea :staţia de alimentare - firele aeriene de deasupra şinelor-colectorul tramvaiului- circuitul electric al tramvaiului- şinele – pământul-staţia de alimentare. În general rezistenţa a circuitului electric stabilit prin pământ este influenţată simţitor de prezenţa electrozilor de intrarea –ieşire în şi din pământ. Aceşti electrozi au construcţie specială şi se numesc prize de pământ. Vom vorbi detaliat despre ele în subcapitolul III.4. După intrarea în pământ curentul se distribuie uniform , simetric în direcţie radială. Pe măsura îndepărtării de electrod, secţiunea parcursă de curent creşte, densitatea de curent scade , potenţialul pe suprafaţa pământului scade de la valoarea maximă pe electrod până la zero la o distanţă foarte mare de electrod. Practic zona de influenţă a prizei de pământ (în care potenţialul diferă încă de zero) corespunde unei emisfere cu rază de aproximativ 20m. Pe suprafaţa solului , liniile echipotenţiale sunt cercuri concentrice cu având centrul chiar electrodul prizei de pământ. Distanţa mai mare de 20m se poate considera o zonă de potenţial nul.

potenţialul pământului în apropi- Uerea scurgerii de curent

distanţa de la priza 20m 0 m 20 m

de pământ

II.1. Efectele benefice ale curentului electricDeoarece corpul uman însuşi foloseşte curenţi electrici de mică intensitate în fucţionarea sa , medicina a descoperit multe efecte benefice ale curentului electric. De exemplu:

- Stopul cardiac provenit din diferite cauze (înec, infarct,...) poate fi înlăturat , folosindu-se şocuri electrice de intensitate şi durată controlată de către medici.

- Electromagneţi de formă circulară sunt folosiţi în fizioterapie pentru tratarea afecţiunilor coloanei vertebrale.

- Bolnavii cu afecţiuni ale sistemului nervos , suferind de paralizie respiratorie , sau a membrelor inferioare pot din nou respira, merge , cu ajutorul unor aparate care produc stimuli electici artificiali, care înlocuiesc stimulii nervoşi naturali

- Electrocauterizările înseamnă arderea rănilor, tumorilor, cu ajutorul unor curenţi controlaţi, având avantajul că se poate bine delimita ţeşutul sănătos de cel bolnav,.intervenţia durează fracţiuni de secundă, nivelul de durere provocat fiind minim. La intervenţii mai mici nici nu este nevoie de anestezie.Cauterizarea din punt de vedere electric înseamnă aplicarea unei tensiuni de frecvenţă mare pe ţesutul bolnav. Unul dintre electrozi este chiar „cuţitul” chirurgului. Curentul care trece prin ţesut va avea ca efect o densitate mare de curent şi o temperatură ridicată, ceea ce favorizează arderea în locul dorit şi coagularea sângelui în regiunile învecinate, astfel munca chirurgului este „curată”, fără sângerări.

II.2. Efectele nocive ale curentului electric Electrocutarea – apare la atingerea obiectelor aflate sub tensiune în mod normal, sau

în mod accidental –acestei teme îi vom acorda atenţie deosebită în sub capitolul următor. Arsuri cauzate de curentul electric – arcul electric este acela ce produce cele mai

grave arsuri. El poate deteriora ţesuturile pielii, dar la intensităţi şi durată mai mare poate produce arderea muşchilor , ale organelor interne sau chiar a nervilor sau oaselor. În astfel de cazuri , când arsura ajunge până la organele interne , accidentul este de obicei mortal.

Orbire- tot arcul electric de scurtcircuit de putere mare (sau la sudură executată fără echipament de protecţie) prin radiaţiile luminoase puternice poate arde retina ducând la orbire temporară în cazuri mai uşoare şi orbire definitivă în cazuri mai grave

Zonă de potenţial nul

Zonă de potenţial nul

zona de influenţă a prizei de pământ

II. EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Incendii – de multe ori auzim, vedem la ştiri despre incendii cauzate de defectarea instalaţiei electrice. Într-adevăr , deterioararea instalţiei electrice, a apatatelor electrice este urmată de producerea de scântei, arcuri electrice, iar în medii favorabile acestea pot produce incendii. Cuvântul cheie este “medii favorabile”. Producerea unei scântei nu trebuie neapărat să ducă la o catastrofă. Ne putem feri de incendiile produse de instalaţia şi aparatura electrică , dacă respectăm normele de securitate şi pază contra incendiilor şi anume:

