Www.educativ.ro Delta Dunarii

8/3/2019 Www.educativ.ro Delta Dunarii

1/59

DELTA DUNARII

Prezentare generala

Izvorand din muntii Padurea Neagra din Germania si traversand 8 tari si trei capitale,

parcurgand 2857 km, Dunarea cel de-al doilea fluviu ca marime din Europa, isi incheie drumul

formand inaintea contopirii sale cu Marea Neagra, una din cele mai frumoase delte din Europa si

chiar din lume.Lungimea fluviului este 2840 km, suprafata hidrografica = 817.000 kmp.

Istoria Deltei Dunarii incepe acum 10000 de ani, prin depunerea mai multor straturi de

aluviuni successive, ce vor colmata golful maritime existent la varsarea Dunarii in Marea Neagra,

aceasta fiind obligate sa se retraga in matca sa.Din nisipul marin si aluviuni se formeaza marile

grinduri, insulele Deltei, Letea, Caraorman, Saraturile Sf.Gheorghe. Treptat se formeaza cele trei

brate, incepand cu bratul Sf.Gheorghe (69.7 km), apoi bratul Sulina (63.7 km) si terminand cu cel

mai tanar bratul Chilia (120 km).Intre aceste brate s-au format o multime de legaturi naturale,

canale si lacuri, prin care,la cotele favorabile ale fluviului, s-ar putea strabate intreaga

Delta.Suprafata totala a Deltei este de 5800 km, cuprinzand si complexul lagunar Razelm Sinoe.

Orasul Tulcea este poarta de acces catre Delta Dunarii. Ridicat pe sapte coline acest fost oras

comercial a devenit in prezent un important port riveran si maritim, precum si cel mai

importantcentru al industriei de pescuit din Romania.

Reteaua hidrografica

Delta Dunarii se afla la intretaierea paralelei 45 latitudine Nord cu meridianul 29 longitudine Est.

Suprafata: 5640km din care 4470 km teritoriu romanesc.Zona etse relative plana, cu o inclinatie

de 0,006, acoperita cu apa permanent ori temporar in proportie de 70-80%.Are aspectul unui

triunghi echilateral cu laturile de cca 80 km lungime.La un debit de 5000-9000 m/s, transporta

annual, in medie, 50 milioane de aluviuni (aproximativ de 8 ori mai mult ca Tibrul si de 20 de ori

mai mult ca Rinul).

Suprafetele de uscat din delta au doua caracteristici: sunt dispuse fara o ordine aparenta iar

inaltimile lor prezinta valori mici.Grindul Chilia are inaltimea maxima de 6,5 m , la vestul satului

1


2/59

Chilia Veche. Dunele din nordul grindului Letea ajunge la altitudinea de 13 m.Unele imsule din

lacul Reazem sunt scunde, de exemplu, Bisericuta are 4 m, dar altele sunt mai inalte : Gradiste 19

m, Popina 49 m, depasind deci inaltimile intalnite intre bartele Dunarii.

Principalele cursuri de apa sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in mare sunt:

CHILIA - cel mai nordic brat si cel mai activ, cu doua ramificatii si o microdelta proprie.

Lungime de 105 km pana la Periprava;latime maxima: 1000m; adancime maxima:39m.Transporta

cca 60% din totalul apelor fluviului; coefficient de sinuozitate: 1,56.Navigatie de interes local.

Cursul Dunarii dimtre localitatea Isaccea si Ceatalul Chilia prezinta la sud o sumedenie de ostroave

marunte, care-l fac sa se imparta in suvite de apa linistita, razletite pe laturi.

TULCEA - brat ce se intinde intre ceatalurile Chilia si Sf.Gheorghe (pe malul drept, orasul

Tulcea).Lungime: 19 km; latime maxima: 300 m; adancime maxima: 34 m.In amonte de portul

Tulcea, bratul cu acelasi nume are o albie lata , ca si cum si-ar lasa libere apele pentru a forma un

lac.La vreo 7-8 km de portul Tulcea se afla insusi capul deltei, considerat cel mai important

punct geographic din regiune.Este locul unde Dunarea isi imparte pentru prima oara apele,

constituind bratele Chilia si Tulcea. Transporta cca 40% din apele fluviului; coefficient de

sinuozitate: 1,40.Cale principala de navigatie.

SULINA cel mai scurt, mai drept si mai amenajat brat de varsare.Lungime: 64 km; latime

maxima: 250 m; adancime maxima;18 m. Despartirea la Ceatalul Sulina a apelor bratului Tulcea

este analoga pe teren cu aceea a apelor bratului Chilia la Pardina.Pe cand apele bartului Chilia se

readuna curand, formand ostroave, apele bratului Tulcea se separa definitive.Cele doua noi brate

astfel create Sulina si Sfantul Gheorghe- nu se intalnesc ci curg fiecare pana la varsare in cate o

albie proprie, unica.

Transporta cca 22% din apele fluviului; coefficient de sinoazitate: 1,03. Canal de trafic fluvio-

maritim (la adancimea minima obligatory de 7,32 m, pot circula nave de 7000 tone).

SFANTU GHEORGHE cel mai vechi brat de varsare a Dunarii in mare.Lungime: 64km; latime maxima: 550 m; adancime maxima: 26 m . La sudul bratului Sfantu Gheorghe se

desfasoara gruparea de lacuri Razelm-Sinoe, formand impreuna cu zona de mlastini si de grinduri

din preajma un ansamblu morfo- si hidrografic. Transporta cca 22% din apele fluviului;

coeficientul de sinuozitate:1,60. Navigatie de interes local.

Biodiversitate

Un studio recent al Academiei Romane, a relatat ex)istenta a aproximativ 5000 de specii

diferite de plante, animale si insecte care traiesc in Delta Dunarii. Flora este compusa din elemente

2


3/59

autohtone, specii mediteraneene, balcanice, asiatice si reprezentata de cea mai compacta zona

stuficola din lume ca intindere ca si padurea de stejari si liane mediteraneene de pe grindul Letea si

Caraorman, cu vegetatie specifica nisipurilor litorale.

Flora

In Delta Dunarii predomina vegatatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78 % din

suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogojul, in amestec cu salcia pitica si numeroase

alte specii.Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate.

Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis,

Plantago cornuti.Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin plop, care cresc pe grindurile

fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei.Sunt specifice deltei

fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului.Intalnim patru tipuri de zavoaie; zavoaiele care

cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea ,mai mare parte a anului si sunt formate mai

ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc Salix alba, Populus alba, Populus

canescens; Pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din

plopi(Populus canes cens si P.Alba ) la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid,

artatrul American si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi este arinisul(predomina Alnus

glutinosa ) care apare pe grindurile fluviale din delta marina.Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa

este extina pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile maritime Letea ,

Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri ,Secale sylvestris , carex colchica ,

Ephedra distachya.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe circa 3% din totalul suprafetei deltei, in

special de pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.Predomina Glyceria maxima ,Elytrigia

repens .Vegetatia acvatica din ghioluri , balti si japes ocupa 2% din totalul deltei.Pentru vegetatia

submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submrsum ,myriophillum verticilliatumPotamogetonsp. ,Helodea Canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata .Predomina Lemna

minor, Silvia natans , Spirodela polyrrhiza ,Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nyphar luteum,

Trapa natans. Vegetatia emersaeste dominate de stuff(Pharagmites australis), papura (Typha

latifolia si T.angustifolia), pipirig(Schoenolectus lacustris).Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe

nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extend numai pe 1% din

totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus

angustifolia,Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri

de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu(Quercus pedunculiflora), stejar

pedunculat(Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator(Populus tremula), ulm(Ulmus

3


4/59

foliacea) si cu plantele agatatoare Periploca Graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta numai

0.8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.

Extrem de bogata se imparte pe trei niveluri:

a) Plante cu frunze plutitoare nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben (Nuphar

luteum), iarba broastelor (Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei

(Potamogeton natans), rizacul (Stratiotesaloides).

b) Plante riverane si de plaur stuf ( genul Phragmites) cca 80% si papura (genul Typha)

20%, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macris (Rumex hidrolapatum), Nu ma uita

(Myositis palustris), izma broastei , cucuta de apa (Cicuta virosa).

c) Plante de uscat-salcia alba (Salix alba), plopul (Populus), arinul (Alnus), frasinul

(Fraxinus), padurile combinate de pe grinduri.

Plaurul

Formatiune specifica stuifariilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1.6 m format dintr-o

impletitura de rizomi se stuff si radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si

sol.Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule

plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei.

Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor.Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in

cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros .Alaturi e stuff intalnim rogozul, menta, feriga de

apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare

Calystegia sepium si Solanum dulcamara.Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si

cret.tot pe plauru traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Fauna

Delta Dunarii adaposteste peste 3400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu

numeroase unicate nationale, europene si mondiale. Delta Dunarii este un adevarat paradis

faunistic. Aici vietuiesc 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de

lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere

rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris.Vertebratele care, prin prezenta lor,

dau nota specifica faunei deltei.Amfibienii sunt reprezentati prin doua specii de caudate si sase

specii de anure, iar reptilele prin opt specii, majoritatea serpi (patru specii).Pesti sunt reprezentatiprin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60 %), restul migrand primavara din Marea Neagra.Intre

acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic.

4


5/59

Pasari

Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene.Pasarile

sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis aviar.

Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din

avifauna Romaniei.Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 trecand prin delta si ramanand

diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase

:cuibaresc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii ceea ce reprezinta 82% din

avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de

specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile

cosmopolite.Nucleul avifaunei este format din 75 de specii a caror viata este legata de prezenta

apei.Sunt inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormorant mic, vulture

plesuv, piciorong, ciocintors, pelican ), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuff,

presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian

(lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul

plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).

Pasari monumente ale naturii

Aici putem enumera monumentele albe (pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare sau

starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebad cantatoare) si monumente policrome (piciorongul,

ciocintorul, califarul rosu, vulturul codalb).

Pesti

Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriu-zisa. Pe bratele de varsare ale

Dunarii, prezente obisnuite sunt cega, obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul,

somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul.Caracuda, bibanul si platica prefera apele mai calme iar

mediul salmastru este populat de la biban si stiuca la chefal si cambula in functie de salinitatea

apelor, sectorul marin adapostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele

(scrumbiile de Dunare). Insa faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), chefalii

(in patru specii din genul Mugii) si scrumbiile (Alosa Pontica).

