Date statistice despre cancer in Republica MoldovaCancerul omoar
tot mai mult lume, fapt ce alarmeaz organismele internaionale
depromovare i control al sntii. n RM, n anul 2011 au fost
nregistrate circa opt mii de cazuri noi de cancer. n aceeai
perioad, tumorile maligne au luat viaa a peste cinci mii de
oameni.n RM, cancerul ocup locul doi dup numrul deceselor cauzate
si locul trei dup cauzele de invaliditate. Conform datelor
statistice din anul 2010, cele mai comune forme de cancer sunt cel
pulmonar, ntlnit n 17,2% de cazuri, colorectal - n 13,7% i cancerul
cap-gt, care a afectat 7,5% din numrul brbailor. Femeile sunt
afectate cel mai mult de cancerul de sn. Aceast tumoare malign a
fost depistat la 20,7% din femei. Cancerul colorectal este ntlnit
la 12,7%, iar cel de col uterin - la 7,2% din femei. Copiii sunt
afectai, mai frecvent, de tumorile sngelui, numite hemoblastoze, de
care sufer 40,5% din minori. De maladii canceroase ale esuturilor
moi-oase sufer 14,9% din copii i tot atia - de afeciuni ale
creierului.n ara noastr se desfoar conferina internaional Controlul
naional conceptual al cancerului n RM. Evenimentul este organizat
de Agenia Internaional a Energiei Atomice de comun cu Organizaia
Mondial a Sntii i Ministerul Sntii al RM. Conferina are scopul de a
unifica eforturile comune de prevenire a cancerului i reducerea
mortalitii n RM.Victor Cernat, directorul general al Institutului
OncologicPosibilitile RM de depistare precoce a cancerului sunt
limitate. Pentru o populaie de peste 3 mln. i jumtate avem un
singur accelerator liniar (acceleratorul liniar (LINAC) este
aparatul cel mai frecvent utilizat pentru tratamente externe cu
radiaii pentru pacienii cu cancer). La moment, prioritar pentru noi
este descentralizarea serviciilor de chimioterapie i radioterapie.
Preconizm s deschidem astfel de centre n oraele Bli i Cahul.
Deocamdat, Institutul Oncologic este singura instituie medical din
RM unde sunt tratai bolnavii de cancer. Robert Burton, specialist n
sntate public i specialist n programul de control al cancerului din
Melbourne, AustraliaRM trebuie s se axeze pe factorii de risc i pe
modalitile de depistare precoce a maladiilor oncologice. Dac, n
aceast ar, brbaii i femeile ar renuna la fumat, pn n 2035, cancerul
pulmonar ar disprea din RM. Acelai lucru pot spune i despre
cancerul de col uterin - dac s-ar face mai multe campanii de
screening la nivel naional, pn n 2017 cancerul de col uterin ar
disprea.n 2011, peste opt mii de oameni au aflat c sunt bolnavi de
cancer. Jumtate din ei se afl n stadiile terminale ale bolii. n
acelai timp, n jur de 5600 de persoane au decedat din cauza
maladiilor oncologice. La Institutul de Oncologie sunt la eviden
aproximativ 45 de mii de oameni. [Articol Timpul.md, editie
2013]Statisticile confirm: aproape jumtate din cazurile de cancer
din Moldova sunt depistate abia cnd boala se afl n faze
terminaleAproape jumtate din cazurile de cancer din Republica
Moldova sunt depistate prea trziu pentru ca medicii s mai poat face
ceva pentru a-i salva pe cei care sufer de aceast boal. O
demonstreaz statisticile oficiale, o spun i doctorii, care constat
c prea muli moldoveni ajung s afle c au cancer doar atunci cnd
boala le-a mistuit deja organismul sau cnd sunt internai s se
trateze de alte maladii. Astfel se explic i numrul mare de decese,
care anul se ridic la peste 5600.Potrivit datelor Institutului
Oncologic, anul trecut 8200 de persoane au fost diagnosticate cu o
maladie oncologic, iar numrul acestora este n continu cretere.
Alarmant este c oamenii afl c sufer de cancer n fazele terminale
ale bolii. Astfel, statisticile furnizate recent de Ministerul
Sntii arat c n 2011 peste 56 la sut din femeile depistate cu cancer
de col uterin au descoperit boala cnd aceasta era deja n stadiile
III i IV, iar 62% din brbaii diagnosticai cu cancer la colon au
fost depistai, la fel, cnd boala era pe cale s-i rpun.Numrul
persoanelor diagnosticate cu cancer crete n fiecare an cu
aproximativ 200 de cazuri. Peste 45% dintre acestea vin la medic n
fazele III i IV. De cele mai multe ori, n cazul lor, suntem nevoii
s le administrm tratament simptomatic, explic Victor Cernat,
directorul Institutului Oncologic din Capital. Potrivit medicului,
oamenii afl c sufer de o boal oncologic n urma unor analize de
rutin, iar acest lucru se ntmpl deoarece n primele dou stadii boala
nu prezint simptome clinice.Cancerul nu doare, de aceea majoritatea
oamenilor nici nu bnuiesc c organismul lor este distrus ncet de o
anomalie tcut. n cazul metastazelor canceroase tratamentul este mai
ndelungat, dar i mai costisitor, iar ansele de reabilitare sunt
foarte mici, mai spune Cernat. Statisticile ar fi mai puin
alarmante dac oamenii ar merge regulat la doctor, este convins eful
Institutului Oncologic. n Moldova nu exist o cultur a profilaxiei.
