Docfoc.com-Ingrijirea Pacientului Cu Entorsa La Glezna.pdf

8/18/2019 Docfoc.com-Ingrijirea Pacientului Cu Entorsa La Glezna.pdf

1/45


2/45

CUPRINS

1. Noțiuni de anatomie și fiziologie

1.1.Sistemul osos

1.2.Sistemul articular

1.3.Sistemul osteoarticular

2. Prezentarea teoretică a entorselor

2.1.Definiț ie

2.2.Clasificare

2.3.Simptomatologie

2.4.Diagnostic pozitiv și diagnostic diferenț ial

2.5.Complicaț ii și sechele

2.6.Tratament

3. Acordarea îngrijirilor secifice acientului cu entorsă la gleznă

!. Planuri de îngrijire a acienților cu entorsă la gleznă

4.1.Cazul

4.2.Cazul

4.3.Cazul

". Concluzii

#. $i%liografie

2


3/45

1 . N&ȚIUNI '( ANA) &*I( ȘI +I,I& -&I(

1.1. Sistem ul osos

3


4/45

Siste mul osos ( scheletul) este alcătuit din 206 oase, conectate între ele prin articulații,

în mao ritatea caz urilor! "olul principal al acestuia este de a s uporta #reutatea corpului,

de a perm ite mo$ilit atea acestuia și de a pr otea or#an ele interne!

%n #e neral, sistemul osos es te împăr țit în&

' scheletul cealic

' scheletul aial (cavitate to racică, stern și coloana verte$rală)

' scheletul apendicular (mem$rele)!

*


5/45

Țesutul osos/

+asele sunt alcătuite din țesut osos, acesta iind alcătuit din matrice osoasă și osteocite,

osteo$laste și osteoclaste (tipuri celulare)! Țesutul osos este $o#at vascularizat și are o

activitate meta$olică intensă! Sistemul osos este un rezervor de calciu osat și mulți alți

ioni!

Exist ă două tipuri de ț esut osos:

' țesut osos primar imatur& acest tip de țesut este înlocuit cu țesut osos matur, însă

sunt anumite re#iuni unde nu se produce schim$area& în vecin ătatea suturilor

oaselor late ale craniului, la nivelul alveolelor dentare! -cesta este caracterizat de

un număr scăzut de elemente minerale și un numar crescut de osteocite!

' țesut osos secundar (matur)& este caracteristic adultului! -cesta este $o#at în i$re

de cola#en!

Țesutul osos se produce prin procesul numit osteogeneză! -ceasta se produce prin&

' osiicare de mem$rană (endoconunctivă)& prin aceasta se ormeaza maoritatea

oaselor late

' osiicare encondrală (endocartila#inoasă)& prin acest tip de osiicare se ormează

maoritatea oaselor lun#iscurte!

.reșterea osoasă este asociată cu resor$ția par țială a țesutului dea ormat, în acest el

acilit/ndu'se menținerea morolo#iei osului în timpul creșterii! "emodelarea osoasă este

mult mai intensă la copiii mici însă la adulți se des ășoar ă concomitent în multe re#iuni

ale scheletului, iind independent de creșterea osoasă!

Comonentele sistemului osos/

Craniul/ este compus din opt oase (cutia craniană) și paisprezece (pentru a ăț )!

Coloana 0erte%rală reprezintă scheletul aial al trunchiului, av/nd o localizare

posterioar ă și mediană!


6/45

' este ormată din 33'3* de verte$re, dispuse metameric! Eistă verte$re& cervicale (în

număr de ), toracice (12), lom$are (), sacrale (), cocci#iene (*')!

)oracele este alcătuit din stern, coaste și verte$re toracice!

a) sternul' este localizat în partea anterioar ă și mediană a toracelui!

' este împăr țit în& manu$riu sternal, corpul sternal, procesul ioid!

$) coaste ' sunt în număr de 12 perechi, care ac le#ătura între coloana verte$rală și

stern! .oastele sunt ormate din os costal și cartila costal! Se dierențiază coaste

adevărate (se articulează cu sternul prin cartila propriu, sunt în număr de șapte)

și coaste alse (dintre care primele se articulează cu sternul prin intermediul altor

coaste iar ultimele sunt lotante, ăr ă să aun#ă la stern)!

Pel0is

' pelvisul osos (centura pelvină)& orma acestuia este de trunchi de con cu diametrul

transversal mai mare, ca o consecin ăț a ortostatismului! "olurile pelvisului& susținere și

transmiterea #reutății trunchiului în statica și locomoția $ipedă, protecția or#anelor

pelvine, implicat în sarcină și naștere!

Eistă mai multe tipuri morolo#ice de pelvis&

a) tipuri pure

' tip #inecoid (este tipul clasic eminin, cu diametrul transversal mai mare dec/t cel

antero'posterior)

' tip android (tipul clasic masculin, înt/lnit însă și la emei)

' tip antropoid (turtit latero'lateral, cu diametrul antero'posterior mare și diametrul

transversal mic, este înt/lnit mai adesea la emeile de rasă nea#r ă)

' tip platipeloid (turtir în sens antero'posterior, diametru transversal oarte mare,

înt/lnit mai des la emeile de culoare al$ă, însă este cel mai rar înt/lnit tip

morolo#ic pelvin)!

$) tipuri mite

6


7/45

&asele mem%relor

' superioare& humerus, radius, ulna, oasele carpiene, oasele metacarpiene, alan#ele! '

inerioare& emur, rotula, ti$ie, i$ula, oase tarsiene, oase metatarsiene, alan#e!

