• un electrocardiograf• un cablu pentru pacient – cu 6 electrozi precordiali (V1 – V6) si 4 electrozi membre• un pacient

Electrozii precordiali

•V 1 – spatiul intercostal IV parasternal drept•V2 - spatiul intercostal IV parasternal stang•V3 - la mijlocul distantei dintre V4 si V2•V4 - la apexul cordului•V5 – intre V4 si V6•V6 - pe linia medioaxilara, la acelasi nivel cu V4

Electrozii precordiali

Electrozii membrelor

• ROSU – membrul superior drept• GALBEN – membrul superior stang• VERDE – membrul inferior stang• NEGRU – membrul inferior drept

• 6 derivatii orizontale (precordiale, V1 – V6)• 3 derivatii unipolare ale membrelor (aVL, aVR, aVF)• 3 derivatii bipolare sau standard (DI,DII, DIII)

• unda P = depolarizare atriala• complex QRS = depolarizare ventriculara

SI Prima unda negativa a QRS este QPrima unda pozitiva a QRS este R

Prima unda negativa dupa R este S• unda T = repolarizare ventriculara

• Cu ce viteza este realizata ECG? 10/25/50 mm/sec Cel mai frecvent se foloseste viteza de 25 mm/sec cand 1mm = 0.04 sec• Este prezenta etalonarea de 1mV/10 mm?• Sunt prezente toate derivatiile?• Stabiliti exact momentul in care a fost executata ECG!

• Ritmul este regulat sau neregulat? Metoda

cartonasului! ATENTIE !: nu uitati de aritmia respiratorie (diferente R- R < 0.16 secunde – sunt fiziologice!)• Daca ritmul este regulat – calculati frecventa cardiaca: 60/nr patratele mici dintre 2 unde R X 0.04. NORMAL : frecventa cardiaca este intre 60 – 100 bpm < 60 bpm = BRADICARDIE > 100 bpm = TAHICARDIE

Pentru a stabili tipul de ritm cardiac trebuie sa raspundem la 4 intrebari:

• Complexele QRS apar in mod regulat sau neregulat?• Sunt prezente undele P? • Care este relatia dintre undele P si complexul QRS?• Complexele QRS sunt inguste sau largi?

Cauze: BRS, HVS, HAS, persoane scunde

Cauze : BRD, HVD, HPS, persoane inalte

• aspect bifid, durata crescuta (> 0.12 secunde)• se intalneste in situatiile in care AS este marit de

volum (ex SM)

• unda P are amplitudine crescuta si durata normala• se intalneste in situatiile in care AD este marit de volum

• TAHICARDIA SINUSALA • EXTRASISTOLELE ATRIALE• TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA (TPSV)• FIBRILATIA ATRIALA• FLUTTER – UL ATRIAL

• frecventa cardiaca : 100 – 160 bpm• unda P identica cu cea a ritmului sinusal

• apar mai devreme decat RS, sunt precedate de unda P(difera ca morfologie de cea a RS)• Complexul QRS este ingust

• AV= 160 – 220 bpm• complexe QRS inguste precedate de unda P (de multe ori se observa greu, fiind ascunsa in unda T a QRS precedent)

• ritm neregulat, nu se observa unda P• este prezenta o oscilatie neregulata a liniei izoelectrice• complexele QRS sunt inguste

• se observa undele de flutter cu aspect de dinti de fierastrau• se asociaza cu un BAV grd II 2:1 sau 3:1 . Uneori BAV este de grad variabil• cand BAV este cu transmitere 2:1 , flutter-ul de diferentiaza greu de o TPSV

•BLOCURILE Atrio – Ventriculare se datoreaza unei intarzieri/blocari a conducerii la nivelul nodului AV

• se produce ca urmare a incetinirii transmiterii

impulsului la nivelul nAV. DAR toate impulsurile trec la nivel ventricular• Intervalul PR are o durata > 0.21 sec

• prelungire gradata a conducerii AV(intervalului PR)

pana cand o unda P nu mai este urmata de complex QRS

• o parte din impusurile sinusale nu ajung la ventricul , fiind blocate la nivel AV•pot fi sistematizate : 2:1, 3:1

• intrerupere completa a conducerii AV• ventriculii sunt activati de un focar ventricular• pe ECG nu exista nici o legatura intre activarea atriala (unda P) si cea ventriculara (QRS)

BLOCURILE DE RAMBLOCURILE DE RAM

Apar ca urmare a intreruperii conducerii pe unul din ramurile fascicolului Hiss

Pot fi blocuri de ram drept sau stang Elementul definitor al BR este alungirea

complexului QRS > 0.12 sec Sediul blocului este indicat de aspectul

complexului QRS – aspect de litera M in V1,2 pentru BRD si aspect de litera M in V5,6 pentru BRS

Se insotesc de tulburari de faza terminala (segment ST si unda T) – NU se mai poate face exact diagnosticul CI!