Oamenii se adreseaz la noi cnd sunt cu un picior n groap. ncercm s
schimbm aceast mentalitate, ns lucrurile se mic foarte ncet,
precizeaz medicul.n acelai timp, din 2002 Republica Moldova nu are
aprobat un nou program naional de control al maladiilor oncologice.
Asta nseamn c n ara noastr nu exist programe de informare i educare
a populaiei privind maladiile oncologice. De asemenea, cei care
sunt obligai s depisteze tumorile n faze incipiente sunt medicii de
familie. Programul unic al asigurrii obligatorii i asisten medical
prevede c acetia ar trebui s verifice anual toate persoanele care
au trecut de vrsta de 18 ani, pentru a preveni bolile cu consecine
majore, cum ar fi cancerul, tuberculoza sau infecia HIV. Astfel,
conform actelor normative aprobate de Ministerul Sntii, medicii de
familie trebuie s fac examenul pielii, glandei tiroide,
ganglionilor limfatici, examinarea snilor precum examenele
ginecologice.Cu toate acestea, pentru a ncuraja oamenii s mearg la
medic, chiar i pentru o vizit de rutin, pe ntreg teritoriul rii
sunt organizate programe de screening, cu suportul financiar al
Companiei Naionale de Asigurri n Medicin. screening-urile testeaza
persoanele din grupurile de risc femeile cu vrsta cuprins ntre 20 i
65 de ani i brbaii mai n vrst de 45 de ani.Potrivit raportului
anual realizat de Organizaia Mondial a Sntii, n 2020 cancerul de
sn, colorectal, la stomac i plmni va provoca cele mai multe
victime.
Cauzele apariiei cancerului sunt diverse. Ne poate mbolnvi aerul
poluat, produsele chimice, expunerea la razele ultraviolete, ns
exist i factori ereditari care nu pot fi influenai [articol
Timpul.md, editie 2013]DESPRE CANCERNu exista o definitie simpla si
exacta a cancerului. Etimologia cuvantului provine din limba greaca
KARKINOS, ceea ce inseamna crustaceu. In general termenul de cancer
se refera la un grup de afectiuni caracterizate prin cresterea
anormala si necontrolata a unei sau unui grup de celule, care
invadeaza tesuturile inconjuratoare si care se pot imprastia
(metastaza) la distanta de tesutul sau organul in care s-au
format.Pentru medic cuvantul cancer inseamna evolutia unei tumori
care distruge local si la distanta organele sanatoase ale
individului atins de aceasta boala. Pentru histolog sau
anatomopatolog, cancerul reprezinta tesut de neoformatie care
infiltreaza structurile sanatoase din care s-a dezvoltat. Pentru
biolog inseamna o modificare a sistemelor de reglare a cresterii si
diferentierii celulelor normale care devine periculoasa pentru
restul celulelor. Cancerul este rezultatul multiplicarii
dezordonate a celulelor. Putem intelege acest lucru, cercetand
procesele care au loc in celulele sanatoase. Corpul uman este
alcatuit din diferite tesuturi fiecare din ele fiind formate din
milioane de celule. Acestea sunt dispuse intr-o maniera ordonata,
fiecare tesut in parte avand propria sa structura si arhitectura
celulara. Ele se supun unor reguli generale care permit
functionarea normala a intregului, adica a organismului.DIVIZIUNEA
CELULARA In unele tesuturi, celulele se pierd in mod constant din
cauza uzurii generale, fiind inlocuite printr-un proces de
diviziune celulara. In tesuturile normale,diviziunea si moartea
celulara sunt controlate prin mecanisme specifice.Celulele
canceroase se divid intr-un mod necontrolat, numarul lor crescand
pana cand formeaza o tumora ce devine vizibila clinic. Pe langa
inmultirea extrem de rapida, celule canceroase sunt incapabile sa
se organizeze intr-un mod adecvat, iar masa de tesut care ia
nastere nu are caracteristicile unui tesut normal.BENIGN SAU MALIGN
Nu toate tumorile sunt canceroase. Desi celulele unei tumori se
inmultesc intr-un mod necontrolat, ele pot fi benigne sau maligne.
Cele benigne pot avea aproape aspectul unui tesut normal, atunci
cand sunt privite la microscop. Acestea cresc si comprima sau
deplaseaza tesuturile invecinate, dar nu le invadeaza. Tumorile
benigne de marimi mai reduse nu dau simptomatologie si pot fi
neglijate; cele mai mari se indeparteaza, de preferat dupa ce
diagnosticul de benignitate a fost stabilit.Celulele tumorii
maligne (celulele canceroase) se inmultesc in interiorul unui tesut
sanatos,invadand tesuturile din vecinatate si de la distanta.
Aceste celule se raspandesc in intreg organismul gazda, cauzand in
final moartea. Cuvantul "malign" inseamna "rau"; in contrast cu
"benign" care inseamna "inofensiv". Ambele descriu aparitia si
evolutia celor doua tipuri de tumori in lipsa tratamentului.