Stiuca(Esox lucius)

5


6/59

Descriere:Rapitorul numarul unu, stiuca isi pandeste nemiscata prada care se apropie, pentru

ca in momentul oportun sa atace fulgerator.Corpul fusiform este perfect adaptat pentru demaraj

fulgerator care se dovedeste de prea multe ori mortal.Stiuca are o dezvoltare rapida ajungand in

numai trei saptamani la 15 mm iar maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-

800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg( cea mai mare stiuca prinsa in delta

avea 16 kg).Perioada de reproducere are loc dupa topirea gheturilor adica in februarie

martie.Temperatura optima de hranire este de 17-18.

Mamifere

Numarul si varietatea acestors sunt asigurate de zonele mai inalte, ocolite in gen eral de ape.

Putem spune ca prin diversitatea impresionanta a habitatelor si a formelor de viata pe care le

gazduieste intr-un spatiu relative restrans, Delta Dunarii constituie un adevarat muzeu al

biodiversitatii de o valoare iestimabila pentru patrimonial natural universal. Intalnim vidra, nurca,

bizamul (blanuri pretioase), iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica. Nisipurile

adapostesc broaste testoase, vipere, colonii de serpi.{1}

Rezervatiile

Delta Dunarii este cea mai joasa forma de relief din tara.Valurile marii de la est se

prelungesc pe uscatul primordial, infiripata din aluviunile fluviului si nisipurile marii.Asa cum s-a

aratat, acest uscat rezulta dintr-un amestec permanent al apei cu materialele pamantoase.Flora este

compusa din elementele vegetale, produse ale malului in geneza dinamica, elemente specifice

climei temperate.

In apele dulci si calde, dispuse intr-o retea variata, pe terenurile pe care apele suie ori de cate

ori cresc cat de putin, sau pe nisipuri, vegetatia conditioneaza dezvoltarea faunei.Iau nastere si se

produc ,pe seama plantelor ori mai ales incepand cu ele , immense cantitati de microorganisme,

viermi, moluste , insecte si alte nevertebrate, cum si cele mai felurite vertebrate: pesti, batraciene,

reptile pasari si mamifere.

Unele din problemele stiintifice principale care se pun o data cu amenajarea complexa a

Deltei Dunarii este pastrarea intacta a conditiilor biologice pe anumite suprafete cum si ocrotirea

faunei ornitologice in toata deltaIn anul 1956, Comisia pentru ocrotirea naturii a propus infiintarea in Delta Dunarii a trei

rezervatii naturale principale si a altor cateva secundate.Suprafata lor insumeaza circa 40.000 ha

6


7/59

adica 1/14 din suprafata deltei.Rezervatiile naturale au drept scop pastrarea randuielilor firesti din

natura, precum si ocrotirea frumusetilor peisagistice si a vietuitoarelor.Totodata ele inlesnesc

cercetarea stiintifica si fac posibila folosirea nationala a resurselor naturale.

Una din rezervatii, perimetrul marcat de punctele Rosca-Buhaiova-Merhei-Hrecisca-Letea si

de vestul grindului letea, localizand 15.400 ha se afla in depresiunea Matita, dintre grindurile

Chilia si Letea, de la nordul bratului Sulina catre bratul Chilia.Este formata din lacuri, mlastini , si

grale cu prea putine grinduri, nucleul ei fiind constituit de lacurile Rosca si Buhaiova.Are colonii

de starci galbeni,lopatari,tiganusi; gazduieste o importanta colonie de pelicani.

Cea de-a doua rezervatie- suprafata cuprinsa in circuitul format de localitatea Sf.Gheorghe-

Palade-Perisor si de tarmul marii cu un toltal de 14.200 ha- se gaseste in regiunea zatoanelor, adica

a lacurilor lungi si inguste de la sudul lacului Sf.Gheorghe.Aceste lacuri sunt separate intre ele

printr-o succesiune de grinduri nisipoase de-abia iesite deasupra apelor marii.Rezervatia esteconstiutuita din lacuri isolate si din mlastini cu stuff, cum si dintr-o retea deasa de garle si

canaluri.Fiinteaza unele langa altele, dar totusi nu de-a valma, in acest domeniu al apelor , colonii

de starci, scoicari, chire, pescarusi, cormonari mari si mici, tiganusi.La pasaj se strang cocori, rate

salbatice si gaste salbatice, fluierari.

Cea de-a treia rezervatie- cuprinsul dintre lacurile Periteasca-Leahova si Gura Portita, cu o

suprafata de 3 900 ha a fost delimitate de sudul celeilalte rezervatii pe langa bratul Sf.Gheorghe,

completand-o.Grindurile de nisip curat de aici sunt ori uscate , ori scaldae de apele Marii Negre si

ale lacului Razelm. Traiesc in acesta rezervatie pasarile de tarmuri si cele iubitoare de saraturi.

Pasarile migratoare folosesc aceste lacuri la pasaj, ca popas si uneori derpt cartier de iernare.

In fiecare din cele trei rezervatii a fost nelimitata o zona stiintifica unde se aplica un regim

de protectie absoluta.In orasul Tulcea functioneaza o statiune ornitologica, iar in unele puncte ale

deltei au fost infiintate observatoare ornitologice pentru a face posibila dezvoltarea cercetariilor

stinntifice din diferitele rezervatii naturale permanente si temporare.Un renumit perimetru de

protectie denumit Hasmacul Mare din padurea Letea a fost extins , pentru a cuprinde intreaga

suprafata de 700 ha a padurii acesteia.S-au laut masuri de protectie a acestei paduri si pe planul

vanatoarei, deacord cu organelle Directiei Vanatoarei si ale Asocoatiei generale a vanatoriilor si

pescariilor amatori.

7


8/59

Ariile protejate sunt percepute inca de foarte multi oameni doar in sensul lor

"conservationist" fiind considerate adevarate oaze ale naturii salbatice intr-un desert al dezvoltarii

economice, care trebuiesc protejate numai pentru conservarea speciilor care le populeaza.

Foarte putin este recunoscut faptul ca zonele aflate in regim natural si seminatural constituie

de fapt suportul "vietii" si implicit al dezvoltarii socio-economice.

De asemenea, dezvoltarea socio-economica s-a facut avand la baza resursele si serviciile

oferite de capitalul natural, insa pana in prezent in foarte putine cazuri s-a tinut cont de capacitatea

productiva si capacitatea de suport a capitalului natural atunci cand s-a proiectat dezvoltarea

economica.

Ariile protejate prin valoarea lor naturala si gradul redus al interventiei umane pe teritoriul

lor sunt cele mai bune exemple si modele pentru sistemele ecologice naturale si seminaturale.

Totodata pentru a realiza tranzitia de la actualul model de dezvoltare la un model de dezvoltaredurabila este necesara cercetarea, cunoasterea si experimentarea teoriilor pentru implementarea

conceptului de dezvoltare durabila. Astfel, atat evaluarea si monitorizarea starii capitalului natural,

cat si dezvoltarea cunoasterii se poate realiza in cadrul unor zone pilot cum sunt ariile protejate.

"Capitalul Natural al tarii se constituie din reteaua sistemelor ecologice care functioneaza in

regim natural si seminatural si din reteaua sistemelor antropizate prin transformarea si simplificarea

primelor categorii.

Resursele naturale regenerabile (inclusiv apa si solul) si neregenerabile (petrol, carbune),

precum si serviciile (controlul climei, al calitatii apei si aerului etc.) asigurate de catre

componentele Capitalului Natural constituie unul dintre factorii cheie ai functiei de productie a

sistemelor economice si de suport al dezvoltarii sistemelor socio-economice.

Capitalul Natural si componentele sale au o anumita capacitate productiva care trebuie

cunoscuta pentru a evita supraexploatarea si, respectiv , o anumita capacitate de suport (parametru

esential pentru a dimensiona corect presiunea antropica si a evita deteriorarea).

Pentru a garanta dezvoltarea socio-economica durabila este absolut necesar sa se asigure

conservarea unei structuri diverse si echilibrate a CN si utilizarea resurselor si serviciilor produse

de acesta in limitele capacitatii de suport a componentelor sale." - Angheluta Vadineanu.

Astfel conservarea Capitalului Natural presupune in principal mentinerea unui raport

acceptabil intre ecosistemele naturale, seminaturale si antropizate, cu mentinerea heterogenitatii in

cadrul fiecarui tip de ecosisteme si asigurarea conectivitatii intre aceste ecosisteme.

"Pentru conservarea structurii ecologice la scara complexelor macroregionale deecosisteme

este necesar sa se identifice configuratia viabila a unui mozaic de ecosisteme naturale si

seminaturale care sa include toate tipurile de ecosisteme.

8


9/59

La 26 noiembrie 2005 in cadrul proiectului Dezvoltarea capacitatilor de utilizare a

metodelor agriculturii ecologice in scopul reducerii poluarii cu nutrienti a bazinului hidrografic

Dunarean pe teritoriul raionului Falesti, Asociatia obsteasca CUTEZATORUL, in colaborare cu

Institutul de Cercetari pentru Culturile de Cimp Selectia, organizeaza in municipiul Balti un

seminar regional cu tema Rolul agriculturii ecologice in dezvoltarea durabila a comunitatilor,

agentilor economici si reducerii poluarii cu nutrienti a surselor acvatice. Rolul agriculturii

ecologice in dezvoltarea durabila a comunitatilor, agentilor economici si reducerii poluarii cu

nutrienti a bazinelor acvatice, Calitatea produselor alimentare- cheia spre pie?ele straine sunt

rapoartele de baza, ce vor fi prezentate de catre expertii Boris Boincean, directorul Institutului

CCC Slectia si Sergiu Croitoru, Director General SGS Moldova.

La seminar vor participa 30 de specialisti ai directiilor agricole, agentilor economici din

agricultura fermieri, lideri de ONG-uri, mass-media dinMinisterul Afacerilor Externe a fostsolicitat de guvernatorul Deltei Dunarii, Paul Cononov, sa verifice daca oficialitatile ucrainene

confirma anuntul privind reluarea lucrarilor de dragare in estuarul Bastroe. Asociatia ecologista

Peceneg din Ucraina a anuntat ca la sfarsitul saptamanii trecute dragorul ucrainean Skadovsk a

reluat lucrarile de dragare in zona estuarului Bastroe. Ministrul ucrainean al Mediului, Pavel

Ignatenko, a emis in luna mai un ordin prin care lucrarile la canalul Bastroe erau oprite pana in

momentul realizarii unui studiu asupra impactului ecologic. Insa Inspectoratul Marii Negre din

Odesa a acordat intreprinderii de stat Delta Lotman permisiunea de a relua lucrarile.

