Home >Documents >Educa£ia i matricea dezvoltƒrii umanului

Educa£ia i matricea dezvoltƒrii umanului

Date post:28-Jan-2016
Category:
View:56 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Description:
Educaţia şi matricea dezvoltării umanului. Albuleţ Roxana Sânziana Duţă Teodora Mădălina Miulescu Miruna Luana Pedagogie, anul II. Argumentele care susţin abordarea problematicii dezvoltării umane de către psihologia educaţiei sunt, în esenţă, următoarele: - PowerPoint PPT Presentation
Transcript:

PowerPoint Presentation

Educaia i matricea dezvoltrii umanuluiAlbule Roxana SnzianaDu Teodora MdlinaMiulescu Miruna LuanaPedagogie, anul IIPage #Argumentele care susin abordarea problematicii dezvoltrii umane de ctre psihologia educaiei sunt, n esen, urmtoarele:

psihologia educaiei studiaz factorii dezvoltrii pentru a descoperi, explica i controla construcia fundamentelor psihologice ale unui subiect/grup uman prin puterea educaiei, privite ca sistem funcional, cu finalitate formativ (valoric);

educatorul/formatorul are ca misiune fundamental dezvoltarea i formarea personalitii ca o continu relaie ntre prezent, experinea trecutului i potenialul anticiprii viitorului.

Page #Paradigma educabilitii: concept, teorii, modele aplicaiiConceptul de educabilitate dezvolt ideea conform creia fiina uman conine ca matrice intern a structurii sale funcionale evoluia n progresie relativ controlabil a echilibrului tuturor componentelor personalitii sale.

Educaia este un proces de schimbare care duce la dezvoltarea subiectului ntr-un context de liberti asumate sau condiionate (A. Silva). Dezvoltarea prin educaie este esenialmente necesar nu numai pentru c umanizeaz trebuinele/nevoile fundamentale, dar i explic cum variaz ele de la un subiect la altul, ce mecanisme sunt implicate, ce acompaniamente emoional motivaionale definesc procesele complexe de personalizare, de individualizare.

Page #

Tem de reflecie

Predarea este tiin sau art?

Page #n anii 50 profesorul universitar Gilbert Highet de la Columbia University spunea n cartea intitulat Art of teaching:

,, ...consider c predarea este o art, nu o tiin. Mi se pare foarte periculos s aplici metode specifice tiinelor fiinelor umane... Predarea implic emoii, care nu pot fi surprinse i apreciate n mod sistematic... Trebuie s fii de acord c nu totul poate fi fcut cu ajutorul unor formule.(Highet, 1957, p.7, apud Stnculescu, 2008)

Page #,, ...eficiena oricrei profesii depinde foarte mult de bazele tiinifice ale acesteia. Activitatea profesorilor se va mbunti: a) cu ajutorul metodelor instrumentate tiinific, interpretrii obiective a datelor, n afara oricror idei preconcepute sau supoziii care nu au fost verificate; b) dac deciziile n educaie vor fi luate inndu-se cont de investigaiile tiinifice mai degrab dect de opinii generale.(Thorndike, 1962, p. 63, apud Stnculescu, 2008)

Page #Psihologia educaiei abordeaz educabilitatea coninnd ca intrinsec semnificativ problema ordinii create n personalitate de interaciunea celor patru factori:

ereditateamediul educaiaEul/Sinele

Page #Ordinea biologic i dezvoltarea psihoeducaional a umanuluiOrdinea biologic produce sau induce n dezvoltarea psihofizic un registru de achiziii, transformri i progrese n mare parte cunoscut i acceptat, temeiul constituindu-l aciunea legitilor ereditare.

Ereditatea exprim tendina organismului uman de a prezerva i transmite caracteristicile ascendenilor la descendeni.Page #Ordinea psihologic i dezvoltarea umanOrdinea psihologic introduce n paradigma dezvoltrii o serie de explicaii, unele dintre ele aflndu-i rdcinile n programul definit de calitatea mecanismelor constituite psihologic, dar pe fundalul nvrii, al mediului, al educaiei i al sinelui.

,,Dai-mi 12 copii cu o sntate bun i o conformaie bun i, prin educaie, pot garanta c voi face din fiecare specialistul pe care l vreau: medic, jurist, artist, om de afaceri (...),, independent de vrst, interese, ras. (J. B. Watson)

un plus de determinism social i emoional al dezvoltrii psihice, filiaiile aparinnd mediului natural fiind conexe i plasate n contextul comunitii umane, numit i context comunitar.

Page #Ordinea mediului i complexitatea dezvoltriiAvem n vedere mediul cu toate aspectele lui: culturale, geografice, sociale, nutriionale, profesionale. Determinanii de mediu se circumscriu principial urmtoarelor categorii de baz, efectele i magnitudinea interaciunii acestora fiind variabile:

fizice sau ecologice socialemodele culturalePage #Ordinea Eului n dezvoltarea umanOrdinea dat de puterea Eului/Sinelui genereaz i explic modul i mecanismel prin care subiectul nsui, ca entitae, i poate construi prorpia personalitae, i poate asigura un anumit stil i o anumit eficien general, i pune n micare potenialul adaptativ i creativ (combinaie de ereditate, mediu i psihologic specific activitilor de joc, nvare, munc i creaie).

Le putem ncorpora n ceea ce se numete ,,self-nvare, ,,self-management, dar mai ales ,,self-fizic, social, intelectual, emoional sau spiritual.