- Folosirea de tuburi de protecţie din material plastic neconductor şi neinflamabil pentru instalaţiile din pereţii clădirii

- Folosirea de carcase neinflamabile pentru tablourile de distribuiţie- Folosirea de siguranţe fuzibile şi automate autorizate şi neutilizarea de improvizaţii- Evitarea supraîncărcării instalaţiei- Folosirea de cabluri izolate şi verificarea periodică a izolaţiilor - Unul din cele mai importante măsuri este depozitarea , aşezarea materialelor uşor

inflamabile, departe de instalaţiile, aparatele electriceAlte detalii se mai găsesc în capitolul VI fiind vorba de norme de conduită în folosirea instalţiilor electrice.

Explozii - se pot produce în încăperi unde în caz accidental a ajuns gaz , sunt depozitate materiale uşor inflamabile. Instalaţii şi aparatură electrică poate lucra şi în medii periculoase , dar pentru acestea există construcţii speciale , încapsulări etanşe , de diferite grade de etanşietate , care sunt concepute şi executate pentru asfel de împrejurări. În utilizările cotidiene însă instalţiile electrice trebuie ferite de asfel de medii , reprezentând pericol eminent de explozie.

II.3. ElectrocutareaII.3.1Aspectele fizice ale fenomenuluiTrecerea curentului electric prin organismului uman poartă numele de electrocutare.În continuare explicăm acest fenomen din punct de vedere al fizicii.Pentru ca în locuinţă să funcţioneze orice aparat electric , trebuie să-l racordăm la cele două poluri ale reţelei electrice de curent alternativ; la fază şi la nul.

F 220 V potenţialul fazei este VF= 220 V

O 0 V potenţialul nulului este VO= 0 V

între cele două poluri există diferenţa de potenţial , deci tensiunea

În acest caz este vorba de un circuit întrerupt, şi este caracterizat numai prin tensiunea U.Crent nu circulă deoarece cele două conductoare sunt izolate de aerul dintre ele care are rezistenţa aproape infinit de mare. Deci intensitatea curentului I=0 AÎn cazul în care la cele două poluri (conductoare ) se conectează un consumator de rezistenţă echivalentă R , curentul va circulă dinspre fază ,către nul , prin intermediul consumatorului .

circuitul este caracterizat atât prin teniunea U= 220 V cât şi prin intensitatea curentului

II.3.2.Câteva împrejurări periculoase frecvent întâlnite

Atingerea cu obiecte metalice, sau cu mâna a celor 2 poli ai prizei (picioarele sunt izolate de pământ prin covor , muşama izolatoare). Acest copil se joacă la priză. Atinge ambii poli cu câte o bucată de sârmă . Calea curentului va fi :Faza reţelei de alimentare - polul prizei- mâna dreaptă a copilului- braţul drept –inima – braţul stâng – mâna stângă -celălalt pol al prizei- nulul reţelei

Atingerea accidentală a fazei când suntem cu picioarele pe pământ . În acest caz o femeie întinde rufele pe o sârmă instalată între casă şi un copac . Accidental linia aeriană s-a rupt şi a căzut peste sârmă. Calea curentului va fi : conductorul de fază a liniei aeriene – sârma pentru atârnat rufe- rufele , care din cauza umezelii au devenit foarte bune conducătoare de electricitate- mâna femeii- inima femeii- picioarele femeii- pământul care se comportă ca şi un uriaş conductor putând absorbi o cantiate enormă de electricitate.

conductorul de fază F

Atingerea carcasei metalice a unui aparat electric avariat , unde conductorul de fază atinge în mod accidental carcasa. În cazul de faţă este vorba de o maşină de spălat , (după cum am văzut şi în statistici , sursă frecventă de accidente) , al cărui motor electric s-a defectat . Calea curentului este : polul de fază al reţelei electrice de alimentare – conductorul de fază al cablului de legătură dintre maşină şi priză - motorul electric-conductorul defect care atinge carcasa- carcasa metalică-mâna persoanei care atinge carcasa- inima sa- picioarele pe o pardoseală de beton – pământ

F 0 conductorul motorului electric atinge accidental carcasa maşinii de spălat

Căderea la pământ a unui conductor aerian de înaltă sau medie tensiune.

