INSTITUTUL INIMIIN. STANCIOIUCLUJ - NAPOCAELECTROCARDIOGRAFIE CLINICAProf.Dr. Radu Capalneanu, FESC, FACCCURS STUDENTI ANUL III

ELECTROCARDIOGRAFIA- metoda de investigatie paraclinica neinvaziva -Informatii asupra procesului electric

Informatii morfologice : hipertrofii, necroza

Informatii functionale : ischemie, severitatea unei valvulopatii

Informatii etiologice : sincopa, palpitatii, insuficienta cardiaca

Informatii prognostice : calitatea vietii, risc vital

Informatii homeostazice : diselectrolitemii, efecte iatrogene

Informatii terapeutice : cardiostimulare, defibrilator implantabil, resincronizare ventriculara

ELECTROCARDIOGRAFIE CLINICA - modalitati de inregistrare -

Electrocardiograma de repausElectrocardiograma la efortElectrocardiograma pe 24h (Holter)Electrocardiograma transtelefonicaElectrocardiograma prin telemetrie

Sistemul specific cardiac

Normal Impulse ConductionSinoatrial node

AV node

Bundle of His

Bundle Branches

Purkinje fibers

Potentialul de actiune

Depolarizarea si repolarizarea in celula miocardica

Depolarizarea cardiaca1233

ELECTROCARDIOGRAMA

INREGISTRAREA ELECTROCARDIOGRAMEI

Derivatiile bipolare si unipolare ale membrelor

DERIVATIILE CONVENTIONALE

Derivatiile precordiale standard

Morfologia electrocardiogramei normale

The ECG PaperHorizontallyOne small box - 0.04 sOne large box - 0.20 s VerticallyOne large box - 0.5 mV

Frecventa cardiaca

Determinarea axei electrice- QRS cel mai amplu in D1,D2,D3 ?- QRS echidifazic in D1, D2, D3 ?- QRS pozitiv in aVL, aVR, aVF ?

AXA ELECTRICA ?

AXA ELECTRICA ?

Ritmul cardiac normalTulburarile de ritm

Ritm cardiac normal

Bradicardia sinusala

Tahicardia sinusala

Aritmia sinusala respiratorie

Aritmia extrasistolica supraventriculara

Tahicardia paroxistica supraventriculara

TAHICARDIE PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA

Disfunctie de nod sinusal

Disfunctie de nod sinusal monitorizare Holter

Sindrom tahi-bradi(monitorizare Holter)

Fibrilatie atriala

FIBRILATIE ATRIALA

Flutter atrial

FLUTTER ATRIAL

Aritmie extrasistolica ventriculara

EXTRASISTOLE VENTRICULARE

TAHICARIE VENTRICULARA

Fibrilatia ventriculara

Tulburarile de conducere atrioventriculare

Tulburari de conducere atrioventriculareBloc a-v gr I

Bloc a-v gr II tip 1 (4:3)

Bloc a-v gr II tip 2 (2:1)

BAV grd. inaltRata conducerii : 4:1

Bloc a- v gr III (complet)

Bloc atrio-ventricular completBAV gr.III QRS larg

Hipertrofiile atriale si ventriculare

HIPERTROFII ATRIALE

HIPERTROFIE ATRIALA STANGA

HIPERTROFIE ATRIALA STANGA- P mitral -

HIPERTROFIE ATRIALA DREAPTA

Hipertrofii ventriculare

HIPERTROFIE VENTRICULARA STG

HIPERTROFIE VENTRICULARA DR

HIPERTROFIE BIVENTRICULARA

Tulburarile de conducere intraventriculare

Tulburari de conducere intraventriculare

BLOC DE RAMURA STANGA

BLOC DE RAMURA DREAPTA

HEMIBLOC ANTERO-SUPERIOR

BLOC BIFASCICULAR

Bloc trifascicular : hemibloc anterior+ bloc de ramura dr.+ PR lung

Ischemia , leziunea si necroza miocardica

Modificari ecg in boala coronarianaModificarile undei T = ischemie electrocardiografica- unde T negative ischemie subepicardica- unde T ascutite, simetrice ischemie subendocardica

Modificarile segmentului ST = leziune electrocardiografica- supradenivelarea ST leziune subepicardica- subdenivelarea ST leziune subendocardica

Modificarile undei Q = necroza electrocardiografica- unde Q cu caractere patologice - necroza

Negativarea undelor T = ischemie

ISCHEMIE SUBENDOCARDICA unde T ample, simetrice

Subdenivelarea segmentului ST = leziune subendocardica

Supradenivelarea segmentului ST - LEZIUNE SUBEPICARDICA

LEZIUNE SUBEPICARDICA INFERO-LATERALA

INFRCT MIOCARDIC ACUT INFERIOR

INFARCT MIOCARDIC ACUT ANTERIOR

Necroza miocardica unda Q patologicaInfarct miocardic vechi inferior

Necroza miocardica unde Q patologice

TESTAREA EKG LA EFORT

Tulburari electrolitice - hiperpotasemie

Efect digitalic

SINDROMUL DE PREEXCITATIE VENTRICULARA

SINDROMUL DE PREEXCITATIE VENTRICULARA ( WPW )

SINDROMUL DE PREEXCITATIE VENTRICULARA ( WPW )

CARDIOSTIMULAREA ARTIFICIALA

Cardiostimulare artificiala-functie de stimulare si de detectie-

Cardiostimulator bicameral

Electrozi de cardiostimulare artificiala permanenta

Stimulare endocavitara VD cu electrod bipolar

Principalele tipuri de cardiostimulari

Cardiostimulare unicamerala atriala (AAI)

Cardiostimulare unicamerala ventriculara (VVI)

Cardiostimulare bicamerala (DDD)

VVIR 60/120repausefort

Epuizarea sursei de energieTraseu cu fecventa de stimulare joasa Spike-uri fara captura ventriculara

Malfunctie prin deficit de stimulare(absenta stimularii)? ? ?

Malfunctie prin deficit de pacing VVI(absenta capturii)Intermitent spike-uri fara capturi ventriculare ???

Malfunctie prin deficit de stimulare si deficit de captura ??

Malfunctie prin deficit de sensing(undersensing)Spike-uri precoce in relatie cu depolarizarile spontane

Tahicardie ventriculara mediata prin deficit de sensing

Inhibarea stimulatorului prin efort fizic cu bratele - VVI (oversensing)(inhibitie prin miopotentiale)

Cardiostimulare cu resincronizare ventricularaCEA resincronizareRitm spontanCEA VVI

CARDIOSTIMULARE TRIPLUCAMERALA AD, VD, VS

CEA bicamerala CEA triple site

MULTUMESC PENTRU ATENTIE !