Ecoturismul în Rezervații ale biosfereiDelta Dunării

Minculeț Cosmin Ovidiu

Odată cu intrarea în noul mileniu, devenim tot mai conştienţi de complexitatea, fragilitatea şi valoarea inestimabilă a planetei noastre. Datorită evoluţiei transporturilor şi tehnologiei informaţiei, tot mai multe zone îndepărtate au devenit accesibile, fapt ce a contribuit la o ascensiune rapidă a turismului în arii naturale.

Devine tot mai evident că dezvoltarea turismului în arii naturale sensibile în absenţa unui management corespunzător poate prezenta o ameninţare pentru integritatea ecosistemelor şi a comunităţilor locale.Partea bună este că aceeaşi ascensiune a turismului creează numeroase oportunităţi atât pentru conservare cât şi pentru bunăstarea comunităţilor locale. Ca răspuns la interesul crescut pentru cunoaşterea naturii, dar şi la semnalele de alarmă venite din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, s-a conturat treptat o nouă etică a călătoriei numită ecoturism.

Ecoturismul

Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivaţie a turistului esteobservarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură şi care trebuie săîndeplinească următoarele condiţii:· conservarea şi protejarea naturii;· folosirea resurselor umane locale;· caracter educativ, respect pentru natură – conştientizarea turiştilor şi a comunităţilorlocale;· impactul negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural.

Rezervația Biosferei Delta Dunării

Resursele turistice naturaleRelieful se remarcă prin dunele de nisip de pe grindurile Letea şi

Caraorman asociate, de regulă, cu o vegetaţie şi faună specifice acestor forme de relief, care , sporeşte complexitateaşi valoarea estetică şi ştiinţifică. Fâşia litorală - plajele (forme de relief de acumulare aflate într-o continuă modificare), cele de la Sulina, Sfantu Gheorghe, Gura Portiţei, constituie resurse turistice naturale, valorificate direct prin practicarea activităţii de turism balnear, suportul fizic în cura heliomarină.

Lacul Sinoe văzut de la Cetatea Enisalahttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Hidrografia - o importantă componentă a peisajului - deţine un potenţial deosebit prinnumeroasele şi variatele lacuri (în număr de aproape 500, de diferite mărimi), gârle, canale,vecinătatea Marii Negre; acestea creează oportunităţi pentru practicarea unor forme de turism (ex. turism nautic). Bogăţia în peşte a lacurilor, canalelor şi braţelor Dunării reprezintă o atracţie turistică pentru iubitorii de pescuit sportiv.

Canalul de centură Sulina - Sfântu Gheorghe

http://www.ddbra.ro/galerie.php

Plaja la Sfântu Gheorghehttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Delta Superioară - Somova-Parcheşhttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Canalul Şonteahttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Canalul Caraormanhttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Apus de soare la Crişanhttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Vegetaţia şi, îndeosebi, cea acvatică dă o mare valoare estetică, ştiinţifică şi ecologicăpeisajului deltaic şi este caracterizată de prezenţa unor specii de plante:• emerse – limbarița (Alisma plantaga-aquatica), săgeata-apei (Sagittaria

sagittifolia), crinulde baltă (Uutonms umbeltatus), • submerse - peniţa-apei (Myriophyllum sptcatum), brădișul

(Myriophyllum verticillatum), cosorul (Ceratophyllum demcesum), sârmuliţa (Vallisneria spiralis), paşa (Potamogeton crispus), broscăriţa (Potamogeton natans), moţul (Potamogeton perfoliatus), orăţelul de baltă (Utricularia vesicularis), aldrovanda (Aldrovanda vesiculosa);

• natante - unele cu rădăcinile fixate în mâlul de pe fundul cuvetei lacustre, precum nufărul

alb (Nymphaea alba), nufărul galben (Nuphar lutea), plutică (Nymphoides peltata), iarbabroaştelor (Hydrocharismorsusnarae), troscotul de baltă (Polygonum amphibium), cornaciul(Trapa naians), iar altele plutesc liber la suprafaţa apei, precum câteva specii de lintiţă (Lemna minor, Lgibba, Ltrisulca, Spirodelta polyrhiza) .