Aparaturăelectrică

Procentul de accidenteproduse în preajma lor

Linii electrice aeriene :- căţărare pe stâlpi- atingerea firelor căzute la pământ- atingere de stâlpi, ancorări ajunse

accidental sub tensiune

Total 40,1 %- 23%- 15,65- 1,5%

Aparatură electrocasnică defectă Total 10 %Instalaţii electrice improvizate în locuinţă Total 15,8%Coductoare folosite la întinderea rufelor ajunse accidental sub tensiune

Total 7,5

Aparate radio , tv Total 7,5%Alte cauze Total 20%

Din acest tabel putem vedea cât de importantă este educarea elevilor în domeniul tehnic , atrăgându-le atenţia asupra pericolelor. Procentul de 40 % de accidentări în preajma firelor aeriene căzute la pământ ne arată totală ignoranţă, necunoaşterea realităţilor fizice.

În cazul de faţă o linie de medie tensiune este deteriorată şi are un fir căzut la pământ. Precum am tratat problema în introducere curentul se răspândeşte în pământ , formând linii echipotenţiale de formă circulară la suprafaţa pământului. După cum se vede şi în figură valoare potenţialului scade de la locul punerii la pământ , pe parcurs cum ne îndepărtăm de el. În această zonă „de influenţă” se întâmplă un fenomen interesant. Între două puncte ale zonei (dacă nu se află chiar pe acelaşi cerc) există o difernţă de potenţial. De exemplu , un om care păşeşte în direcţie radială poate fi grav electrocutat deoarece cele două picioare se află la potenţiale diferite. Cu cât pasul e mai mare, diferenţa de potenţial numită tensiune de pas e şi ea mai mare. Pericolul scade dacă persoana păşeşte cu paşi mici, iar dacă sare cu ambele picioare deodată , aflându-se cu ambele picioare pe aceeaşi linie echipotenţială este în afară de pericol.

A căzut la pământ un fir de medie tensiune Potenţialul pământului în diferite puncte de 20kV=20000V 20kV 18kV 16kV 14kV 12kV 10kV

Tensiunea de pas 12000V 2000V curent prin corp 10000V

S-a constat că din totalitatea electrocutărilor 40% se produce în preajma liniilor aeriene.

II.3.3.Efectele curentului asupra organismului uman

U-tensiunea electrică (diferenţa de potenţial ) dintre două puncte , măsurată în [V]I-intensitatea curentului electric, măsurată în [A]R-rezistenţa din circuit, măsurată în []

Efectul cel mai însemnat asupra organismului uman îl are I-instensitatea curentului

unde U =tensiunea la care este supus corpul uman R= rezistenţa corpului uman I = intensitatea curentului care trece prin corpul uman în mod accidental

Factorii care determină periculozitatea electrocutării sunt:

-intensitatea curentului electric

-tensiunea cu care vine în contact persoana

-rezistenţa electrică a corpului omenesc ,rezistenţa medie a corpului este de 1000 şi poate avea valori mai mari pentru piele uscată şi valori mai mici pentru o piele umedă

-gradul de periculozitate a mediului

-durata de acţiune a curentului -pentru un timp mai mic de 0,001 s curentul nu este periculos

z-calea curentului în corpul omenesc . -starea de sănătate a persoanei accidentate

{-starea de sănătate a individului

|- frecvenţa curentului electric- curent continuu, curent alternativ de joasă, medie , sau înaltă frecvenţă, la o frecvenţă cuprinsă între 10 şii 100 Hz , curentul poate fi mortal

-atenţia cu care a efectuat operaţia persoana accidentată- dacă ştia că există pericol mare se fereşte , dar dacă şocul electric este total neaşteptat sistemul nervos se poate bloca,paraliza persoana neputându-se îndepărta ulterior când şi-a dat seama ce se întâmplă , de sursa de tensiune

În continuare vom trata fiecare factor în parte

Factorul intensitate

Legea lui Ohm U= I• R

Omul practic nu simte că prin corpul său trece curent. Numai dacă mai multe minute este supus acestui curent poate simţie o senzaţie de jenă, deranj , dar nu există pericol real de accidentare.