Structura eternă a oaselor/

' diaiza (țesut osos compact)

' epiizele (lame dense de os compact care învelesc osul spon#ios care conține

măduva roșie)

' metaizele

Structura internă:

' periost

' os compact

' os spon#ios

' cartila hialin

' măduva roșie

' măduva #al$enă


8/45

1.2. Sistemul articular

-rticulațiile sunt zone de oncțiune ormate din totalitatea elementelor care participă la

unirea a două sau mai multe oase adiacente sau la distan ăț ! rin intermediul lor se permite

mișcarea ăr ă recarea supraețelor osoase, distri$uția or țelor și amortizarea presiunilor

aplicate la acest nivel! e studiul articulațiilor se ocupă artrolo#ia sau s4ndesmolo#ia!

.lasiicarea articulațiilor&

' diartroze (articulații sinoviale)

' sinartroze& sinostoza, sincondroza, sindesmoza!

' #omoze& localizate la nivelul dintilor ' alveolele dentare!

Sinartrozele

Sunt articulații imo$ile ale căror supraețe osoase sunt aprope în contact iar între

elementele scheletice eistă un țesut conunctiv i$ros sau cartila#inos&

1! -rticulații i$roase 5 între supraețele articulare eistă țesut conunctiv $o#at în i$re de

cola#en și țesut i$ro'elastic (suturi, #omoze, sindesmoze)

2! -rticulații cartila#inoase 5 în acest caz elementele osoase sunt unite de un cartila hialin

sau de un disc i$rocartila#inos (sincondroze, simize) !

Sinostoza! oasele sunt unite prin țesut osos! in cauza acestui aspect, articulațiile de acest

tip sunt imo$ile! -cest tip de articulație este înt/lnită la adult la oasele craniului!

Sincondroza& oasele sunt unite prin cartila hialin! -stel de eemple sunt cartilaele

epiizare ale oaselor în creștere și între prima pereche de coaste și stern!

Sindesmoza& oasele sunt unite prin li#ament interosos ormat din țesut conunctiv dens!

n astel de eemplu este simiza pu$iană!

7


9/45

'iartrozele

Sunt articulații cu mo$ilitate crescută! -cestea unesc oasele lun#i (articulația

#enunchiului, a cotului)!

Structura capsulei diartozelor este dierită în uncție de articulație, dar în maoritatea

cazurilor, acesteia i se descrie un strat etern i$ros și un strat intern sinovial!

+ particularitate a diartrozelor este ca le#ătura dintre capetele osoase se realizează prin

intermediul unor li#amente și a unei capsule de țesut conunctiv! -ceastă capsulăcuprinde cavitatea articular ă care la r/ndul ei conține lichid sinovial! -cesta are rolul de a

acilita #lisarea supraețelor articulare acoperite de cartila hialin dar și de a hr ăni

cartilaul articular!

.artilaul articular conține i$re de cola#en care sunt așezate în ormă de arcadă o#ivală,

aceasta dispoziție av/nd rolul de a distri$ui uniorm or țele #enerate prin aplicarea unei

presiuni, asupra masei tisulare! n element important care contri$uie la elasticitateacartilaului este respin#erea electrostatică reciprocă a #rupărilor S8 (sulat) si .++8

(car$oil), am$ele electrone#ative, din cadrul moleculei de #licozamino#licani!

Șocurile mecanice intermitente la care sunt supuse permanent articula țiile sunt atenuate

de cartilaul articular elastic! 9a nivel molecular, responsa$ili sunt proteo#licanii care

rețin cantități mari de apă, uncțion/nd astel ca un amortizor $iomecanic! %n momentul

aplicării unei presiuni, apa din matrice este deplasată în lichidul sinovial!

:


10/45

.lasiicarea diartrozelor&

1! iartrozele sunt clasiicate din punct de vedere

morolo#ic în& ' diartroze simple (acestea au o pereche de

supraețe articulare)

' diartroze compuse (au mai mult de o pereche de suprae țe articulare) '

diartroze complee (sunt prevăzute cu meniscuri discuri articulare) !

2! .lasiicarea diartrozelor în uncție de tipul supraețelor articulare&

' plane (artrodii) ' situate între două oase care au supraețe articulare plane

' seroidale

' de tip $alama

' elipsoide (condilare)

' $icondiliene

' selare

' trohoide (de tip pivot)

3! iartrozele sunt clasiicate după numărul de ae pe care le produce mișcarea în&

' diartroze uniaiale

' diartroze $iaiale

' diartroze triaiale

' diartroze poliaiale


11/45

10


12/45

Structura diartrozelor&

1! Supraețe articulare

2! .artila articular

3! Structuri intra'articulare (discuri articulare, meniscuri articulare, la$rumuri, li#amente)

*! .apsula articular ă& este alcatuită dintr'o mem$rană i$roasă și una sinovială!

Toate articulațiile sinoviale sunt articulații mo$ile, care permit, în uncție de morolo#ia

lor, următoarele mișcări&

' alunecare& mișcarea prin care o supraa ăț osoasă plată se deplasează a ăț de o altă

supraa ăț osoasă, din a ăț în spate, dintr'o parte în alta ăr ă ca un#hiul dintre aceste

două oase să se modiice semniicativ!

' mișcări un#hiulare (leie, etensie, a$ducție, adducție, circumducție)& aceste mișcări

măresc un#hiul dintre cele două oase care ormează articulația!