Celulele canceroase iau nastere din celulele sanatoase ale
organismului, o singura celula canceroasa fiind uneori suficienta
pentru dezvoltarea unei tumori. Cu toate acestea, transformarea
unei celule sanatoase intr-una canceroasa se realizeaza treptat,
cuprinzand mai multe etape de-a lungul mai multor ani de zile. Cu
trecerea fiecarei etape celula se modifica si devine din ce in ce
mai putin receptiva la mecanismele normale de control al
organismului. Cancerele sunt clasificate in functie de celula de
origine. Cele care provin din celule epiteliale, cum ar fi pielea
si intestinele, sunt denumite carcinoame; cele care provin din
structurile de sustinere, spre exemplu cartilaj, oase si muschi,
poarta numele de sarcoame. Carcinoamele sunt mult mai des intalnite
decat sarcoamele, probabil datorita faptului ca celulele epiteliale
se divid mai des. Capacitatea celulelor canceroase de a se raspandi
in interiorul organismului este cea care cauzeaza gravitatea
acestei boli. Din fericire, etapele in care are loc procesul de
raspandire sunt ordonate, cancerul extinzandu-se initial in
tesuturile din apropiere. Acest lucru produce leziuni locale care,
cu trecerea timpului, cauzeaza simptome.[ articol al Ligii Romane
de Cancer]CUM SE EXTINDE CANCERUL? In etapa urmatoare, celulele
incep sa se desprinda de tumora mama, strabat membranele
conjunctive, apoi peretii vaselor limfatice sau sangvine patrunzand
in circulatia limfatica celulele canceroase ajung initial in
ganglionii limfatici, structuri cu rol imun. Sunt invadati initial
ganglionii regionali, adica cei mai apropiati de tumora. O mare
parte din celule sunt omorate la acest nivel; aceasta reprezinta
etapa de invazie locoregionala a cancerului. Cu timpul, celulele
imune de la nivelul ganglionilor nu mai fac fata afluxului de
celule canceroase care continua sa se inmulteasca. Celulele
canceroase vor depasi si aceasta bariera si vor ajunge prin
intermediul limfei in circulatia sanguina; o alta modalitate de a
ajunge in sange este prin strabaterea peretilor vasculari inca de
la inceput, la nivelul tumorii primare. Dupa ce ajung in circulatia
sangvina, celulele canceroase se vor opri in diferite organe, acolo
unde conditiile favorizeaza dezvoltarea ulterioara: plaman, oase,
creier, ficat,etc. In aceste organe o parte din celule vor muri,
dar altele vor supravietui si se vor inmulti in continuare; aceasta
reprezinta etapa metastatica, de boala generalizata.In fiecare
etapa vor supravietui cele mai agresive si mai rezistente celule,
astfel ca sansele de vindecare sau de raspuns la tratament scad o
data cu avansarea bolii.FACTORII CE PROVOACA CANCERUL Tutun 30%
Infectii 10% Alimentatie nesanatoasa 33% Factori legati de
sanatatea reproducerii 7% Profesie 4% Lumina solara si radiatiile
ionizante 3% Poluare 2% Produsi industriali 1% Medicamente si
proceduri medicale 1% Aditivi alimentari 1% Alcool 2% Factori
necunoscuti 6%[Publicatie de pe site-ul Liga Romina de Cancer
]Legatura dintre fumat si cancerPrintre numeroasle substante nocive
identificabile, 46 de substante chimice dozabile din tutun s-au
dovedit a fi cancerigene . Cercetarile recente au aratat ca fumul
de tigara se combina cu aerul si formeaza compusi cancerigeni, asa
numitele nitrozamine, care reprezinta de fapt un pericol si pentru
nefumatori.Cancerul pulmonar este o afectiune ce se caracterizeaza,
ca si alte neoplazii, prin cresterea necontrolata a celulelor in
interiorul plamanilor. Aceste celule formeaza in final o masa
tumorala care se diferentiaza de parenchimul sanatos inconjurator.
Astfel de tumori sunt periculoase prin faptul ca determina un furt
cronic de oxigen si substante nutritive, lipsiind organismul de
ele, dar si prin faptul ca exercita o compresie pe structurile
sanatoase din jur. In plus, celulele neoplazice pot metastaza,
determinand extinderea cancerului la structuri aflate la distanta
de sediul principal.
Cel mai frecvent agent etiologic implicat in aparitia cancerului
pulmonar este reprezentat de fumat (activ, dar uneori si pasiv).