Omul simte furnicături, înţepături , uşoare contracţii ale muşchilor,durere. Simptomele sunt neplăcute dar nu reprezintă pericol pentu inimă sau centrul de respiraţie a sistemul nervos . Totuşi o astfel de electrocutare poate provoca accidente grave prin elementul său de surpriză. Omul care nici nu se gândeşte că i se poate întâmpla ceva rău şi este ectrocutat se sperie, are reacţii involuntare de apărare. Dacă persoana se găseşte pe o scară sau în general la înălţime, se poate dezechilibra şi se accidentează grav din cauza căzăturii. De exemplu un muncitor în construcţii a vrut să execute o gaură într-un perete cu ajutorul unei dălţi. Nu s-a interesat din timp despre căile de curent şi a deteriorat cu dalta izolaţia unui conductor electric . A fost uşor electrocutat , dar din cauza şocului neaşteptat a căzut de pe scară şi lovindu-se la cap a murit. Chiar pentru valori ale intensităţii curentului electric de peste 5mA apar stări de contracţii ale muşchilor , mai ales ale mâinii, care duc la strângerea involuntară a obiectelor din mâna omului. Dacă în mână a avut chiar obiectul (conductor, instrument, carcasă, ...)ajuns accidental sub tensiune , îi este imposibil să se îndepărteze de sursa de tesiune .Cu cât curentul e mai mare , el va strânge cu atât mai mare putere obiectul , deci are nevoie de ajutorul celorlalţi pentru a se elibera. La această intensitate a curentului , dacă durata nu este prea mare apare o stare de şoc , bătăi mai rapide ale inimii, stare de alertă a nervilor,creşterea tensiunii arteriale, dar dacă în timp util persoana este scoasă din circuitul electric ,ea îşi va reveni. Dacă durata e mai mare , apar aceleaşi fenomene , ca şi la curenţii mai mari fibrilaţia inimii, blocarea centrului nervos al respiraţiei

Curentul care trece prin corp are efecte asupra întregului organism , dar efectul cel mai puternic major îl exercită asupra inimii şi al sistemului nervos. Bătăile inimii devin neregulate , creşte numărul bătăilor până la câteva sute bătăi pe minut,amplitudinea lor este foarte mică,ne mai contribuind la circulaţia sângelui. Acest fenomen se numeşte fibrilaţia inimii. În aceste condiţii inima nu-şi mai poate îndeplini sarcinile normale , de pomparea sângelui în organism şi se poate instala moartea Curentul poate să producă şi pareza inimii ,însă în majoritatea cazurilor se instalează fibrilaţia inimii.Asupra sistemului nervos , curentul electric acţionează practic prin punctele cunoscute de la acupunctură , cel mai grav fiind tulburarea centrului nervos al respiraţiei, astfel suspendându-se şi această funcţie vitală pentru om.Persoana accidentată ajunge în starea de moarte clinică. Moartea definitivă, ireversibilă se instalează doar peste 5-7 minute.Trebuie să înţelegem că în timpul fibrilaţiei inima su suferă leziuni, deteriori, este doar forţată la o activitate improprie. Din această cauză electrocutatul trebuie cât mai repede eliberat de sub influenţa tensiunii , apoi trebuie încercată o reanimare în sesul pornirii funcţionării normale a inimii. Când inima nu funcţionează cauza morţii este faptul că celulele organelor vitale şi mai ales a creierului nu primesc alimentele şi oxigenul necesar transportat de sânge. Dacă reuşim să pornim circulaţia sângelui în timp util (5-7 minute) şi să o menţinem chiar artificial , de asemenea aplicăm respiraţia artificială în caz de stop respiratoriu, electrocutatul se poate salva .