Poluarea naturala

Poluarea naturala are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de

poluanti devine tot mai grav:

a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari

distante de vant si curenti de aer.b) eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intense cu cat solul este

lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidrografica bogata

c) reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante

gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care sa influenteze negative

sanatatea populatiei umane.

Poluarea artificiala

Dupa mediul in care actioneaza sunt cunoscute urmatoarele tipuri de poluare:

9


10/59

a) poluarea aerului a cunoscut o mare amploare odata cu cresterea productiei

industriale, intensificarea circulatiei rutiere, incinerarea deseurilor menajereUn fenomen foarte

grav il reprezinta ploile acide cauzate de combinarea apei cu oxizi de S si N ce se transforma in

acizi puternic corozivi.

b) poluarea solului-Caracteristicile solului sunt legate direct de productivitatea

agricola.Chimizarea in exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca si la

acumularea in sol si in apa freatica a unor substante minerale (ex: nitrite care au effect

methemoglobinizant pentru om si animale si distrug bacteriile fixatoare de azot

atmospheric)Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza de-a lungul lanturilor

trofice, fiind toxice pentru plante si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide,

fiind necesara crearea de noi substante de sinteza, eficienta dar mai toxice pentru mediu.

In natura energia exista sub diferite forme: mecanica, termica, chimica, electrica,nucleara. Acoperirea consumului de energie in continua crestere determina preocuparea

permanenta pentru descoperirea de noi surse de energie, de identificare a modalitatilor pentru

protejarea surselor neregenerabile, a surselor naturale, de control al emisiilor de CO2.Carbunele,

titeiul si gazelle naturale reprezinta surse de energie neregenerabile sau conventionale.Efectele

energiei s-au facut simtite datorita cresterii sporite a productiei si consumului de energie, urmate

intotdeauna de efecte adverse asupra mediului si sanatatii umane.

Poluarea creste continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid in centralele

termice sau in industrie cat si datorita autovehiculelor si consumului casnic de energie al

populatiei.In mediul urban, transportul este una din principalele cause de contaminare a aerului cu

gaze poluante si particule ultrafine produse de motoarele pe benzina sau motorina. De asemenea

foarte periculos pentru sanatate este plumbul degajat in urma procesului de combustie de la

autovehiculele ce utilizeaza combustibil cu plumb.

Acidificarea este procesul prin care suprafata pamantului este saracita in baze si sufera

continuu o crestere a aciditatii, ducand la degradarea solului si a apelor precum si la deteriorarea

ecosistemelor aferente.

Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot si ammoniac provenite din depozitele de

minereuri, de la spalarea combustibililor solizi, reactiile chimice si transport sunt principalele surse

de acidificare.

Prognozele arata ca acidificarea soluluiproduce importante daune in special asupra

agiculturii. Metode de combatere a efectelor acesteia exista, dar costurile sunt foarte ridicate.

Impactul cel mai puternic se face simtit asupra agriculturii, ceea ce afecteaza in special populatia

saraca. Statisticile indica o degradare globala de 2000 de milioane de hectare de pamant, o

suprafata echivalenta cu o treime din suprafata agricola globala si suprafata ocupata de

10


11/59

padure.Peste 300 de milioane de hectare se gasesc la un nivel de degradare astfel incat se considera

ca fenomenul este ireversibil.

Productia de energie (incluzand biomasa si biogazul) nu sunt cause majore ale degradarii

solului, dimpotriva aceasta poate juca un rol pozitiv in stoparea fenomenului. De exemplu

introducerea unui system modern de producere a energiei pe baza de biomasa ar putea actiona

asupra pretului de piata al biomasei si a-l face profitabil pentru restaurarea unor zone cu potential

productive afectate de degradarea si transformarea acestora in asa numite ferme

energetice.Schimbarile climatice sunt datorate cresterii in atmosfera a concentratiilor de gaze cu

efecte de sera, datorate dezvoltarii industriale globale, acestea reflectandu-se asupra balantei

energetice a pamantului in general.{2}

Contributia cea mai insemnata la producerea schimbarilor climatice o are sectorul

energetic. In mod current sistemul energetic este bazat pe arderea combustibililorsolizi, ceea ceinsumeaza aproximativ 76% din energia primara a lumii. Combustia acestor combustibili solizi

conduce la trei sferturi din productia anuala de dioxid den carbon.

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile

metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati inseminate de pulberi, apoi

centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si

depozitele de steril, etc.Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier,

in cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan,

crom) in cazul intreprinderilor prelucratoare de metale neferoase, sau alte noxe.

Metale grele au invadat Delta Dunarii; in primele zile ale acestui an, cercetatorii Institutului

National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii au dat publicitatii concluziile unei investigatii

effectuate pe parcursul intregului an 2000 in vederea cuantificarii impactului poluarii in Delta

Dunarii. Studiul intreprins de cercetatorii de la institutul tulcean a avut ca obiectiv si determinarea

prezentei metalelor grele in tesuturile pestilor si ale molustelor din zona deltaica. Trebuie spus ca

specialistii de la Institutul din Tulcea efectueaza astfel cercetari la solicitarea Ministerului Apelor,

Padurilor si Protectiei Mediului inca din anul 1997. O prima concluzie si cea mai alarmanta a

respectivului studio este aceea ca in apa din Delta Dunarii aproape toate metalele grele

inregistreaza depasiri semnificative ale valorilor maxime admise de legislatia din tara noastra. Doar

manganul este singurul metal greu care se afla, in zonele acvatice din Delta, sub nivelul maxim

admis. Trebuie spus insa ca metalele rare nu inregistreaza concentratii foarte mari in toate zonele

din Delta. Conform studiului citat cele mai mari concentratii de fier se afla in apele lacurilor Iacub,

Raduculet si Sinoe. Zincul depaseste concentratia maxima admisa in lacurile Nebunu, Miazazi,

Furtuna si Raduculetu, iar nichelul a inregistratn cresteri alarmante in apele lacurilor Rosu,

Rosulet, Rotundu, Raduculet, Erexciuc si Iacub. De asemenea, cadmiul a fost depistat in cantitati

11


12/59

alarmant de mari in apa lacurilor Samova, Rotunda, Rosu, Merhei, Sinoe si Razelm. Semnificativ

este si faptul ca respectivele concentratii de metale grele nu s-au diminuat nici pe parcursul

ultimului an, dupa concentratiile foarte mari inregistrate pe parcursul anului 1999. Concluzia

specialistilor tulceni este ca aceasta poluare masiva cu metale grele, cu toate ca aceasta a fost

semnalata cu cativa ani in urma, s-a accentuat brusc in urma razboiului din Iugoslavia si, mai ales

ca urmare a bombardamentelor uzinelor chimice situate pe malul Dunarii in fosta Iugoslavia.

Grav este ca respectivele metale se regasesc deja si in sedimentele de pe fundul lacurilor din

Delta. Cantitati mari de nichel, de exemplu, se afla pe fundul lacurilor Nebunu, Furtuna si

Erexciuc, iar cadmiul depaseste valorile maxime admise in sedimentele Rosu, Rosulet, Furtuna,

Raduculet, Merhei. Ingrijorator este sim faptul ca unele metale grele, cum este cadmiul, au patruns

peste limitele maxime admise si in tesuturile unor specii, fiind depistati de catre cercetatorii tulceni

in zonele Caraorman si Matita. Aceeasi specialisti sustin ca respectivele metale aflate in cantitatimari in organismul pestilor, ca si in altor vietuitoare, pot conduce la malformatii semnificative.

Respectivele metale afecteaza mai ales sistemul osos al pestilor si pe cel muscular. La unele specii

de pesti cum este carasul, de exemplu, au fost depistate in organism cantitati de cadmiu de peste 3

ori mai mari decat nivelul admis de legislatia din tara noastra. Asa stand lucrurile, cercetatorii

institutului tulcean trag un serios semnal de alarma asupra efectelor pe care le poate avea poluarea

cu metale grele asupra Deltei Dunarii.

Astfel putem zice ca degradarea mediului inconjurator afecteaza vietile a sute de milioane

de oameni si intarzie dezvoltarea multor tari.

Pentru protectia complexelor naturale a Deltei Dunarii, unul din cel mai mare riu

European, a fost creata rezervatia Biosferica a Dunarii. Flora acestei rezervatii contine circa

1500 specii, iar fauna 3600. Din ele 16 specii au fost introduse in Lista Rosie Europeana, iar mai

mult de 70 in Cartea Rosie a Ukrainei. Printre ele - morunul si somonul care in Ukraina in afara

hotarelor rezervatiei practic lipsesc. In rezervatia Deltei Dunarii se gasesc cele mai mari colonii

a pelicanului roz si cretos din Ukraina precum si multe alte pasari importante faunei deltei

Dunarii

Deci, nu intimplator ca aceste teritorii aqua-mlastinoase ale Deltei Dunarii sint incluse in

componenta celor mai de pret si a celor mai bogate biodiversitati din lume. Prin hotarirea

UNESCO de la 02.02.1999, rezervatia Deltei Dunarii a primit certificatul international de

Rezervatie Biosferica.

Dar toate aceste realizari in timpul apropiat vor putea avea doar o valoare istorica.

Problema este ca, de la sfirsitul anului 2001, in pofida parerii Academiei de Stiinte a

Ukrainei, Ministerul Transportului "croeste" proectul construirii unui canal naval e teritoriul zonei

Rezervatiei Biosferice a Dunarii.

12


13/59

Constructia canalului prevede adancirea uneia din minicile Dunarii, pentru ca pe ea sa

poata trece navele maritime. Daca se vor efectua lucrari de adincire a fundului riului in zona

rezervatiei si apoi de a pune in miscare corabiile - mentinerea in acest areal a complexelor naturale

e putin probabila.Dar insusi faptul "sectionarii" va fi un precedent periculos.

Canalul Basroe

Dragorul ucrainean "Skadovsk" a reluat, pe 31 iulie, lucrarile de adancire a estuarului

Bastroe, transmite asociatia ecologista ucraineana Peceneg. Desi actualul ministru ucrainean al

Mediului, Pavel Ignatenko, a emis in luna mai un ordin prin care se cerea oprirea lucrarilor la

canalul Bastroe pana in momentul realizarii unui studiu de impact. Insa acest ordin ministerial a

fost contrazis la sfarsitul lunii iulie de Inspectoratul Marii Negre din Odesa care a acordat firmei

"Delta-Lotman" permisiunea de a relua lucrarile de dragare. Finantarea reluarii lucrarilor a fost

asigurata prin interventia speciala a presedintelui Parlamentului de la Kiev, Vladimir Litvin.