Nufăr alb Nymphaea alba

http://www.ddbra.ro/galerie.php

Nufăr galben - Nuphar luteahttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Stânjenel de baltă - Iris pseudacorushttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Vegetaţia terestră de pe grindurile Caraorman şi Letea (pădurile de stejar, plop, frasin, speciile de plante agăţătoare dau un aspect exotic, subtropical pădurii de pe grindul Letea şi Caraorman: liana grecească, hamei, viţă sălbatică) reprezintă o resursă turistică naturală care generează motivaţii puternice pentru deplasări turistice în scopuri de recreere, ca şi pentru turismul ştiinţific.

Această componentă - vegetaţia - sporeşte valoarea turistică estetică si peisagistică a deltei, iar uneori potenţialul fitogeografic devine esenţial pentru activităţi turistice (ca motivaţie).Pădurea Letea

http://www.ddbra.ro/galerie.php

Cătina albă - Hyppophae rhammnoideshttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Iasca - Ganoderma applanatumhttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Stejar secularhttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Orhideehttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Fauna deltei este alcătuită dintr-o mare varietate de specii acvatice şi terestre, sedentare sau migratoare; se remarcă în mod deosebit aspectul avifaunistic (variat, cu un număr de 320 specii de păsări), deoarece Delta Dunării reprezintă habitatul unor specii periclitate şi protejate. O serie de elemente faunistice sunt resurse turistice naturale pentru practicarea anumitor forme de turism; ihtiofauna generează turism de pescuit sportiv (speciile care se pescuiesc sunt: caras, plătică, babuşcă, scrumbie de Dunăre în apele dulci, şprot în apele costiere marine). De asemenea, toate speciile de faună aparţinând tuturor categoriilor taxonomice prezintă interes pentru turismul ştiinţific. Relieful, clima, hidrografia, vegetaţia şi fauna sunt componente fizico-geografice ale peisajului natural, determinante pentru practicarea anumitor forme de turism balnear, de agrement, de odihnă, sportiv (sporturi nautice), sunt generatoare de turism ştiinţific-specializat (pentru biologi, botanişti, ornitologi, ihtiologi)

Barza albă- Ciconia Ciconiahttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Chira de baltă - Sterna hirundohttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Colonie de cormorani - Phalacrocorax carbohttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Colonie de pelicani - Pelecanus onocrotalushttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Lebede - Cygnus olorhttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Broasca ţestoasă de apă - Emys orbicularis

http://www.ddbra.ro/galerie.php

Brotăcel - Hyla Arboreahttp://www.ddbra.ro/

galerie.php Cai semisălbaticihttp://www.ddbra.ro/

galerie.php

Căprioare pe dunele de la Letea - Capreolus capreolus

http://www.ddbra.ro/galerie.php

Cioban cu oi

Cherhana

Pescuit - scrumbie

La cules de papură

Resursele turistice antropiceÎn Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cu deosebire în zona limitrofă/continentală, segăsesc numeroase vestigii, monumente, muzee, care atestă etapele de locuire din Antichitate şi până în prezent. De asemenea, populaţia din delta propriu-zisă este deţinătoarea unor tradiţii - case, costume, obiceiuri cu valoare deosebită.Vestigiile arheologice şi ruinele de cetăţi reprezintă urmele de locuire şi etapele de populare ale Deltei Dunării şi ale spaţiului de contact cu Podişul Dobrogei (de importanţă strategică militară şi economică); vestigiile cetăţii Argamatn de la Capul Dolosman (Jurilovca), ruinele cetăţii bizantine de pe Insula Bisericuţa din Lacul Rănim, vestigiile cetăţii de la Beştepe, Mahmudia (urmele sistemului de fortificaţie al cetăţii de apărare datând din sec. IV î.Hr.), ruinele aşezării Dinogeţia, urmele cetăţii genoveze datând din secolul XII-XIV (ultima perioadă de stăpânire bizantină) de la Enisala, ale cetăţii Noviodunum (lângă Isaccea), datând din perioada getică preromană.

Cetatea Halmyris - Murighiol Ruinele cetații Dinegeția

Monumentele istorice, de arhitectură şi de artă generează funcţia de interes cultural-istoric a localităţii pe teritoriul căreia sunt situate (la fel şi în cazul muzeelor şi caselor memoriale). Astfel de monumente sunt la Malcoci, Sulina, Tulcea - bisericile reprezentând cultul romanocatolic.În localitatea Malcoci turiştii pot vizita biserica romano-catolică construită în stil gotic, cu un turn de 33 m înălţime, înălţată între 1873 şi 1851, la Sulina, biserica datează din perioada în care aici a luat fiinţă Comisia Europeană a Dunării, construcţie impunătoare, cu picturi interioare valoroase din punct de vedere artistic şi spiritual, vitralii, o clopotniţă cu trei clopote de bronz.Dintre lăcaşurile de cult ortodox se remarcă Biserica „Sfântul Nicolae" din Chilia -monument arhitectural, construită la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX şirefăcută după bombardamentele din 1941, având caracteristică principală amestecul de stiluri arhitecturale: slav, gotic, românesc şi mănăstirea Saun lângă aria de proiecţie integrală Lacul Rotund. Un alt edificiu de valoare arhitecturală este clădirea Primăriei din Isaccea, specific dobrogeană, locaşuri de cult musulman cu valoare de monumente de artă; gearnia din centrul oraşului Isaccea construită în secolul XVII, gearnia din Babadag construită în timpul sultanului Murad I (1359-1389).

Casă din Peripravahttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Cetatea Enisalahttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Far la Sulinahttp://www.ddbra.ro/galerie.php

Ruinele Cetăţii Histria, pe malul lacului Sinoe

http://www.ddbra.ro/galerie.php

Muzee şi case memoriale aflate la dispoziţia vizitatorilor sunt situate în localităţi limitroferezervaţiei în Tulcea - Muzeul Delta Dunării cu cele 4 secţii: ştiinţe ale naturii, etnografie,artă şi arheologie; în Babadag - Expozitia de Artă Orientală care adăposteşte o valoroasăcolecţie cuprinzând costume, ţesături şi broderii, ceramică. Muzeul Gospodăria Ţărânească de la Enisala, amplasat în centrul satului Enisala, reprezintă prototipul gospodăriei ţărăneştidobrogene de la începutul secolului al XX-lea; aici se pot vedea obiecte care constituiau inventarul unei gospodării de agricultori, începând cu locuinţa şi terminând cu ultimul obiect pe care îl utiliza ţăranul în munca sa, obiecte de artă populară pentru ornamentarea încăperilor (scoarţe de lâna, cuverturi, ştergare din borangic).

Mărturii ale culturii populare (elemente de etnografie şi folclor). Se remarcă arhitecturagospodăriilor tradiţionale ale lipovenilor: case cu acoperişul de stuf în două ape, prispa îngustă pe două laturi, timpanul ornamentat cu motive florale, zoomorfe şi geometrice, pot fi vizitate în satele Mila 23, Sfistofca, Periprava, Chilia Veche, în deltă, sau la Jurilovca, Sarichioi lângă lacul Razim. Alte elemente specifice gospodăriilor lipoveneşti sunt lejanca şi bania.

