Curs Drumuri 1

8/3/2019 Curs Drumuri 1

1/370

DrumuriCurs 1- Generalitati


2/370

Cap. 1 - Generalitati

1.1. Introducere

1.2. Clasificarea cailor de comunicatii1.3. Eficienta diverselor sisteme de transport

1.4. Notiuni generale despre drumuri1.4.1. Elemente geometrice1.4.2. Principii de alcatuire a cailor realizate in straturi

1.5. Scurt istoric al drumurilor

1.6. Clasificarea drumurilor1.7. Reteaua rutiera din Romania: prezent siperspective


3/370

1.1. Introducere

Drumurile:

- sunt cai de comunicatie.

-au aparut datorita nevoilor de comunicare, de deplasare si

datorita necesitatilor vietii -apa, hrana, adapost

-reprezinta factorul principal care favorizeaza dezvoltareatuturor sectoarelor de activitate, ele mijlocind mobilitatea de

bunuri si de persoane pe un anumit teritoriu

.


4/370

Elementele fundamentale ale transportului:

-calea de transport (calea de comunicatie)reprezintasuportul material pe care se face transportul, mediul care

face posibila si inlesneste circulatiaelement fix

-mijlocul de transportvehiculul care transporta -element mobil

Dezvoltarea transportului depinde direct de cele 2 elemente


5/370

1.2. Clasificare

Caile de comunicatii pot fi:- naturale: apele (fluvii, mari, oceane) si aerulservind transportului fluvial, maritim sau aerian

- amenajate (artificiale): create sau modificatespecial de catre om in vederea inlesnirii circulatiei,cum sunt: drumurile, caile ferate, telefericele,conductele, canalele, etc.

Caile de comunicatii terestrecaile care folosescin mod amenajat uscatul, suprafata scoartei terestreca mediu de transport


6/370

1.3. Eficienta diverselor sisteme de transport

Sisteme de transport:

- transportul rutier;

- transportul feroviar;

- transportul maritim (fluvial);

- transportul aerian;


7/370

Criterii de eficienta ale sistemelor de

transport:

- siguranta circulatieise masoara prin numarul deaccidente

- economicitate in investitie si exploatare- capacitatea de transport- rapiditate- punctualitate si independenta la intemperii

- comoditate

- mobilitate

Sistem eficient de tranport pentru marfurisistemulde transport combinat (transcontainere)


8/370

Distributia modala a transporturilor in

Romania

Mod de

transportMrfuri % din:

Cltori %

din:

volum parcurs volum parcursRutier 87,3 14,2 65,5 41,3

Feroviar 9,8 28,0 34,1 52,7

Maritim 1,2 54,3 0,1 -

Conducte 1,1 2,5 - -Fluvial 0,5 1,0 0,1 0,1

Aerian 0,1 - 0,2 5,9


9/370

1.4. Notiuni introductive despre

drumuri

Drumurile = ci rutiere

cai de comunicatie terestre sub forma unor fasii deteren special amenajate pentru circulatia vehiculelor

si a pietonilor


10/370

Categorii de drumuri:

- sosea: drum amenajat special pentru inlesnirea

circulatiei, situat in afara localitatilor- strada: drum amenajat in interiorul localitatilor- bulevard: strada principala in orase amenajata cu

plantatii pe margini

- autostrada: drum de mare capacitate si viteza,destinat exclusiv circulatiei autovehiculelor,

prevazut cu cai unidirectionale separate printr-o

banda mediana. Ele se intersecteaza denivelat cuorice alta cale de comunicatie, iar accesul si iesirease va face prin locuri special amenajate, fara

intersectarea fluxurilor.


11/370

1.4.1. Elementele geometrice ale

drumurilorCaracterizeaz drumul ca form i dimensiuni

in piesele desenate:

Plan de situatie

Profil longitudinal

Profil transversal


12/370

Km0 B

Traseul in plan

unde:

- Blatimea drumului- Rcraza curbei

Elemente geometrice in plan: aliniamente si curbe


13/370

Dispunerea aliniamentelor in plan in raport cucurbele, raza curbelor sunt dependente de viteza cucare vor circula autovehiculele pe sectorul de drum

respectiv. Aceasta viteza se numeste Viteza de baza,de referinta sau viteza de proiectare.

Caracteristici ale traseului in plan:- origine;- pozitie kilometrica;

- sensul curbelor;- picheti;


14/370

`

Profilul longitudinal

-reprezentarea in plan a sectiunii rezultate dinsectionarea drumului cu un plan vertical ce trece

prin axa drumului si prinde atat suprafata drumului

cat si a terenului natural


15/370

Linia rosieeste formata din sectiuni rectilinii

numite declivitati.Declivitatea- inclinarea cu care sectoarele rectiliniise gasesc fata de orizontala(tga)-se exprima

zecimal sau procentual

Paliersectiune cu decliviate zeroRampa- declivitatea care urca in sensul parcurgeriitraseului

Pantadeclivitatea care coboara in sensul traseului

Declivitatea se racordeaza prin curbe de racordareverticala in punctele de schimbare a declivitatii.


16/370

Racordarile verticale:-racordari convexe

-racordari concave

Rambleu(sector de umplutura)- sectorul in care linialinia rosie se afla deasupra liniei terenului;Debleu(sapatura)- sector in care linia rosie se afla

sub linia terenului natural;

Pichet in profil longitudinal:- cota teren;

- cota proiect;- cota de executie(diferenta in ax)


17/370

2:3

1:1

Sant

2....2.5%

Taluz

Taluz

Cota teren

Cota proiect

Ampriza drumului

Cota teren

Structura

rutiera

Parte carosabilaAc

Platforma drum

Ac

Axa drumului

Profil transversal

Elemente:- calea sau partea carosabila;- structura sau sistemul rutier;- acostamente;

- taluzuri de rambleu, debleu;

- santuri


18/370

Infrastructura -

reprezint totalitatea lucrrilorrealizate ca s depeascdificultile impuse de relieful din zon :lucrri de terasamente, lucrri de aprare i consolidare,asanare i protecie (ziduri de sprijin, drenuri, pereurietc) i lucrri de art ( poduri,podee, tuneluri)

Suprastructura-

reprezint totalitatea lucrrilor realizatepentru amenajareaspecial a prii superioare a drumului, n scopul asigurrii

unei suprafee de rulare corespunztoare unei circulaiidesfurate n condiii de siguran i confort.


19/370

Relieful este elementul care influenteaza proiectarea

drumurilor intr-o masura foarte mare.In functie de

formele de relief avem:- drumuri de es, sau de cmpie, atunci cnd ele se afl la oaltitudine de pn la 150 m, (viteza constanta)

- drumuri de deal, cnd se vor construi la altitudini

cuprinse ntre 150 i 300 m; (viteza < pe 40% din traseu)- drumuri de munte, cnd se vor realiza la altitudini maimari de 300 m.(viteza < pe 60% din traseu)


20/370

Intre 2 curbe de nivel avem oechidistanta e.

Linia de cea mai mare panta-linia perpendiculara ceuneste 2 curbe de niveli max=tga = (601-600)/2

Reprezentarea formelor de relief prin curbe

de acelasi nivel

599

600

601

e

A

i max

Putem impune o astfel de declivitate (i adm) carecorespunde profilului in lung(liniei rosii)

l adm= e/i adm


21/370

Partea carosabila(calea)- este amenajata pentru ca

vehiculele sa poata circula in orice conditii deanotimp.Banda de circulatie- fasia de parte carosabila

rezervata circulatiei in acelasi sens, diverselorcategorii de vehicule

Latimea si numarul benzilor de circulatie depind de

viteza de proiectare dar si de gabaritul vehiculelor side volumul(intensitatea) traficului.


22/370

Traficul

Trafic - totalitatea vehiculelor care se deplaseaza peun drum, inclusiv pietonii;- caracterizat prin: viteza,

compozitie, densitate si

volum(intensitate)

12

Drum expresdrum cu

4 benzi de circulatie


23/370

Autostrada

-cai de circulatie unidirectioanle

- zona mediana- benzi de stationare de urgenta- iesirea si intrarea prin noduri rutiere


24/370

Strazi, bulevarde


25/370

Modul de alcatuire al caii rutiere

Pachet de staturi (sistem roman)

Eforturile descresc odata cuadancimea si se distribuie pe osuprafata din ce in ce mai mare,

direct proportionala cuadancimea

PP/2

P/4P/8P/16


26/370

DrumuriCurs 2


27/370

1.4.2. Principii de alcatuire a cailorrealizate in straturi

Pachet de staturi (sistem roman)

Eforturile descresc odata cuadancimea si se distribuie pe osuprafata din ce in ce mai mare,

direct proportionala cuadancimea

P

P/2P/4P/8P/16


28/370

Principii de alcatuire:

1. Principiul consolidarilor succesive

Presupune dimensionarea structurilor rutiere pentru unanumit trafic de perspectiva, dar construirea straturilornumai pe masura in care se dezvolta traficul. Este un

principiu economic.


29/370


2.Principiul macadamului (MAC ADAM)Rezulta din combinarea a doua sau trei sorturi de

piatra monogranulara a caror rezistenta este data deinclestarea pietrelor


30/370


3. Principiul betonuluiIn care se doreste o curba granulometrica continua aagregatelor pentru a avea un minim de goluri, iarrezistenta este obtinuta prin adaugarea unui liant(ciment, bitum, argila) In acest mod apar: betoanelede ciment, betoanele asfaltice, betoanele argiloase.


31/370

Structura drumurilor moderne

ImbracaminteStrat de baza

Fundatie

Strat de forma

Patul drumului

Structura rutiera

Imbracamintea


32/370

Imbracamintea

-stratul de la suprafata pe care se realizeaza

circulatia;-alcatuit din materiale dure, rezistente la uzura,intindere, compresiune, forfecare;- realizata de obicei din 2 straturi: de uzura si de

legatura ;- uneori poate prelua rolul stratului de baza in cazulimbracamintilor din beton de ciment;

Stratul de baza

-este stratul care preia si transmite eforturile, cuprecadere cele tangentiale. De obicei este alcatuitdin straturi stabilizare, macadamuri, etc.

Fundatia


33/370

-are rolul de a prelua si de a transmite de la straturilesuperioare, eforturile de compresiune pe suprafete

cat mai mari. Se poate realiza din materiale locale.

Substraturile

-au rol constructiv si ele se realiazeaza cu rolanticontaminant, anticapilar, termoizolant, etc.

Stratul de forma

-trebuie sa aiba capacitatea portanta suficienta de aprelua eforturile care apar. Partea sa superioara senumestepatul drumului.


34/370

1.5. Scurt istoric al drumurilor

Drumurile sunt cele mai vechi de comunicatiiPrima referire: Herodot, care mentiona drumulconstruit pentru executarea piramidei luiKeops(3000 i.Hr). Drumul avea 900 km si era

realizat din dale de piatra de dimensiuni mari.In Babilonia existau 4 drumuri avand lungimea deaprox. 600Km. Aici au fost utilizate primele serviciide posta si utilizat pentru prima data asfaltul natural

la asamblarea dalelor.Drumul executat in China pentru executia MareluiZid ChinezescDrumurile comerciale din Asia: drumul matasii sidrumul blanurior


35/370

Drumurile romane

Cei mai mari constructori de drumuri din antichitatesunt romanii. Drumurile lor insumau 78.000km.-erau caracterizate prin aliniamente lungi, de underezultau lucrari costisitoare de ramblee, ziduri desprijin, viaducte, tuneluri-erau realizate in 4 straturi, avand grosimea de 1-1.2m

Alcatuirea stratificata a drumurilor romane


36/370

Alcatuirea stratificata a drumurilor romane

1. STRATUMEN (strat inferior) alcatuit dinlespezi de piatra 20-50 cm2. RUDUS piatra sparta rezistenta de marimea

pumnului 30-40 cm3.NUCLEUS piatra sparta rezistenta de marimeaunor nuci legata intre ele cu var hidraulic 20-25 cm4. SUMMUM DORSUM- piatra sparta dedimensiuni mici, sau lespezi de piatra(pavimentum)20-25 cm

Drumuri romane in Dacia


37/370

Drumuri romane in Dacia

-Podul peste Dunare construit de Apolodor din Damasc-Drum executat in semitunel in defileul Dunarii


38/370

1712prima scoala de inginerie la Moscova1747Scoala de poduri si sosele in ParisSec. XVII-XIXperiada prospera de impietruiri

-descoperirea macadamului-Tresaquet (Fr) si Mac-Adam (G.B.)Sec. XIXdezvoltare mai puternica a cailor feratein detrimentul drumurilor

Sec. XXtehnica rutiera atinge cote inalte-retea rutiera de peste 20 milioane kmIn prezent unele drumuri pot asigura capacitati de

pana la 300.000 vehicule si viteze de 200 km/h/

Dezvoltarea retelei de drumuri in Romania


39/370

e vo ta ea ete e de d u u o a a

Dupa 1948 - primele impietruri masive1850 se infinteaza Scoala de Poduri si SoseleBucuresti1866 s-a intemeiat Academia Romana1869 a fost tiparit primul curs de drumuri si

poduri apartinand lui Spiridon Yorceanu1908-1914 primele lucrari de terasamenteexecutate mecanizat1905 imbracaminti moderne Piata VictorieiBucuresti

1931 750 km de drumuri cu imbracamintisemipermanente si permanente (contract Suedez)Pana in 1944 1200 km de drumuri modernizate1970-1974 Transfagarasanul

1972 Autostrada Bucuresti- Pitesti

1 6 Clasificarea drumurilor


40/370

1.6. Clasificarea drumurilor

Drumurile se pot clasifica dup mai multeaspecte, i anume:

-relief;

-destinaie;-circulaie;-funcional-administrativ;

-grad de perfecionare tehnic;-intensitatea traficului de perspectiv.

A.Clasificarea drumurilor dupa relief:drumuri de es sau de cmpie atunci cnd ele se


41/370

-drumuri de es, sau de cmpie, atunci cnd ele seafl la o altitudine de pn la 150 m:

-drumuri de deal, cnd se vor construi laaltitudini cuprinse ntre 150 i 300 m;-drumuri de munte, cnd se vor realiza laaltitudini mai mari de 300 m.B. Dupa destinaie:-drumuri publice, care sunt destinate circulaieirutiere n scopul satisfacerii cerinelorde transport;

ele sunt proprietate public;-drumuri de utilitate privat,(forestier, petrolier,minier, agricol, energetic, militar sau de acces ntr-

o incint sau n interiorul acesteia)

3. Din punct de vedere a circulaiei,


42/370

3. Din punct de vedere a circulaiei,drumurile se mpart n:

-drumuri deschise circulaiei publice, carecuprind toate acele drumuri publice ct i cele deutilitate privat care servesc obiectivele turisticeori alte obiective la care publicul are acces;

-drumuri nchise circulaiei publice, careservesc obiectivele la care publicul nu are acces.4. Din punct de vedere funcional i

administrativ-teritorial:- drumuri de interes naional;- drumuri de interes judeean;- drumuri de interes local.

Drumuri de interes national


43/370

Drumuri de interes national

Drumurile de interes naional aparin statuluii cuprind acele drumuri (DN) care asigurlegtura capitalei cu reedinele de jude, cuobiective de interes strategic naional, ct i cu

rile vecine i se mpart n urmtoarelecategorii [5]:- autostrazi;

- drumuri expres;- drumuri nationale europene;- drumuri nationale principale;- drumuri nationale secundare;


44/370

Autostrzi

Drumuri naionale de mare capacitate ivitez, rezervate exclusiv circulaieiautovehiculelor, care nu servesc proprietile

riverane, prevzute cu dou ci unidirecionaleseparate printr-o zon median avnd cel puindou benzi de circulaie pe sens i band destaionare de urgen, intersecii denivelate iaccese limitate, intrarea i ieireaautovehiculelor fiind permise numai n locurispecial amenajate


45/370

Drumuri expres

Drumuri naionale accesibile numai prinnoduri i intersecii reglementate, care pot fiinterzise anumitor categorii de utilizatori ivehicule i pe care oprirea i staionarea pepartea carosabil sunt interzise


46/370

Drumuri naionale europene (E)

Drumuri naionale deschise traficuluiinternaional, a cror ncadrare ca drumurieuropene se stabilete conform unor prevederiale Acordului European privind mariledrumuri de trafic internaional;

Drumuri naionale principale


47/370

Drumuri naionale principaleDrumuri care leag municipiul Bucureti de

reedinele de jude sau care au nregistrat laultimul recensmnt de circulaie un volum detrafic mediu zilnic anual (MZA) mai mare de3500 vehicule fizice n 24 ore sau mai mare de4500 vehicule etalon (autoturisme n 24 deore);

Drumuri naionale secundareRestul drumurilor naionale care nu sencadreaz n categoriile prevzute mai sus


48/370

Drumurile de interes judeean

Fac parte din proprietatea public a judeuluii cuprind drumurile judeene (DJ) care

asigur legtura ntre reedinele de jude cumunicipiile, oraele, comunele, staiunilebalneoclimaterice i turistice sau cu obiectiveistorice importante;

Drumurile de interes local


49/370

Drumurile de interes local

Aparin proprietii publice a unitiiadministrative pe teritoriul creia se afl icuprind:

- drumuri comunale care asigur legturilentre reedina de comun cu satelecomponente, ntre ora i satele care i aparin,ntre sate;- drumuri vicinale care asigur legtura ntremai multe proprieti, fiind la limita acestora;- strazile

St il


50/370

Strzile

Sunt drumuri publice din interiorullocalitilor i pot avea mai multe denumiri:strad, bulevard, cale, chei, splai, alee,

fundtur, uli etc. n localitile urbane seclasific n mai multe categorii funcie deintensitatea traficului i de funciile pe care lendeplinesc. Pentru localitile rurale ele seclasific n strzi principale i n strzisecundare

Organizarea administrativa a drumurilor publice


51/370

CATEGORIA UNITATEA

DRUMURILOR ADMINISTRATIV

Drumuri de interesnaional

Compania Naional deAutostrzi i Drumuri Naionale

din Romnia

Consilii Judeene, Direcii de

Urbanism, Direcii de Administrare aDomeniului Public

Drumuri de interes

judeean

Drumuri de interes

local

Drumuri

comunaleConsilii Comunale

Strzi Consilii Municipale,Oreneti i Comunale

Consilii Municipale,Oreneti i

Comunale

Vicinale

5. Clasificarea drumurilor dupa gradul de


52/370

perfecionare tehnic:

-drumuri rudimentare: naturale sau de pmnt. Acestedrumuri pot fi ameliorate prin stabilizri mecanice sau culiani.-drumuri pietruite care sunt realizate din pietruiri simple

(din balast, pietri sau piatr spart) i tip macadam. Acestecategorii de drumuri se ntlnesc cu precdere la drumurile

publice de interes judeean sau la cele de interes local, ct ila cele de utilitate privat;

-drumuri moderne: provizorii, semipermanente (cumbrcminibituminoase uoare, macadamuri bituminoase,mortare asfaltice) ipermanente (mbrcminibituminoasegrele, betoane de ciment rutiere, pavaje).

6. Clasificarea drumurilor din punct de vederea intensitii traficului de perspectiv


53/370

a intensitii traficului de perspectiv-se mai numeste si clasificare tehnic

Traficul de perspectiv se estimeazpe baza unordate de trafic obinute din recensminteleefectuate pe acel drum, completate, dup caz, cu

anchete tip origine-destinaie, la care se apliccoeficienii de evoluie a traficului n perspectiv.Intensitatea traficului in clasificarea tehnica seexprima in 2 moduri:

-vehicule fizice- motociclete..autobuze- vehicule etalonautoturismul pentruclasificarea tehnica

Clasificarea tehnic a drumurilor


54/370

Clasa

tehnic adrumuluipublic

Denumirea

intensitiitraficului

Caracteristicile traficului

Intensitate medie

zilnic anualIntensitate orar

de calcul

Exprimat n numr de vehicule

Tipul

drumului

recomandat

Etalon

(Autoturisme)

Efective

(Fizice)

Etalon

(Autoturisme

)

Efective

(Fizice)

0 1 2 3 4 5 6

I Foarteintens > 21.000 > 16.000 > 3.000 >2.200 Autostr zi

II Intens11.001 -

21.000

8.001 -

16.0001.401 - 3.000 1.000-2.200

Drumuri cu 4

benzi de

circulaie

III Mediu 4.501 - 11.0003.501 -

8.000550 - 1.400 400-1.000

Drumuri cu 2

benzi de

circulaie

IV Redus 1.000 - 4.500750 -

3.500100 - 550 75-400

VFoarte

redus< 1.000 < 750 < 100


55/370

Viteze de proiectare a drumurilor

Clasa

tehnic adrumului

Vitezele de proiectare, n km/h, n regiune

de

es deal munte

I 120 100 80

II 100 80 60

III 80 50 40

IV 60 40 30

V 50 40 25

1.7. Reteaua rutiera a Romaniei


56/370

1.7. Reteaua rutiera a Romaniei

1.7.1. Categorii de drumurireteaua rutiera

1.7.2. Starea tehnica a drumurilor in Romania

1.7.3. Cauze si implicatii ale starii tehnice

1.7.4. Strategii de dezvoltare in domeniulrutier

1.7.1. Categorii de drumuri reteaua rutiera


57/370

Situaia reelei rutiere publice n 2008

Autostrzi 261 kmDrumuri naionale (administrate igestionate de C.N.A.D.N.R.)

16.062,00 km

Drumuri judeene (administrate de

Consiliile Judeene)

36.010,00 km

Drumuri comunale (administrate de

Consiliile Locale)

27.781,00 km

Strzi n orae 22.328,00 kmStrzi n localiti rurale

(administrate de municipii, orae icomune)

97.660,00 km

DN1 Bucureti- Braov- Sibiu- Alba Iulia-Cluj Napoca Oradea Bor Frontiera Ungaria


58/370

Cluj Napoca- Oradea- Bor- Frontiera Ungaria- 625,415 km

DN2 Bucureti- Urziceni- Buzu-Focani- Bacu- Roman- Suceava- Siret-


59/370

Focani Bacu Roman Suceava SiretFrontier Ucraina - 483,200 km

DN3 Bucureti-Lehliu- Clrai- Ostrov-Basarabi- Constana 260 403 km


60/370

Basarabi- Constana 260,403 km

DN4 Bucureti-Budeti-Oltenia Port 65,690km


61/370

km

DN5 Bucureti-Giurgiu-Frontier Bulgaria64 254 k


62/370

64,254 km

DN6 Bucureti- Alexandria- Craiova- DrobetaT Severin- Orova- Caransebe- Lugoj- Timioara


63/370

T. Severin Orova Caransebe Lugoj Timioara- Cenad- Frontier cu Ungaria 638,744 km

DN7 Bucureti- Titu- Gieti- Piteti-RmnicuVlcea- Sebe- Deva- Arad- Ndlac- Frontier


64/370

Vlcea Sebe Deva Arad Ndlac Frontiercu Ungaria 522,895 km

1.7.2. Starea tehnica a drumurilor inR i


65/370

Romania

72 % din drumuri au durata de serviciu depasitaMajoritatea podurilor nu au fost dimensionate la

traficul actual

20% din poduri necesita reparatii capitale

~400 de intersectii la nivel cu calea ferata=~30000

de inchideri zilnice => 4800 ore stationare pe ziMajoritatea oraselor nu au variante de deviere a

traficului greu



66/370


-lipsa fondurilor alocate, att pentru construcia dedrumuri noi, ct i pentru ntreinerea celorexistente;

-la nivelul anului 1990 marea majoritate adrumurilor aveau durata de exploatare expirat-creterea progresiv a traficului i n special atraficului greu, mai ales pe drumurile naionale;

- lipsa unei strategii pe termen lung in domeniuldezvoltarii drumurilor

1.7.4. Strategii de dezvoltare in domeniul rutier


67/370

Reteaua Pan-Europeana

Pe teritoriul Romniei se situeaz


68/370

Pe teritoriul Romniei se situeazcoridoarele rutiere :

-Coridorul Nr. 4: Granita Ungaria- Ndlac-Arad- Timioara- Deva- Sibiu- Piteti-

Bucureti- Constana, Craiova-Calafat-GranitaBulgaria (n lungime de 1366 km)-Coridorul nr. 9: Granita Moldova- Albia-Mreti- Buzu- Bucureti- Giurgiu- GranitaBulgaria (in lungime de 406 km)

Lungimea reelelor TEM, TEN i TINA pe


69/370

Lungimea reelelor TEM, TEN i TINA peteritoriul Romniei

Sectoare TEM (km) TEN (km) TINA (km)

Coridorul 4 1 281 km 1 366 km 1 366 km

Coridorul 9 406 km 406 km 406 km

Alte reele 1 253 km 1 473 km 752 kmTOTAL 2 940 km 3 245 km 2 524 km


70/370

DrumuriCurs 3

Cap. II - Drumul si circulatia

2.1.TRAFICUL RUTIER


71/370

Caracteristicile traficului rutier-totalitatea vehiculelor care circula pe un drum in

ambele sensuri intr-o anumita perioada de timp:

- vehicule cu tractiune animala- vehicule cu tractiune mecanica (autovehicule)

- pietoni

- animale conduse

- vehicule puse in miscare de om: biciclete,

carucioare

Fluxul de circulatie caracterizat prin:


72/370

Fluxul de circulatie, caracterizat prin:

- viteza- intensitate(volum)

- densitate

Tehnica traficului rutier

- se ocupa cu proiectarea si amenajarea retelei

rutiere, reglementarea circulatiei pentru ca

aceasta sa se desfasoare in conditii

satisfacatoare de viteza, siguranta si comfort

Clasificarea traficului rutier-dupa tipul de autovehicul:

fi d i


73/370

-trafic de autocamioane

-trafic de autoturisme-dupa intensitate:-foarte intens-intens

-mijlociu-slab

-dupa numarul de vehicule-foarte greu

-greu-mijlociu-usor

Clasificarea traficului rutier


74/370

-dupa omogenitate:-omogen-eterogen

-dupa punctele de destinatie:-local-de tranzit

-dupa viteza de circulatie:-rapid-lent

Clasificarea vehiculelor rutiere


75/370

C as ca ea ve cu e o ut e e

A. Vehicule pentru transportul marfurilor

-autocamioane, autofurgonete, autocisterne

Autocamioane, se clasif. Dupa capacitatea de

transport:7 toB.Vehicule pentru transport calatori

-autoturisme, microbuze, autobuze, motociclete

C. Autotrenuri

vehicule articulate;-vehicule formate dintr-un tractor si semiremorca

D. Autovehicule speciale:


76/370

-prevazute cu anumite instalatii care deservescalte activitati in afara celor de transport propriuzis.

-Autovehicule de constructii: autobetoniere,

automacara-Autovehicule pentru constructia drumurilor:

freze, pluguri

-Autovehicule pentru gospodarirea comunala-Autovehicule pentru pompieri, sanitare

-Autovehicule pentru activitati social-culturale

Dimensiunile vehiculelor:

Principalele dimensiuni al vehiculelor sunt


77/370

Principalele dimensiuni al vehiculelor sunt

standardizate, prevazute in legea drumurilor. Celecare ies din STAS se numesc agabaritice.

Latimea autovehiculelor-2.5m=>latimea benzii de

circulatie

Lungimea vehiculelor: -autobuze 10-12m

-vehicule articulate 16m

-camion cu remorci 18-22m

Inaltimile vehiculelor: -autoturisme 1.6m-autocamioane 2.5-3.25m

-autobuze 3-3.5m

Sarcinile transmise de vehicule pe osie:


78/370

Categoria

drumului

Tonaj admis

Osia simpla

(to)

Osia dubla

(to)

Autostrazi si

D.Expres

10(11.5) 16

Drumuri

modernizate

8 14.5

Drumuri

pietruite

7.5 12

Distributia tonajului pe osii


79/370

-Osia fata- 1/3* P

-Osia spate- 2/3*P

La bandaje metalice Pr/b


80/370

P=pu/0.9 , unde: pu=presiune de umflare

p=presiune de calculDiametrul cercului: ~20cm la autoturisme20-30cm la autocamioane30-40cm la osia dubla la

camioane, autobuze

reala elipsa

-in calcule un cerc cu diametru Dechivalent

Sarcina pe roata se transmite prin

intermediul unei suprafete

circulare de diametru D, ca o

sarcina uniform distribuita

Caracteristicile conducatorilor de autovehicule


81/370

Conducatorii de autovehicule sunt solicitati intimpul conducerii de circa 60 stimuli/min

Timpul care se scurge de la perceptie, analiza,

corelare si decizie poarta numele de timp deperceptie-reactie. Acest timp este considerat pt

un singur stimul de 0.15 sec. In calcule se ia o

valoare mai mare (0.4-1sec)

Daca tpr=1sec=>d=v(m/s)

v=V/3.6=> La V=72km/h in 1 sec vehiculul

parcurge 20m

Caracteristicile fluxurilor de trafic


82/370

Viteza

caracteristica principala ce permite apreciereacalitativa a conditiilor in care se desfasoara

circulatia

se defineste si utilizeaza in mai multe moduri1.Viteza de mers se calculeaza ca raport intre

distanta parcursa si timpul in care vehicolul a

fost efectiv in deplasare2.Viteza de parcurs reprezinta raportul dintre

distanta parcursa si durata totala a deplasarii,

inclusiv opririle

3.Viteza instantanee

viteza la un moment dat


83/370

se stabileste prin masuratori

este de 2 tipuri:

1. Viteza media spatiala

Vs=d/ti

2. Viteza medie temporara

Vt=Vi/n

Distributia vitezelorcurba de frecventa


84/370

Clopotul lui Gauss

Distributia vitezelorcurba de repartitie


85/370

integrala curbei de frecventa

%n

V (km/h)

50

100

vmed vmax

Indensitatea (debitul, volumul)


86/370

reprezinta numarul de autovehicule/unitatea de

timp

poate fi exprimat in vehicule sau in tone

Numar de vehicule fizice Numar de vehicule etalon

1.Pentru studii de trafic: viteza

2 fi i id hi l d

Criterii de etalonare


87/370

-2 traficuri sunt considerate echivalente daca

adaugate unui flux produc aceeasi reducere a

vitezei medii a fluxului.

- vehicul etalonautoturismul

2.Pentru dimensionarea structurilor rutiere:deformatia soselei

-2 traficuri sunt echivalente daca produc aceeasi

deformatie- osia standard 115KN,

-sarcina pe rotile duble 57.5KN

i d t t 0 625N/2


88/370

Variatia intensitatii in spatiu

A B


89/370

- Consideram 2 localitati: A si B

- valoarea minima a traficuluitraficul de tranzit

- amorsele soselei: sectoare premergatoare intrariiin localitati

- arterele de penetratie

artere care patrund in oras

A B

Artere de

penetratie

Curbe de egala

intensitate

4.Intervalul de succesiune

intervalul de timp(secunde) care se scurge

i 2 hi l i


90/370

intre 2 vehicule consecutive

q=3600/t(vehicule/ora)debit orar

5. Densitatea

K=q/Vp

Vp=viteza de parcurs

q=debit orar

Legatura intre parametri

- intre k si Vp (viteza de parcurs)


91/370

k-densitatea

VpVpmax

KZona de flux liber


- intre q si Vp (viteza de parcurs)


92/370

Debitul de pastreaza dar Vp se modificabrusc

q

q1 qmax

Vp

Vp1

Vp1'


- intre q si K


93/370

K

q

k1 k2


94/370

DrumuriCurs 4

INVESTIGAREA TRAFICULUIRUTIER

-cuprinde 2 etape:


95/370

p p

-diagnoza- analiza traficului actual-prognoza- estimarea traficului viitor probabil

--da posibilitatea sa se cunoasca parcul auto

-

-sta la baza studiilor de trafic necesare dezvoltariirutiere

--ajuta la exploatarea si intretinerea optima a

drumurilor actuale

--reglementarea circulatiei

--pentru elaborarea de statistici la nivel national si

international

Caile de investigare ale traficului rutier


96/370

1.Recensamantul circulatieise poate face cu caracter general sau local

- recensamant general se face din 5 in 5 ani

- recensamantul local are caracter permanentsi se face cu ajutorul contorilor de trafic

aparate de masurat componenta traficului

Anchetele de circulatie


97/370

-se pot realiza din mers prin inmanare de marci fieprin oprire si interogare, fie prin chestionare

transmise prin posta

-in mod curent acesta ancheta se numeste

Ancheta O/D ancheta origine destinatie

-masuratorile speciale dau indicatii asupra

traficului si caracteristicile fluxului respectiv

de trafic

Prognoza circulatiei


98/370

- este necesara pentru lucrarile de amenajare aretelei rutiere si pentru exploatarea cat mai

rationala a acesteia

- perioada de prognoza este de obicei de 15 aniEvolutia traficului este influentata de numerosi

factori: populatie, componenta populatiei,

gradul de urbanizare, nivelul de trai al

populatiei, parcul auto, gradul de motorizare,

modul de utilizare al mijloacelor de transport,

existenta transporturilor publice.

Analiza traficului de perspectiva

1.Globalprin multiplicarea traficului actual


99/370

exprimat pe tipuri de vehicule cu nistecoeficienti care reflecta dezvoltarea in viitor a

traficului de categoriile respective

2. Localformula lui Lill

Nij-traficul total, pe ambele sensuri

C- coeficient de corectie determinat experimental

Pi- potentialul de trafic intre i si j, exprimat prin nr

de vehicule sau prin populatie

,- exponenti determinati experimental; =10,=1..2

Relatia reciproca vehicul-sosea


100/370

-vizeaza rezistentele pe care de intampina un vehiculla inaintare, datorate fie vehicului, fie drumului.

1.Miscarea de regim(v=const)are 3 tipuri derezistente:

-rezistenta la rulare (rostogolire)

-rezistenta in declivitate

-rezistenta aerului

2. Miscarea variata (v- variabil)

-rezistente datorate fortei de inertie

Rezistente intampinate in miscarea de regim


101/370

R1 Ra Rd Rt2R

t'

P2

m

T2=R-(Rt2-R21)

R21 Rti

P1

F

T1=Rti+R21

Rt2=P2*t

Rd=P*dRa=C*S*V

R1= *

2

P dvg dt

Osia motoare Osia directoare

R22= *P2 dv

g dt

R21= *P1 dvg dt

Rt1=P1*t

1. Rezistenta la tractiune in palier



102/370

F

R

Rt1

P'r1

Pr1

Rc c

A

1. Rezistenta la tractiune in palierosia directoare

Aprag de deformatie

R- reactiunea soselei

Rti=FFr=P1*c

Rti=P1*c/r=P1*t

tcoeficient de tractiunet=0.01-0.03pt sosea modern.

t=0.07-0.015pt drum rudim.



103/370

1. Rezistenta la tractiune in palierosia motoare

M=F*r

M=Pr2*c

F

T1=Rti+R21

R

Rt2

P'r2

Pr2R

F

Pr2

Pr2c

Rezistenta in declivitate(Rd)

Declivitate-inclinarea drumului in profil longituginal


104/370

-se exprima prin tga

G

P*cos

Rd=P*sin +P*tg =P*d pt. d>2% Rd=P(1+3*d)*d

Rezistenta aerului (Ra)


105/370

-se produce datorita presiunii particulelor de aer din

fata autovehiculuiRa=c*r*S*v2

unde: c-coeficient aerodinamicr-densitatea aerului

S-suprafata frontala a autovehicului

v-viteza de miscare a autovehicului

Rezistenta intampinate in miscarea variata


106/370

-apar niste rezistente suplimentare R1 si R1R1- apare datorita fortei de inertie in miscarea de

translatie

R2

rezistente suplimentare ale fortei de inertie ale

pieselor vehiculelor supuse miscarii de rotatie

R1= *P dvg dt= *P v2-v1g t2-t1

R22= *P2 dvg dt R21= *

P1 dvg dt


107/370

R=P1*t+P2*t+C*S*V+ + *P*P dv

g dt

dvg dt

R=P*t+P*d+P*z+C*S*V

2

2

2R=P* +C*S*V

=factor dinamic

Rezistenta totala:

Dependenta dintre D si V


108/370

D

V (km/h)D3

D2

D1 I

II

III

Conditia de aderentaT2P2*f ,

f-coeficient de aderenta


109/370

Forta de tractiuneF=R

Puterea mecanica

a=R*vConsumul de combustibil

unde:q- consum specific

N- puterea (CP)

V- viteza (Km/h)

Q=q*N10*v


110/370

DrumuriCurs 5

DISTANTA DE FRANARE


111/370

- Pozitia A: conducatorul vedeobstacolul si ia deciziapentru reducerea vitezei;

- S1 = distanta parcursa devehicol in timpul de

perceptie-reactie;- F forta de frecare care se

opune deplasarii vehicolului;

- df distanta de franare panala oprire;

- Pozitia C: v=0;

- s0 spatiu de siguranta.

DISTANTA DE FRANARE


112/370

Distanta de franare in

palier

P sarcina normala rezultata din greutate

f coefficient de frecare prin franare (0.31 - drumuri

umede; 0.60.4 - drumuri uscate)

DISTANTA DE FRANARE


113/370

- Pentru drumuri inclinate:

- Pentru reducerea vitezei:

d declivitatea drumului

+ pentru rampa

- pentru panta

ELEMENTE DE PROIECTARE A

DRUMURILOR


114/370

Drum in profil transversal si vedere in plan:


DRUMURILOR


115/370

Infrastructura drumului lucrarile executatesub patul drumului (terasamente, drenuri,poduri, tuneluri);

Suprastructura drumului lucrarile executatepeste patul drumului (lucrari de amenajare asuprafetelor de rulare);

Consideram un ax vertical la mijlocul partiicarosabile => punctele M si N;

Drum in aliniament => segmentul MN descrie

un plan;Drum in curba => segmentul MN descrie osuprafata cilindrica;


DRUMURILOR


116/370


DRUMURILOR


117/370

Locul geometric al punctelor M axa drumului;

Locul geometric al punctelor N traseul drumului;

MN in proiectie orizontala;

In proiectie verticala:

- proiectia axei drumului linia rosie (bine definita

geometric, stabilita de proiectant);

- proiectia traseului linie oarecare;


DRUMURILOR


118/370

Etape de proiectare:

- proiectarea in plan orizontal;

- proiectarea in plan vertical (profil longitudinal P.L.);- Proiectarea in profile transversale (P.T.);


DRUMURILOR


119/370

DRUMUL IN PLAN ORIZONTAL

Aliniamentele:

- lungimea acestora se recomanda sa fie mare, darfara a depasi anumite limite;

conditia pentru aliniamentele intermediare:

(sec.)

t timpul de redresare;


DRUMURILOR


120/370


Curbele:

Se clasifica in mai multe moduri:A. Dupa pozitia punctului centrului curbei: curbe la

dreapta, curbe la stanga;

- curbe izolate;- curbe succesive: - de acelasi sens, de sens

contrar;


DRUMURILOR


121/370


B. Dupa forma lor:

- curbe circulare =const=R;- curbe de racordare progresiva (radeoide);

- variabil;


DRUMURILOR


122/370

CURBE CIRCULARE


DRUMURILOR

C C C


123/370

CURBE CIRCULARE


DRUMURILOR

CURBE DE RACORDARE PROGRESIVA


124/370


DRUMURILOR



125/370


O data cu aparitia curburii, ia nastere forta

centrifuga:


DRUMURILOR



126/370


> Criterii pentru introducerea curbelor de

racordare progresiva:

1. Criteriul geometric: impunerea ca in punctul

Oi raza de curbura a arcului de tranzitie sa

fie .In punctul Mi = raza cercului cu care se

racordeaza. Tangenta comuna si la radioida

si la arcul de cerc.


DRUMURILOR



127/370

CURBE DE RACORDARE PROGRESIVA2. Criteriul mecanic se exprima sub forma:

- lungimea arcului de tranzitie depinde de

viteza si de raza;


DRUMURILOR

TIPURI DE CURBE PROGRESIVE


128/370

TIPURI DE CURBE PROGRESIVE1. Parabola cubica

C - constanta

- nu are proprietatea de radeoida;

- are proprietatea ca produsul dintre raza de curbura

si x este constant;


DRUMURILOR



129/370

TIPURI DE CURBE PROGRESIVE2. Lemniscata lui Bernoulli

c constantar raza polara

- are proprietatea ;


DRUMURILOR



130/370

TIPURI DE CURBE PROGRESIVE3. Clotoida

c constanta

s lungimea arcului de radioida parcurs;

- are proprietatea ;


131/370


132/370

DrumuriCurs 6

CRITERII PENTRU ALEGEREARAZELOR DE RACORDARE


133/370

1. Posibilitatea inscrierii vehiculului in curba

2. Inscrierea fireasca in relieful regiunii (volumminim de terasamente

3. Asigurarea stabilitatii vehicolului in curba

l

1.Posibilitatea inscrierii vehiculului in curba


134/370

l

R

F unghi de cotire(bracaj)

R- raza de intoarcere

Rvariaza intre 6 m laautoturisme si 22-25m

la autobuze

2.Inscrierea fireasca in relieful regiunii


135/370

- Curba trebuie sa fie cat mai apropiata de curba

de nivel de pe planul de situatie

- volum minim de terasamente

3. Asigurarea stabilitatii vehiculului in curba

vedere in plan


136/370

-vedere in planForta centrifuga tinde

sa scoata vehiculul din curba

sau chiar sa-l rastoarneInclinarile celor 2 benzi se

numesc dever exterior,

respectiv interior

FC=mvR

2

v

R

Int (+) Ext (-)P

FC= Pvg R

2

3. Asigurarea stabilitatii vehiculului in curba


137/370

-Daca profilul este cu 2 versante, deverul exterior

favorizeaza derapajul => deverul interior estenegativ si deverul exterior este pozitiv (se

opune derapajului)

Conditii care se pun la asigurarea stabilitatii

- consideram un dever pozitivd l 2 f t


138/370

- consideram un dever pozitiv- se descompun cele 2 forte

Conditia va fi:Fc*cosa P*cos a+F

FC*sin

FCFC*co

s

P*cos

P*sin

FmInt (+)



139/370

pentru:

f=0.1curba nu se resimte

f=0.15curba se resimte slabf=0.2curba se resimte

f=0.3curba periculoasa(risc de rasturnare)


pentru proiectare se considera ca se

mobilizeaza numai o parte din forta de frecare

prin adoptarea unui coeficient de frecare


140/370

prin adoptarea unui coeficient de frecare

fm=0.10 =>

conditia de comfort se impune prin adoptarea

unui raport k=fm/i

se ia k=2=>fm=2*i=>


141/370

- a treia raza se calculeaza punand conditia de

stabilitate pentru deverul negativ (raza

recomandata)

- p=panta in aliniament

Raze caracteristice

Se pot alege valori si intre aceste raze.


142/370

Se pot alege valori si intre aceste raze.

Daca Rmin


143/370

x

y

PM

M=R

P

PARABOLA CUBICA


144/370

In M :

Ecuatia parabolei cubice:

Proprietatile parabolei cubice

1.Proiectia centrului de curbura al arcului de cerci l i d d i i l


145/370

. o ec ce u u de cu bu cu u de ce cimparte lungimea de racordare L in 2 parti egale

=>arcul de parabola cubica este dispus simetric

fata de punctul de tangenta teoretic2.Ordonata punctului final al arcului de parabola(yM)este de 4 ori mai mare decat deplasarea DR a

curbei circulare.

3.Parabola cubica este o radioida(raza de curbura

scade de la infinit la o anumita valoare)

Lemniscata lui Bernoulli face parte dintr-o familie de curbe numite ovalele

lui Cassini

este o radioida mult mai exacta decat parabolabi


146/370

pcubica

x

y

P

r2r1r

F2(-e,0) F1(e,0)

Lemniscata lui Bernoulli F1, F2 - focare

R1* R2 =c2

E i L i i l i B lli


147/370

Ecuatia Lemniscatei lui Bernoullir2=2*e2*cos 2r

x

y

Pr2

r1r

F2(-e,0) F1(e,0)A2(-a,0) A1(a,0)

Lemniscata lui Bernoulli Ecuatia Lemniscatei lui Bernoulli

r2=a2*cos 2r in coordonate polareI d t t i

=


148/370

In coordonate carteziene:x=r*cos ry=r*cos r

cos 2r= cos 2r -sin 2r =

Elementele caracteristice ale lemniscatei

- originea lemniscatei (punctul O)

=


149/370

g (p )- axa lemniscatei (axa absciselor sau prima

bisectoare)

- varfurile lemniscatei A1(a,0) si A2(-a,0)

- semiaxa lemniscatei (a)

- distanta focala (e)

Proprietatile lemniscatei

1. Lemniscata este o radioida pentru care produsul

dintre raza de curbura si raza polara este

constant

=


150/370

r*r=C=constant=K22. Cercul osculator din varful lemniscatei are raza

de curbura egala cu o treime din semiaxalemniscateirA=a/3

3. Prin orice punct al planului trece o lemniscatadefinita de pozitia punctului , deci de 2

parametri oarecare.


4. Tangenta dintr-un punct P(r,r) al lemniscatei

=


151/370

g p ( ,r)formeaza cu raza polara un unghi b egal cu de2 ori unghiul polarr.

5. Lemniscata are arc util. Acesta este cuprins intre

intre origine si punctul de pe lemniscata pentru

care tangenta este normala pe axa absciselor

Drumuri


152/370

DrumuriCurs 7


1. Lemniscata este o radioida pentru care produsul

dintre raza de curbura si raza polara este

constant

=


153/370

r*r=C=constant=K22. Cercul osculator din varful lemniscatei are raza

de curbura egala cu o treime din semiaxalemniscateirA=a/3

3. Prin orice punct al planului trece o lemniscatadefinita de pozitia punctului , deci de 2

parametri oarecare.