Ceea ce poate demonstra un joc abil al Kievului de a pasa responsabilitatea dintr-o curte-n alta

disculpandu-se in fata instantelor internationale. Insa, in acest timp, lucrarile merg mai departe. Sa

vedem ce reactie va avea de data aceasta MAE roman.

Se reiau protestele internationale

Asociatia ecologista ucraineana Peceneg a initiat o scrisoare de protest fata de reluarea

lucrarilor la canalul Bastroe, scrisoare adresata presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko (foto),

presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, comisarului european pe probleme de

mediu Stavros Dimas, comisarului european pentru extindere Olli Rehn si membrilor

Parlamentului European.

ZIUA si Civic Media reia campania alaturi de confratii ucraineni si subsemneaza la noua

forma internationala de protest.

In scrisoarea amintita, ne exprimam "profunda ingrijorare fata de reluarea lucrarilor de

dragare de catre nava Skadovsk" si se reaminteste faptul ca "mai multe conventii internationale la

care Ucraina este parte au criticat si s-au opus construirii canalului Bastroe prin rezervatia naturala

a Deltei Dunarii. Conventia de la Aarhus a aratat ca Ucraina a violat prevederile acestei conventii

prin demararea lucrarilor la canalul Bastroe". Scrisoarea arata ca "expertul Conventiei Ramsar,

Tobias Salate a prezentat un raport care afirma faptul ca mai multe studii executate pana in prezentde autoritatile ucrainene mentioneaza monitorizarea stricta a situatiei, insa fara sa dea nici un

detaliu al acestei monitorizari, nu au fost facute publice rezultatele monitorizarii situatiei populatiei

13


14/59

piscicole".

In protestul citata se mai explica un fapt: "Consiliul International al Programului UNESCO

Omul si biosfera si-a exprimat ingrijorarea fata de modul in care a fost modificat teritoriul

rezervatiei Delta Dunarii. Conventia de la Berna a subliniat faptul ca este necesar sa se evite

modificarea limitelor zonelor protejate pentru a duce la indeplinire proiecte economice. Comitetul

Conventiei de la Berna a recomandat oprirea oricaror lucrari la canalul Bastroe pana in 2005.

Canalul Bastroe a inceput sa fie acoperit de sedimentele aduse de Dunare in cantitati din ce

in ce mai mari in cursul acestui an, a anuntat fundatia ecologista ucraineana Peceneg. Membrii

acestei organizatii au aratat ca in prezent adancimea reala a canalului Bastroe este de 3-4 metri,

dupa un an de lucrari executate de firma germana Moebius Bau AG. In ciuda acestui fapt,

autoritatile ucrainene continua sa clameze ca adancimea canalului Bastroe este de 5-6 metri.

Observatori ai organizatiilor ecologiste ucrainene care, impreuna cu membri ai Asociatiei CivicMedia monitorizeaza situatia din zona, au constatat la fata locului noua stare de fapt. Practic,

lucrarile de dragare a canalului trebuie luate de la capat. Sedimentele aduse de Dunare aproape ca

au blocat estuarul estic Vostocinoie inca in luna mai, iar inundatiile din Romania au adunat

sedimente suplimentare in Delta.

In timpul administratiei lui Leonid Kucima, mai multi demnitari ucraineni aveau interese

directe in realizarea canalului Bastroe. Astfel, cel mai activ sustinator al acestui proiect a fost

ministrul Transporturilor de la Kiev si prietenul personal al presedintelui Kucima, Ghiorghi Kirpa.

Intre timp, acesta si-a gasit sfarsitul cu ajutorul unei gauri de glont, in imprejurari

neelucidate inca, dupa cum i s-a intamplat si fostului ministru al Internelor, Iuri Kravchenko. Pe

langa milioanele de dolari pe care le manevra Kirpa pentru Bastroe si conturile Sistema si ginerele

lui Kucima, V. Pinciuk, era deosebit de motivat de faptul ca una din companiile pe care le detine,

"Ukrainian farvater", era cel de-al doilea contractor pentru saparea canalului Bastroe, pe langa

firma de stat Delta Lotsman. Toate aceste relatii la nivel inalt explica de ce proiectul ucigas al

canalului Bastroe a fost promovat cu atata insistenta a Guvernului de la Kiev.{3}

Pastrarea echilibrului biologic al Deltei.

Valoarea de fenomen natural a Deltei Dunarii depinde de gradul in care se mentine starea

originara a elementelor sale componente geomorfologice si hidrologice , precum si biologice , care

constituie atractivitatea sa turistica .La baza dezvoltarii turismului in delta se afla bogatiile create

de natura nu cele produse de mana omului .In cele ce urmeaza nu ne referim la ceea ce se extrage

din delta : peste ori stuff sau vanat de tot felul , ci la ceea ce ramane in delta dupa ce s-au facut

14


15/59

aceste extrageri , ca urmare a lucrarilor de amenajare a terenului cum sunt cele piscicole si

stuficole ori cinegenetice, in vederea unei exploatario rentabile .

In comparative cu alte regiuni ale globului influentate de mana omeneasca ,modificarile

aduse strii naturale a deltei conduc la un dezechilibru biologic pronuntat .Schimbarile ies cu putere

in evidenta in aceasta regiune , unde natura este nu numai primitive ci si noua nascandu-se mereu

in orice clipa.Pretutindeni formele de teren sunt in evolutie , dar in delta interventia omului se

produce intr-un mediu in devenire, care nu a luat inca o forma finite, corespunzatoare unui anumit

stadium.Intr-o faza destul de lunga a unui ciclu care se repeta anual , o buna parte a suprafetei

uscatului din delta se acopera cu o panza de apa inalta de 1-5 metri, existand un continuu process

de sedimentare a aluviunilor.

De aici se iveste necesitatea de a spori grija pentru conservarea patrimoniului natural al

deltei si eventual pentru refacera sectoarelor in care antrenarea bogatiilor sale in circuituleconomic, in vederea indistrualizarii, conduce la dezechilibrul biologic.Se impune sa se aplice o

precisa organizare a teritoriului deltei fara a impieta cu nimic asupra conditiilor naturale. Dleta

Dunarii prezinta imortanta ca fenomen geographic natural si deaceea va fi pastrata ca

atare.Exploatarea resurselor trebuie facuta cu stricta respectare a mediului ambient, pentru a nu

micsora valoarea monumentului natural.

Echilibrul biologic al deltei a fost pierdut odata cu intensificarea diverselor activitati

economice productive, care au determinat amenajari stuficole,piscicole ,agricole si forestiere , pe

langa cele impuse de navigatie.Tendinta de a extrage din delta cat mai multe bogatii conduce la

ruperea echilibrului biologic.Natura sufera cu atat mai mult cu cat munca omului se executa pe

suprafete mai mari si este mai indarjita.Parcelarea deltei in vederea recoltarii planificat si eficiente

a stufului inseamna modificare a starii ei naturale.In comparare cu expluatarea stufului, care se

extinde pe aproape toata suprafata deltei celelalte activitati piscicultura , agricultura, silvicultura si

navigatia ocupa suprafete restranse. In cazul amenajerilor piscicole, aceasta oricat ar fi de

importante ca dimensiuni, au o dinamica biologica slaba, nu prea diferita de cea normala, avand ca

scop o marire a productie de peste existente.

Fluritele ramuri de productie transforma mediul natural al deltei intr-un ansamblu din ce in

ce mai artificial.Cele mai profunde modificari le-a adus exploatarea stufului.Amenajarea stufului ,

pe circa 70% din suprafata, un regim hidrologic dirijat, caracterizat prin inchiderea cu stavilari ori,

in lipsa lor, cu prispe de pamant, a garlelor si canalurilor de legatura dintre bratele fluviului si

interiorul deltei, in perioada septembrie-martie , adica in mai mult de o jumatate de an, incluzand

toata iarna.

Fragmentarea suprafetei deltei in zonele isolate, separate una de alta , influenteaza

nefavorabil viata din apa, ducand la asfixia pestilor care , in timpul iernii nu pot trece in bratele

15


16/59

Dunarii la iernat , avand drumul deschis.Pe de alta parte , primavera , intarzierea pana la finele

lunii martie a deschiderii stavilarelor ori mai ales a inlaturarii dopurilor care au intrerupt in

timpul iernii legatura cu bratele fluviului are o influente nefavorabile asupra vietii pasarilor.La data

cand in sfrasit se procedeaza la eliberarea apei umplerea dintr-o data cu apa a suprafetelor de teren

indiguite provoaca inecarea cuiburilor cu oua si pui ale pasarilor care cuibares intre 15feb-si

15martie .In felul acesta , se micsoreaza si numarul pestilor si cel al pasarilor. De aceea, pentru a

lasa libera circulatia apelortot timpul anului trebuie interzisa construirea de prispe de pamanat, ori

de zagazuri care nu se preteaza la manevrele de modificare treptata a nivelului apelor.Stavilaorele

trebuie sa asigure si sa coordoneze, prin lucrari de arta corespunzatoare trecera apelor dintr-o parte

intr-alta a lor.

Inrautatirea conditiilor de dezvoltare a plantelor a avut ca urmare micsorarea cantitativa a

pestilor si a pasarilor, care isi gasesc din ce in ce mai greu hrana necesara. Se afirma ca, in ultimiiani, productia de peste din bunurile naturale adica din apele obisuite, neindiguite, ori

neamenajate in vederea pisciculturii, a scazut de 10 ori iar efectivul pasarilor de valoare

ornitologica si cinegetica din toata delta a scazut de 15 ori. Compararea situatie avifauneila un

interval de 32 de ani trebuie concludenta.survolandu-se metro cu metro partat teritoriul deltei, in

anul 1940 au fost inregistare 25, iar in anul 1972 doar 5 colonii de pasari fundamentale. Acum

doua decenii, stocul de pasari a fost apreciat ca find de 4 000 000 iar astazi se constata doar 700

000 de zburatoare, ceea ce inseamna o miscosorare numerica de 5-6 ori.

S-a observat insa o scadere a numarului de specii, nu numai de exemplare fapt care

accentueaza importanta pierderilor. Au disparut din fauna deltei, ori se afla in pragul

disparitiei:pelicanul cret, egreta mare, lopatarul, cocorul, fundacul polar, furtunarul, soimul

dunarean, vulturul codalb.