Totusi, cancerul pulmonar apare si la indivizii nefumatori, in
aceste situatii fiind corelat cu expunerea cronica la pulberi
precum azbestul (azbestoza), cu poluarea exagerata a aerului din
zonele industriale sau chiar cu factori genetici. Spre deosebire de
majoritatea altor tipuri de cancer, ale caror cauze sunt adesea
necunoscute, cauza principala a cancerului pulmonar este
reprezentata, la peste 90% dintre pacienti, de fumat. Corelatia
dintre cele doua (fumat si cancer) a fost descoperita inca din anii
1950. In randul barbatilor fumatori, riscul de aparitie a
cancerului pulmonar este de 17%, in timp ce in randul femeilor
fumatoare este de 12%. Specialistii estimeaza ca un individ care
fumeaza mai mult de un pachet de tigari pe zi are un risc de a
dezvolta cancer pulmonar de 20 25 de ori mai mare comparativ cu un
nefumator.Daca persoana renunta la fumat, riscurile de aparitie a
cancerului se reduc treptat in timp, insa destul de greu. Se pare
ca abia dupa 15 ani de abstinenta totala de la fumat riscurile de
aparitie a cancerului incep sa devina similare cu cele ale unui
nefumator, insa ele se reduc la 2% doar dupa 30 de ani de la
abandonarea fumatului. In primii 10 ani, riscurile se mentin insa
foarte ridicate. Fumatul pipei sau al trabucurilor este si el un
important factor de risc, insa nu la fel de semnificativ precum
fumatul tigarilor obisnuite. Fumatul pipei este mai frecvent
asociat aparitiei cancerului de buza. Aproximativ 85% din
totalitatea cancerelor pulmonare apar la fumatori sau la fumatorii
care intre timp au abandonat acest viciu.Cei mai importanti factori
de risc care influenteaza aparitia acestui tip de cancer sunt:
Numarul tigarilor fumate; Varsta la care individul s-a apucat de
fumat; Perioada de timp in care a fumat (sau de cat timp s-a lasat
de fumat); Continutul de nicotina al tigarilor fumate.Deoarece nu
toti pacientii diagnosticati cu cancer pulmonar sunt fumatori,
specialistii au descoperit si alte cauze care pot determina
aparitia acestei neoplazii. Rolul lor este relativ bine stabilit,
insa exista factori, precum cei genetici, a caror influenta ramane
de stabilit. Fumatul pasiv (prin expunerea cronica a unui nefumator
la fumul de tigara) este incriminat in 25% din totalitatea
cazurilor de cancer pulmonar care apare la nefumatori.Un individ
nefumator, care traieste alaturi de o persoana care fumeaza, are un
risc de doua ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar. Fumatorii
pasivi sunt expusi in principal nitrozaminelor, studiile
demonstrand faptul ca acesti compusi se elimina urinar la
persoanele nefumatoare, dar expuse la fumul de tigara in procent de
1-5% fata de cele care se determina la fumatorii activi. Pe langa
nicotina, tigarile si fumul mai contin aproximativ 3700 de
substante chimice: amoniac, arsenic, gudron, hidrogen cianid,
monoxid de carbon sau gaz butan. Multe din acestea sunt foarte
cunoscute din cu totul alte `contexte`. Arsenicul este folosit ca
otrava impotriva sobolanilor, amoniacul este compus al
detergentilor. Acestea sunt substante responsabile de efectul
negativ asupra sanatatii; aproape 43 sunt cunoscute ca si
cauzatoare de cancer. Cele mai de temut sunt benzopirenul,
N-nitrosaminele, aldehidele, clorura de vinil, hidrocarburile
aromatice (benzenul, fenolii etc.), etilen-oxidul, arseniul,
poloniul, cadmiul, cromul etc. Din procesul de ardere rezulta
gudronul. Un pachet de tigari pe zi inseamna aproximativ o ceasca
de gudron in stare pura pe an. Gudronul se depune pe plamani si
induce tusea, creste riscul dezvoltarii infectiilor in sistemul
respirator si contine substante care cauzeaza cancer. Continutul in
nicotina si alte substante, depinde de varietatea de tutun,
conditiile si metodele de cultura, precum si de pozitia pe planta a
frunzelor recoltate. [articol de pe site-ul OncoFort]Cancer
provocat de infectiiBacteriile, virusurile i paraziii provoac
aproape 2 milioane de cazuri de cancer n fiecare an, spun experii.
Din cele 7,7 milioane de decese cauzate de cancer la nivel mondial
n 2008, 1,5 milioane ar fi fost provocate de infecii care ar fi
putut fi prevenite sau tratate. Oamenii de tiin au efectuat o
analiz statistic a incidenei cancerului i au descoperit c 16%
dintre cancerele diagnosticate n 2008 au avut la baz infecii.
Proporia de cazuri de cancer aprute ca urmare a unor infecii a fost
de trei ori mai mare n rile n curs de dezvoltare, comparativ cu
cele dezvoltate. Agenii infecioi care contribuie la apariia
cancerului includ virusul papiloma (HPV), bacteria gastric
Helicobacter pylori (foto) i virusurile hepatitei B (HBV) i C.
Specialitii susin c aceste patru virusuri sunt responsabile pentru
1,9 milioane de decese aprute n urma cancerului gastric, de ficat i
de col uterin.Jumtate din cazurile de cancer de col uterin apar, n
general, ca urmare a infeciilor. La brbai, mai mult de 80% din
cancerele provocate de infecii se instaleaz la nivelul ficatului,
stomacului sau colonului.[articol Descopera.ro]Displazia cervicala
(sau displazia de col uterin) este termenul medical pentru
modificarea anormala a celulelor din stratul epitelial al colului
uterin. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este un factor
determinant in aparitia cancerului de col uterin si al displaziei
cervicale In Europa cancerul de col uterin ocupa locul al doilea
dupa cancerul de san, care provoaca moartea femeilor intre -15 si
44 de ani, in fiecare an sunt diagnosticate peste 34300 femei cu
cancer de col uterin si 16200 mor de aceasta boala. Asta inseamna
ca zilnic mor 40 de femei. Acest cancer este cauzat de virusul
papiloma uman (HPV). Anumite tipuri de virus papiloma uman (HPV) au
un mare risc de a provoca boli canceroase, care se manifesta prin
stadiu preliminar (sau precanceros) si duc la cancerul de col
uterin, la carcinomul anal sau de penis, la carcinomul vulvar si
vaginal si mai rar la faringe si laringe. Virusul papiloma uman
(HPV) se poate transmite foarte usor prin contact sexual dar si
prin alte modalitati. Folosirea unui prezervativ nu este
intotdeauna suficient de sigur pentru a se proteja de o infectie cu
virusul papiloma uman (HPV). Dar totusi este bine sa se foloseasca
prezervativele pentru a minimaliza riscul de imbolnavire cu virusul
papiloma uman si pentru a se proteja impotriva altor boli sexuale.