Selful este efectul unei aciuni personalizate a forelor de reglare i autoreglare a dezvoltrii psihice, aici incluzndu-se acte de voin, puterea atitudinal, calitatea forelor de automanifestare psihologic etc.Page #Dezvoltarea uman: concept, teorii, valori psihoeducaionale

Psihologia dezvoltrii reprezint studiul modificrilor psihologice care au loc de la natere pn la sfritul vieii. Ea studiaz att schimbrile care au loc n dezvoltarea uman, ct i factorii care determin, condiioneaz i influeneaz calitatea acestor schimbri.

Psihologii dezvoltrii au ncercat s descrie, s neleag i s explice rutele dezvoltrii i ritmurile schimbrilor comportamentale nsoitoare.

Page #Dezvoltarea uman: concept, teorii, valori psihoeducaionale Pentru aceasta, tentativele lor i-au gsit temeiuri, concepte, teorii i orientri n :

utilizarea de teorii i enunuri logice, adesea abstracte, privind natura dezvoltrii ; valorificarea, la nivelul cunoaterii timpului, a contribuiilor pe care disciplinele apropiate domeniului de baz le-au adus (biologia, sociologia, antropologia, psihanaliza, neurotiinele etc.) ; formularea unor enunuri cu valoare ipotetic, dar i asertiv, adesea condiional sau procedual, mai mult sau mai puin adecvate schimbrilor produse n conduita/comportamentele examinate ; examinarea diferitelor studii i cercetri replicative sau chiar inovative destinate s asigure un grad sporit de credibilitate enunurilor ipotetice formulate.

Page #Dezvoltnd ideile-cadru prezentate pn acum, apare i nevoia unor rspunsuri argumentate la cteva afirmaii sau chiar ntrebri-cheie/probleme-cheie privind dezvoltarea umanului din perspectiva psihologiei educaiei.

Tem de reflecie

Ritmul dezvoltrii (rate of development). Exist ritmuri diferite ale dezvoltrii ? Exist perioade sensibile i/sau critice n timpul dezvoltrii i cum se raporteaz ele la ritmul schimbrilor ?

Page # Perioadele sensibile au fost adesea asemnate cu o fereastr deschis nvrii, care se nchide treptat dup anumite perioade critice ale dezvoltrii. Ferestrele nvrii rapide exist, ns experiena nsi nchide aceste ferestre, (...) uneori din economie de efort (Blakemore, Ftith, 2006, p. 36).

Page #Teoriile dezvoltrii umaneStatutul teoriei/teoriilor privind dezvoltarea

Construcia i fundamentarea unei teorii a dezvoltrii umane are loc ntr-un context tiinific, istoric, sociocultural, psihologic i pedagogic relativ determinat.

Page #Teoriile dezvoltrii umaneDin punctul de vedere al principiului explicativ al transformrilor care au loc, orice teorie a dezvoltrii trebuie s aib ca int atingerea a trei obiective prioritare (Miller, 1989) :

s descrie coerent natura i coninutul schimbrilor n una sau mai multe arii ale comportamentului uman;s asigure, prin relevana conceptelor utilizate, un set de enunuri pertinente care confer legitimitate/identitate teoriei;s permit aplicaii productive i transferuri substaniale n i de la modelele de experimentare sau replicare a studiilor n domeniu.Page #Importante pentru psihologia educaiei sunt i criteriile de analiz a teoriilor dezvoltrii (Baltes, Schaie, 1973 ; Charles Worth, 1992 ; Miller, 1999):

Page #

Teorii ale dezvoltrii : teze, principii, orientriTeoriile experienialeOrientrilepsihodinamiceTeoriile etologice/ale adaptrii la mediu

Teoriile stadialitiiTeoriile interacionisteTeoriile holistic-spiritualeTeoriile organismicePage #19Teorii experieniale Dezvoltarea este un scop primar al experienei.

Orientri majore : Teoria (modelul) comportamentului nvat, bazat pe condiionarea clasic i operant (Skinner);Teoria (modelul) nvrii sociale, bazat pe imitaie i procese social-cognitive nvate (Bandura,Wengler);Teoria (modelul) procesrii informaionale, bazat pe operaii complexe de prelucrare a informaiilor (Siegler).

Page #Orientrile psihodinamiceDezvoltarea i comportamentul uman sunt motivate de factori interni,dar i externi.

Orientri majore :

Teoria (modelul) psihanalitic : forele incontientului, ale id-ului sunt influenate, temperate i/sau sublimate prin Ego i Superego (S. Freud);

Teoria (modelul) psihosocial : personalitatea se dezvolt n conformitate cu anumii pai predeterminai, organismul fiind pregtit s interacioneze cu lumea extern (Allport).

Page #Teorii etologice/ale adaptrii la mediu

Dezvoltarea i comportamentul au o evoluie care urmeaz sau chiar asigur continuitatea modelelor comportamentale/existeniale ale unui subiect.

Orientri majore :Teoria (modelul) etologic() clasic(). Dezvoltarea are la baz procese exclusive de interaciune mediu-nvare, cu focalizri consecvente pe : comportament, adaptare, cauzalitate trinivelar mecanic, mediat, individual-corelativ celei filogenetice n sfera funciilor (Tinbergen, 1951 ; Lorenz, 1952) , pe acceptarea scalei temporale a evoluiei ;Teoria (modelul) ecologic-experimental, conform creia dezvoltarea are o dimensiune central n propriul su mediu nconjurtor (Bronfenbrenner,1977).

Page #Teoriile organismiceDezvoltarea este un fenomen dominant biologic, interaciunile dintre subiect i mediu fiind eseniale n realizarea trecerii de la un stadiu la altul.

Orientri majore:

Teoria (modelul) echilibrrilor psihogenetice : dezvoltarea are la baz echilibrarea

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended