DINAMICA APELOR DINAMICA APELOR OCEANICEOCEANICE

DINAMICA APELOR DINAMICA APELOR OCEANICEOCEANICE

• ApaApa mărilor şi oceanelor este mărilor şi oceanelor este totdeuana în mişcare din cautotdeuana în mişcare din cauzza a vântului, a erupţiilor vulcanice sau a vântului, a erupţiilor vulcanice sau a cutremurelor de pământ, din cauza cutremurelor de pământ, din cauza atracţiei aştrilor apropiaţi şi, in sfârşit, atracţiei aştrilor apropiaţi şi, in sfârşit, din cauza densităţii şi temperaturii din cauza densităţii şi temperaturii apei. apei.

• Unele mişcări alUnele mişcări alee mării sunt ondulatorii si mării sunt ondulatorii si de scurtă durată, ca efect direct al de scurtă durată, ca efect direct al vântului asupra suprafeţei mării. Aceste vântului asupra suprafeţei mării. Aceste mişcări constituie hula şi valurile.mişcări constituie hula şi valurile.

• Alte mişcări au o perioadă mai lungă : o Alte mişcări au o perioadă mai lungă : o jumătate de zi, o zi întreagă şi câteodată jumătate de zi, o zi întreagă şi câteodată chiar mai mult (fenomenul mareei).chiar mai mult (fenomenul mareei).

• În sfârşit, există mişcări datorate În sfârşit, există mişcări datorate transportului de apă pe distanţe diferite, transportului de apă pe distanţe diferite, sub acţiunea curenţilor marini.sub acţiunea curenţilor marini.

Aceste mişcări diferite influenţează Aceste mişcări diferite influenţează puternic asupra :puternic asupra :

• ClimatuluiClimatului

• Navigaţiei Navigaţiei

• Topogafiei litoraleTopogafiei litorale

• Distribuţiei florei şi faunei marineDistribuţiei florei şi faunei marine

• Pescuitului, etc.Pescuitului, etc.

• Acţiunea combinată aAcţiunea combinată a factorilor factorilor, determină , determină oscilaţii ale nivelului, oscilaţii ce se împart oscilaţii ale nivelului, oscilaţii ce se împart în trei grupe :în trei grupe :

• oscilaţii variabile de tip progresiv oscilaţii variabile de tip progresiv (mişcări seculare)(mişcări seculare) – pot fi pozitive sau – pot fi pozitive sau negative;negative;

• oscilaţii periodiceoscilaţii periodice – determinate de – determinate de influenţa Lunii şi a Soarelui;influenţa Lunii şi a Soarelui;

• oscilaţii neperiodiceoscilaţii neperiodice – determinate de – determinate de factorii meteorologici mai ales.factorii meteorologici mai ales.

Oscilaţii de nivelOscilaţii de nivel

• Suprafaţa liberă a apei oceanelor şi mărilor, Suprafaţa liberă a apei oceanelor şi mărilor, numită şi suprafaţă de nivel, se schimbă numită şi suprafaţă de nivel, se schimbă atât în spaţiu cât şi în timp. Asupra atât în spaţiu cât şi în timp. Asupra schimbării suprafeţei de nivel influenţează schimbării suprafeţei de nivel influenţează temperatura, presiunea atmosferică, temperatura, presiunea atmosferică, vântul, bilanţul de apă, forţele generatoare vântul, bilanţul de apă, forţele generatoare de maree şi mişcările scoarţei terestre.de maree şi mişcările scoarţei terestre.

• Oscilaţiile de nivel poartă un caracter Oscilaţiile de nivel poartă un caracter periodicperiodic şi şi neperiodicneperiodic. Durata oscilaţiilor de . Durata oscilaţiilor de nivel poate să fie scurtă (câteva ore) şi nivel poate să fie scurtă (câteva ore) şi îndelungată (oscilaţii seculare).îndelungată (oscilaţii seculare).

• Oscilaţiile periodice sunt determinate Oscilaţiile periodice sunt determinate de mersul anual al temperaturii, de mersul anual al temperaturii, presiunii atmosferice, de precipitaţii, presiunii atmosferice, de precipitaţii, scurgeri, de schimbările direcţiei scurgeri, de schimbările direcţiei vânturilor şi forţelor generatoare de vânturilor şi forţelor generatoare de maree. Oscilaţiile bruşte de nivel pot maree. Oscilaţiile bruşte de nivel pot fi provocate de înaintarea cicloanelofi provocate de înaintarea cicloanelorr tropicale.tropicale.

• Oscilaţiile seculare de nivel pot fi provocate de Oscilaţiile seculare de nivel pot fi provocate de schimbarea cantităţii de apă în Ocean (cauze schimbarea cantităţii de apă în Ocean (cauze hidrocratice), precum şi a volumului oceanului, hidrocratice), precum şi a volumului oceanului, în legătură cu procesele ce decurg în interiorul în legătură cu procesele ce decurg în interiorul Pământului. Oscilaţiile hidrocratice pot fi Pământului. Oscilaţiile hidrocratice pot fi condiţionate şi de repartizarea maselor de apă condiţionate şi de repartizarea maselor de apă între oceane şi continente. De exemplu, topirea între oceane şi continente. De exemplu, topirea învelişului de gheaţă de pe Antarctica ar putea învelişului de gheaţă de pe Antarctica ar putea duce la ridicarea nivelului Oceanului cu cca. 50 duce la ridicarea nivelului Oceanului cu cca. 50 m. Formarea unui înveliş de gheaţă pe m. Formarea unui înveliş de gheaţă pe continente ar avea drept consecinţă scoatarea continente ar avea drept consecinţă scoatarea din circulaţie a unei mari cantităţi de apă. din circulaţie a unei mari cantităţi de apă. Aceasta ar contribui la coborârea nivelului apei Aceasta ar contribui la coborârea nivelului apei în Ocean.în Ocean.

Mişcările periodiceMişcările periodice ale ale apelor oceaniceapelor oceanice

MareeleMareele

MareeleMareele

• Prin Prin mareemaree se înţelege o oscilaţie se înţelege o oscilaţie periodică a nivelului mării sau periodică a nivelului mării sau oceanului, în raport cu o poziţie medie, oceanului, în raport cu o poziţie medie, datorită forţei de atracţie combinate a datorită forţei de atracţie combinate a Lunii şi Soarelui, fiecare particulă de Lunii şi Soarelui, fiecare particulă de apă se deplasează pe o orbită eliptică. apă se deplasează pe o orbită eliptică.

• Perioada de oscilaţie are o durată aproximativă Perioada de oscilaţie are o durată aproximativă de 12h25min., astfel că în decurs de 24h50min. de 12h25min., astfel că în decurs de 24h50min. (durata unei zile lunare) se vor produce (durata unei zile lunare) se vor produce următoarele faze într-un punct al oceanului sau următoarele faze într-un punct al oceanului sau mării:mării:

• a) a) flux -- flux -- o creştere treptată a nivelului mării şi o creştere treptată a nivelului mării şi acoperirea cu apă a unei fâşii din uscat; acesta acoperirea cu apă a unei fâşii din uscat; acesta se termină cu o se termină cu o maree înaltămaree înaltă — în timpul căreia — în timpul căreia nivelul mării a atins o înălţime maximă şi nivelul mării a atins o înălţime maximă şi rămâne pentru un scurt timp imobil; rămâne pentru un scurt timp imobil;

• b) b) reflux -- reflux -- o scădere treptată a nivelului mării o scădere treptată a nivelului mării şi retragerea apelor de pe fâşia de uscat şi retragerea apelor de pe fâşia de uscat acoperită anterior; se termină cu o acoperită anterior; se termină cu o maree joasămaree joasă — când nivelul mării ocupă o poziţie coborâtă, — când nivelul mării ocupă o poziţie coborâtă, menţinându-se constant un interval scurt de menţinându-se constant un interval scurt de timp. timp.

• În largul oceanului, fluxul înseamnă În largul oceanului, fluxul înseamnă creşterea nivelului iar refluxul, scăderea creşterea nivelului iar refluxul, scăderea nivelului. La ţărmurile joase se manifestă nivelului. La ţărmurile joase se manifestă prin înaintarea pe uscat a apei, la flux, şi prin înaintarea pe uscat a apei, la flux, şi prin retragerea apei la reflux. În larg, prin retragerea apei la reflux. În larg, nivelul apei creşte cu 2÷3 m, fiind practic nivelul apei creşte cu 2÷3 m, fiind practic insesizabil de către navele în marş, pe insesizabil de către navele în marş, pe când la ţărm (mai ales la cele înalte) în când la ţărm (mai ales la cele înalte) în anumite regiuni, nivelul poate creşte anumite regiuni, nivelul poate creşte până la 19,6m.până la 19,6m.

• Dintre cei doi factori generatori, Luna şi Dintre cei doi factori generatori, Luna şi Soarele, atracţia cea mai puternică o are Soarele, atracţia cea mai puternică o are Luna, care este mai aproape de Pământ.Luna, care este mai aproape de Pământ.

• Încă din cele mai vechi timpuri s-a Încă din cele mai vechi timpuri s-a observat că există o strânsă relaţie observat că există o strânsă relaţie între Lună şi maree. În anul 1200 s-au între Lună şi maree. În anul 1200 s-au publicat tabele de maree ce arătau publicat tabele de maree ce arătau ora mareei înalte în zilele cu lună ora mareei înalte în zilele cu lună nouă şi indicau corecţiile zilnice ce nouă şi indicau corecţiile zilnice ce trebuiau aplicate în funcţie de trebuiau aplicate în funcţie de schimbarea fazelor lunii.schimbarea fazelor lunii.

• Numai mai tărziu, Numai mai tărziu, NewtonNewton a dovedit, a dovedit, iin mod strălucit, că acest fenomen are n mod strălucit, că acest fenomen are o bază teoretică clădită pe principiul o bază teoretică clădită pe principiul atracţiei universale, emis de el, că atracţiei universale, emis de el, că obiectele materiale se atrag reciproc, obiectele materiale se atrag reciproc, proporţional cu masele lor şi invers proporţional cu masele lor şi invers proporţional cu pătratul distanţei ce le proporţional cu pătratul distanţei ce le separă, adică forţa de atracţie, separă, adică forţa de atracţie,

F = .F = .Rd

mm2

'

• În paralel, Soarele exercită asupra oceanelor În paralel, Soarele exercită asupra oceanelor o influenţă gravitaţională deloc neglijabilă, o influenţă gravitaţională deloc neglijabilă, desi mai mică de 2,2 decât cea a Lunii.desi mai mică de 2,2 decât cea a Lunii.

• Când Luna şi Soarele se aliniază cu Când Luna şi Soarele se aliniază cu Pământul, influenţa lor se conjugă, rezultând Pământul, influenţa lor se conjugă, rezultând o o maree maximalămaree maximală (mareele de echinox). (mareele de echinox).

• Când cele două astre formează un unghi Când cele două astre formează un unghi drept cu Pământul, rezultă drept cu Pământul, rezultă mareele de apă mareele de apă moartămoartă..

Influenţa SoareluiInfluenţa Soarelui

• PerioadaPerioada este intervalul de timp dintre este intervalul de timp dintre două maree înalte (joase) succesive.două maree înalte (joase) succesive.

• Durata Durata este jumătatea perioadei, şi este jumătatea perioadei, şi reprezintă intervalul de timp dintre reprezintă intervalul de timp dintre mareea înaltă şi cea joasă.mareea înaltă şi cea joasă.

• Amplitudinea, durata şi înălţimea sunt Amplitudinea, durata şi înălţimea sunt elementele care variază cel mai mult elementele care variază cel mai mult dintre toate, cel mai important fiind dintre toate, cel mai important fiind amplitudinea. Aceasta variază în funcţie amplitudinea. Aceasta variază în funcţie de fazele Lunii, declinaţia aştrilor şi de fazele Lunii, declinaţia aştrilor şi distanţa de la Pământ la cei doi aştri.distanţa de la Pământ la cei doi aştri.

• Unda mareică are o înălţime de 8 m, o viteză Unda mareică are o înălţime de 8 m, o viteză de aproximativ 22 Nd şi pătrunde în interior pe de aproximativ 22 Nd şi pătrunde în interior pe o distanţă de până la 250 Mm, zgomotul produs o distanţă de până la 250 Mm, zgomotul produs fiind caracteristic.fiind caracteristic.

• Pe Tamisa, unda are înălţimea de 3 m, şi Pe Tamisa, unda are înălţimea de 3 m, şi pătrunde 100 km, până la Londra. Pe Huang pătrunde 100 km, până la Londra. Pe Huang He, are o înălţime de 4 m, 15 Nd viteză şi He, are o înălţime de 4 m, 15 Nd viteză şi pătrund 350 km în interior. Pe Gange, are o pătrund 350 km în interior. Pe Gange, are o înălţime de 3 m, şi pătrunde 160 km în interior.înălţime de 3 m, şi pătrunde 160 km în interior.

• Amplitudinea mareelor este maximă la intrarea Amplitudinea mareelor este maximă la intrarea pe fluviu şi scade spre amonte, datorită pe fluviu şi scade spre amonte, datorită pierderii energiei prin frecarea de mal şi de pierderii energiei prin frecarea de mal şi de fundul albiei, dar şi datorită curentului fluvial.fundul albiei, dar şi datorită curentului fluvial.

Umflarea apelorUmflarea apelor

• Umflarea apelorUmflarea apelor generată de acţiunea generată de acţiunea forţei gravitaţiei şi celei centrifuge, se forţei gravitaţiei şi celei centrifuge, se propagă pe întinderea oceanului ca o propagă pe întinderea oceanului ca o undă la suprafaţundă la suprafaţaa unui lac atunci când unui lac atunci când se aruncă o piatră. Această undă se se aruncă o piatră. Această undă se propagă cu o viteză ce depinde de propagă cu o viteză ce depinde de adâncime, se reflectă pe plajele adâncime, se reflectă pe plajele continentale, generând interferenţe continentale, generând interferenţe care o pot atenua sau accentua. care o pot atenua sau accentua.

Mareea terestrăMareea terestră

• Gravitaţia şi forţa centrifugă, care se Gravitaţia şi forţa centrifugă, care se combină pentru a crea mareele oceanice, combină pentru a crea mareele oceanice, acţionează şi asupra scoarţei terestre. acţionează şi asupra scoarţei terestre. Deformarea este imperceptibilă cu ochiul Deformarea este imperceptibilă cu ochiul liber, întrucât, litosfera, care este solidă, liber, întrucât, litosfera, care este solidă, se dovedeşte prea puţin elastică.se dovedeşte prea puţin elastică.

• Amplitudinea acestei maree terestre, nulă Amplitudinea acestei maree terestre, nulă la poli, atinge totuşi 40 cm la latitudini la poli, atinge totuşi 40 cm la latitudini mici.mici.

• Ea este pricipala cauză a declanşării unor Ea este pricipala cauză a declanşării unor seisme.seisme.

Consecinţele mareelorConsecinţele mareelor

• acţiune de modificare a ţărmului, datorită acţiune de modificare a ţărmului, datorită variaţiilor de nivel şi curenţilor pe care îi variaţiilor de nivel şi curenţilor pe care îi provoacă;provoacă;

• rol de igienizare a unor zone semiînchise – rol de igienizare a unor zone semiînchise – cum ar fi de exemplu laguna Veneţiei;cum ar fi de exemplu laguna Veneţiei;

• energia electrică obţinută, prin centralele energia electrică obţinută, prin centralele mareo-motrice – 27 de centrale; mareo-motrice – 27 de centrale;

• malurile sunt erodate, gurile râurilor şi malurile sunt erodate, gurile râurilor şi golfurile sunt lărgite şi adâncitegolfurile sunt lărgite şi adâncite

• pentru navigaţie, facilitează intrarea în pentru navigaţie, facilitează intrarea în porturi a navelor cu pescaj mare : porturi a navelor cu pescaj mare : Rotterdam, Hamburg, Londra.Rotterdam, Hamburg, Londra.

ValurileValurile

UndaUnda formată la suprafaţa mărilor formată la suprafaţa mărilor sau oceanelor prin mişcarea sau oceanelor prin mişcarea

oscilatorie a apei, datorită vântului oscilatorie a apei, datorită vântului sau cutremurelorsau cutremurelor

ValurileValurile

• Un Un valval (sinonim (sinonim talaztalaz) este o ) este o ondulaţie a unei suprafeţe întinse de ondulaţie a unei suprafeţe întinse de apă (lac, mare, ocean), ca rezultat al apă (lac, mare, ocean), ca rezultat al mişcărilor de oscilaţie determinate de mişcărilor de oscilaţie determinate de acţiunea vântului, de cutremure, de acţiunea vântului, de cutremure, de variaţia bruscă a presiunii variaţia bruscă a presiunii atmosferice, de atracţia Lunii şi atmosferice, de atracţia Lunii şi Soarelui şi de deplasarea unei nave Soarelui şi de deplasarea unei nave prin apă.prin apă.

Elementele unui valElementele unui val

Lungimea de undăLungimea de undă reprezintă distanţa pe orizontală dintre două reprezintă distanţa pe orizontală dintre două creste succesive; creste succesive; direcţia de propagaredirecţia de propagare a valurilor fiind un alt a valurilor fiind un alt

element.element.

• Viteza de propagare corespunde timpului în Viteza de propagare corespunde timpului în care un punct al valului trebuie să parcurgă care un punct al valului trebuie să parcurgă un spaţiu determinat şi se măsoară în metri un spaţiu determinat şi se măsoară în metri pe secundă. În apă foarte adâncă viteza V pe secundă. În apă foarte adâncă viteza V este proporţională cu rădăcina pătrată a este proporţională cu rădăcina pătrată a lungimii valului şi si exprimă prin lungimii valului şi si exprimă prin

V =V = . .

2

g

• Perioada este timpul în care două creste Perioada este timpul în care două creste succesive trec prin acelaşi punct fix sau timpul succesive trec prin acelaşi punct fix sau timpul necesar unei molecule de apă să execute necesar unei molecule de apă să execute oscilaţia completă şi se exprimă prin relaţia :oscilaţia completă şi se exprimă prin relaţia :

T =T = . .

• Lungimea de undă se exprimă prin :Lungimea de undă se exprimă prin :

λλ == . .

g

2

2

2

Tg

• Pentru studiul valurilor se foloseşte un Pentru studiul valurilor se foloseşte un aparat stereofotogrametric, ce permite aparat stereofotogrametric, ce permite nu numai să se traseze profilul valurilor, nu numai să se traseze profilul valurilor, dar şi să se construiască planul dar şi să se construiască planul reliefului lor cu izohpse (curbele care reliefului lor cu izohpse (curbele care unesc punctele de aceeaşi înălţime) şi unesc punctele de aceeaşi înălţime) şi intervale echidistanţate , la fel cum se intervale echidistanţate , la fel cum se fac hărţile topografice pentru relieful fac hărţile topografice pentru relieful terestru.terestru.

• Cauza cea mai Cauza cea mai frecventă a frecventă a formării valurilor formării valurilor este vântul, între este vântul, între cele două cele două fenomene fenomene existând legătura existând legătura ::

VÂNTVÂNT VALVAL

˚Bf˚Bf viteza viteza [m/s[m/s

]]

h [m]h [m] L [m]L [m] τ [sec]τ [sec]

11 2÷32÷3 0,250,25 până în 10până în 10 2÷32÷3

55 1010 2,52,5 4040 55

77 1616 55 8585 7,57,5

1010 2525 1111 12801280 1313

1111 peste 27peste 27 peste 12peste 12 14001400 1616

Valurile de vântValurile de vânt

• Iau naştere datorită acţiunii tangenţiale a Iau naştere datorită acţiunii tangenţiale a vântului asupra suprafeţei apei. Valoarea vântului asupra suprafeţei apei. Valoarea dimensiunilor depinde de direcţia şi durata de dimensiunilor depinde de direcţia şi durata de acţiune a vântului (fech), intensitatea acţiune a vântului (fech), intensitatea vântului, configuraţia coastei şi relieful vântului, configuraţia coastei şi relieful submarin.submarin.

• Iniţial se formează mici încreţituri ale apei, Iniţial se formează mici încreţituri ale apei, care la încetarea vântului se pot amortiza, care la încetarea vântului se pot amortiza, apoi, odată cu intensificarea vântului, valurile apoi, odată cu intensificarea vântului, valurile cresc ca dimensiuni, iar creasta valului poate cresc ca dimensiuni, iar creasta valului poate fi spulberată şi împrăştiată pe toată suprafaţa fi spulberată şi împrăştiată pe toată suprafaţa mării. Crestele retezate şi înspumate se mării. Crestele retezate şi înspumate se numesc numesc berbeciberbeci, , lebedelebede sau sau armăsariarmăsari..

Interferenţa valurilor de Interferenţa valurilor de vânt vânt • Fenomenul interferenţei constă în Fenomenul interferenţei constă în

contactul valurilor cu uscatul dă contactul valurilor cu uscatul dă naştere la un sistem de unde naştere la un sistem de unde reflectate, care se combină cu undele reflectate, care se combină cu undele directe , producând întărirea valurilor directe , producând întărirea valurilor în anumite puncte. în anumite puncte.

• Reflectarea valurilor după ce lovesc Reflectarea valurilor după ce lovesc un obstacol vertical, cum ar fi un chei un obstacol vertical, cum ar fi un chei sau un dig, are ca urmare formarea sau un dig, are ca urmare formarea de valuri foarte înalte.de valuri foarte înalte.

Valuri de hulăValuri de hulă

• Reprezinta valurile din larg, sunt produse de Reprezinta valurile din larg, sunt produse de o perturbaţie meteorologică şi se manifestă şi o perturbaţie meteorologică şi se manifestă şi după ce cauza generatoare a încetat. Aceste după ce cauza generatoare a încetat. Aceste valuri pot aparea însă şi înaintea acestei valuri pot aparea însă şi înaintea acestei perturbaţii. Ele preced sau urmează o perturbaţii. Ele preced sau urmează o furtună.furtună.

• Se propagă sub forma de sisteme (rânduri). In Se propagă sub forma de sisteme (rânduri). In zona de formare au înălţime si lungime mare zona de formare au înălţime si lungime mare şi pe masură ce se îndepărtează de cauză, şi pe masură ce se îndepărtează de cauză, înălţimea scade, dar lungimea şi viteza înălţimea scade, dar lungimea şi viteza rămân aceleaşi.rămân aceleaşi.

• Variaţia presiunii hidrostatice explică Variaţia presiunii hidrostatice explică un fenomen important pentru un fenomen important pentru ducerea războiului pe apă. Este ducerea războiului pe apă. Este vorba de folosirea minelor submarine vorba de folosirea minelor submarine pentru constituirea unor baraje de pentru constituirea unor baraje de apărare. Pe mare calmă, greutatea apărare. Pe mare calmă, greutatea ancorei este suficientă ca să menţină ancorei este suficientă ca să menţină mina în poziţie verticală.mina în poziţie verticală.

• Când se produce hula, dacă trece Când se produce hula, dacă trece creasta unui val peste mină, presiunea creasta unui val peste mină, presiunea hidrostatică creşte şi ridică ancora de hidrostatică creşte şi ridică ancora de pe fund. În acest caz, mine este pe fund. În acest caz, mine este deplasată. Când însă presiunea deplasată. Când însă presiunea hidrostatică scade, mine se ancorează hidrostatică scade, mine se ancorează din nou de fund, insă ceva mai departe. din nou de fund, insă ceva mai departe. Ea se mişcă astfel din loc în loc, şi poate Ea se mişcă astfel din loc în loc, şi poate să atingă funduri mici unde devine să atingă funduri mici unde devine periculoasă chiar pentru navele proprii.periculoasă chiar pentru navele proprii.

Interferenţa Interferenţa

• Dacă o hulă directă vine din largul Dacă o hulă directă vine din largul mării şi se izbeşte de un chei vertical, mării şi se izbeşte de un chei vertical, ea se reflectă dând naştere unui al ea se reflectă dând naştere unui al doilea sistem unde (doilea sistem unde (hula reflectatăhula reflectată), ), de aceeaşi lungime şi înălţime cu de aceeaşi lungime şi înălţime cu unda incidentă. Aceste două profiluri unda incidentă. Aceste două profiluri se combină, rezultânt o hulă care are se combină, rezultânt o hulă care are aceeaşi lungime ca şi precedentele, aceeaşi lungime ca şi precedentele, însă înălţime mai mare.însă înălţime mai mare.

Hule staţionareHule staţionare

• Tot prin interferenţă se pot produce Tot prin interferenţă se pot produce unde cu înălţime mărită care nu mai unde cu înălţime mărită care nu mai efectuază mişcări de propagare, ci se efectuază mişcări de propagare, ci se ridică şi coboară pe loc, generând ridică şi coboară pe loc, generând aşa-numitele aşa-numitele hule staţionarehule staţionare..

Valurile seismiceValurile seismice

• Sunt valuri care se produc ca urmare a unor Sunt valuri care se produc ca urmare a unor cutremure de pământ submarine sau a prăbuşirii cutremure de pământ submarine sau a prăbuşirii unor pachete de aluviuni. În largul mării sunt greu unor pachete de aluviuni. În largul mării sunt greu de detectat, având lungimi de peste 100 Mm, de detectat, având lungimi de peste 100 Mm, înălţimi de câteva picioare şi viteze de până la 300 înălţimi de câteva picioare şi viteze de până la 300 Nd.Nd.

• Iniţial mişcarea se propagă pe verticală, de la Iniţial mişcarea se propagă pe verticală, de la hipocentru la epicentru (suprafaţa apei). De la hipocentru la epicentru (suprafaţa apei). De la suprafaţă se propagă concentric în toate direcţiile.suprafaţă se propagă concentric în toate direcţiile.

• Primul val este cel mai înalt, cu energia cea mai Primul val este cel mai înalt, cu energia cea mai mare, după care urmează o succesiune de valuri mare, după care urmează o succesiune de valuri mai mici, şi apoi treptat dispar.mai mici, şi apoi treptat dispar.

• Iniţial mişcarea se propagă pe Iniţial mişcarea se propagă pe verticală, de la hipocentru la epicentru verticală, de la hipocentru la epicentru (suprafaţa apei). De la suprafaţă se (suprafaţa apei). De la suprafaţă se propagă concentric în toate direcţiile.propagă concentric în toate direcţiile.