Infectia cu virusul papiloma uman este foarte raspandita: 75 80%
din femei si barbati se infecteaza in decursul vietii cu acest
virus. Sistemul imunitar la majoritatea femeilor elimina in
decursul catorva luni virusul papiloma uman. Infectiile care nu pot
fi eliminate in cateva luni pot provoca cancerul de col uterin.
Carcinomul cervical (cancerul de col uterin) se dezvolta in
decursul anilor printr-un stadiu preliminar. In stadiul in care se
descopera cancerul acesta se raspandeste deja in tesuturile moi. in
acelasi timp se mai poate raspandi si in sistemul limfatic si
nodulii limfatici din regiunea soldurilor. In faza incipienta
cancerul la col uterin nu are simptome. In fazele inaintate ale
bolii se poate ajunge la sangerari neregulate, scurgeri puternice
(secretii vaginale) si sangerari dupa contactul sexual.Testul
Papanicolau ajuta la descoperirea timpurie a stadiului preliminar
de cancer la orificiu uterin. Acest test poate sa elimine banuiala
ca ar putea exista o displazie. Diagnoza definitiva este atunci
cand se ia o proba din tesuturi. Rezultatele testului papanicolau
sunt impartite in grupa Pap I. pana la V. PAP I si PAP II sunt
rezultate normale. PAP III pana la PAP V trebuiesc investigate din
nou.Cancerul provocat de lumina solara si radiatiile ionizanteDesi
razele soarelui pot avea o influenta pozitiva asupra sanatatii unei
persoane, aceastea pot provoca si o serie de efecte negative. Un
aspect benefic al expunerii la soare este ca soarele ajuta
organismul uman sa produca vitamina D - un nutrient care sustine
dezvoltarea sanatoasa a oaselor si a unui sistem imunitar puternic.
In general, sunt suficiente 10-15 minute de expunere la soare de
doua ori in fiecare saptamana (fara protectie solara) pentru
aportul de vitamina D, insa supraexpunerea la soare poate fi
daunatoare. Razele invizibile ale soarelui numite raze ultraviolete
sau UV, pot afecta pielea si ochii. Doua tipuri de raze ultra
violete UVA si UVB pot fi daunatoare pentru piele. Razele
ultraviolete ale soarelui sunt mai puternice la altitudini mai mari
si in locul unde clima este calda tot timpul anului, dar si in
timpul verii intre orele 10-16. Razele ultraviolete pot provoca
arsuri si leziuni ale pielii chiar si in zilele innorate dar si
atunci cand se reflecta in nisip, apa, zapada sau ciment. Chiar si
lampile aparatelor pentru bronzat, de la solar emit raze
ultraviolete nocive. Expunerea la soare este cumulativa, ceea ce
inseamna ca efectele soarelui se aduna de-a lungul timpului. Cu cat
o persoana sta mai multa vreme la soare, cu atat creste riscul ca
pielea sa se deterioreze si rezulta un risc mai mare de aparitie al
cancerului de piele. In functie de energia cu care sunt incarcate
si in raport cu efectul exercitat de actiunea lor asupra
atomilor/moleculelor, radiatiile pot fi neionizante sau ionizante.
Radiatiile neionizante au energie mai mica. De aceea ele doar
excita atomii, adica muta electroni de pe un orbital pe altul, in
cadrul aceluiasi atom. Drumul lor prin tesuturi este scurt deoarece
ele sunt absorbite de tesuturi.Dintre radiatiile neionizante,
ultravioletele prezinta importanta pentru cancerogeneza deoarece
pot fi absorbite de ADN, ARN si proteine tulburand echilibrul
energetic intramolecular. Se pot induce astfel, mutatii genetice si
modificari al reactiilor metabolice din celula. Acestea, la randul
lor, pot induce transformarea maligna. Radiatiile ultraviolete
naturale actioneaza numai la nivelul tegumentului datorita puterii
lor mici de penetrare. Sunt absorbite in cea mai mare parte de
melanocite, sistemul melanocitar avand tocmai acest rol, de
protectie impotriva radiatiilor. Sursa principala de radiatii
ultraviolete sunt razele solare. Unul dintre efectele cele mai
devastatoare ale soarelui asupra pielii este dezvotlarea cancerului
de piele. Carcinomul cu celule scuamoase, carcinomul bazocelular si
melanomul sunt forme de cancer de piele cauzate de razele
ultraviolete. Carcinomul cu celule scuamoase se caracterizeaza prin
prezenta unor umflaturi acoperite de cruste solzoase, promeminente,
care apar in diverse parti ale corpului.Carcinomul bazocelular
poate avea forma unei rani care nu se vindeca sau a unei anomalii
la nivelul pielii rotunjite sau plate. Atat carcinomul cu celule
scuamoase cat si cel cu celule bazare au sanse mari de vindecare
(95%). Melanomul este forma mortala, care provoaca 80% dintre
decesele cauzate de cancerul de piele. Melanomul are forma unei
alunite mari si asimetrice.Radiatiile ionizante au energie mare.
Ele pot proveni din natura, dar cea mai mare parte a radiatiilor
care afecteaza sanatatea oamenilor sunt produse de oameni.
