Date post: | 19-Jun-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | corneliu-vlas |
View: | 209 times |
Download: | 4 times |
Ţesuturi conjunctive embrionare
Mezenchimal Monomorfism celular Celule mezenchimale
cu numeroase mitoze SF bogată Fără fibre Abundent la embrion
şi făt Insule mici
perivasculare la adult
Mucos În cordonul ombilical
şi pulpa dinţilor tineri SF bogată Celule rare
(dominant fibroblaste)
Fibre rare şi lungi
Ţesuturi conjunctiv propriu-zise
Lax Dens
Ordonat Dezordonat
Adipos Alb-galben Brun
Reticular
Ţesutul conjunctiv lax Numeroase celule fixe şi
mobile Substanţă fundamentală
bogată Fibre colagene rare şi subţiri Numeroase vase sanguine Localizare:dermul papilar,
lamina propria a organelor tubular-cavitare, stroma organelor parenchimatoase
Funcţii: mecanică, metabolică, de sinteză
Ţesut conjunctiv lax
Fibre colagenerare şi subţiri
SF bogată
Celule fixe
Celule mobile
Epiteliu
Epiteliu
SF bogată
Celule mobile
Fibresubţiri
Celulefixe
Fibrosarcomul
Ţesuturile conjunctive dense
Predomină fibrele de colagen
Substanţă fundamentală redusă
Celule fixe rare (fibroblaste, -cite), mobile de obicei absente
Tipuri, în funcţie de orientarea fibrelor colagene:
Dezordonat Ordonat
Ţesutul conjunctiv dens dezordonat
Abundenţă de fibre, puţine celule şi SF
Celulele: fibroblaste şi fibrocite
Fibre orientate în diferite direcţii
Localizare: Dermul profund
(reticular) Submucoasa organelor
cavitare şi tubulare Stroma interlobulară
(glanda mamară)
Ţesut conjunctiv dens dezordonat
ME de baleiaj, ţesut conjunctiv dens dezordonat
Ep
Lax
Densdezordonat
HE
Ep
Ţesutul conjunctiv dens ordonat
Fibre colagene dispuse paralel (ordonat)
Fibrele şi celulele sunt dispuse ordonat
Tendoane Ligamente Aponevroze Lamelar
Tendonul Conexiunea muşchi –
os Fascicule paralele de
fibre colagene, printre care sunt dispuse celulele specifice – tenocitele
Fibre+celule: fascicule Învelişuri conjunctive:
Endotenonium Peritenonium Epitenonium
EpiEndo
FT
Tenocitele Formă funcţională de
fibroblaste Secţiune longitudinală:
fuziforme Grupate cîte două
(bigeminism), cîte patru (cvadrigeminism)
Nucleu: ovlar, hipercrom Citoplasmă: bazofilă Secţiune transversală:
stelate (celule aliforme)
Tendon, secţiune longitudinală
ME, tenocit în secţiune longitudinală
Tendon, secţiune transversală
ME, tenocite şi fibre de colagen
Tendonul Rezistenţă la stimuli mecanici Substanţe nutritive: prin difuziune Tendoane mari: epitenonium cu două
foiţe, conţine lichid de tip sinovial Joncţiunea mio-tendinoasă: fibronectina,
colagenul, laminina, GAG, acetilcolinesteraza
Diferenţierea şi menţinerea joncţiunii: antigenul mio-tendinos
Ligamentele Similar tendonului Fibrele de colagen şi
elastice: paralele, dar mai puţin ordonat decît la tendon
Conexiunea dintre oase diferite
Elemente tipice: ligamentele articulare
Bogate în fibre elastice: coloana vertebrală
Ligament galben
HEElastice
Ligament galben
Orceină Masson
Ligament, contrast de fază
Ţesutul conjunctiv lamelar Cornee, teaca conjunctivă a foliculului
pilos, corpusculi Vater-Pacini, învelişul conjunctiv al nervului (perinerv)
Fibre lungi şi groase de colagen, dispuse paralel sau concentric; fibre elastice şi reticulinice foarte rare
Rare celule de tip fibroblastic şi fibrocitar (rar conţine macrofage)
Celulele şi fibrele formează planuri multiple
Ţesutul adipos alb-galben Lobulat, septuri
conjunctive Vase sanguine (arteriole,
venule, capilare) şi fibre nervoase
Format din adipocite alb-galbene (uniloculare)
Sărac în celule mobile Hormonosensibil: ACTH,
tiroxină, cortizol Localizare: ţesut celular
subcutanat, în jurul unor organe (glob ocular, rinichi)
FuncţiiMetabolicăDepozitare
LipolizăSinteză
Liposarcomul
Lipoblaste: Nucleu
excentric/central, indentat
Citoplasma: incluziuni lipidice
Ţesutul adipos brun Format din adipocite
brune (multiloculare) Lobulat, septuri
conjunctive Numeroase capilare
sanguine Localizare: axilar,
cervical, perirenal Funcţie:
termoreglare
capilare
Hibernomul
Ţesutul reticular Format din celule
reticulare, fibre de reticulină şi substanţă fundamentală bogată
Localizare: Măduva hematogenă Organe limfopoetice
Funcţii: Suport mecanic Sinteza de factori
implicaţi în diferenţiere (hemonectina)
Fagocitar şi nutritiv
Ţesut reticular, stroma ganglionului limfatic
Ţesut conjunctiv elastic?