Port popular dobrogeansanuuitam.blogspot.com

Creaţia artistică populară (port popular, folclor literar, muzical şi coregrafic), manifestăripopulare tradiţionale (sărbătoarea pescarului) şi alte manifestări şi forme de cultură populară au dispărut aproape în totalitate din cauze sociale complexe. Totuşi, turiştii pot asista sau participa la evoluţia unor formaţii de dansuri şi grupuri vocale la Sulina (româneşti şi lipoveneşti), Sfântu Gheorghe şi Crişan (ucrainene), iar în zona limitrofă la Murighiol, Dunavăţu de jos (ucrainene), Jurilovca şi Sarichioi (lipoveneşti), Instituţiile de ştiinţă, cultură şi artă sunt amplasate aproape în exclusivitate la limita vestică a RBDD - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Casa de Cultură, Casa Corpului Didactic, Casa Cărţii - unde au loc manifestăricultural-artistice.

Străduţă din Mila 23http://www.ddbra.ro/galerie.php

Casă tradiţională la Letea

Consecinţele utilizării turistice a ariilor protejate

Turismul este resursa viitorului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. În acelaşi timp eleste un paradox. Poate produce mari pagube zonelor protejate, în special dacă nu esteadministrat cum trebuie, dar poate de asemenea să aducă mari beneficii.Dezvoltarea actului turistic, ţinând cont de formele de turism ce se pot practica pe teritoriulRezervaţiei Biosferei Delta Dunării, poate influenţa mediul deltaic şi toate valorile naturaleale acestuia prin:· prezenţa, comportamentul şi numărul turiştilor pe trasee şi în zonele adiacente;· existenţa şi modul de funcţionare a amenajărilor şi echipamentelor turistice, dispersateîn teritoriu (hoteluri, căsuţe, campinguri) ;· circulaţia mijloacelor de transport turistice (hidrobuze, şalupe, bărci cu motor, bărci cupânze) ;· dotările de agrement folosite (hidrobiciclete, bărci etc).

În acelaşi timp, ecoturismul, care este nemijlocit legat şi dependent de existenţa naturii câtmai puţin modificată de om este considerat un instrument important pentru conservarea ei.Ecoturismul este forma ideală de turism, către care trebuie îndrumaţi şi încurajaţi să seîndrepte toţi vizitatorii deltei noastre. Prin practicarea acestei forme de turism se realizează pe deplin unul din principalele obiective ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, şi anume acela de a contribui activ la educarea vizitatorilor în spiritul cunoaşterii şi protejării naturii.Vizitarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării va contribui şi la conştientizarea faptului căresursele naturale nu sunt nelimitate şi ca urmare ele trebuie folosite raţional, asigurând astfel o dezvoltare durabilă.

Concluzii

Ecoturismul s-a dezvoltat rapid în ultimele decenii. Deşi are potenţialul de a influenţa pozitiv mediul natural şi social în care se desfăşoară, el poate fi la fel de dăunător ca şi turismul de masă, dacă nu este organizat corespunzător.Ecoturismul poate fi privit şi ca o oportunitate de afaceri. O afacere ecoturistică poateavea succes pe termen lung dacă este o afacere responsabilă, care respectă legile pieţei şi aledezvoltării durabile deopotrivă. Ecoturismul este o versiune durabilă a turismului în ariinaturale, incluzând în acelaşi timp şi elemente ale turismului rural şi cultural. Pe lângă principiile turismului durabil la care subscrie, ecoturismul are şi principii specifice: contribuie activ la conservarea patrimoniului natural şi cultural; include comunităţile locale în activităţile de planificare, dezvoltare şi operare şi contribuie la bunăstarea lor; implică explicaţii complete şi interesante pentru vizitatori, privind resursele naturale şi culturale; este destinat în special vizitatorilor individuali precum şi grupurilor organizate de mici dimensiuni.

Delta Dunării găzduieşte pe un spaţiu relativ restrâns 30 de tipuri de ecosisteme, respectiv o bancă naturală de gene de valoare inestimabilă pentru patrimoniul universal, fiind în acelaşi timp o concentrare importantă de resurse naturale cu valoare economică care sunt predispuse la supraexploatare.

Vă mulțumesc pentru atenție !