4. Tangenta dintr-un punct P(r,r) al lemniscatei

=


154/370

formeaza cu raza polara un unghi b egal cu de2 ori unghiul polarr.

5. Lemniscata are arc util. Acesta este cuprins intre

intre origine si punctul de pe lemniscata pentru

care tangenta este normala pe axa absciselor


6. Lemniscatele sunt curbe omotetice. Prin omotetie

se intelege asemanarea figurilor geometrice si

=


155/370

paralelismul elementelor omoloage.

x

y

P

r

x'

y'

x'


7. Suprafata marginita de cele 2 bucle ale

lemniscatei este egala cu aria patratului avand

latura egala cu semiaxa a.

=


156/370

x

y

2

(-a,0) A1

(a,0)

a

d


8. Calculul lungimii arcului lemniscatei

=


157/370

d

P1

P2ds

dr

x

y

CLOTOIDA

Clotoida sau spirala lui Euler reprezinta curba

=


158/370

plana pentru care produsul dintre raza de

curbura si lungimea arcului corespunzator este

constant. r*s=A2unde Amodulul clotoidei(constant)

s - lungimea arcului1/r - curbura

CLOTOIDA


159/370

CLOTOIDA

- pentru s=l (punctul final) si r=R=>


160/370

Pentru fiecare viteza corespunde o clotoida de modul A

Stabilirea ecuatiilor

y P2


161/370

x

d

P1

ds

Stabilirea ecuatiilor


162/370

Ecuatiile clotoidei


163/370

Clotoida


164/370

Pentru punctul de capat s=L=>

Trasarea clotoidei

Se impune ca distanta intre 1 si M sa fie R/10


165/370

L

32

1

=R

3 21

2

10

110

R10

x

y

M

Trasarea clotoidei

In punctul 1


166/370

In punctul 2

Proprietatile clotoidei

1.Proprietate de radioidaclotoida corespunde

traiectoriei unui vehicul care se inscrie in curba

i i i if


167/370

cu viteza constanta si rotirea uniforma a

volanului.

Rotirea uniforma a volanului inseamna:


Pentru v=const: (proprietate de

l t id )


168/370

clotoida)

- din acesta cauza clotoida este curba mecanica

prin excelenta deoarece reproduce exacttraiectoria vehicolului.


2. Variatia liniara a curburii


169/370

x

y

1sR*

L

s=L

1 1

R

3. Omotetia

Curba 1 Curba 2


170/370

x

y

P1 P21 2

1

2


4. Clotoida are arc util


171/370

x

y

P

=90


5. In apropierea originii clotoida se confunda cu

parabola cubica


172/370

Racordarea cu arcul de cerc de raza dubla

Inscriem un triunghi dreptunghic

avand in M inaltimea MN1-scriem teorema inaltimiiM'

RR R

N


173/370

scriem teorema inaltimii

A TiO

N1

Racordarea cu arcul de cerc de raza dubla


174/370

-

=>

Trasarea

In O: In A: In Ti:


175/370

In M: In M:

Variatia curburii

y


176/370

A Ti M M' B

1R

12R

Tipuri de racordari progresive

1. Radioida si arc de cerc central


177/370

M'

A Ti

R

O

N1

V

M Arc de cerc de raza R

Arc de cerc de razaR+ R


Se cunosc: V si R

S l l


178/370

Se calculeaza:

=> xM

=

yM=


2. Radioida fara arc de cerc central(racordare cap la cap)


179/370

Se foloseste atunci cand lungimea arcului de cerccentral este prea mica si anume cand timpul de

parcurgere a acestuia este mai mic de o

secunda


2. Radioida fara arc de cerc central(racordare cap la cap)


180/370

M'

A Ti

R

O V


2. Radioida fara arc de cerc central- Se cunosc: V, R, u,

Di


181/370

Din

=> Avand A (modulul) trasarea se face ca lacelelalten piciorul normalei


3. Racordarea in bolta

-racordarea a 2 aliniamente paralele cu schimbarea

sensului de mers


182/370

sensului de mers

Verificarea RRmin- -se cunoaste ,R se calculeaz

- modulul clotoidei calculul

- facandu-se ca si cel anterior

R

R

R

R

R

R

D=2(R+ R)


4.Racordarea in dusina

- se foloseste ca aliniament intermediar sub un

unghi - se calculeaza D si u=D/2


183/370

-valoarea u se ia si se pune in prelungirea

aliniamentului intermediar

M'

R


5. Racordarea in turnanta in serpentine


184/370

- se va studia la capitolul Serpentine

Drumuri


185/370

Curs 8

VIZIBILITATEA IN PLAN

Generalitati

- pentru ca circulatia sa se desfasoare in siguranta,

f id t t i


186/370

fara accidente este necesar sa se asigure

conditii optime de vizibilitate pe tot parcursuldrumului, in special in portiunile mai dificile

ale traseului: curbe cu raze mici si incrucisari

de drumuri

Vizibilitatea in curba

- pentru vehiculele care circula in curbe trebuie

asigurata vizibilitatea spre interiorul curbeipentru a evita ciocnirea cu un obstacol care se

fl bil l hi l


187/370

afla pe carosabil sau cu un alt autovehicul

Vizibilitatea la incrucisari de drumuri

- la incrucisari trebuie create conditii de vizibilitate

astfel incat conducatorii vehiculelor sa se vadareciproc de la o anumita distanta, pentru a

t f i i


188/370

putea frana si opri

Vizibilitatea in curbe

-

La stabilirea distantei se iau in considerarediferite situatii ce pot apare in circulatia rutiera

precum si posibilitatile de prevenire:


189/370

precum si posibilitatile de prevenire:

- - prin oprire

- - prin ocolire

- - prin depasire

In schemele de calcul pentru determinarea

distantei de vizibilitate, traseele seconsidera rectilinii.

Distanta necesara pentru evitarea unui obstacol fix

1.Prin oprire Df=s1+df+s0unde: -s1- spatiul parcurs in timpul perceptie-reactie;


190/370

unde: s1 spatiul parcurs in timpul perceptie reactie;

- dfdistanta de franare propriuzisa

- s0spatiu de siguranta

2.Prin ocolire

D0=3.6*v=Vdistanta minima pana la obstacol

Timpul consumat pentru parcurgerea distantei deocolire este de aproximativ 2.5 secunde si este

constant(nu depinde de viteza)

Distanta necesara pentru evitarea unui obstacol fix

3.Prin depasire

Dd=2(s1+s2)+VA+lunde: -s1- spatiu necesar deliberarii, inainte de


191/370

efectuarea depasirii, si un spatiu de linistire,

dupa depasire-s2 2 distante de ocolire, una de trecere pe

banda alaturata si una de revenire

-llungimea obstacolului-VAo lungime de siguranta de o parte si de

alta a obstacolului

Distante minime de vizibilitate

Caz

Distana de vizibilitate

minim

Viteza de proiectare V km/h

120 100 80 60 50 40 30 25

In curbe la drumuri cu


192/370

1.


doua sau mai multe

benzi de circulatie

alaturate

460 280 230 140 110 70 60 50

2.


benzi de circulatie

separate

230 140 115 70 55 35 30 25

3. Pentru depasire 500 400 325 250 200 150 125 100

Determinarea campului de vizibilitate

Inaltimea soferului ~1.2m

d-distanta libera laterala


193/370

-curba de vizibilitate

-camp de vizibilitate

DRUMUL IN PROFIL LONGITUDINAL

1.Elementele profilului longitudinal al drumului

Profilul longitudinal (profilul in lung)

- reprezinta proiectia desfasurata pe un plan verticalatat a axei drumului cat si a traseului.

li i i (li i i l i) i i i


194/370

linia rosie (linia proiectului) proiectia axei

drumului linia neagra (linia terenului)proiectia terenului

palierportiuni ci linia rosie orizontala

declivitati (rampe sau pante)portiuni inclinateale liniei rosii

Elementele profilului longitudinal

Linie rosie

Racordare convexaRacordare concavaLinie neagra


195/370

Palier Rampa Panta

0%150,00

3.5%168,25

5.2%142.20

Elementele profilului longitudinal al drumului

d i t di t t di t 2 hi b i


196/370

pas de proiectare distanta dintre 2 schimbari

consecutive a declivitatii cote proiectcotele punctelor de pe linia rosie

cote terencotele punctelor de linia neagra

cote de executie diferenta dintre cota teren sicota proiect

Elementele profilului longitudinal al drumului

Cota proiect

Cota teren

Cota proiect


197/370

Cote de executie in axa) pozitive b)negative

Cota teren

p

Criterii de proiectare ale liniei rosii

linia rosie trebuie sa asigure circulatiavehiculelor in conditii de siguranta si confort

fiind subordonata in acelasi timp conditiilor


198/370

fiind subordonata in acelasi timp conditiilor

topografice, geotehnice, hidrologice si climaticece caracterizeaza regiunea respectiva

proiectarea liniei rosii se face pe baza unorcriterii ce trebuie avute in vedere si a unor

norme de proiectare


1.Declivitati

-se recomanda folosirea unor declivitati mici pe

lungimi cat mai mari-declivitatile maxime se stabilesc in functie de

viteza de proiectare


199/370

viteza de proiectare

Declivitati maxime (STAS 863-85)Viteza de

proiectare

120 100 80 60 50 40 30 25

Declivitati

longitudinale in

aliniament

5 5 6 6.5 7 7 7.5 8


200/370


1.Declivitati

Reducerea declivitatilor in curbe

Raza curbei(m) 70 50 45-40 35-30 35-20

Reducerea declivitatii

maxime %

1.0 1.5 2.0 2.5 3.0


201/370

Valorile minime ale pasului de proiectare

maxime,%

Viteza de proiectare 120 100 80 60 50 40 30 25

Pasul minim de

proiectare

250 150 100 80 60 50 50 50


2.Lucrari minime de terasamente

-o linie rosie cat mai apropiata de linia terenului si

paralela cu ea


202/370

paralela cu ea

-se recomanda proiectarea liniei rosii intr-un usorrambleu de 0.5-1.0 m.