In procesul de abtinere a bogatiilor deltei pentru industrii, omul schimba dese ori cursul

apelorsi prin acesta locul aluviunilor ce se depun. Modificarile aduse teritoriului deltei au ca

urmare modificari si in ceea ce implica in esenta acest teritoriu:plante, microorganisme si mici

nevertebrate, cum si vertebrate, in deosebi pesti si pasari. Tinand seama de consecintele

activitatilor economice productive, s-a ajuns la concluzia ca trebuie sa se impiedice ca prin

modificarile ce au loc in lant, natura salbatica si unica a deltei sa fie distrusa de cei ce vad in acest

monument al naturii nu un bun turistic ci un exclusive stuficol piscicol, agricol ori forestier. Numai

prin luarea unor masuri de refacere a peisajului deltei, care ar avea dprept consecinta in mod

special majorarea cantitatii de peste si a numarului de pasari, se va reda deltei aspectul sau natural

atat de important din punctual de vedere turistic. Pentru aceasta nu este nevoie de studii

indelungate,ci numai de o constatare pe loc a situatiei existente, urmata de luarea imediata a

masurilor cele mai indicate, oricat ar fi de categorice.

16


17/59


18/59

.

Bibliografie:

{1}-www.deltadunarii-turism.ro

{2}-www.ziua.ro

18


19/59

19


20/59

20


21/59

Canalul Basroe

Dragorul ucrainean "Skadovsk" a reluat saptamana trecuta, pe 31 iulie, lucrarile de adancirea estuarului Bastroe, transmite asociatia ecologista ucraineana Peceneg. Desi actualul ministru

ucrainean al Mediului, Pavel Ignatenko, a emis in luna mai un ordin prin care se cerea oprirea

lucrarilor la canalul Bastroe pana in momentul realizarii unui studiu de impact. Insa acest ordin

ministerial a fost contrazis la sfarsitul lunii iulie de Inspectoratul Marii Negre din Odesa care a

acordat firmei "Delta-Lotman" permisiunea de a relua lucrarile de dragare. Finantarea reluarii

lucrarilor a fost asigurata prin interventia speciala a presedintelui Parlamentului de la Kiev,

Vladimir Litvin. Ceea ce poate demonstra un joc abil al Kievului de a pasa responsabilitatea dintr-o

curte-n alta disculpandu-se in fata instantelor internationale. Insa, in acest timp, lucrarile merg mai

departe. Sa vedem ce reactie va avea de data aceasta MAE roman.

Se reiau protestele internationale

Asociatia ecologista ucraineana Peceneg a initiat o scrisoare de protest fata de reluarea

lucrarilor la canalul Bastroe, scrisoare adresata presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko (foto),

presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, comisarului european pe probleme de

mediu Stavros Dimas, comisarului european pentru extindere Olli Rehn si membrilor Parlamentului

European.

ZIUA si Civic Media reia campania alaturi de confratii ucraineni si subsemneaza la noua

forma internationala de protest.

In scrisoarea amintita, ne exprimam "profunda ingrijorare fata de reluarea lucrarilor de

dragare de catre nava Skadovsk" si se reaminteste faptul ca "mai multe conventii internationale la

care Ucraina este parte au criticat si s-au opus construirii canalului Bastroe prin rezervatia naturala a

Deltei Dunarii. Conventia de la Aarhus a aratat ca Ucraina a violat prevederile acestei conventii prin

demararea lucrarilor la canalul Bastroe". Scrisoarea arata ca "expertul Conventiei Ramsar, Tobias

Salate a prezentat un raport care afirma faptul ca mai multe studii executate pana in prezent de

autoritatile ucrainene mentioneaza monitorizarea stricta a situatiei, insa fara sa dea nici un detaliu al

acestei monitorizari, nu au fost facute publice rezultatele monitorizarii situatiei populatiei piscicole".

In protestul citata se mai explica un fapt: "Consiliul International al Programului UNESCO

Omul si biosfera si-a exprimat ingrijorarea fata de modul in care a fost modificat teritoriul

21


22/59

rezervatiei Delta Dunarii. Conventia de la Berna a subliniat faptul ca este necesar sa se evite

modificarea limitelor zonelor protejate pentru a duce la indeplinire proiecte economice. Comitetul

Conventiei de la Berna a recomandat oprirea oricaror lucrari la canalul Bastroe pana in 2005.

Canalul Bastroe a inceput sa fie acoperit de sedimentele aduse de Dunare in cantitati din ce

in ce mai mari in cursul acestui an, a anuntat fundatia ecologista ucraineana Peceneg. Membrii

acestei organizatii au aratat ca in prezent adancimea reala a canalului Bastroe este de 3-4 metri, dupa

un an de lucrari executate de firma germana Moebius Bau AG. In ciuda acestui fapt, autoritatile

ucrainene continua sa clameze ca adancimea canalului Bastroe este de 5-6 metri.

Observatori ai organizatiilor ecologiste ucrainene care, impreuna cu membri ai Asociatiei

Civic Media monitorizeaza situatia din zona, au constatat la fata locului noua stare de fapt. Practic,

lucrarile de dragare a canalului trebuie luate de la capat. Sedimentele aduse de Dunare aproape ca au

blocat estuarul estic Vostocinoie inca in luna mai, iar inundatiile din Romania au adunat sedimentesuplimentare in Delta.

In timpul administratiei lui Leonid Kucima, mai multi demnitari ucraineni aveau interese

directe in realizarea canalului Bastroe. Astfel, cel mai activ sustinator al acestui proiect a fost

ministrul Transporturilor de la Kiev si prietenul personal al presedintelui Kucima, Ghiorghi Kirpa.

Intre timp, acesta si-a gasit sfarsitul cu ajutorul unei gauri de glont, in imprejurari

neelucidate inca, dupa cum i s-a intamplat si fostului ministru al Internelor, Iuri Kravchenko. Pe

langa milioanele de dolari pe care le manevra Kirpa pentru Bastroe si conturile Sistema si ginerele

lui Kucima, V. Pinciuk, era deosebit de motivat de faptul ca una din companiile pe care le detine,

"Ukrainian farvater", era cel de-al doilea contractor pentru saparea canalului Bastroe, pe langa firma

de stat Delta Lotsman. Toate aceste relatii la nivel inalt explica de ce proiectul ucigas al canalului

Bastroe a fost promovat cu atata insistenta de Guvernul de la Kiev.

Diversiunea BERD

Actualul ministru al Transporturilor de la Kiev, Evgheni Cervonenko, a declarat luna

trecuta ca exista posibilitatea ca Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD),

Banca Europeana de Investitii (EIB) ca si alte structuri financiare ale Uniunii Europene sa sprijine

construirea canalului Bastroe.

"Exista proiecte in valoare de sute de milioane de grivne (1 dolar = 6 grivne), iar Banca

Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii si-au exprimat

interesul fata de proiectul Bastroe", a declarat Cervonenko citat de asociatia ecologista Peceneg.

Oficialul ucrainean a mai indicat faptul ca directorul general al Directoratului pentru Energie si

22


23/59

Transport din cadrul Comisiei Europene, Francois Lemourier, a sprijinit ideea unei astfel de rute de

transport prin canalul Bastroe.

Declaratiile ministrului Cervonenko au survenit intalnirii Conventiei ONU privind

Participarea Publica la Deciziile Ecologice (Conventia de la Aarhus) care a avut loc la sfarsitul lunii

mai la Alma-ata, in Kazahstan. Cu prilejul acestei reuniuni, cele 30 de tari participante au luat

decizia de a sanctiona Ucraina pentru incalcarea acestei conventii prin construirea canalului Bastroe.

Printre sanctiunile adoptate impotriva Ucrainei se numara obligatia de a alcatui o strategie pana la

sfarsitul anului 2005 pentru transpunerea prevederilor Conventiei de la Aarhus in legislatia

nationala.

Birocratia lui Kucima ramasa la putere

Asociatia ecologista Peceneg a mai anuntat faptul ca noul ministru al Mediului de la Kiev,

Pavel Ignatenko, a semnat un ordin prin care se cere oprirea imediata a oricarui fel de lucrari de la

canalul Bastroe pana in momentul in care va fi realizat un studiu de impact asupra mediului.

Pe de alta parte se pare ca Ministerul Transporturilor de la Kiev a continuat traditiile

regimului Kucima - de neglijare a opiniei publice si de distrugere cu orice pret a patrimoniului

ecologic al Deltei Dunarii. Astfel, compania de stat Delta Lotsman a continuat lucrarile de dragare

la canalul Bastroe la inceputul acestui an. Datorita faptului ca antreprenorul german, Moebius Bau

AG, nu si-a primit banii, acesta si-a retras navele din zona canalului Bastroe, lucrarile fiind

continuate cu dragorul ucrainean Prorvin, mai anunta asociatia ecologista Peceneg.

Coruptie la Delta Lotsman

O inspectie financiara a firmei de stat Delta Lotsman a adus la lumina faptul ca directorul

acesteia, V. Bezdolny si-a insusit suma de 163.000 de dolari din fondurile companiei, acesta fiind

cercetat in prezent pentru evaziune fiscala. Inca mai exista un larg sprijin politic in Ucraina pentru

construirea canalului Bastroe. In prezent principalii sustinatori ai acestui proiect ucigas pentru

ecologia Deltei Dunarii sunt ministrul ucrainean al Transporturilor, E. Cervonenko, vice-premierul

A. Kinah si guvernatorul regiunii Odessa V. Tsusko. Incalcand legislatia ucraineana a mediului,

inspectoratul Regional de Mediu Odessa a acordat firmei Delta Lotsman dreptul de a efectua in

continuare lucrari de dragare pe canalul Bastroe in lunile aprilie si mai - exact in perioada de

depunere a icrelor. Sub presiunea opiniei publice si a Ministerului Mediului, compania de stat Delta

23


24/59

Lotsman a incetat lucrarile de dragare pe canalul Bastroe pe 7 mai. Sustinatorii politici ai canalului

Bastroe de la Kiev continua o ampla campanie de dezinformare prin intermediul mass-media -

sustinand ca este vorba de "refacerea navigatiei pe canalul Bastroe" (navigatie care nu a existat

niciodata) sau afirmand ca lucrarile efectuate constituie doar o "adancire" a canalului Bastroe.