La astfel de intensităţi problema nu mai este fibrilaţia. La trecerea curentului de la

0,1mA

1mA-10mA

10mA- 50mA

50mA-80mA

peste 5A

elementul conductor în corpul uman, se produce un arc electric , acesta producând arsuri ale pielii şi ţesuturilor mai adânci. S-au produs mai multe electrocutări la astfel de intensităţi unde electrocutatul eliberându-se chiar singur de sursa de tensiune ,nu a murit,însă a suferit arsuri grave de piele şi ţesuturi. Dacă durata acţiunii curentului este mare , ard căile curentului prin organism şi electrocutarea poate fi mortală din cauza arsurilor suferite de organele interne. Acelaşi efect îl întâlnim şi la trăsnet însă la intensitate mult mai mare, calea curentului prin corp carbonizându-se.

Concluzii :Din cele relatate de până acum ne putem da seama că omul este foarte sensibil la curentul electric. Am arătat efectele nocive ale curenţilor de 10-100mA . Aceste valori în apicaţiile electroctehnice sunt extrem de mici.De exemplu printr-un bec simplu din apartament , care are valoarea de 100W , la tensiunea reţelei de alimentare de 220 V , trece un curent de intensitatea de :

Deci la schimbarea unui singur bec banal ne putem electrocuta mortal

INTENSITA-TEA CUREN-

DURATA DE

EFECTUL CURENTULUI PRIM AJUTOR

Curentul maxim admis să treacă prin organismul uman fără a-l pune în pericol este de :- 10 mA în curent alternativ- 50 mA în curent continuu

Toate datele enumerate până acum şi în continuare despre valorile permise ale curenţilor se referă la bărbaţi sănătoşi. Pentru femei, copii, bolnavi , valorile se reduc cu circa 30%

TULUI ACŢIUNE0-1mA nedefinită Nu se prea simte, persoane mai sensi-

bile simt furnicături-

1-5 mA nedefinită Furnicături şi scuturarea nervoasă a mâinilor sau picioarelor

Calmare verbalăUn pahar cu

apă5-10 mA nedefinită Contracţii ale muşchilor mâinii, dar

accidentatul se mai poate elibera sin-gur dacă depune un efort deosebit

Calmante, aer, apă

10-25 mA nedefinită Accidentatul nu se mai poate elibera singur, intensificarea ritmului cardiac

Eliberare de tensTrebuie dus la medic

10-25 mA nedefinită Creşte tensiune arterială, contracţii to-racice

Eliberare de tensTrebuie dus la medic

25-80 mA Maxim 25-30 s

Creşte tensiunea arterială,Respiraţia este neregulatăFibrilaţia inimii

Eliberare de tensRespiraţie artificial-lă , masaj cardiacchemată salvarea

80 mA –5 A Chiar şi 0,1-0,3 s

Fibrilaţia ireversibilă a inimii. Reuşita salvării este puţin probabilă

Eliberare de tensRespiraţie artificial-lă , masaj cardiacchemată salvarea

Peste 5A nedefinită Stop cardiac şi respiratoriu Arsuri grave ale corpuluiReuşita salvării este puţin probabilă

Eliberare de tensRespiraţie artificial-lă , masaj cardiacchemată salvarea

Factorul tensiune

După cum am explicat în paragraful anterior efectele curentului depind de intensitatea curentului, iar intensitatea depinde de tensiune şi de rezistenţa electrică a individului .Deci nu putem da valori exacte ale tensiunii periculoase sau nepericuloase.S-a întâmplat ca înalta tensiune să producă efecte mai puţin periculoase decât tensiuni foarte mici, care au devenit fatale. În mod convenţional se acceptă că tensiunea devine periculoasă peste 24 V. Acest lucru nu este adevărat.Caz real a fost accidentul unei persoane care fiind în cadă şi făcând baie , s-a electrocutat mortal la tensiunea de 6 V.În Europa este standard general folosirea tensiunii de 220 V în locuinţe. La o rezistenţă a corpului de 1000 , rezultă o intensitate de 220 mA , care deja provoacă fibrilaţia inimii.În mod normal rezistenţa corpului este mai mare, deci chiar la o electrocutare la această tensiune persoana accidentată ar trebui să supravieţuiască. De ce s-a alea totuşi această tensiune ?. Din motive economice. Folosirea unor tensiuni mai mici ar ridica foarte mult costurile transportului energiei electrice, şi a apartatelor electrocasnice. Folosirea tensiunilor mai mari ,chiar dacă ar fi rentabile economic , ar fi prea periculoase pentru consumatori.!!!! Atenţie !!!! Jucăriile electronice de obicei funcţionează la 3.....6V,trenuleţele, maşinuţele cu telecomandă, orga electrică la 12V . Pentru a economisi bateriile se utilizează alimentarea acestora de la reţea prin intermediul unor autotransformatorare mici. Aceste aparate sunt periculoase deoarece deteriorarea izolaţiei, arderea bobinei poate avea ca efect punerea părţilor metalice ale jucăriei , direct la tensiunea de 220V. Deci pentru jocul copiilor este mult mai sigur folosirea bateriilor.Uneletele mobile care se racordează prin cablu la reţea , chiar dacă funcţionează la tensiuni de 24V , sunt pericuoase deoarece izolaţia cablului mobil se poate deteriora .Totuşi ca şi concluzie putem observa : creşterea tensiunii creşte probabilitatea unei intensităţi mai mari, deci şi gravitatea unei electrocutări.