-lucrarile minime de terasamente conduc la

cheltuieli de investitie reduse


2.Lucrari minime de terasamente

Rambleele de inaltime mica au numeroare avantaje:


203/370

Rambleele de inaltime mica au numeroare avantaje:

asigura scurgerea apelor de pe platformadrumului;

sunt expuse soarelui si vantului ramanand uscate

nu se inzapezesc

patul caii este unul verificat


3.Compensarea terasamentelor

-succesiune de ramblee si deblee- se poate urmari o compensare longitudinala a

terasamentelor o echilibrare a volumelor de


204/370

terasamentelor, o echilibrare a volumelor de

sapatura si umplutura

Compensarea longitudinala a terasamentelor

U

S

US

U


4.Scugerea apelor

-pe sectoare de drum in debleu, evacuarea apei se

face prin santuri Pentru a asigura scurgerea


205/370

face prin santuri. Pentru a asigura scurgerea

apelor linia rosie trebuie sa aiba o panta demin.0.5% si sa nu creeze depresiuni

-scurgerea apelor trebuie prevazuta si pe portiunile

de rambleu cand terenul natural are pantadirijata transversal caii


5.Puncte de cota obligata

-pasajele de cale ferata, incrucisari cu alte drumuri,poduri, podete etc.

-la pasajele la nivel, cota liniei rosii este cota sinei


206/370

p j ,

- la pasajele denivelate se tine cont de gabaritul decale ferata (5.5,.....6.4m)

-in dreptul podurilor linia rosie trebuie sa asigure

NAE+inaltimea libera de sub pod+inaltimea de

constructie a suprastructurii podului.

-la podete tubulare, deasupra tubului min. 0.5m

RACORDAREA DECLIVITATILORRacordarea vertical

In profil longitudinal, in punctele de schimbarea

declivitilor, se introduc curbe, de regul circulare,dispuse simetric fa de acestea.

Racordarea verticala:


207/370

Racordarea verticala:

- convexa - centrul curbei de racordare subnivelul racordarii

- concava - centrul curbei de racordare

deasupra nivelului racordarii

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Elementele curbelor de racordare


208/370



Tangenta si bisectoarea se determina cu ajutorul

valorilor declivitatilor d1 si d2 deoarece unghiurilenu sunt masurate direct.


209/370

RACORDAREA DECLIVITATILORElementele curbelor de racordare


210/370

unghiurile au valori mici:

(+)declivitati sens contrar

(-)declititati de acelasi sens



Notand = m,

exprimand declivitatile in procente.


211/370

Din lungimea tangentei T, rezulta bisectoarea B:



Ordonatele punctelor intermediare, din triunghiulOAP:


212/370

Valorile y si B se msoar pe vertical, iar valorile

x si T, pe orizontala. Aproximatia este posibiladatorita inclinarilor foarte mici ale liniei rosii.



Lungimea curbei de racordare verticala nu secalculeazase considera egala cu lungimea traseului

stabilita in plan orizontal sau in profil in lung intre

l T i T


213/370

punctele Ti

si Te

Stabilirea razelor de racordareconditii de confort,

vizibilitate


Racordarile convexe


214/370


Racordarile convexe

Impunerea unei anumite distante de vizibilitate dela care conducatorul autovehicolului sa poata vedea

un obstacol sau vehicul intamplator circuland in sens

i b d d i l ti


215/370

opus pe acceasi banda de circulatie.

Campul de vizibilitatedeterminat de razele

vizuale, tangente la suprafata drumului.


Racordarile convexe


216/370


Racordarile convexe

Vehicolul si obstacolul pe curba de racordare:Kinaltimea ochiului conducatorului auti;

hinaltimea obstacolului;

AB ra a i ala D; (in realitate D AB)


217/370

AB raza vizuala = D; (in realitate D = AB)


Racordarile convexe


218/370


Racordarile convexe

Adoptand valori de 1,35m pt K si 0,10 pt h:

Daca obstacolul este la suprafata drumului h=0:


219/370


Respectiv, K=1,35m:


Racordarile concave


220/370

v

vD cos

vD sin

h


Racordarile concave

Determinarea razei minime de racordare

asigurarea vizibilitatii pe timpul noptii, conditia deconfort si de forma (frntur).

Distanta de iluminare a farurilor > distanta necesara


221/370


de vizibilitate:

- unghiul de divergenta verticala,

Racordarea declivitatilor

Raze minime pentru racordari verticale

Tipul racordarii Viteza de proiectare

120 100 80 60 50 40 30 25

Racordari convexe la

drumuri cu 2 sau mai

multe benzi de

circulatie alaturate

- 10000 4500 1600 1300 1000 800 500


222/370



drumuri cu benzi

separate

12000 6000 3000 1500 1000 800 500 300

Racordari concave 5000 3000 2200 1500 1000 1000 500 300

DrumuriCurs 9


223/370



Lungimea curbei de racordare verticala nu secalculeazase considera egala cu lungimea traseului

stabilita in plan orizontal sau in profil in lung intre

punctele Ti si T


224/370

punctele Ti si Te

Stabilirea razelor de racordareconditii de confort,

vizibilitate


Racordarile convexe


225/370


Racordarile convexe

Impunerea unei anumite distante de vizibilitate dela care conducatorul autovehicolului sa poata vedea

un obstacol sau vehicul intamplator circuland in sens



226/370


Campul de vizibilitatedeterminat de razele

vizuale, tangente la suprafata drumului.


Racordarile convexe


227/370


Racordarile convexe

Vehicolul si obstacolul pe curba de racordare:

Kinaltimea ochiului conducatorului autoturismului

hinaltimea obstacolului;

AB raza vizuala = D; (in realitate D = AB)


228/370

AB a a v ua a ; ( ea tate )


Racordarile convexe


229/370


Racordarile convexe

Adoptand valori de 1,35m pt K si 0,10 pt h:



230/370

p

Respectiv, K=1,35m:


Racordarile concave


231/370

v

vD cos

vD sin

h


Racordarile concave

Determinarea razei minime de racordare

asigurarea vizibilitatii pe timpul noptii, conditia de

confort si de forma (frntur).



232/370

de vizibilitate:

- unghiul de divergenta verticala,

Racordarea declivitatilor

Raze minime pentru racordari verticale

Tipul racordarii Viteza de proiectare

120 100 80 60 50 40 30 25


drumuri cu 2 sau mai

multe benzi de


- 10000 4500 1600 1300 1000 800 500


233/370


drumuri cu benzi

separate

12000 6000 3000 1500 1000 800 500 300

Racordari concave 5000 3000 2200 1500 1000 1000 500 300

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Profilul transversal

- reprezinta intersectia corpului drumului si a

suprafetei terenului natural cu un plan vertical,

perpendicular pe axa drumului.

-cuprinde atat linia terenului natural cat si linia

proiectului


234/370

Tipuri de profile transversale:

- de rambleu

- de debleu

- mixt


235/370


Profilul transversal in debleu

- linia proiectului se afla sub liniei terenului

natural si drumul se executa in sapatura

- existenta obligatorie a santurilor care colecteazaapele

-in deblee adanci pe baza unui calcul tehnico-


236/370

economic, pot fi inlocuite cu tunele

Cota teren

Cota proiect


Profilul transversal mixt

- cand platforma drumului se gaseste partial in

umplutura si partial in sapatura

- caracteristice drumurilor de coasta


237/370

Cota teren

Cota proiect


Profilulele transversale

- cuprind elementele necesare executiei

infrastructurii si suprastrcturii drumului

- servesc la calculul volumelor de terasamente, asuprafetelor de taluzat

- se intocmesc in toate punctele traseului unde


238/370

linia terenului isi modifica panta- distanta maxima intre profile50 m

- se executa la scara 1:100

- profil tranversal tip (1:50)- detalii de executie (1:20, 1:10)


Elementele profilui transversal

Creas

talu

Debleu 1:1

2....2.5%

TaluzCota proiect

Parte carosabila

Ac

Platforma drum

Ac


239/370

Picior

taluz Rambleu

Zona drumului

Zona

laterala

Bancheta2:3

Sant

Taluz

Cota teren

Ampriza drumului

Structura

rutieraAxa drumului



1.Partea carosabila

-calea propriu-zisarepezinta elementulprincipal dintr-un profil transversal.