' rotația& mișcarea unui os în urul aei sale lon#itudinale

' mișcări speciale (protracția, retracția, dorsileiunea, inversiunea, eversiunea) !

Eemple de articulații sinoviale&

' articulația atlanto'aoidiană

' articulația interverte$rală

' articulație temporo'mandi$ular ă

' articulația scapulo'humerală

' articulația cotului

' articulația radio'carpiană

' articulația coo'emurală

11


13/45

' articulația #enunchiului

' articulația #leznei

$ursele și tecile tendinoase

Sunt învelișuri protectoare localizate la punctele de recare, în mod special la nivelul

articulațiilor! "olul acestora este de a amortiza mișcările corpului care se articulează!

Eemple de $urse&

' $ursa seroasă a șoldului (articulația coo'emurală)

' $ursa suprapatelar ă (articulația #enunchiului)!

;ursele sunt situate pe piele și pe oase, între tendoane și oase, între mușchi și oase sau

între li#amente și oase, $ursele ne ăc/nd parte propriu'zis din articulații! Ele seamănă cu

capsulele articulare și sunt ca niște săculeți aplatizați cu pereții alcătuiți din țesut

conunctiv i$ros și sunt înveliți de o mem$rană sinovială și conțin o cantitate redusă de

lichid sinovial! "olul acestor $urse este de a reduce recarea între articula ții dar și întrestructurile vecine, c/nd o parte a corpului se ală în mișcare!

9ichidul sinovial

Este conținut și de $urse și tecile tendinoase (un el de $urse cu aspect tu$ular care

înconoar ă tendoanele supuse recării intense) și are rolul de a a$sor$i șocurile, de a

asi#ura oi#enul și nutrienții necesari celulelor cartilaului dar și de a elimina dioidul de

car$on și deșeurile meta$olice din cartila! atorită aptului că lichidul sinovial conține

și a#ocite, acesta are și rolul de a elimina microor#anismele și deșeurile rezultate din

uzura iziolo#ică sau patolo#ică a articulației!

12


14/45

Semne și simptome asociate unei articulații&

' artral#ia

' mărirea de volum a articulației ' umlarea zonei respective

' roșeața locală

' limitarea mișcării în articulația respectivă

atolo#ie articular ă&

' osteoartrita

' artrita reumatoidă

' #uta

' artrita acută

' artrita 94me

' artrita tu$erculoasă

' sindromul "eiter (artrita, uretrita, conunctivita)

' spondilita anchilozantă

' sindrom


15/45

1.3. Sistemul osteoarticular

.orpul omenesc este împăr țit în * se#mente&

' .ap' G/t

' Trunchi

' =em$re

.apul reprezintă se#mentul superior și este ormat din craniu și oasele eței!

G/tul este se#mentul care lea#ă capul de trunchi!

Trunchiul cuprinde trei re#iuni&

' toracele

' a$domenul

' $azinul

Toracele este re#iunea superioar ă a trunchiului, delimitată înapoi de coloana verte$rală,

înainte de stern, lateral de cele 12 perechi de coaste și în os de mușchiul diara#m! .utiatoracică conține plăm/nii, inima, vasele mari, traheea, $ronhiile și esoa#ul!

-$domenul este re#iunea de miloc a trunchiului, conține or#anele di#estiei& icat,

stomac, intestin su$țire și #ros, pancreasul precum și splina și rinichii!

;azinul este re#iunea inerioar ă a trunchiului, cuprinde vezica urinar ă, or#anele #enitaleinterne! or țiunea inerioar ă a $azinului este pelvisul!

=em$rele sunt păr ți ale corpului le#ate de trunchi, care se clasiică în mem$re

superioare și inerioare!

1*


16/45

=em$rele superioare cuprind patru se#mente&

' umăr

' $rațul este partea dintre umăr și cot

' ante$rațul reprezintă secțiunea dintre cot și m/nă

' m/na este partea terminală a mem$rului superior!

.entura mem$rului superior ormează scheletul umărului și asi#ur ă le#ătura dintre oasele

mem$rului li$er și toracele osos! Ea este constituită din două oase& clavicula și scapula!

=em$rele inerioare cuprind&

' coapsa este por țiunea dintre șold și #enunchi

' #am$a reprezintă por țiunea dintre #enunchi și picior

' piciorul este partea terminală a mem$rului inerior!

.entura mem$rului inerior se compune din două oase coale! +asele coale se unesc

înainte între ele, înapoi cu sacrul și cocci#ele, orm/nd peretele osos al unei cavități

importante numită pelvis!

-paratul locomotor îndeplinește uncțiile de mișcare ale diverselor păr ți ale corpului!

Este alcătuit din sistemul osteo'articular specializat pentru uncția de susținere și

sistemul muscular pentru uncția de mișcare! +asele au rol în susținerea mușchilor și

mențin poziția verticală a corpului! -rticulațiile permit mișcările oaselor! Ele sunt

mo$ile, semimo$ile și ie! + articulație este ormată dintr'o cavitate articular ă iă și

un cap articular mo$il, înconurate de o capsulă articular ă! =ușchii eectuează

mișcările! Ei sunt inserați pe oase și produc mișcarea lor prin contracții!

1


17/45

eose$im două cate#orii de mușchi&

' =ușchii scheletici iați pe oase sau mușchi striați, care dau contracții și care

servesc pentru mișcările corpului!

' =ușchii viscerali sau mușchii netezi, sunt mușchii or#anelor interne!

' Scheletul omului este alcătuit din peste 200 de oase de diverse orme ' lun#i, late,

scurte!

' Scheletul capului este ormat din oasele cutiei craniene și oasele eței

' Scheletul trunchiului cuprinde coloana verte$rală, sternul și coastele!

' .oloana verte$rală este alcătuită din 33'3* de verte$re& verte$re cervicale, 12

verte$re dorsale, verte$re lom$are, verte$re sacrale sudate între ele (sacrul) și *'

verte$re cocci#iene sudate între ele!' Scheletul mem$relor cuprinde scheletul mem$rului superior, scheletul mem$rului

inerior!

' Scheletul mem$rului superior este alcătuit din osul $rațului sau humerus, oasele

ante$rațului& cu$itus sau ulna (înăuntru), radius (în aar ă) și oasele m/inii!

' Scheletul umărului este constituit din două oase& clavicula și scapula!

' Scheletul mem$rului inerior este alcătuit din osul coapsei sau emurul, oasele #am$ei&

ti$ia (înăuntru) și peroneul (în aar ă), rotula înaintea #enunchiului, oasele piciorului!

' +asele $azinului cuprind ilionul, ischionul și pu$is!

16


18/45


19/4517


20/451:


21/45

2.3.Simptomatologie

-ceasta este destul de săracă, relatarea modului de producere de către pacientul care

vine cu articulaţia dureroasă într'un anumit punct, însoţit de tumeacţia mai mare sau mai

mică, sunt principalele semne su$iective!

+$iectiv, palparea relieurilor osoase, punctelor dureroase (li#amentele şi inser ţiile lor,

recesurile sinoviale pline de lichid, cercetarea mişcărilor pasive şi active, ne ediică

asupra unei leziuni mai puţin #rave dec/t ractura sau luaţia! Eamenul radiolo#ic este

o$li#atoriu!

Evoluția entorsei tratate este, în #eneral, $ună! Entorsele ne#liate sau insuicient tratate, pot

determina insta$ilităţi articulare, artroze, osteoporoze, edeme troice, redori articulare!

Tratamentul este ortopedic!

Se imo$ilizează articulaţia în poziţia uncţională pentru cel puţin 21 de zile, timp necesar

cicatrizării şi începutului de remaniere elastică a cicatricii i$roase!

Se poate asocia tratamentul antal#ic şi izioterapia!

Se recomandă reluarea imediată a mişcării se#mentelor neimo$ilizate şi contracţiilor

izometrice!

%n cazul rupturilor li#amentare evidente şi în cazul entorselor recidivante, se recuze la

chirur#ie (suturi și plastii li#amentare)!

"edorile articulare nerecupera$ile prin izio@inetoterapie, chistele artrosinoviale

dureroase sau enante uncţional, sinovitele cronice secundare, deasemeni $eneiciază detratament chirur#ical!

20


22/45


23/45

'iagnosticul diferential se ace cu racturile parcelare, pe $aza sediului osos al durerii

(cu racturile $azei metatarsianului B, calcaneului, ractura procesului lateral al talusului,

racturile maleolare, ractura i$ulei proimale, ractura osteocondrală a domului talar),

neurapraia nervilor peroneali supericial și pround, în entorse, durerea este la nivelul

li#amentului! Se ace dia#nostic dierențial și prin radio#raie!

22


24/45

2.#.Complicaț ii și sec$ele

9a entorsele #rave ne#liate sau tratate incorect apar sechele&

' insta$ilitate dureroasă,

' impotenţă uncţională,' tumeacţie (edem, hidartroza),

' redoare articular ă,

' atroie muscular ă!

Eamenul radiolo#ic eectuat mai t/rziu poate identiica osteoporoza diuză Sudec@ '

9eriche, osiicări periarticulare, corpi li$eri intraarticulari, smul#eri osoase, artroză!

23


25/45

2.%.&ratament

Tratamentul are următoarele scopuri&

tratarea ortopedică sau chirur#icală a leziunilor li#amentare>com$aterea reacţiei vasomotorii nocive prelun#ite>

com$aterea amiotroiei musculare şi prevenirea redorii articulare!

Tratamentul este în uncţie de #ravitatea entorsei&

1! entorsa uşoar ă!

o t/năr, sportiv& iniltraţie locală cu novocaină şi hidrocortizon (pentru a întrerupe

cercul vicios al tul$ur ărilor vasomotorii), imo$ilizare cu aşă elastică, tratament

izioterapic cu curenţi electrici (diadinamice, ionizări cu ilină), ultrasunete,

întreruperea activităţii sportive '10 zile şi apoi reluare pro#resivă!

o adult, ăr ă activitate sportivă& imo$ilizare cu aparat #ipsat 1* zile (calmează

durerea, com$ate tul$ur ările vasomotorii, se resoar$e hidartroza)!

2! entorsa medie! imo$ilizare #ipsată 21'30 de zile, contracţii musculare izometrice

în timpul imo$ilizării, tratament izioterapic (ultrascurte, ultrasunete, dialu,

diadinamice), tratament de recuperare (după suprimarea imo$ilizării), reluare

pro#resivă a activităţii!

3! entorsa gravă!

o tratament conservator& imo$ilizare #ipsată *'6 să ptăm/ni>

o de preerat tratament chirur#ical& eplorarea cavităţii articulare (pentru a

ace un inventar lezional), reacerea ţesuturilor rupte cu reconstituirea

anatomiei normale! upă operaţie se practică imo$ilizare #ipsată *'6

să ptăm/ni cu contracţii musculare izometrice su$ #ips, iar la scoaterea

aparatului #ipsat tratament @inetoterapic pentru a preveni amiotroia şi

redoarea articular ă!

