+ All Categories
Home > Documents > Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

Date post: 24-Jun-2015
Category:
Upload: ixulescu-haralambie
View: 211 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
77
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL CURS: saptamanile 10 - 14 (3 ore/sapt.) nota NC2 LABORATOR: saptamanile 8 - 14 (2 ore/sapt.) nota NL2 nota N2 CURS: saptamanile 1 - 9 (3 ore/sapt.) nota NC1 PROIECT+LABORATOR: saptamanile 1 - 7 (2 ore/sapt.) nota NPL1 (NP1+NL1) nota N1 Nota finala examen/colocviu = 0.7N1 + 0.3N2 conf. Carmen Racanel prof. Elena Diaconu
Transcript
Page 1: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CURS: saptamanile 10 -

14 (3 ore/sapt.) ⇒ nota NC2

LABORATOR: saptamanile 8 -

14 (2 ore/sapt.) ⇒ nota NL2

⇒ nota N2

CURS: saptamanile 1 -

9 (3 ore/sapt.) ⇒ nota NC1

PROIECT+LABORATOR: saptamanile 1 -

7 (2 ore/sapt.) ⇒ nota NPL1 (NP1+NL1)

⇒ nota N1

Nota finala examen/colocviu

= 0.7N1 + 0.3N2

conf. Carmen Racanel

prof. Elena Diaconu

Page 2: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

CURS: 3 teste (2 teste in timpul semestrului + 1 test la examen)

Sapt. 1 -

curs 1

Sapt. 2 –

curs 2

Sapt. 3 –

curs 3

Sapt. 4 –

curs 4

TEST 1 din cursurile 1, 2, 3

Sapt. 5 –

curs 5

Sapt. 6 –

curs 6

Sapt. 7 –

curs 7 →

TEST 2 din cursurile 4, 5, 6

Sapt. 8 –

curs 8

Sapt. 9 –

COLOCVIU

TEST 3 din cursurile 7, 8

REFACERE TEST 1 SI 2

Page 3: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

PROIECT + LABORATOR

Sapt. 1 -

tema 1

Sapt. 2 –

tema 2

Sapt. 3 –

tema 3

Sapt. 4 –

laborator 1 OBLIGATORIU

Sapt. 5 –

laborator 2

OBLIGATORIU

Sapt. 6 –

tema 3

Sapt. 7 / 8 –

predare

Nota teme 1 …

3

Nota laborator 1, 2

In examen/colocviu: 70% din nota finala

Page 4: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

totalitatea lucrarilor care au ca scop sustinerea suprastructurii drumului,

racordarea platformei la terenul natural,

asigurarea continuitatii si stabilitatii drumului si caii ferate

Lucrari: -

de terasamente

-

de scurgere a apelor de suprafata si subterane -

de asigurare a stabilitatii

-

de continuitate a caii: poduri, podete, viaducte, tuneluri

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 5: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

Lucrarile de terasamente: -

sunt lucrarile din pamânt ce sustin suprastructura si se racordeaza la

terenul natural -

cuprind: executia sapaturilor, punerea în opera a pamântului în

umplutura, încarcarea si transportul pamântului, compactarea si finisarea

terasamentelor

Restul lucrarilor de infrastructura: -

rol de protectie si de sustinere a lucrarilor de terasamente

-

rol de asigurare a stabilitatii caii

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 6: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

-

platforma terasamentelor: pante transversale

în lung urmareste linia rosie a proiectului

-

taluzuri

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Taluz

TaluzPlatformaterasamentelor

Page 7: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

• cota platformei drumului fata de terenul natural existent

-

în rambleu (în umplutura, deasupra terenului natural) -

în debleu (în sapatura, sub nivelul terenului natural)

-

mixte (partial în umplutura, partial în sapatura)

Profilele transversale de terasamente -

standard

-

individuale, speciale: panta transversala a terenului este abrupta, peste 30%

drumul trece prin zone instabile, cu alunecari de teren drumul trece prin zone inundabile sau cu ape subterane, la

suprafata terenului inaltimile de sapatura sau umplutura sunt peste 10-12 m

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 8: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

proiectia pe un plan vertical frontal a intersectiei suprafetei drumului cu

un plan vertical normal pe axa sa în toti pichetii stabiliti în foaia sau carnetul de pichetaj

sub

50 de m distanta între ele, în functie de relief.

surprinde

toate punctele caracteristice ale traseului drumului cuprinde:

-

elementele necesare executiei infrastructurii drumului:

dimensiuni, cote, pante, date privind amenajarea virajelor, elemente caracteristice

lucrarilor de arta si dispozitivelor pentru scurgerea apelor -

elemente de suprastructura: latimea si grosimea structurii

rutiere, dimensiunea benzilor de încadrare, pantele transversale

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 9: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

Scop: prezinta situatia reala, pichet cu pichet, în sens transversal drumului

se poate calcula volumul de terasamente si suprafetele de taluzat se

stabilesc

eventualele exproprieri

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 10: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

partea carosabila sau calea:

partea centrala special amenajata pentru circulatia vehiculelor

latime si panta transversala (dinspre ax spre acostament) în aliniament si curba, mod de alcatuire si dimensiunile structurii rutiere

valoarea pantei transversale depinde de tipul de îmbracamintei (1,5 ... 3 %);

PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta

b r

ZONA DRUMULUI

AMPRIZA

Axul drumului

P C

PLATFORMA

a a Taluz de rambleuTaluz de debleu

Zs Zs

Page 11: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Felul imbracamintei drumului Pantele transversale în aliniament Pantele transversale în curba

Pavaj de piatra: -cu calupuri -cu pavele normale -cu pavele abnorme Beton de ciment Asfalt turnat Asfalt cilindrat Macadam asfaltic si alte imbracaminti semipreparate Macadam ordinar

2-2.5%

2.5 - 3 % 2.5-3%

1.5 - 2.5 % 2%

2 - 2.5 % 2.5 - 3 %

3-4%

maximum 6%

Page 12: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

acostamentele:

doua fâsii de teren, amenajate sau nu, de o parte si de alta a partii carosabile

rol de protectie a caii

înlesnesc scurgerea apelor: panta transversala de 4 ... 6 %

diverse functiuni

banda de încadrare:

0.25 m si 0.75 m

PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta

b r

ZONA DRUMULUI

AMPRIZA

Axul drumului

P C

PLATFORMA

a a Taluz de rambleuTaluz de debleu

Zs Zs

Page 13: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

platforma:

partea carosabila + acostamentelese masoara:

între muchiile superioare ale taluzelor de rambleu sau ale santurilor ori rigolelor, în cazul în care pe platforma nu sunt parapete;

între fetele interioare ale liselor sau glisierelor, în cazul în care pe platforma sunt parapete.

PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta

b r

ZONA DRUMULUI

AMPRIZA

Axul drumului

P C

PLATFORMA

a a Taluz de rambleuTaluz de debleu

Zs Zs

Page 14: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

platforma:Latimea

în standardele în vigoarese considera astfel:

pentru drumurile publice, în functie de:intensitatea circulatiei care determina clasa tehnica a

drumului;relieful terenului la autostrazi;functionalitatea drumului care determina încadrarea în

categoriile drumurilor publice.pentru drumurile de exploatare, în functie de:

cantitatea de produse care se transporta anual;suprafata de padure care se exploateaza;întretinerea si exploatarea canalelor de irigatie sau a

altor obiective;gabaritele vehiculelor care circula pe drum;functionalitatea drumului care determina încadrarea în

categoriile drumurilor de exploatare.în aliniament:

gabarit si spatiile de siguranta.

în curba:

se modifica cu supralargirea

Page 15: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Latimea platformei Latimea partii carosabile Tipul drumului

26.00 m 2 x 7.50 = 15.00 m

Autostrazi, regiuni de ses si deal

23.50 m 2 x 7.00 = 14.00 m

Autostrazi, regiuni de munte

19.00 m 14.00 m Drumuri nationale cu patru benzi de circulatie, din reteaua drumurilor internationale

17.00 m 14.00 m Drumuri nationale cu patru benzi de circulatie

12.00 m 7.00 m Drumuri nationale din clasa tehnica III, din reteaua drumurilor internationale

9.00 m 7.00 m Drumuri nationale si judetene din clasa tehnica III

8.00 m 6.00 m Drumuri nationale si judetene din clasa tehnica IV si la unele drumuri judetene de clasa tehnica III la care nu se poate adopta latimea de 9.00 / 7.00 m