Principalele tipuri de radiatii ionizante sunt radiatiile X,
radiatiile alfa , beta si gammaPrin actiunea lor asupra
atomilor/moleculelor, radiatiile ionizante produc ionizarea
acestora, ceea ce determina o serie de reactii chimice inlantuite
in celula. Se produc molecule foarte active chimic (cum ar fi
peroxizomii), anioni, radicali liberi. Acestea modifica echilibrul
reactiilor metabolice din citoplasma, pe de-o parte si, pe de alta
parte, produc modificari ale structurilor celulare inclusiv
modificari ale structurii ADN-ului. Prin aceste mecanisme se poate
induce transformarea maligna deci, se poate produce
cancer.Radiatiile ionizante au o putere mare de patrundere in
tesuturi traversand, spre exemplu, intregul corp al omului. Efectul
lor cancerigen asupra organismului depinde de durata si
intensitatea actiunii lor. Organele corpului cele mai afectate de
actiunea radiatiilor sunt cele care pot deveni recipiente pentru
atomii radioactivi (spre exemplu, plamanii sau glanda tiroida), si
cele la nivelul carora se desfasoara multe diviziuni celulare
(gonadele, maduva osoasa hematogena).[publicatie iLaborator]
Pericolul Adus de Aditivii AlimentariAditivii alimentari pot
cauza numeroase probleme de sanatate, ducind la aparitia unor boli
incurabile, chiar si cancere. Anumiti aditivi trebuie evitati cu
orice pret:ColorantiiUnii aditivi, precum colorantii cu numarul 2
(pentru albastru) si numarul 5 (pentru galben), sunt obtinuti cu
ajutorul petrolului. In unele tari, acesti coloranti sunt interzisi
pentru ca ei pot provoca afectiuni grave, precum cancerul. Cel mai
bine este sa alegi alimente care au in continut coloranti naturali,
organici.Uleiul vegetal brominateAcest tip de ulei contine bromina,
o substanta care se gaseste in solutiile folosite impotriva
flacarilor. Aceasta este legata de o problema precum afectarea
memoriei. Bromina este folosita si ca emulsificator in sucuri si in
bauturile consumate de sportive.CaramelulCaramelul obtinut din
zahar contine foarte mult amoniu. Acesta creste riscul aparitiei
cancerului pancreatic si hepatic. Este continut de toate produsele
colorate, de la sucuri la inghetata, dar si de salamuri si alte
preparate din carne. Este folosit si in iaurturile cu fructe.Acest
colorant este obtinut prin incalzirea zaharului si amestecarea lui
cu amoniacul. In statul american California, caramelul este
considerat o substanta cancerigena. O solutie inlocuitoare poate fi
colorantul natural pe baza de extract de annatto, o planta
originara din America de Sud.Hidroxianizol butilatAcest conservant
derivat din petrol este, de asemenea, considerat cancerigen. El nu
mai este introdus in multe condimente, gasindu-se alte solutii mai
bune si mai sanatoase aceasta substanta pastreaza gustul unor
alimente pentru mai mult timp.Olestra aceasta este o grasime
sintetica care blocheaza absorbtia de grasimi naturale la nivelul
tubului digestiv. Organismul nu este capabil sa rupa moleculele
foarte mari de grasime sintetice. Se gaseste in alimentele asa zis
dietetice. Acest lucru duce la tulburari intestinale grave, crampe
si balonare. Olestra poate avea ca efect cancerul pulmonar si de
prostata, precum si grave probleme de vedere.Nitritul de sodiu Este
folosit pentru a conserva, pentru a da culoare, gust si aroma
preparatelor din carne. Este adaugat in slanina, sunca, hot-dog,
peste afumat si carne din conserva. Conservantul are meritul de a
preveni dezvoltarea bacteriilor, dar studiile l-au legat de
incidenta crescuta a unor tipuri de cancer. Nitritul de sodiu, la
temperaturi inalte, devine deosebit de reactiv si daunator.Galatul
de propil cunoscut ca E 310, sintetizat din propanol si acid galic,
este un antioxidant pentru produsele grase (de la margarina la
frisca artificiala, dar si creme si alte produse dulci), pentru a
preveni rancezirea. Este folosit si in produsele cosmetice. Este
tolerat de organism daca doza zilnica nu depaseste 1,4 mg/kg corp.