• Primul val este cel mai înalt, cu energia Primul val este cel mai înalt, cu energia cea mai mare, după care urmează o cea mai mare, după care urmează o succesiune de valuri mai mici, şi apoi succesiune de valuri mai mici, şi apoi treptat dispar.treptat dispar.

Reflexia valurilorReflexia valurilor

• Reflexia valurilorReflexia valurilor este fenomenul de este fenomenul de respingere a valurilor de către peretele vertical respingere a valurilor de către peretele vertical al construcţiilor hidrotehnice sau al falezelor al construcţiilor hidrotehnice sau al falezelor abrupte în zone cu adâncimi mari. În cadrul abrupte în zone cu adâncimi mari. În cadrul acestui fenomen are loc combinarea valurilor acestui fenomen are loc combinarea valurilor reflectate cu cele incidente, luînd naştere o reflectate cu cele incidente, luînd naştere o agitaţie puternică numită „clapoti" sau agitaţie puternică numită „clapoti" sau „resacă", deosebit de periculoasă în unele „resacă", deosebit de periculoasă în unele bazine portuare, pentru navele staţionate la bazine portuare, pentru navele staţionate la cheu. Reflexia valurilor are loc şi în zona cheu. Reflexia valurilor are loc şi în zona centrală a unui ciclon tropical, unde se produce centrală a unui ciclon tropical, unde se produce o agitaţie a mării foarte puternică din cauza o agitaţie a mării foarte puternică din cauza valurilor care se propagă din direcţii diferite. valurilor care se propagă din direcţii diferite.

Refracţia valurilorRefracţia valurilor

• Refracţia valurilorRefracţia valurilor este schimbarea este schimbarea direcţiei de propagare a valurilor ori direcţiei de propagare a valurilor ori de cîte ori frontul acestora se apropie de cîte ori frontul acestora se apropie de linia coastei sub un unghi de de linia coastei sub un unghi de înclinare. În cadrul acestui fenomen înclinare. În cadrul acestui fenomen are loc o modificare a lungimii are loc o modificare a lungimii valurilor, a căror creastă în final valurilor, a căror creastă în final capătă o orientare paralelă cu linia capătă o orientare paralelă cu linia coastei. coastei.

Tsunami Tsunami

Uriaşe valuri rostogolite Uriaşe valuri rostogolite către ţărmcătre ţărm

TsunamiTsunami

• TsunamiTsunami desemnează un val sau o desemnează un val sau o serie de valuri care se revarsă asupra serie de valuri care se revarsă asupra uscatului, cauzând pierderi materiale uscatului, cauzând pierderi materiale şi de vieţi omeneşti.şi de vieţi omeneşti.

• Valurile tsunami iau naştere dintr-o Valurile tsunami iau naştere dintr-o perturbaţie violentă care deplasează perturbaţie violentă care deplasează o mare cantitate de apă : cutremure o mare cantitate de apă : cutremure de pământ, alunecări de teren, de pământ, alunecări de teren, căderea unor materiale proiectate de căderea unor materiale proiectate de o erupţie vulcanică, explozii nucleare o erupţie vulcanică, explozii nucleare sau chiar căderea unui meteorit.sau chiar căderea unui meteorit.

•Pe ţărm Pe ţărm marea se marea se retrage retrage brusc, apoi brusc, apoi revine ca un revine ca un zid lichid de zid lichid de o forţă o forţă inimaginabilinimaginabilă.ă.

• Un seism provoacă deplasarea Un seism provoacă deplasarea verticală a unei coloane verticale de verticală a unei coloane verticale de apă. apă.

• Perturbarea, aproape imperceptibilă Perturbarea, aproape imperceptibilă în larg, se amplifică atunci când în larg, se amplifică atunci când ajunge la ţărm. Adâncimea mică şi ajunge la ţărm. Adâncimea mică şi frecarea generează un val gigantic.frecarea generează un val gigantic.

Proiect realizat Proiect realizat de :de :

Păşoiu Păşoiu DenisaDenisa

Mihalcea Mihalcea ElenaElena