2*


26/45

3. AC&R'AR(A NRIIRI-&R

SP(CI+IC( PACI(N)U-UI CU

(N)&RSĂ -A -(,NĂ

Entorsa este o leziune traumatică creată de o pertur$are tensională a păr ților moi

capsuloli#amentare și periarticulare ce depășește limitele iziolo#ice de sta$ilitate a

articulației, dar ăr ă modiicarea raporturilor dintre supraețele articulare osteo'

cartila#inoase!


27/45

2


28/45

9eziunile li#amentelor variază de la simple întinderi destinderi sau r suciri min ore către

r ăsu iri severe e li#amente! Se va (ac e o stadializare a leziu nii de către medicul s ecialist&

' #ra dul D repre zintă întinderea sau mică ruptur ă a li#a mentelor, prezent/nd o ușoar ă

sens $ilitate, ed em și ri#iditate! Este p osi$il mers ul cu o mic durere!

' #radul DD reprezintă o rup re mai mare de li#am nte dar nu totală cu du rere, edemși echi moză mod rate! onele lezate su t sensi$ile la palpare și eistă durere în

timpul mersului!

' #radul DDD reprezintă rupe rea completă a li#ame tului aect t însoțită de edem și echimoze

severe! e cele mai multe ori mersul este imp si$il întru /t #lezna se poate de plasa în

eter ior și eis tă o durere puternic ă, deși dur erea iniția lă poate s scadă im ediat în

intesitate!

26


29/45

Edemul și întinderea echimozei au o oarecare coresponden ăț cu #ravitatea entorsei!

'in unct de 0edere clinic și teraeutic, deose$im în cadrul entorselor două #rade de

lezări&

' entorsele ușoare sta%ile, la care numai o parte din i$rele li#amentului interesat sunt

întinse și deșirate, la care însă sta$ilitatea articular ă este păstrată și uncția articular ăeste normală, radio#raia este, de asemenea, normală>

' entorsele gra0e insta%ile sunt entorsele cu rupturi sau smul#eri osoase ale inser țiilor

li#amentare! Sunt entorse #rave, cu semne de insta$ilitate articular ă, cu mișcări anormale

în sensul impus de leziunea capsulo'li#amentar ă! Dnte#ritatea li#amentului nemaiiind

păstrată, ele se pot însoți de o luație trecătoare în momentul accidentului, iar

insta$ilitatea articular ă este evidentă clinic și radiolo#ic!

in punct de vedere clinic, în mișcarea de adducție a piciorului, mar#inea eternă atalusului se detașează de maleola i$ular ă și între acestea apare un spațiu aprecia$il la

palpare!

-ceastă dierențiere a entorselor după #radul leziunii li#amentare, este importantă în

practică deoarece comportă atitudini terapeutice dierite!

%n momentul accidentului, $olnavul acuză o durere vie la nivelul articulației și o

impoten ăț uncțională uneori totală, urmată de tumeiere locală a re#iunii prin hematomsau chiar hemartroză! eseori, durerea vie și insuporta$ilă din momentul accidentului se

calmează în c/teva ore persist/nd su$ orma unei ene prounde, accidentatul reușind să'

și reia activitatea, dar impotența uncțională și tumeacția se accentuează! 9i#amentele

aectate se umlă și sunt dureroase! %n #eneral, cu c/t durerea este mai puternic ă, cu at/t

entorsa este mai sever ă!

%n entorsa ti$io'tarsiană prin inversiunea piciorului, semnele clinice predomină pe ața

eternă a #leznei! Tumeacția este importantă, dar echimoza se întinde înainte și su$

maleola i$ular ă! unctele dureroase se #ăsesc la palpare în dreptul articulației ti$io'

i$ulare inerioare și pe mar#inea anterioar ă și v/rul maleolei eterne asociindu'se la o

hipertermie locală o$iectivată prin termometrie cutanată! =ișcările în adducție sau

inversiune redeșteaptă durerea la earul maleolei eterne!

2


30/45

%n entorsa ti$io'tarsiană prin eversiune a piciorului semnele de mai sus se #ăsesc pe ața

internă a #leznei! urerea la presiune se ală într'un punct dedesu$tul și înapoia

maleolei ti$iale! =ișcările de a$ducție și în eversiune redeșteaptă durerea în același

punct! ./nd prin mișcarea de a$ducție li#amentul lateral intern este rupt sau smuls și

odată cu el și li#amentul ti$io'i$ular anterior rezultă o entorsă #ravă de diastazis ti$io'i$ular și su$luație eternă a talusului, leziune care va i evidențiată la radio#raie în

poziție or țată!

%n entorsele mediotarsiene, tumeacția și durerea la presiune se evidențiază pe ața dorsală a

piciorului în dreptul interliniei articulare .hepart! =ișcarea antepiciorului este dureroasă!

%n entorsele su$talare, semnele clinice, ca durerea și tumeierea, sunt situate mai inerior

su$'maleolar, iar mișcarea de supinație a piciorului, este dureroasă!

Evoluția entorsei sta$ile este avora$ilă și duce la vindecarea ăr ă sechele în 3

să ptăm/ni! Entorsele #rave tratate ca o entorsă simplă, constitute o cauză de inirmitate

uncțională ulterioar ă prin insta$ilitatea dureroasă, epun/nd la recidive, la cele mai mici

traume, sau la osteoporoze al#ice și artroze!