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM DREPT

BLOCUL DE RAM STANG

BLOCUL DE RAM STANG

BLOCUL DE RAM STANG

BLOCUL DE RAM STANG

HEMIBLOCURILE

• Se datoreaza blocarii conducerii la nivelul unuia din cele doua ramuri – anterior si posterior ale ramului stang

• Hemiblocul anterior stang(HAS) deviaza axa electrica la stanga, fara alte modificari ECG.

• Hemiblocul posterior stang (HPS) deviaza axa electrica la dreapta , fara alte modificari ECG

HAS

BLOCURILE BIFASCICULARE

• Reprezinta blocarea conducerii pe 2 din cele 3 ramuri ce transmit in final impulsul la miocard:

- Ramul Drept - Ramul anterior al RS - Ramul posterior al RS• Cea mai frecventa asociere este BRD

cu HAS – datorita faptului ca cele doua ramuri sunt vascularizate de aceeasi artera

BLOC BIFASCICULAR

BLOC BIFASCICULAR

BLOC BIFASCICULAR

CARDIOPATIA ISCHEMICA

• Cea mai des intalnita modificare ECG care insoteste CI este subdenivelarea segmentului ST. Pentru a avea semnificatie patologica subdenivelarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- trebuie sa fie orizontala sau descendenta - trebuie sa fie de cel putin 2 mm in derivatiile precordiale si de 1 mm in cele standard

CIC

INFARCTUL DE MIOCARD• Modificarile ECG din infarctul de miocard trec prin

urmatoarele faze(in imagine directa): - stadiul I(1 ora) – unda T inalta si ascutita

- stadiul II(1 zi) – ST supradenivelat, apare unda Q patologica

- stadiul III(1 saptamana) - ST revine spre normal, se mentine unda Q patologica

- stadiul IV (>1 saptamana) unda Q patologica se mentine, ST izoelectric, T pozitiv/izoelectric/negativ

INFARCTUL DE MIOCARD

• Localizare IMA(in functie de derivatiile in care apare imaginea directa de IMA):

1. IMA Anterior – imagine directa V1,V2,V3,V4

2. IMA Antero – Septal – V1,V2,V33. IMA Apical – V3,V44. IMA Anterior Extins – V1 in V5/V64. IMA Inferior – DII, DIII, aVF5. IMA Antero – Lateral – V1,V2,V3, aVL, DI6. IMA Lateral – DI, aVL si V6

IMA anterior std II

IMA antero – septal std III

IMA antero septal std III

IMA Anterior extins si Lateral

IMA inferior

IMA inferior std IV

IMA infero - posterior

Extrasistolele Ventriculare

• Reprezinta batai premature cu origine ventriculara

• Nu sunt precedate de unda P• Complexul QRS al extrasistolei este

larg > 0.12 sec• ExV cu origine in VS au aspect de

BRD• ExV cu origine in VD au aspect de

BRS

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

Extrasistole Ventriculare

HIPERTROFIILE VENTRICULARE

• Criterii hipertrofie VS(HVS): - cel mai mare S din V12 + cel mai mare R

din V56 > 35 mm(indice Sokolow Lyon) - unda R in V56 > 27 mm - unda R in aVL > 11 mmHVS se insoteste de tulburari de faza

terminala(modificari ale ST si T) – acestea vor fi intotdeauna de sens contrar undei celei mai ample a complexului QRS

HVS

HVS

HVS

HVS

HVS

HVS

Hipertrofiile Ventriculare

• Hipertrofia Ventriculara Dreapta este sugerata de catre

- voltajul undei R > voltajul undei S in V1

- complex QRS de aspect qR in V1 - unde S mari in V5,6

HVD

HVD

PACE MAKER VENTRICULAR

PACE MAKER ATRIO VENTRICULAR

PACEMAKER ATRIOVENTRICULAR

PACEMAKER DEMAND

Cea mai mare parte din traseele EKG prezentate au fost reproduse cu

permisiunea Prof Univ Frank G Yanowitz

Universitatea de Medicina a Statului UTAHSUA

caruia ii multumesc foarte mult!