factorul : Rezistenţa electrică a corpului uman

Rezistenţa electrică a corpului uman diferă de la individ la individ deoarece depinde de mulţi factori, cum ar fi: pielea , ţesuturile muşchilor, organele interne, starea sistemului nervos şi chiar de procesele biofizice şi biochimice din organism . S-a constatat că un corp uman neînsufleţit are rezistenţa electrică de 1,6 ori mai mare decât a unei persoane vii.

Partea de corp Rezistivitatea electrică în xm

Sânge 1,5Ţesuturile muşchilor 2,2Piele umedă 1000Piele uscată 20000

Din acest tabel putem vedea clar că pielea nu numai că ne separă de mediul înconjurător, ne oferă protecţie termică, mecanică dar ne protejează şi din punct de vedere electric .Organele interne se comportă ca nişte conductoare electrice, iar pielea ca un dielectric natural.

Dacă stratul de piele este sănătos , uscat, fără tăieturi, corpul uman poate avea rezistenţa echivalentă între 20.000 şi 100.000 .. La un om bolnav , cu pielea umedă , având şi zgârieturi, tăieturi , rezistenţa echivalentă a corpului poate scădea până la 200 .Factorii care influenţează rezistenţa corpului sunt:

- valoarea tensiunii: când tensiunea creşte , rezistenţa corpului scade . Creşterea tensiunii are deci un dublu impact : creşte tensiunea , proporţional creşte şi intensitatea curentului , creşte tensiunea , scade rezistenţa corpului .Deci creşterea tensiunii este un factor foarte dăunător în cazul accidentelor de tip electrocutare

- punctul de contact pe corp- avem porţiuni mai rezistente şi porţiuni mai sensibile ale pielii, pe de altă parte punctul de contact va determina calea curentului prin organism

- suprafaţa de contact: cu cât suprafaţa de contact e mai mare , cu atât rezistenţa scade. Din această cauză uneltele electrice portabile prezintă pericol mai mare decât cele fixe , deoarece lucrătorul este nevoit să aibe contact direct pe suprafaţă mai mare cu acestea .(să le ţină în mână, să le sprijine cu picioarele , cu corpul)

- presiunea de contact: cu cât creşte presiunea , cu atât rezistenţa scade . Şi în acest caz unelete portabile sunt mai periculoase

- umiditatea mediului înconjurător: umiditatea în general scade rezistenţa electrică a oricăror obiecte, astfel cu cât umiditatea creşte , scade rezistenţa corpului

- temperatura mediului înconjurător: când este cald pielea devine transpirată, umedă şi plin de săruri care cresc şi ele conductivitatea pielii

- durata contactului sursa de tensiune : trecerea curentului distruge ţesuturile pielii , deci cu cât durata e mai mare , cu atât va scădea rezistenţa.Străpungerea pielii începe după 0,5 s şi se termină în 5 sau 6 s. Dacă înainte de străpungere persoana a avut o rezistenţă echivalentă de 10000 , după străpungere acesta poate scade la 1000 . Astfel durata de contact este un factor extrem de important.