Entorsele minore pot i tratate chiar de către pacient su$ rezerva aplicării corecte amăsurilor de rim ajutor (cel puțin p/nă la momentul c/nd pacientul poate aun#e la

un serviciu de specialitate)! Se utilizează acronimul RIC( ' care semniică&

' " ' rest ' repaus,

' D ' ice ' #hea ăț local aplicată c/te 20 minute de 3' ori pe zi sau comprese cu apă

rece, p/nă c/nd dispare edemul,

' . ' compresie ( $anda compresiv elastic in F7F ),

' E ' elevation ' ridicarea mem$rului inerior (așezarea articulației pe un plan ușor

mai înalt a ăț de restul corpului pentru a preveni sau limita tumeacția)

9a acestea se adau#ă medicație anal#etică cum ar i acetaminoen sau antiinlamatoare

nesteroidiene, care pot auta în mana#ementul durerii și al reducerii inlamației!

Se recomandă uneori utilizarea atelelor sau c/relor care proteează articulația!

27


31/45

-a sital/

%n entorsele ușoare sta$ile, la care maniestările clinice sunt reduse, se recomandă

imo$ilizarea prin $anda compresiv elastic, rulat în orma de F7F, pt 10 '1* zile, sau

întărit și cu clei zincat, numai în rare cazuri iind indicată imo$ilizarea #ipsată!acientul își păstrează capacitatea de deplasare cu relativă ușurin ăț !

Dniltrația anestezică locală, nu este de recomandată dec/t în scopul eamenului clinic

complet și a eamenului radiolo#ic în poziție or țată și nu pentru suprimarea durerii și

continuarea activității deoarece la sportivi, a$sența durerii și reluarea activității, ar duce

la o a#ravare a leziunilor li#amentare!

entru a preveni dezvoltarea reacției inlamatorii nespeciice care poate să lase un edemcronic al #leznei, se pot asocia iniltrații cu hidrocortizon, hialuronidază,

alachemotripsina în locurile dureroase sau tratament izioterapic (ultrascurte,

diadinamice, diapuss, ionizări cu procaină și clorur ă de calciu), precum și

roent#enterapie uncțională (1'2 ședințe de roent#enterapie a 0 r iecare)!

%n entorsele #rave insta$ile, se aplică o imo$ilizare într'un aparat #ipsat #am$ier cu toc de

mers p/nă la cicatrizarea li#amentelor, în medie 3 ' 6 s ă ptăm/ni în uncție de #ravitatea și

compleitatea leziunilor li#amentare! upă îndepărtarea #ispului se va începe o recuperare

uncțională prin mișcări active pro#resive și proceduri $alneo'izioterapice!

%n insta$ilitatea #ravă a #leznei este indicat astăzi și tratamentul chirur#ical (atson'

Hones) cu sutura li#amentar ă sau li#amento'plastie!

%n entorsa de #leznă asociată cu diastaza ti$io'i$ular ă este indicat tratamentul ortopedic

prin imo$ilizare în aparat #ipsat $ine mulat la nivelul maleolelor, pentru 6 să ptăm/ni, cu

mers ăr ă spriin și suprave#here continuă, prin controale radio#raice repetate! +$ișnuit

este necesar ca #ipsul devenit lar# să ie schim$at de mai multe ori! entru acest motiv se

indică tratamentul chirur#ical de reducere precoce a diastazei prin înșuru$are sau

$ulona! %nainte de reluarea spriinului și mersului după 6'7 să ptăm/ni, materialul

metalic de osteosinteză va tre$ui etras pentru a permite mișcarea normală a talusului în

scoa$a ti$io'i$ular ă!

2:


32/45

)ratament am%ulator 4la domiciliu5

Eercițiile de reacere după entorsa de #leznă pot i eectuate la domiciliu pentru a se

asi#ura o vindecare corespunzătoare și a preveni durerea cronică și insta$ilitatea! acă

după o entorsă nu sunt eectuate eerciții de rea$ilitare, #lezna poate r ăm/ne slă $ită șiinsta$ilă! -proape 2I din persoanele cu entorsă de #leznă prezintă durere și slă $ire a

articulației pe termen lun#!

9a aproape *7 de ore de la traumatism, unii eper ți recomandă $ăi alternante rece'cald

pentru a se diminua edemul și inlamația!

%n cazurile de entorsă minor ă de #leznă, eercițiile de rea$ilitare încep imediat după

traumatism în paralel cu eercițiile de mers! %n entorsele mai severe și mai dureroase este posi$il ca eercițiile de mers să nu poată i eectuate, deși cu autorul c/relor și a

#ipsului protector se poate susține #reutatea în picior, cum de altel și cu autorul altor

dispozitive de protecție și susținere a #leznei!

acă durerea este sever ă se recomandă purtarea c/relor su$ control medical! %n #eneral,

dacă durerea este suporta$ilă, se încearcă mersul și susținerea #reutății în picior olosind

c/rele sau #ipsul de protecție, întruc/t aceste activități izice #r ă $esc procesul de

vindecare!

Entorsele de #leznă au nevoie de o medie de 6 să ptăm/ni pentru a se vindeca, dar în

unele cazuri pot să dureze chiar * luni în unc ție de severitatea acestora! n #ips

protector, un suport elastic sau alte orme de susținere a #leznei tre$uie purtate în tot

acest timp pentru a protea li#amentele! upă vindecarea #leznei, olosirea unui

dispozitiv de suport al #leznei aută la prevenirea unui nou traumatism!