Fibre elastice organizate în lameleLigamente vertebrale
Perete vascular: sintetizate de celulemusculare netede
Caractere generale Ţesut conjunctiv specializat Componente: celule specifice şi
matrice extracelulară Matricea: solidă, fermă, elastică,
bogată în glicozaminoglicani Permite difuzia substanţelor nutritive Model cartilaginos pentru viitoarele
oase Postnatal: articulaţii, trahee, bronhii
Histogeneză Din ţesutul mezenchimal Cap şi gît: creste neurale Agregarea celulelor
mezenchimale Diferenţiere în celule
specifice cartilajului Sinteza de matrice,
celulele devin condroblaste
Mezenchimul periferic: pericondru
Celulele cartilaginoase Tipuri:
condroprogenitoare, condroblaste, condrocite
Condroblastele: la periferie, aplatizate, mai mici decît condrocitele
Prin diviziune, diferenţiere şi sinteza de matrice devin condrocite
C
Condrocitele Rotunde, ovalare sau unghiulare Mai mari decît condroblastele Incluse în lacune ale matricei Nucleu excentric Citoplasmă bogată în organite nespecifice şi
incluziuni (glicogen şi lipide) Potenţial de diviziune păstrat Sintetizează componentele matricei: colagen
tip II, GAG şi ancorină Pseudocapsula pericelulară: rezistenţă la
compresiune
M
C
Cb
P
TC
Condrocite, ME1 – periferic2 – central
3 - degenerat
1 2
3
Grupele izogene Aglomerări de condrocite Toate celulele unui grup izogen provin
din acelaşi condrocit prin diviziune (izo – aceeaşi, genos – origine)
Grupe izogene coronare: condrocite dispuse radiar – cartilaj hialin matur
Grupe izogene axiale: condrocite dispuse în şiraguri – discul de creştere al oaselor în lungime
Grupe izogene coronare
Grupeizogene axiale
Matricea extracelulară Componente:
Fibre de colagen, reţea în jurul lacunelor
Substanţă fundamentală Biochimic:
Colagen tip II Glicozaminoglicani Glicoproteine Condronectină, ancorină Apă 60 – 75%
Tipuri: Teritorială Interteritorială
Albastru de toluidină
Colagen II
Ancorină
ME de baleiaj, fibrele matricei extracelulare
Pericondrul Învelişul conjunctiv
al cartilajului Tip tisular: dens
dezordonat Conţine vase
sanguine Strat intern:
condroprogenitor Strat extern: tipic
dens dezordonat
Tipuri de cartilaj
Elastic
Fibros
Fibros
Hialin
Cartilajul hialin Cel mai bine
reprezentat Localizare
Schelet primitiv Sept nazal Trahee, bronhii Cartilaje costale Articulaţii mobile
Morfologie Condrocite,
condroblaste Matrice amorfă,
acidofilă
Cartilajul elastic Elastină în matrice Condrocite mari,
grupe izogene coronare
Matrice redusă faţă de hialin
Are pericondru Nu calcifică Localizare: epiglotă,
cartilaje aritenoide, pavilionul urechii, tuba auditivă
P
Cb
Cartilajul fibros Componente
Condrocite Matrice teritorială Ţesut conjunctiv dens
dezordonat Localizare
Discuri intervertebrale Simfiza pubiană Articulaţia temporo -
mandibulară Nu are pericondru Calcifică frecvent
Canalele cartilaginoase Apar numai în
cartilajul hialin Derivă din pericondru Conţin: ţesut
conjunctiv lax, vase sanguine, celule polimorfe la periferie
Localizare: sept nazal, laringe
Numeroase canale cartilaginoase: condrodisplazii
Creşterea şi regenerarea cartilajului
Creşterea cartilajului Apoziţie Interstiţială Influenţată de: vitamina A, STH, androgeni,
estrogeni (stimulante), glucocorticoizi (inhibitori)
Regenerarea cartilajului Limitată, pe seama pericondrului Leziuni mai mari: reparare prin ţesut conjunctiv
dens dezordonat sau formare de ţesut osos
Regenerarea cartilajului
Lumină polarizată
Calcificarea cartilajului Proces de impregnare cu săruri minerale a
matricei cartilaginoase Frecventă la cartilajul hialin, fibros şi nu se
produce la cel elastic Condiţiile calcificării:
Cartilajul aflat în contact cu ţesutul osos Cartilajele care vor fi înlocuite în mod normal cu os Calcificare lentă a matricei în toate cartilajele
hialine (e.g. inele traheale cu microcalcificări) Resturi celular-matriceale fagocitate de
condroclaste