Factorul : periculozitatea mediului înconjurătora) mediu foarte periculos

- umiditatea aerului este peste 97%- temperatura aerului este mai mare decât 35 ℃- sunt prezente materiale corosive- sunt prezente obiecte metalice care sunt în contact direct cu pământul, mai ales

dacă aceştia ocupă 60% din suprafaţa spaţiului închis. De ex . camere pentru spălat, baia . În baie cada , prin ţevile canalizării e legată direct de pământ , în momentul folosirii este plină cu apă, ocupă suprafaţă mare în încăpere, deci practic domină situaţia. Din această cauză , după cum se ştie în baie nici nu se montează prize, încăperea fiind considerată un mediu foarte periculos din punct de vedere electric.

b) mediu periculos- umiditatea aerului este între 75-97 %

- temperatura aerului este înte 30-35℃- prezenţa obiectelor metalice în contact cu pământul, suprafaţa lor fiind mai mică

decât 60% din suprafaţa încăperii- pardoseală conductoare din punct de vedere electric , de ex. beton, podea umedă,

pământ bătătorit, gresie , mozaic- prafuri conductoare , de ex . praf de grafit, pilitură de metal, - lichide care pot scădea rezistenţa electrică al obiectelor dinîncăpere- domeniu periculors din jurul caloriferelor , sau altor obiecte metalice în contact

cu pământul, se consederă cel până la distanţa de 0,8 m de la obiectEXEMPLE DE MEDII PERICULOASE

· bucătăria- deoarece conductele de apă, gaz, încălzire, canalizare fac legătură directă cu pământul, există multe obiecte metalice ca aragazul, chiuveta , caloriferul

· pivniţele- deoarece pardoseala este bună conducătoare de electricitate de obicei, ca şi betonul, lemn umed, pământ bătătorit umed neavând posibilitate de a se usca.

· magazii cu pardoseală de beton , sau pământ· bucătării de vară· laborator foto pentru amatori, din cauza prezenţei substanţelor chimice

c) mediu mai puţin periculos- umiditatea aerului este sub 75%- paroseala este uscată şi din material izolator- temperatura între 15-30 ℃

EXEMPLE DE MEDII MAI PUŢIN PERICULOASE· camerele de locuit – deoarece au de obicei o pardoseală uscată , acoperită de

covor, mochetă, umiditatea aerului e destul de mică, temperatura este sub 30℃ . Singurele obiecte periculoase sunt caloriferele , deoarece au contact direct cu pământul.

Factorul : durata de acţiune a curentului În cazul în care durata de acţiune este foarte mic, de ordinul 0,01-,001 s oricât de mare ar fi intensitatea curentului , el nu produce fibrilaţia inimii. Totuşi curenţii de intensitate mare chiar şi la o durată astfel de mică pot cauza, moartea prin distrugerea, carbonizarea ţesuturilor prin care a trecut curentul .Astfel de cazuri reprezintă trăsnetele , durata lor fiind mică , intensitatea curentului foarte mare, urmările extrem de grave. Prezentăm un tabel în care se exprimă cu relativă exactitate legătura dintre durata de acţionare şi curentul încă „nepericulos” din punct de vedere al fibrillaţiei inimii.Spunem totuşi că aceste date sunt relative ,deoarece sunt puternic influenţate de factorul surpriză. S-a constatat că în cazurile de electrocutare la care persoana nici nu s-a gândit că ar fi pericol şi accidentul a fost o surpriză toatală , urmările au fost mult mai grave ,decât în cazurile în care cineva lucra cu prudenţă fiind conştient de pericol şi a fost electrocutat.Totuşi nu putem extrapola această costatare. Chiar cunoscând pericolul ne putem accidenta grav.De asemenea nu este justificată acţiunea acelora care „verifică cu mâna prezenţa tensiunii, ei fiind obişnuiţi cu tensiunea , curentul”După cum am remarcat la rezistenţa electrică a corpului uman, pielea umană este un dielectric destul de bun , dar dacă este sub acţiunea tensiunii o durată mai mare, proprietăţile sale dielectrice scad şi va fi străpuns de curent. Dacă acţiunea tensiunii persistă în timp, locul de contact se

încălzeşte, începe să transpire, astfel rezistenţa electrică a pielii scade şi mai mult, deci durata mare a acţiunii curentului agravează accidentul.