Conferinta regizata

Conform cu angajamentele luate fata de Comisia Europeana in octombrie 2004, Kievul a

organizat in aprilie o conferinta asupra problemei canalului Bastroe. Din pacate publicul nu a fost

admis la lucrarile acestei conferinte, nici cei care se opuneau acestui canal, fiind invitati doar

sustinatorii proiectului ucigas. Construirea canalului Bastroe a fost respinsa si criticata de mai multeconventii internationale la care Ucraina este parte. Expertul Conventiei de la Ramsar pentru

protejarea zonelor umede, Tobias Salate a prezentat un raport in care afirma ca "mai multe rapoarte

prezentate pana acum vorbesc despre o monitorizare stricta a situatiei, insa nu au fost prezentate

detaliile acestor monitorizari. Nu au fost prezentate rezultatele exacte ale monitorizarii populatiei

piscicole". Reprezentantul Conventiei Ramsar si-a exprimat ingrijorarea fata de absenta din

rapoartele expertilor ucraineni a informatiilor privind biodiversitatea Deltei Dunarii. Tobias Salate a

sustinut ca influenta canalului Bastroe asupra mediului din Delta Dunarii ar trebui studiata cu

participarea tuturor partilor interesate, iar Guvernul ucrainean ar trebui sa prezinte informatii precise

privind stadiul constructiei, inclusiv o evaluare a impactului de mediu.

Cereri de oprire a proiectului

Conferinta "Green Platform" organizata la inceputul lunii iunie la Eupatoria, in Ucraina, a

solicitat oprirea construirii canalului Bastroe. Rezolutia finala a conferintei amintite cere "oprirea

tuturor actiunilor de construire a canalului Bastroe pana in momentul in care va fi realizat un studiu

asupra acestui proiect, studiu la care sa participe experti internationali si experti ucraineni din partea

Academiei Nationale de Stiinte".

De asemenea se solicita ca Guvernul de la Kiev sa recunoasca faptul ca "prin realizarea

proiectului Bastroe au fost incalcate prevederile conventiilor de protectie a mediului de la Bonn,

Espoo, Ramsar, Berna, Aarhus ca si Conventia de Protejare a Dunarii". De asemenea se mai cere

anularea decretelor prezidentiale semnate de Leonid Kucima care au facut posibila demararea

24


25/59

lucrarilor pentru canalul Bastroe, decrete care incalca legislatia ucraineana si conventiile

internationale la care Ucraina este parte.{1}

Reactii in lant

Ministrul mediului si gospodaririi apelor, Sulfina Barbu, si guvernatorul Administratiei

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Paul Cononov, au emis la sfarsitul lunii octombrie o notificare

prin care, practic, se distruge tot paradisul dintre Dunare si mare. Cele 14 societati comerciale care

detin in concesionare cele 24 de zone de pescuit din Delta Dunarii au fost instiintate ca prevederile

contractelor au fost modificate. Astfel, societatile concesionare au fost scutite de efectuarea

investitiilor conform obligatiilor contractuale, dar, in acelasi timp, nu mai au dreptul sa asigure paza

suprafetelor concesionate. "In situatia in care in urma analizei modului de derulare a contractului de

concesionare se constata indeplinirea cu buna-credinta si in totalitate a obligatiilor de catre

concesionar, contractul se poate prelungi pentru o perioada de inca 5 ani", se precizeaza in

notificarea guvernatorului Paul Cononov. Valoarea anuala a investitiilor pe care trebuiau sa le

realizeze, cele 14 societati concesionare, conform contractului, se ridica la 100 miliarde de lei, iar

redeventa incasata de catre stat a fost de aproximativ 50 miliarde de lei.

Practic, prin neincasarea redeventei, bugetul de stat va fi usurat de cel putin un milion si

jumatate de dolari. De ce s-a ajuns la aceasta solutie? Pentru ca reprezentantii actualei puteri sa-i

determine pe concesionari sa renunte la contractele incheiate in 2003 cu ARBDD, si astfel

activitatea de pescuit sa fie incredintata celor aflati acum pe valul portocaliu al guvernarii.

Mai mult, una dintre prevederile notificarii emise de guvernatorul Paul Cononov da liber la

braconaj, deoarece concesionarul trebuie "sa nu impiedice, in zona de valorificare a resurselor

piscicole, accesul pescarilor, persoane fizice si/sau juridice, precum si al organizatiilor de pescari

care-si exercita dreptul de pescuit in scop comercial in conformitate cu prevederile legale".

Masura este aberanta, lasand practic cele 58.000 ha ale Deltei Dunarii fara paza, deoarece15 persoane de la ARBDD impreuna cu cei sapte inspectori piscicoli si trei politisti nu pot face

situatiei. Anul trecut, toate efectivele de paza ale statului din Delta Dunarii au confiscat 2.000 de

scule ilegale de pescuit, in timp ce angajatii numai unei singure societati au capturat peste 18.000.

Dupa isteria gripei aviare, prin aceste notificari aberante, Sulfina Barbu si Paul Cononov au

reusit sa scufunde definitiv Delta Dunarii. In acelasi timp, cei doi au brevetat o noua metoda de

pagubire a bugetului de stat prin neincasarea redeventelor de la concesionari, dar in acelasi timp au

trimis in somaj cateva mii de oameni deoarece si turismul a fost paralizat.

Ministerul Mediului, condus de Sulfina Barbu, si cel al Agriculturii, aflat in subordinea lui

Gheorghe Flutur, intentioneaza sa modifice contractele de concesionare din Delta Dunarii,

25


26/59

adaugandu-le mai multe clauze prin acte aditionale. Potrivit unor surse din cele doua ministere,

aceste clauze sunt absolut necesare pentru ca, in timpul scurs de la incheierea contractelor de

concesionare, s-a modificat cadrul legislativ, aparand o noua lege a pescuitului, 113/2005.{2}

Planul

. Desi lucrurile par simple si corecte la prima vedere, exista foarte multe voci care sustin ca

aceste miscari venite din partea actualei puteri sunt, de fapt, parte dintr-un plan care vizeaza

anularea concesiunilor in Delta Dunarii si atribuirea activitatilor de pescuit si recoltare a stufului

prin incredintare directa. Totusi, prevederile noii legi a pescuitului nu se pot aplica retroactiv si deci

nu afecteaza in nici un fel concesiunile, care sunt de fapt niste contracte comerciale.

Sedinta

. Ieri-dimineata Sulfina Barbu, insotita de secretarul de stat Constantin Popescu si de

guvernatorul RBDD, Paul Cononv, impreuna cu alte persoane cu functie din cele doua ministere, au

pus-o de-o intalnire cu concesionarii resursei piscicole din Delta. Acestia au primit invitatia cu doua

zile inainte de intalnire, desi se afla intr-o perioada extrem de importanta a anului, la cateva zile

dupa ce s-a incheiat prohibitia. Concesionarii sau reprezentantii lor au fost prezenti in majoritate la

intalnire. Acolo, ministrul Mediului le-a distribuit cate un model de contract aditional si a spus ca

intentioneaza sa inceapa de saptamana viitoare negocieri cu fiecare concesionar in parte in vederea

semnarii.In ciuda informatiilor care aratau ca s-au unit intr-o asociatie care sa le reprezinte

interesele, concesionarii s-au aratat din nou dezbinati si s-au acuzat unii pe altii, precum si pe

reprezentantii ARBDD si ai Institutului de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii.

Totusi, la incheierea discutiilor, majoritatea dintre ei s-au aratat destul de sceptici in ceea ce

priveste modificarea contractelor si au spus ca nu vor semna actele aditionale propuse de Ministerul

Mediului. Ei sustin ca nu au de ce sa modifice respectivele clauzele, atata timp cat nici o lege nu se

poate aplica retroactiv. {3}

Braconajul

Comisarul-sef Vasile Avram, seful Politiei Deltei, dezvaluie cine se afla in spatele

braconierilor: firmeleconcesionare, beneficiarele hotararii guvernului Adrian Nastase

Evenimentul zilei" continua astazi seria dezvaluirilor despre Delta Dunarii, cea mai valoroasa

26


27/59

rezervatie ecologica a continentului, transformata de guvernul Nastase intr-o afacere a clientelei

PSD, si nu numai. Una dintre cele mai profitabile surse de venit pentru oamenii apelor de la gurile

Dunarii, total ilegala, este pescuitul in perioadele de prohibitie.Braconajul a capatat amploare in

ultimii ani in Delta Dunarii, fiind descris chiar de oamenii legii ca un fenomen de necontrolat.

Pescarii, angajati ai firmelor care administreaza Delta, ignora din ce in ce mai frecvent perioadele

de prohibitie si normele pescuitului industrial, aducand prejudicii insemnate atat statului, cat si

ecosistemului.

O cerinta doar pe hartie

Comisarul Vasile Avram, seful Politiei Deltei Dunarii, face dezvaluiri socante, aratand

ca, in foarte multe cazuri, braconajul se practica din ordinul si in beneficiul exclusiv alconcesionarilor. Paradoxal, acestia s-au obligat prin contractele de concesiune pe care le-au parafat

acum doi ani cu Ministerul Mediului sa protejeze ecologic si sa combata braconajul in zonele pe

care le exploateaza.

"Concesionarul va organiza si exercita activitatea de paza si protectie a fondului piscicol, controlul

activitatilor de pescuit si exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furtului, distrugerilor...".

Acestea sunt prevederile articolului 10.1, din capitolul X al fiecarui contract de concesiune,

indiferent de zona si de beneficiarul privat al hotararii guvernului Nastase.Mai mult, prin acelasi

contract, fiecare dintre "baronii Deltei" se obliga sa-si protejeze concesiunea printr-un numar

variabil de agenti de paza, imputerniciti de Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"

(ARBDD) sa patruleze canalele Dunarii.Toate aceste prevederi contractuale au fost stipulate

pentru linistea comisarilor Uniunii Europene, care vad in Delta Dunarii una dintre cele mai

valoroase rezervatii naturale din lume, insa nu au fost luate in serios.

Angajatii lui Bittner prinsi la braconat

Chiar daca toti concesionarii au obligatia de a fi propriii lor paznici, exista si o autoritate

a statului, a carei principala sarcina este investigarea tuturor infractiunilor comise in Delta Dunarii.