Efectele negative se manifesta la nivelul intestinului gros, unde
se produce scaderea capacitatii de absorbtie a fierului si este
cauza unor afectiuni ale sangelui.Glutamatul monosodic Cunoscut ca
aditivul pentru "gust bun", E 621, este un aminoacid folosit ca
potentiator de aroma in supe, sosuri, chips-uri. Glutamatul
monosodic provoaca dureri de cap si greata, ataca celulele nervoase
si este responsabil pentru unele dereglari metabolice
grave.Acesulfam-K Este un indulcitor artificial relativ nou,
utilizat in bauturi racoritoare dietetice. Este gasit in prajituri,
guma de mestecat, deserturi si gelatina. Acesulfam-K este de 200 de
ori mai dulce decat zaharul, nu are calorii dar studii recente au
aratat ca provoca cancer la sobolani.[articol Ziare.com]Top 10
alimente care cresc riscul de cancer1. Toate alimentele arse prin
gatire, care pot crea amino-acizi heterociclici aromati, cunoscuti
sub numele de carcinogeni. Chiar si paine prajita excesiv este
perioculoasa.2. Carnea rosie bine gatita. Specialistii recomanda
consumul cu prudenta al carnii rosii, desi cea mai buna solutie ar
fi eliminarea definitiva a acesteia din dieta.3. Zahar, atat alb
cat si brun - care nu este altceva decat zahar alb cu adaos de
melasa.4. Alimente foarte sarate, condimentate sau afumate, care
duc la cresterea riscului de cancer stomacal.5. Sucuri
acidulate/bauturi indulcite, care presupun un risc atat pentru ceea
ce contin - zahar si diferiti aditivi - cat si pentru ceea ce
inlocuiesc in dieta - bauturi si alimentele bogate in vitamine,
minerale si alti nutrimenti.6. Cartofi prajiti, chipsuri si
snacksuri care contin grasimi nesaturate.7. Aditivi alimentari sau
cei din bauturi precum aspartam.8. Alcoolul in exces.9. Alimente
coapte, care contin acrilamida.10. Pestele de crescatorie, care
contine niveluri inalnte de toxine precum bifenil policlorinat
(PCB). [articol HotNews.md]Cauzele i factorii de risc pentru
apariia cancerului mamarCauzele cancerului mamar nu sunt pe deplin
nelese. Acest lucru nseamn c este dificil de spus de ce o femeie
poate dezvolta cancer mamar iar o alta nu.Anumite aspecte,
cunoscute ca factori de risc, pot schimba probabilitatea ca cineva
s dezvolte cancer mamar. Exist anumii factori n privina crora nu se
poate face nimic, ns ali factori pot fi schimbai.VrstaRiscul de a
dezvolta cancer mamar crete odat cu naintarea n vrst. Cancerul
mamar este mai frecvent n rndul femeilor de peste 50 de ani care au
trecut de menopauz. 8 din 10 cazuri de cancer mamar apar la femeile
de peste 50 de ani.Pentru femeile cu vrsta ntre 50 i 70 de ani,
este recomandabil s efectueze periodic examinri de screening pentru
cancer mamar.Istoricul familialDac exist rude apropiate care au
suferit de cancer mamar sau cancer ovarian, este un risc mai mare
de a dezvolta cancer mamar. Cu toate acestea, ntruct cancerul mamar
este cea mai frecvent form de cancer la femei, este posibil ca
acesta s apar mai mult de o singur dat n cadrul aceleiai familii
din ntmplare.Cele mai multe cazuri de cancer mamar nu sunt
ereditare (acesta nu se transmite genetic), dei unele studii au
demonstrat c anumite gene, cunoscute sub numele de BRCA1 i BRCA 2,
pot crete riscul de dezvoltare a cancerului att mamar, ct i
ovarian. Este posibil ca aceste gene s fie transmise de la printe
la copil. O a treia gen (TP53) este, de asemenea, asociat cu risc
crescut de cancer mamar.Dac de exemplu avei n familie dou sau mai
multe rude apropiate din aceeai latur familial (de exemplu mama,
sora sau fiica) care au avut cancer mamar la o vrst sub 50 de ani,
riscul de a avea aceeai boal este crescut. De aceea este recomandat
s v facei un screening genetic pentru a verifica dac exist acele
gene care fac probabil apariia cancerului mamar. Dac suntei
ngrijorat cu privire la istoricul dumneavoastr familial de cancer
mamar v sftuim s discutai acest aspect cu medicul de
familie.Diagnostic precedent de cancer mamarDac n antecedente sa
dezvoltat cancer mamar sau modificri incipiente de celule
canceroase neinvazive la nivelul ductelor mamare, este prezent un
risc mai mare de a dezvolta cancer din nou fie la cellalt sn, fie
la nivelul aceluiai sn.Nodul mamar benign n antecedenteUn nodul
mamar benign nu nseamn c avei cancer mamar, ns anumite tipuri de
noduli pot crete uor riscul apariiei acestuia. Anumite modificri
benigne de la nivelul esutului mamar, precum hiperplazia ductal
atipic (celulele care cresc anormal n ducte) sau carcinom lobular
in situ (celule anormale la nivelul lobilor mamari) fac s creasc
posibilitatea de apariie a cancerului mamar.Densitatea snilorSnii
sunt alctuii din mii de glande de dimensiuni mici (lobuli), care
produc lapte. Acest esut glandular conine o concentraie mai mare de
celule mamare comparativ cu alt esut mamar, fcndu-l mai dens.
Femeile cu esut mamar mai dens pot avea un risc mai mare de a
dezvolta cancer mamar, pentru c exist mai multe celulele care pot
deveni canceroase.esutul mamar dens poate face ca o scanare a
snilor (mamografie) s fie mai dificil de interpretat pentru c face
ca orice noduli sau zone de esut anormal mai greu de depistat.
Femeile mai tinere tind s aib sni cu o densitate mai mare. Odat cu
naintarea n vrst, cantitatea de esut glandular din sni scade i este
nlocuit de grsime, astfel nct acetia devin mai puin deni.Expunerea
la estrogenn anumite cazuri, celulele de cancer mamar pot fi
stimulate s creasc prin estrogen, un hormon feminin. Ovarele, unde
sunt stocate ovulele, ncep s produc estrogen atunci cnd se
instaleaz pubertatea, cu scopul de a regla menstruaia.Riscul de a
dezvolta cancer mamar poate crete uor n funcie de cantitatea de
estrogen la care este expus corpul. De exemplu, dac prima
menstruaie a fost la o vrst fraged, iar menopauza s-a instalat la o
vrst naintat, ai fost expus la estrogen pentru o perioad ndelungat.