Eercițiile de întindere pot i reluate în mod normal și mai ales înaintea unui eercițiu

izic care previne o nouă leziune! .hiar și după ce #lezna și'a revenit destul de $ine, se

vor continua eercițiile de întindere și $alans și alte eerciții izice controlate, de mai

multe ori pe să ptăm/năa pentru a se menține #lezna c/t mai sta$ilă!

30


33/45

Eercițiile de rea$ilitare variază în uncție de preerințele izioterapeuților&

' Eerciții de mișcare ale #leznei

' Eerciții de întindere ale #leznei

' Eerciții de întărire a musculaturii

' Eerciții pentru control și $alans

'IAN&S)IC '( NURSIN/

1! urere determinată de lezarea li#amentelor prin traumatism

2! isconort datorat imo$ilizării în aparat #ipsat, durerii și edemului local

maniestat prin poziție antal#ică, imo$ilitate!

3! iminuarea mo$ilității locale datorată imo$ilizării în aparat #ipsat, durerii și

edemului local maniestată prin diicultate în mers!

*! -lterarea circulației locale determinată de leziunea li#amentar ă și miloacele deimo$ilizare maniestată prin echimoze, edem local!

! eicit de autoîn#riire datorat diicultăților de deplasare maniestat prin ținuta

ne#lientă, aspect neîn#riit!

6! -lterarea somnului determinată de durere și disconort local maniestat prin

insomnie, stare de a#itație și irita$ilitate!

! -lterarea ima#inii de sine și a stimei de sine datorate lezării li#amentare,

incapacității temporare de muncă maniestată prin anietate, stare de a#ita ție,

irita$ilitate sentiment de inutilitate (mai ales în cazul sportivilor a c ăror carier ă

depinde de mo$ilitatea se#mentului respectiv)!

7! -nietate determinată de necunoașterea evoluției entorsei maniestată prin stare

de irita$ilitate, neliniște!

:! otențial de accidentare datorat diicultății în mers prin prezența leziunii

li#amentare și a aparatului #ipsat!

10! otențial de complicații determinat de evoluția posi$il recidivantă a entorsei!

31


34/45

!. P-ANURI '( NRIIR( A PACI(N)U-UI CU

(N)&RSĂ -A -(,NĂ

!.1. CA,U- I

.ule#erea datelor&

Aume&

B/rsta& 32 ani

Se& =

ia#nostic& entorsă #leznă dreaptă> edem dur post'traumatic

=otivele internării& dureri la nivelul #leznei, impoten ăț uncțională a mem$rului inerior

drept, edem dur post'traumatic!

-ntecedente heredo'colaterale& nea#ă

-ntecedente personale, iziolo#ice și patolo#ice& nea#ă $olile inecto'conta#ioase, nea#ă

aler#ii medicamentoase sau alimentare!

.omportament& umător 5 ți#ări pe zi> curent consumator de alcool!

=edicație de ond& nu

Dstoricul& pacientul suer ă un traumatism la nivelul #leznei drepte prin inversiune or țată,

acuză dureri, impoten ăț uncțională a mem$rului inerior, edem dur post'traumatic, motiv

pentru care se adresează serviciului pentru investi#ații și tratamente de specialitate!

Dnvesti#ații&

' "adio#raie #leznă dreaptă a ăț si lateral

' "=A

' -nalize& 89G, BS8, uree, creatinină, #licemie, -ST, -9T, coa#ulo#ramă

32


35/45

Ta$lou clinic #eneral&

' Stare #enerală 5 satis ăcătoare

' Stare nutriție 5 $ună

'


36/45

Epicriză&

acientul se internează în serviciul nostru cu dureri și impoten ăț uncțională în mem$rul

inerior drept! Eamenele clinice sta$ilesc dia#nosticul! Se practică imo$ilizarea

provizorie pe atelă #ipsată, reri#erare locală, poziție proclivă! - primit tratamentul cu

antial#ice, -DAS, #astroprotectoare, miorelaante, anticoa#ulante!

"ecomandări la eternare&

' =enține imo$ilizarea #ipsată 1*21 zile

' Au calcă în mem$rul inerior aectat, p/nă la scăderea edemului

' "evine la control de specialitate la 2**72 ore

' Eviden ăț la medicul de amilie' "e#im i#ieno'dietetic

' "eri#erare locală

' "e#im deiodat

' oziție proclivă

"ețetă&

'


37/45

!.2. CA,U- II

.ule#erea datelor&

Aume& ;! B!

B/rsta& 3 ani

Se& =

ia#nostic principal& luație #leznă cu deplasare> dia#nostic secundar& entorsă #leznă

dreaptă!


drept, edem dur post'traumatic!




.omportament& umător 5 1 ți#ări pe zi!



acuză dureri, impoten ăț uncțională a mem$rului inerior, edem dur post'traumatic, motiv

pentru care se adresează serviciului pentru investi#ații și tratamente de specialitate!

Dnvesti#ații&

' "adio#raie #leznă dreaptă a ăț si lateral

' "=A' -nalize& 89G, BS8, uree, creatinină, #licemie, -ST, -9T, coa#ulo#ramă

3


38/45




'


39/45

Epicriză&

acientul se internează în serviciul nostru cu dureri și impoten ăț uncțională în mem$rul

inerior drept! Eamenele clinice sta$ilesc dia#nosticul! Se practică imo$ilizarea

provizorie pe atelă #ipsată, reri#erare locală, poziție proclivă! - primit tratamentul cu

antial#ice, -DAS, #astroprotectoare, miorelaante, anticoa#ulante!