Politia Deltei Dunarii, un compartiment care functioneaza in structura Inspectoratului Judetean

Tulcea, este structura care cerceteaza, in special, cazurile de braconaj.In ciuda presiunilor la care

au fost supusi ofiterii si a lipsurilor de tot felul, Politia Deltei a ramas un serviciu destul de activ in

zona. Pe acest fond a intrat intr-un razboi surd cu Piscicola Tour SRL, cel mai important

concesionar din Delta, firma in spatele careia se afla omul de casa al lui Adrian Nastase,

Alexandru Bittner.Conflictul a devenit acut anul acesta, prin luna aprilie, cand Politia Deltei a

demarat o actiune de control privind braconajul in perioada de prohibitie. In plasele politistilor au

27


28/59

cazut Roman Cazamon si Nichita Panfil, doi pescari autorizati si angajati ai firmei Piscicola Tour

care pescuiau, chipurile, la scrumbie.Pe langa scrumbie, cei doi prinsesera si peste 50 de

kilograme de peste prohibit, respectiv 22 de kilograme de sturion si 28 kilograme de calcan. Prinsi

cu pestele-n sac, cei doi braconieri le-au spus senin politistilor ca nu se asteptau la asemenea

descinderi in zona Perisor, la Marea Neagra. Concesionarul zonei de Delta invocata de cei doi este

chiar Piscicola Tour SRL, firma controlata indirect de Alexandru Bittner, prietenul de-o viata al

fostului premier Adrian Nastase.Mai mult, cei doi pescari aflati pe statele de plata ale firmei

reprezentate de Bittner se presupune ca stiau prea bine ca este o perioada de prohibitie la orice

specie de peste protejat. Comisarul-sef Vasile Avram, seful Politiei Deltei, crede ca toata

cantitatea de peste braconat de fostii angajati ai Piscicola urma sa fie comercializata la negru,

"doar si pentru simplul fapt ca nu poti sa opresti pentru consum 50 kg de sturion".

"Firma cu influente"

Doru Franculet, directorul Piscicola Tour SRL, sustine ca isprava celor doi braconieri

este un caz izolat, si ca la prinderea lor au participat si paznicii angajati de firma sa. Afirmatiile lui

Franculet sunt insa contrazise vehement de comisarul-sef Avram. Ofiterul de politie, dar si

specialistii Institutului National de Cercetare si Dezvoltare "Delta Dunarii" (INCDDD) sustin ca

braconajul de sturioni in zona Perisor-Marea Neagra este o practica frecventa si din cauza lipsei

unor prevederi legale emise de ARBDD. In aceasta zona, invecinata cu cele de migratie a

scrumbiei, angajatii lui Bittner pescuiesc cu ave, uneltele pentru prinderea acestui tip peste. Numai

ca in "sculele" pentru scrumbie se prind si sturionii, care de cele mai multe ori nu sunt declarati.

"In prohibitie prejudiciul este dublu fata de perioadele in care pescuitul este aprobat, pentru ca,

atunci cand se inmulteste, pestele este mult mai vulnerabil. In acest caz, Piscicola Tour SRL a

refuzat sa stabileasca un prejudiciu, asa cum cere legea. Astfel, braconierii au fost scosi basma

curata de firma la care lucrau oficial.De altfel, aceasta societate are destula influenta ca sa poata

indica anumite solutii", ne-a declarat comisarul-sef Avram, seful Politiei Deltei. El ne-a mai spus

ca, in prezent, cerceteaza "o filiera de facturi false" in care este implicata Piscicola Tour SRL.

Contrabanda cu Conectii Internationale

Comisarul-sef Avram ne-a mai spus ca Politia Deltei a prins firul unei contrabande de

proportii cu sturioni, derulata in perioada 2003-2004 de pescarii din zona Grindu, angajati ai

firmei Conectii Internationale SRL, societate ascociata cu Piscicola Tour."Acesti oameni au avut

curajul sa recunoasca faptul ca au braconat sturioni din specia morun, ceea ce noi oricum aflasem,

28


29/59

in perioada de prohibitie, sub pretextul pescuitului accidental. Apoi, acesti moruni se vindeau prin

Conectii Internationale, cu buna stiinta a ARBDD. Toate acestea s-au intamplat in perioada 2003-

2004, in special in timpul prohibitiei.Conform cercetarilor noastre s-au prins 16 moruni care, in

total, cantareau 2.121 kg. Din acestia s-au extras 252 kg de icre negre", si-a continuat dezvaluirile

comisarul-sef.

O asociere cu distributie

Povestile despre braconieri si specii de peste foarte scumpe sunt completate de omul legii

cu alte amanunte. "Specialistii Institutului National de Cercetare Dezvoltare "Delta Dunarii" ne-au

confirmat ca nu exista posibilitatea pescuitului accidental si, chiar daca se intampla asa ceva,

sturionii sunt prinsi vii. Deci pot fi eliberati.Vinovatii au fost incurajati de societatea care a vandutmarfa mai departe. Ba chiar ei au declarat politistilor mei ca au fost amenintati de sefii firmei

Conectii cu desfacerea contractele de munca. Asa ca toti morunii, cu icre negre cu tot, au fot

vanduti de aceasta firma. Au fost prinsi de aceleasi echipe.Oricum, este vorba despre 15 pescari

implicati in aceste operatiuni", ne-a mai declarat seful Politiei Deltei. Conectii Internationale SRL

valorifica pestele Deltei, in asociere cu Piscicola Tour, firma condusa in umbra de Alexandru

Bittner. Ambele societati au primit in concesiune zonele Cotul Pisicii - Isaccea si Isaccea - Ceatal

Izmail.

Conectii este inregistrata in localitatea Eforie Sud, iar unicul sau patron este Doina

Stroici, sotia unui afacerist american, de origine romana, care a investit in puncte de distributie a

pestelui.

Pestele nu a fost trecut in contabilitate

In primele doua luni ale acestui an, societatea Activpesc SRL a pescuit ilegal 11 tone de

peste la Mila 23. Potrivit Politiei Deltei, in ultima luna a anului 2004, Activpesc a omis sa treaca

in contabilitate trei tone de peste capturat legal. Activpesc SRL este controlata in proportie de

70% de Fisheries Romdelta SRL, firma infiintata de Antonios Tirpintiris, managerul magazinelor

Megaimage, si patronata de craioveanul Sorin Chiutu, fost director comercial al companiei Relad.

"Cele trei cadre ale Politiei Deltei au prins 27 de braconieri, care s-au ales cu dosare de cercetare

penala. De la acestia, politistii au confiscat peste patru tone de peste, patru barci, doua motoare

de barca", ne-a declarat comisarul Vasile Avram.

29


30/59

Ce prevad caietele de sarcini

In caietele de sarcini care au stat la baza fiecarei licitatii de concesiune a zonelor Deltei

se specifica in clar obligatia concesionarului de "a asigura protectia speciilor din flora si fauna

salbatica, protejate sau declarate monumente ale naturii". Practic, prin actiunile de braconaj care

se deruleaza sub ochii lor, o parte din concesionari incalca propriul contract de exploatare a

zonei.

De asemenea, pentru fiecare portiune a Deltei, in caietele de sarcini se precizeaza cantitati precise

din fiecare specie de peste, pe care concesionarul zonei are voie sa le valorifice. Daca depaseste

aceste cote, fixate de INCDDD, firma respectiva poate fi acuzata de braconaj, iar contractul este

reziliat de drept.

Miza afacerii

Principala miza a concesionarilor o reprezinta profiturile anuale, de ordinul milioanelor

de dolari, obtinute din pescuit. Firmele concesionare din Delta Dunarii detin monopolul

comertului cu icre negre. Un kilogram de caviar costa 1.100 euro. Oficial, din aceasta afacere se

castiga anual aproximativ doua milioane de dolari. Asta face ca pestii cei mai cautati sa fie aceia

care au icre negre, adica speciile de sturioni care traiesc in apele Deltei, cega, pastruga, morunul si

nisetrul. De cand s-au instalat in Delta, concesionarii au raportat profituri foarte mici, ceea ce

presupune si impozite pe masura.Acestia au reinvestit banii castigati din pescuit in turism, pentru

ca, pe termen lung, turismul este cea mai viabila afacere din Delta.

Politia Deltei, intre presiuni si saracie

Politia Deltei Dunarii este formata din numai trei oameni, coordonati de comisarul-sef

Vasile Avram. In mod paradoxal, ei trebuie sa asigure ordinea si siguranta publica pe toata

suprafata Deltei - un teritoriu ce cuprinde 3.500 km patrati. Aceasta structura este nevoita sa

investigheze cu mainile aproape goale infractiunile comise in rezervatie. Au o singura salupa in

dotare.Compartimentul de politiei incape, de altfel, in singura masina repartizata de la IPJ

Tulcea. Este vorba despre un venerabil Aro, care a depasit de multisor varsta de zece ani si

despre care comisarul Avram spune ca "mai mult nu merge decat merge". Pe langa toate acestea,

politistii reclama presiunile uriase pe care concesionarii le fac asupra lor. {4}

30


31/59

La 26 noiembrie 2005 in cadrul proiectului Dezvoltarea capacitatilor de utilizare a

metodelor agriculturii ecologice in scopul reducerii poluarii cu nutrienti a bazinului hidrografic

Dunarean pe teritoriul raionului Falesti, Asociatia obsteasca CUTEZATORUL, in colaborare cu

Institutul de Cercetari pentru Culturile de Cimp Selectia, organizeaza in municipiul Balti un

seminar regional cu tema Rolul agriculturii ecologice in dezvoltarea durabila a comunitatilor,

agentilor economici si reducerii poluarii cu nutrienti a surselor acvatice. Rolul agriculturii

ecologice in dezvoltarea durabila a comunitatilor, agentilor economici si reducerii poluarii cu

nutrienti a bazinelor acvatice, Calitatea produselor alimentare- cheia spre pie?ele straine sunt

rapoartele de baza, ce vor fi prezentate de catre expertii Boris Boincean, directorul Institutului

CCC Slectia si Sergiu Croitoru, Director General SGS Moldova.

La seminar vor participa 30 de specialisti ai directiilor agricole, agentilor economici din

agricultura fermieri, lideri de ONG-uri, mass-media dinMinisterul Afacerilor Externe a fostsolicitat de guvernatorul Deltei Dunarii, Paul Cononov, sa verifice daca oficialitatile ucrainene

confirma anuntul privind reluarea lucrarilor de dragare in estuarul Bastroe. Asociatia ecologista

Peceneg din Ucraina a anuntat ca la sfarsitul saptamanii trecute dragorul ucrainean Skadovsk a

reluat lucrarile de dragare in zona estuarului Bastroe. Ministrul ucrainean al Mediului, Pavel

Ignatenko, a emis in luna mai un ordin prin care lucrarile la canalul Bastroe erau oprite pana in

momentul realizarii unui studiu asupra impactului ecologic. Insa Inspectoratul Marii Negre din

Odesa a acordat intreprinderii de stat Delta Lotman permisiunea de a relua lucrarile.