n acelai mod, dac nu avei copii, sau dac ai avut copii mai trziu,
se poate ca riscul de a dezvolta cancer mamar s creasc uor,
deoarece expunerea la estrogen nu a fost ntrerupt de o
sarcin.Supraponderabilitatea i obezitateaDac ai trecut prin
menopauz i suferii de supraponderabilitate sau obezitate, prezentai
un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar. Se consider c acest
lucru este legat de cantitatea de estrogen din corpul dumneavoastr,
ntruct supraponderabilitatea sau obezitatea dup menopauz determin
producerea unei cantiti mai mari de estrogen.AlcoolulRiscul de a
dezvolta cancer mamar poate crete n funcie de cantitatea de alcool
pe care o consumai. Cercetrile arat c, pentru fiecare 200 de femei
care n mod obinuit consum dou buturi alcoolice pe zi, exist trei
femei cu cancer mamar comparativ cu femeile care nu consum alcool
deloc.Expunerea la radiaiiAnumite proceduri medicale care utilizeaz
radiaie, precum radiografiile cu raze X i examinrile CT (tomografie
computerizat), pot crete uor riscul de a dezvolta cancer
mamar.Terapia de substituie hormonal (TSH) administrat la femeile
cu menopauzTerapia de substituie hormonal (TSH) este asociat cu un
risc uor crescut de a dezvolta cancer mamar. Att terapia combinat
TSH, ct i terapia TSH doar cu estrogen poate crete riscul de
dezvoltare a cancerului mamar, dei riscul este un pic mai mare dac
folosii TSH combinat.Se estimeaz c ar exista n plus 19 cazuri de
cancer mamar pentru fiecare 1.000 de femei care urmeaz TSH combinat
timp de 10 ani. Riscul continu s creasc uor cu att mai mult cu ct
se administreaz TSH, ns revine la normal dac ncetai s mai urmai
acest tip de terapie.[publicatie Amethyst Radiotherapy]
Tipuri de cancer mamarCancer mamar neinvazivCancerul mamar
neinvaziv este cunoscut i sub denumirea de cancer sau carcinom in
situ, sau celule pre-canceroase. Acest tip de cancer este localizat
n ductele snului i nu a dezvoltat posibilitatea de a se extinde n
afara snului. Aceast form de cancer rareori se prezint ca un nodul
la nivelul snului i, de regul, se depisteaz la un examen
mamografic. Cel mai frecvent tip de cancer neinvaziv este
carcinomul ductal in situ (CDIS).Cancerul mamar invazivCancerul
invaziv se poate extinde n afara snului, chiar dac acest lucru nu
nseamn neaprat c s-a extins. Cea mai comun form de cancer mamar
este cancerul mamar ductal invaziv, care se dezvolt la nivelul
celulelor care cptuesc ductele snului. Cancerul mamar invaziv
ductal totalizeaz aproximativ 80% din cazurile de cancer mamar i
este uneori denumit tipul comun.Alte tipuri de cancer mamarAlte
tipuri mai puin comune de cancer mamar includ cancerul mamar
lobular invaziv, care se dezvolt n celulele care cptuesc lobulii
productori de lapte, cancerul mamar inflamator i Boala Paget a
snului. Cancerul mamar se poate rspndi la alte regiuni ale
corpului, de regul prin ganglionii limfatici (glande de mici
dimensiuni care filtreaz bacteriile din corp) sau prin fluxul
sanguin. Dac are loc extensia, boala este cunoscut drept cancer
mamar secundar sau metastatic.[publicatie Amethyst
Radiotherapy]
Concluzii si recomandariVariatele forme de cancer care sunt
prezente in zilele noastre reprezinta reactiile adverse la procesul
de superindustrializare in domeniile in care activiaza populatia.
Desi traim intr-o perioada in care tehnologiile au atins un grad
inalt de dezvoltare si viata ne pare mai usoara,ne confruntam cu
forme de cancer tot mai grave si mai rezistente la tratament, dar
totusi,in secolul XXI multe forme de cancer sunt tratabile, daca,
sint depistate in stadii incipiente. Ce mai bun mod de depistare a
cancerului in stadii incipiente, este efectuarea unui control de
rutina anual si efectuarea pe bune a investigatiilor medicale
anuale a angajatilor din sfera bugetara.
Bibliografie http://ro.wikipedia.org/wiki/Cancer_mamar
http://amethyst-radiotherapy.ro/cancerul-de-san/tipuri-de-cancer-mamar
http://www.timpul.md/articol/opt-mii-de-moldoveni-au-aflat-ca-sunt-bolnavi-de-cancer-31143.html
http://www.descopera.ro/dnews/9611804-unul-din-sase-cazuri-de-cancer-apare-ca-urmare-a-infectiilor-netratate
Universitatea de Stat de Medicina si FarmacieNicolae
Testemitanu
Catedra Igiena GeneralaSef catedrei:Prof., I.Bahnarel
R E F E R A TCancerul si factorii din mediul ambiant
Elaborat de studenta gr. 1203:Cechina CristinaVerificat
de:Ctlina Croitoru, Conferentiar universitarNota:
Chisinau 2014
Cuprins Date statistice despre cancer in Republica
Moldova........................ Despre cancerDiviziunea
celulara.Benign sau Malign.Cum se extinde cancerul Factorii ce
provoaca cancerul. Legatura dintre fumat si cancer.Cancerul
Pulmonar Cancerul provocat de infectii..Cancerul de col uterin..
Cancerul provocat de lumina solara si radiatiile
ionizante..Cancerul de piele Pericolul adus de aditivii alimentari.
Top 10 alimente care cresc riscul de cancer. Cauzele si factorii de
risc pt. aparitia cancerului mamar. Tipuri de cancer mamar...
Concluzii si recomandari..... Bibliografie