' Eviden ăț la medicul de amilie' "e#im i#ieno'dietetic


' "e#im deiodat

' oziție proclivă

"ețetă&

'


40/45

!.3.CA,U- III

.ule#erea datelor&

Aume& -! G!

B/rsta& 22 ani

Se& =

ia#nostic& entorsă #leznă st/n#ă>


st/n#!




.omportament& umător 5 nu!



acuză dureri, impoten ăț uncțională a mem$rului inerior, motiv pentru care se

adresează serviciului pentru investi#ații și tratamente de specialitate!

Dnvesti#ații&

' "adio#raie #leznă st/n#ă a ăț si lateral

' "=A

' -nalize& 89G, BS8, uree, creatinină, #licemie, -ST, -9T, coa#ulo#ramă




'


41/45

' Talie 5 173cm> #reutate 5 :0@#

' Stare de conștien ăț 5 conștient

' Te#umente, mucoase, acies 5 natural colorate

' Sistem #an#lionar 5 nepalpa$il, nedureros

' Sistem muscular 5 $ine reprezentat' Sistem osteo'articular& dureri la nivelul #leznei, impoten ăț uncțională #leznă,

edem dur post'traumatic #leznă dreaptă!

' -parat respirator 5 torace normal conormat, respirații ample în am$ele arii

pulmonare

' -parat cardio'respirator 5 cord în limitele corespunzătoare v/rstei> T- J 1300

mm8#

' -parat di#estiv 5 a$domen suplu, nedureros la palpare, tranzit intestinal normal

'


42/45





' Eviden ăț la medicul de amilie

' "e#im i#ieno'dietetic


' "e#im deiodat

' oziție proclivă

"ețetă&

'


43/45

". C&NC-U,II

Entorsele reprezintă un traumatism articular care presupune păstrarea raporturilor

etremităţilor osoase şi continuităţii aparatului capsuloli#amentar, în #eneral, acestaiind aectat par ţial!

Toate v/rstele pot i interesate, dar persoanele în activitate, trecute de v/rsta adolescenţei

(20'60 de ani) şi în special $ăr$aţii (cu precădere sportivii) deţin procentaul cel mai

mare! Glezna şi #enunchiul sunt cel mai des interesate!

=ecanismul suprasolicitării capsuloli#amentare este indirect (hiperetensie sau torsiune)

şi prima ormaţiune care cedează, este li#amentul, apoi, dacă acţiunea continuă, capsula!

9eziunile mer# de la elon#aţii (mici rupturi asciculare intrali#amentare), dilacer ări ăr ă

întreruperea continuităţii, p/nă la rupturi par ţiale şi totale (sau dezinser ţii)!

"upturile capsulare se pot continua cu rupturi sinoviale! neori, prin $reşele capsulare

pot hernia por ţiuni de sinoviala care, după cicatrizarea capsulei, r ăm/n su$ orma unor

chiste (chiste artro'sinoviale)!

one releo#ene importante, capsula şi li#amentele determină tul$ur ări neurovasculare

imediate (edem, cianoză, hidrartroză) şi tardive (edem troic, osteoporoză, redori

articulare dureroase, miatroii)!

Simptomatolo#ia este destul de săracă, relatarea modului de producere de către pacientulcare vine cu articulaţia dureroasă într'un anumit punct, însoţit de tumeacţia mai mare

sau mai mică, sunt principalele semne su$iective!

*1


44/45

+$iectiv, palparea relieurilor osoase, punctelor dureroase (li#amentele şi inser ţiile lor,

recesurile sinoviale pline de lichid, cercetarea mişcărilor pasive şi active, ne ediică

asupra unei leziuni mai puţin #rave dec/t ractura sau luaţia! Eamenul radiolo#ie este

o$li#atoriu!

Evoluția entorsei tratate este, în #eneral, $ună! Entorsele ne#liate sau insuicient tratate, pot

determina insta$ilităţi articulare, artroze, osteoporoze, edeme troice, redori articulare!

Tratamentul este ortopedic! Se imo$ilizează articulaţia în poziţia uncţională pentru cel

puţin 21 de zile, timp necesar cicatrizării şi începutului de remaniere elastică a cicatricii

i$roase! Se poate asocia tratamentul antal#ic şi izioterapia!

Se recomandă reluarea imediată a mişcării se#mentelor neimo$ilizate şi contracţiilor

izometrice! %n cazul rupturilor li#amentare evidente şi în cazul entorselor recidivante, se

recuze la chirur#ie (suturi și plastii li#amentare)! "edorile articulare nerecupera$ile prin

izio@inetoterapie, chistele artrosinoviale dureroase sau enante uncţional, sinovitele

cronice secundare, deasemeni $eneiciază de tratament chirur#ical!

*2


45/45

#. $I$-I&RA+I(

1. F-natomia articulațiilorF,http&n4p!or#healthoint'anatom4!html

2. F-natomie introductivă

& articulatiiF,http&KKK!leeds!ac!u@ch$lecturesanatom4*!html

3. F8istolo#ieF, 9uiz carlos HunLueira, editura medicală .allisto, p# 1*:'10, p# 13*'12

!. Fatolo#ia articulațiilorF, http&premedicaluniversit4!comoint'patholo#4

". F-natomia omuluiF, B! "an#a, editura .E"=-, ;ucuresti, p# 6'30

#. FSistemul ososF,http&$iolo#4!clc!uc!educourses$io10$one!htm

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	covit-marian-marius
View:	389 times
Download:	8 times

Docfoc.com-Ingrijirea Pacientului Cu Entorsa La Glezna.pdf

Documents