Paul Cononov, guvernatorul Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", ne-a

declarat: "am solicitat o verificare oficiala a acestui anunt prin intermediul Ministerului Afacerilor

Externe, iar daca lucrarile au fost reluate, acest lucru ar demonstra inca o data ca Ucraina

manifesta rea intentie si lipsa de cooperare". In cazul in care reluarea lucrarilor la canalul Bastroe

va fi confirmata oficial, Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" va anunta toate

birourile permanente ale conventiilor internationale care se ocupa de protectia mediului.

Romulus Stiuca, directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare

"Delta Dunarii" (INCDDD) ne-a declarat ca nu exista deocamdata o confirmare oficiala privind

reluarea lucrarilor la canalul Bastroe. (G.D.) regiunea de nord a republicii Moldova.

Bastroe - nema problema

Studiul amintit prezinta proiectul de realizare a canalului Bastroe ca fiind unul in care nu

exista probleme majore, nici de incalcare a tratelor internationale nici de evaluare a impactului

31


32/59

ecologic. Aleksandr Susko sustine ca "pe baza rezultatelor studiilor privind efectele asupra mediului

a fost acordata preferinta variantei Bastroe. Analiza comparativa a impactului asupra celorlalte

variante asupra mediului si faunei au indicat rezultate aproape identice". Studiul citat sustine ca

Academia de Stiinte a Ucrainei a acordat o atentie deosebita protejarii mediului din Delta Dunarii,

iar "proiectul a fost implementat de compania germana Josef Moebius Bau AG, care foloseste cele

mai actuale tehnologii care protejeaza mediul". Aleksandr Susko confirma faptul ca Kievul nu are

de gand sa opreasca proiectul Bastroe: "a doua faza va avea in vedere lucrari de dragare pe bratul

Chilia. In prezent, studiul ecologic pentru faza a doua a proiectului se afla in curs de realizare.

Implementarea acestei faze este prevazuta pentru 2005-2006". Nu exista nici o explicatie pentru

refuzul Kievului de a prezenta Bucurestiului studiile sale de impact ecologic, in conformitate cu

acordurile bilaterale. Pe de alta parte, Aleksandr Susko prezinta pe larg actiunile internationale ale

Romaniei impotriva canalului Bastroe mentionand ca: "numarul actiunilor si nivelul lor confirmafaptul ca Romania a elaborat si implementeaza o strategie coerenta pe scara larga pentru a preveni

crearea unei rute alternative intre Dunare si Marea Neagra". Din punctul de vedere al lui Susko

"proiectul Bastroe nu a fost "crima impotriva naturii" ci doar un proiect care nu a fost destul de bine

elaborat si implementat de catre guvernul Kucima-Ianukovici care nu a fost transparent, producand

astfel probleme pozitiei internationale a Ucrainei".

32


33/59

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE HORTICULTURA

SPECIALIZAREAINGINERIA MEDIULUI

REFERAT

SOS DELTA DUNARII

33


34/59

CADRU DIDACTIC INDRUMATOR, STUDENTI,

PROF.DR.INGINER ROSCA DANIELA MARCULESCU BARBU VALERIA

BARBU ALEXANDRA

CAMEN ANDREI

GAVRILA ELENA

POPESCU MIHAI

BORUNGEL IONUT

2005-2006

34


35/59

35


36/59

36


37/59

Bibliografie:

{1}www.ziua.ro

{2}.Curentul, 07 Noiembrie 2005

{3}.http://www.jurnalul.ro

{4}. Evenimentul Zilei

37
http://www.ziua.ro/http://www.jurnalul.ro/http://www.ziua.ro/http://www.jurnalul.ro/


38/59

38


39/59

39


40/59

40


41/59

41


42/59

42


43/59

DELTA

DUNARII

Prezentare generala

Izvorand din muntii Padurea Neagra din Germania si traversand 8 tari si trei capitale,

parcurgand 2857 km, Dunarea cel de-al doilea fluviu ca marime din Europa, isi incheie drumul

formand inaintea contopirii sale cu Marea Neagra, una din cele mai frumoase delte din Europa si

chiar din lume.

Istoria Deltei Dunarii incepe acum 10000 de ani, prin depunerea mai multor straturi de aluviuni

successive, ce vor colmata golful maritime existent la varsarea Dunarii in Marea Neagra, aceasta

fiind obligate sa se retraga in matca sa.Din nisipul marin si aluviuni se formeaza marile grinduri,

insulele Deltei, Letea, Caraorman, Saraturile Sf.Gheorghe. Treptat se formeaza cele trei brate,

incepand cu bratul Sf.Gheorghe (69.7 km), apoi bratul Sulina (63.7 km) si terminand cu cel mai tanarbratul Chilia (120 km).Intre aceste brate s-au format o multime de legaturi naturale, canale si lacuri,

prin care,la cotele favorabile ale fluviului, s-ar putea strabate intreaga Delta.Suprafata totala a Deltei

este de 5800 km, cuprinzand si complexul lagunar Razelm Sinoe.

Orasul Tulcea este poarta de acces catre Delta Dunarii. Ridicat pe sapte coline acest fost oras

comercial a devenit in prezent un important port riveran si maritim, precum si cel mai

importantcentru al industriei de pescuit din Romania.

Reteaua hidrografica

Delta Dunarii se afla la intretaierea paralelei 45 latitudine Nord cu meridianul 29 longitudine Est.

Suprafata: 5640km din care 4470 km teritoriu romanesc.Zona etse relative plana, cu o inclinatie de

0,006, acoperita cu apa permanent ori temporar in proportie de 70-80%.Are aspectul unui triunghi

echilateral cu laturile de cca 80 km lungime.La un debit de 5000-9000 m/s, transporta annual, in

medie, 50 milioane de aluviuni (aproximativ de 8 ori mai mult ca Tibrul si de 20 de ori mai mult ca

Rinul).

43


44/59

Suprafetele de uscat din delta au doua caracteristici: sunt dispuse fara o ordine aparenta iar

inaltimile lor prezinta valori mici.Grindul Chilia are inaltimea maxima de 6,5 m , la vestul satului

Chilia Veche. Dunele din nordul grindului Letea ajunge la altitudinea de 13 m.Unele imsule din lacul

Reazem sunt scunde, de exemplu, Bisericuta are 4 m, dar altele sunt mai inalte : Gradiste 19 m,

Popina 49 m, depasind deci inaltimile intalnite intre bartele Dunarii.

Principalele cursuri de apa sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in mare sunt:

CHILIA - cel mai nordic brat si cel mai activ, cu doua ramificatii si o microdelta proprie.

Lungime de 105 km pana la Periprava;latime maxima: 1000m; adancime maxima:39m.Transporta

cca 60% din totalul apelor fluviului; coefficient de sinuozitate: 1,56.Navigatie de interes local. Cursul

Dunarii dimtre localitatea Isaccea si Ceatalul Chilia prezinta la sud o sumedenie de ostroave marunte,

care-l fac sa se imparta in suvite de apa linistita, razletite pe laturi.

TULCEA - brat ce se intinde intre ceatalurile Chilia si Sf.Gheorghe (pe malul drept, orasulTulcea).Lungime: 19 km; latime maxima: 300 m; adancime maxima: 34 m.In amonte de portul

Tulcea, bratul cu acelasi nume are o albie lata , ca si cum si-ar lasa libere apele pentru a forma un

lac.La vreo 7-8 km de portul Tulcea se afla insusi capul deltei, considerat cel mai important punct

geographic din regiune.Este locul unde Dunarea isi imparte pentru prima oara apele, constituind

bratele Chilia si Tulcea. Transporta cca 40% din apele fluviului; coefficient de sinuozitate: 1,40.Cale

principala de navigatie.

SULINA cel mai scurt, mai drept si mai amenajat brat de varsare.Lungime: 64 km; latimemaxima: 250 m; adancime maxima;18 m. Despartirea la Ceatalul Sulina a apelor bratului Tulcea este

analoga pe teren cu aceea a apelor bratului Chilia la Pardina.Pe cand apele bartului Chilia se readuna

curand, formand ostroave, apele bratului Tulcea se separa definitive.Cele doua noi brate astfel

create Sulina si Sfantul Gheorghe- nu se intalnesc ci curg fiecare pana la varsare in cate o albie

proprie, unica.

Transporta cca 22% din apele fluviului; coefficient de sinoazitate: 1,03. Canal de trafic fluvio-

maritim (la adancimea minima obligatory de 7,32 m, pot circula nave de 7000 tone).

SFANTU GHEORGHE cel mai vechi brat de varsare a Dunarii in mare.Lungime: 64 km;

latime maxima: 550 m; adancime maxima: 26 m . La sudul bratului Sfantu Gheorghe se desfasoara

gruparea de lacuri Razelm-Sinoe, formand impreuna cu zona de mlastini si de grinduri din preajma

un ansamblu morfo- si hidrografic. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficientul de

sinuozitate:1,60. Navigatie de interes local.

Biodiversitate

44


45/59

Un studio recent al Academiei Romane, a relatat ex)istenta a aproximativ 5000 de specii diferite

de plante, animale si insecte care traiesc in Delta Dunarii. Flora este compusa din elemente

autohtone, specii mediteraneene, balcanice, asiatice si reprezentata de cea mai compacta zona

stuficola din lume ca intindere ca si padurea de stejari si liane mediteraneene de pe grindul Letea si

Caraorman, cu vegetatie specifica nisipurilor litorale.

Flora

Extrem de bogata se imparte pe trei niveluri:

d) Plante cu frunze plutitoare nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben (Nuphar

luteum), iarba broastelor (Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei

(Potamogeton natans), rizacul (Stratiotesaloides).

e) Plante riverane si de plaur stuf ( genul Phragmites) cca 80% si papura (genul Typha)

20%, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macris (Rumex hidrolapatum), Nu ma uita (Myositis

palustris), izma broastei , cucuta de apa (Cicuta virosa).

f) Plante de uscat - salcia alba (Salix alba), plopul (Populus) , arinul (Alnus), frasinul

(Fraxinus), padurile combinate de pe grinduri.

Fauna

Delta Dunarii adaposteste peste 3400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate,

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	picturi-pereti
View:	276 times
Download:	1 times

Www.educativ.ro Delta Dunarii

Documents