- este destinata circulatiei autovehiculelor


240/370

- protejata de borduri sau benzi de incadrare- prevazuta cu panta pentru scurgerea apelor

cuprinsa intre 1.5....3.0% in functie de tipul de

imbracaminte



2.Acostamentele

-fasii laterale care incadreaza si protejeaza partea

carosabila, impiedicand deplasarea laterala amaterialelor din corpul drumului

-acostamentele impreuna cu calea alcatuiesc


241/370

platforma drumului-asigura scurgerea apelor de pe caleapanta de 4%

- permit circulatia pietonilor in lipsa trotuarelor

- includ banda de incadrare banda cu rol de aferi de degradari marginile caii si de a mari latimea

utila


Elementele profilui transversal3. Taluzurile

- sunt suprafete inclinate ale terasamentelor

- marginea inferioara= piciorul taluzului- marginea superioara= creasta (capul) taluzului- se caracterizeaza prin inclinarea lortga


242/370

-

1:m


Elementele profilui transversal3. Taluzurile

- inclinarea taluzurilor depinde de inaltimea lor, de

caracteristicele terenului, de regimul hidrologic- pentru inaltimi mai mare de 2m, este necesar sa

se introduca niste banchete numite berme


243/370

- taluzurile de rambleu se executa in general cuinclinarea de 1:1,5 iar cele de debleu cu 1:1

- in cazul rambleelor inalte, inclinarea taluzurilor

se determina pe baza unui calcul de stabilitate

Elementele profilui transversal4. Dispozitive se scurgere a apelor

- apele superficiale trebuiesc indepartate de pe

suprafata platformei si descarcate lateral- santurile se pot executa cu sectiune trapezoidala

sau triunghiulara

d i i bil i f i d


244/370

- au adancime variabila in functie de apa cetrebuie evacuata

1:1

2

:3

1:1

1

:11:3

1:1

Elementele profilui transversal4. Dispozitive se scurgere a apelor

- pentrru apararea taluzurilor la drumurile decoasta impotriva apelor ce se scurg de pe versant se

amenajeaza santuri de garda in lungul drumului

d il f l d di


245/370

- descarcarea santurilor se face la podete sau directin vai

- podetele se amplaseza de regula la distante de

3-400m

Elementele profilui transversal5. Banchetele laterale

- sunt fasii de pamant care se prevad intre muchiasantului si piciorul taluzului, pentru a opri pamantul

care cade de pe taluz

l i i 0 2 i 0 50


246/370

- au latimea intre 0.2 si 0.50 m- au inclinare de 1...2% catre sant

- in zonele de munte nu se prevad banchete

Elementele profilui transversal6. Ampriza si zona drumului

- fasia de teren ocupata de un rambleu sau de undebleu

- este delimitata de picioarele taluzelor la ramblee

i d t l t l l l d bl


247/370

si de crestele taluzelor la deblee- de o parte si de alta a amprizei se afla zonele

laterale, cu latimi cuprinse intre 0.75 si 1.00m

- ampriza impreuna cu zonele laterale formeaza

zona propriu-zisa a drumului

LATIMEA DRUMULUI IN ALINIAMENT

- latimea platformei drumului rezulta din

insumarea latimilor partii carosabile si aacostamentelor

Fasia din partea carosabila, destinata unui singur

d d hi l d l i l i


248/370

rand de vehicule care se deplaseaza in acelasi sens senumestebanda de circulatie.

Latimea acestei benzi este cuprinsa intre 2.75 si 4

m si se stabileste in functie de latimea vehiculelor si

de spatiile de siguranta.

LATIMEA DRUMULUI IN ALINIAMENT

- In Romania latimea drumurilor este reglementata

prin lege, in functie de clasa tehnica si de categoriadrumului.

- pe zonele cu declivitati prelungite, in functie de

t fi i d d t l d


249/370

trafic si de rampa, se prevad pentru sensul de urcarebenzi de circulatie suplimentare, destinate

vehiculelor grele

LATIMEA DRUMURILOR IN ROMANIA


250/370



251/370



252/370

- din cauza spatiului

necesar inscrierii caroserieivehiculelor in curba trebuie

executat un spor de latime

numit supralargire

SUPRALARGIREA CAII IN CURBA

l1

R Re i


253/370

numit supralargire.- ea se calculeaza pentru

fiecare banda de circulatie

R Re i

- in normele ramanesti se prevede introducerea

supralargirii in curbe numai pentru raze sub 225m.- supralargirea totala a partii carosabile este egala

cu suma supralargirii fiecarei benzi de circulatie.

amenajarea curbelor se face in mod obisnuit

SUPRALARGIREA CAII IN CURBA


254/370

- amenajarea curbelor se face in mod obisnuitcatre interiorul curbei. In anumite cazuri

exceptionale se admite ca ea sa se faca si la

exteriorul curbei.

BOMBAMENTUL CII

= forma cii in profil transversal;

Se alege in funcie de felul imbrcminii rutiere;

Clasificare:

- bombament curb;

bombament sub forma de acoperis cu versantel


255/370

- bombament sub forma de acoperis cu versanteplane;

- bombament sub forma de acoperis cu racordare

in zona de mijloc;

- bombament sub forma de streasina cu un singur

versant plan;

BOMBAMENTUL CII


256/370

BOMBAMENTUL CII

Bombamentul curb

Se foloseste la impietruiri si pavaje. Curbura

poate fi arc de cerc sau de parabola;


257/370

BOMBAMENTUL CII

Bombamentul curb

Curbura este arc de cerc:


258/370

, echivalentul unei pante intre (1 5)%

BOMBAMENTUL CII

Bombamentul in forma de acoperis cu doua versante

plane

Se foloseste la imbracaminti moderne executatemecanizat.

Panta transversala se alege in functie de felul

imbracamintii respectiv conditiile specifice pentrul


259/370

imbracamintii, respectiv conditiile specifice pentruscurgerea apelor:

- imbracaminti netedepanta mica;

- imbracaminti cu asperitatipanta mai mare.

BOMBAMENTUL CII

Bombamentul bombament sub forma de acoperis cu

racordare in zona de mijloc

Se aplica tuturor imbracamintilor rutiere, maiputin celor din beton de ciment.


260/370

BOMBAMENTUL CII


261/370

BOMBAMENTUL CII

Bombament sub forma de streasina cu un singur

versant plan

Se foloseste la viraje prevazute cu convertire sau

suprainaltare; panta se determina prin calcul.


262/370

AMENAJAREA IN SPATIU APROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE

Trecerea de la forma de acoperis a profilului

transversal la cel in forma de streasina - amenajareain spatiu a profililui transversal;

Sectorul de drumrampa de racordare;

Amenajarea in spatiu a profilului in curba ale


263/370


traseului se face in functie de marimea razelor de

racordare:


CURBE IZOLATE

a) Panta transversala a profilului in curba este mai

mare decat cea a semiprofilelor din aliniamentprofil suprainaltat;

b) Panta transversala a profilului in curba este

egala cu acea a semiprofilelor din aliniamentprofil

convertit;


264/370

convertit;


CURBE IZOLATE

Suprainaltarea profilului se poate realiza in 3 feluri:

- rotirea profilului in jurul axei drumului, care sementine nemodificata;

- mentinerea marginii interioare a partii carosabile si

rotirea profilului convertit in jurul acesteia;

- mentinerea marginii exterioare a partii carosabile


265/370

g p

(daca cota acesteia este obligata), pana cand profilul in

forma de acoperis se transforma in profil orizontal,

coborandu-se marginea interioara pana cand pantatransversala ajunge la valoarea i din viraj;


CURBE IZOLATE

Rotirea profilului in jurul axei drumului:


266/370


CURBE IZOLATE

Rotirea profilului in jurul muchiei interioare a

partii carosabile:


267/370


CURBE IZOLATE

Rotirea profilului in jurul muchiei exterioare a

partii carosabile:


268/370


CURBE APROPIATE DE ACELASI SENS

- se recomanda evitarea lor, marind aliniamentul

dintre ele la lungimea de 1,4V sau realizarea unei

singure curbe.


269/370


CURBE APROPIATE DE ACELASI SENS

Daca nici una din variantele de evitare nu se pot

adopta, distingem cazurile:

- Ambele curbe sunt convertite;

- cura 1 este convertita iar curba 2 suprainaltata;

- ambele curbe sunt suprainaltate2 cazuri:


270/370

pa) lungimea aliniamentului dintre curbe 0.5V;

b) lungimea aliniamentului dintre curbe < 0.5V;


CURBE APROPIATE DE SENS CONTRAR


271/370

DrumuriCurs 10


272/370


CURBE IZOLATE

Trecerea de la forma de acoperis a profilului

transversal la cel in forma de streasina - amenajareain spatiu a profililui transversal;

Sectorul de drumrampa de racordare;



273/370

j p p

traseului se face in functie de marimea razelor de

racordare:


CURBE IZOLATE

a) Panta transversala a profilului in curba este mai

mare decat cea a semiprofilelor din aliniamentprofil suprainaltat;

b) Panta transversala a profilului in curba este

egala cu acea a semiprofilelor din aliniamentprofil

convertit;


274/370

;


CURBE IZOLATE

Suprainaltarea profilului se poate realiza in 3 feluri:

- rotirea profilului in jurul axei drumului, care sementine nemodificata;

- mentinerea marginii interioare a partii carosabile si

rotirea profilului convertit in jurul acesteia;

- mentinerea marginii exterioare a partii carosabile(d i bli ) d fil l i


275/370

(daca cota acesteia este obligata), pana cand profilul in

forma de acoperis se trans

Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	kiraly-mihael
View:	264 times
Download:	1 times

Curs Drumuri 1

Documents