7.50 m 5.50 m Drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea acestei latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic

7.00 m 5.50 m Drumuri comunale si la drumurile de exploatare din categoria I 5.00 m 4.00 m Drumuri de exploatare, din categoria a II-a 3.50 m 2.75 m Drumuri de exploatare, din categoria a III-a

Page 16: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Profil transversal de autostrada, regiuni de ses si deal

Profil transversal de autostrada, regiuni de munte

Page 17: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Profil transversal de drumuri nationale cu patru benzi de circulatie, din reteaua drumurilor internationale(*)

Profil transversal de drumuri nationale si judetene din clasa tehnica III, din reteaua drumurilor internationale(*)

Page 18: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Profil transversal de drumuri nationale si judetene din clasa tehnica IV si la unele drumuri judetene de clasa tehnica III la care nu se poate adopta

latimea de

9.00 / 7.00 m

Page 19: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Profil transversal de drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea acestei latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic

Profil transversal de drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea acestei latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic

Page 20: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Profil transversal de drumuri de exploatare, din categoria a II-a

Profil transversal de drumuri de exploatare, din categoria a III-a

Page 21: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

parapete:

la marginea acostamentului, pe sectoare de drum periculoase din punct de vedere al sigurantei circulatiei, pentru protejarea vehiculelor împotriva iesirii de pe platforma drumului si pentru ghidarea optica a acestora

acostamentul se lateste cu latimea parapetului (care depinde de tipul de parapete ales: rigid sau deformabil)

Amplasarea parapetelor în lungul drumului:elementele geometrice ale traseuluiînaltimea rambleului sau înclinarea versantilorîmpadurirea terenului înconjuratorexistenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre avalvecinatatea unor apevecinatatea altor cai de comunicatieconditii meteorologice locale nefavorabile (ceata frecventa)necesitatea închiderii perspectivei în exteriorul unor curbeîn unele intersectii

Page 22: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

parapete:

rambleu:

Page 23: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

parapete:

ziduri de sprijin la marginea drumului, spre aval:

Page 24: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

taluzurile:

portiuni înclinate, de o parte si de alta a platformei drumului care fac legatura cu terenul natural si limiteaza lateral lucrarile de terasamente

creasta taluzului,

piciorul taluzului

înclinare, functie de tipul pamântului din terasament si de înaltimea taluzului

(2:3, 1:3, 1:1, 3:1)

PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta

b r

ZONA DRUMULUI

AMPRIZA

Axul drumului

P C

PLATFORMA

a a Taluz de rambleuTaluz de debleu

Zs Zs

Page 25: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

dispozitivul de scurgere a apelor:

sant (trapezoidal) sau rigola (triunghiulara)

îndeparteaza

de pe partea carosabila apele provenite din precipitatii atunci

când drumul este în debleu

taluzuri cu diferite înclinari (1:1, 1:1.5, 1:2, 1:3), valoarea mai mica fiind folosita spre drum

PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta

b r

ZONA DRUMULUI

AMPRIZA

Axul drumului

P C

PLATFORMA

a a Taluz de rambleuTaluz de debleu

Zs Zs

Page 26: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

dispozitivul de scurgere a apelor:

in terenuri stâncoase:

taluzul interior al rigolelor -

1:3

taluzul exterior al rigolelor 2:1 -10:1 (functie de consistenta rocilor)

adâncimea:

0,15 m si 0,30 m în cazul rigolei (regiuni accidentate)

0,30 m si 0,50 m în cazul santului,

panta fundului santului o urmeaza pe cea a drumului

drum în palier, panta

minima a fundului santului

0.25% în teren natural

0.1% daca se paveaza fundul.

drum cu declivitate accentuata:

masuri pentru a împiedica eroziunea

Page 27: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

ampriza:

piciorul taluzului stânga -

piciorul taluzului dreapta

creasta taluzului stânga -

creasta taluzului dreapta

functie de înaltimea rambleului respectiv adâncimea debleului

santuri de garda: intre muchiile exterioare ale acestor santuri

PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta

b r

ZONA DRUMULUI

AMPRIZA

Axul drumului

P C

PLATFORMA

a a Taluz de rambleuTaluz de debleu

Zs Zs

Page 28: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

zona drumului:

ampriza +

doua zone de siguranta, laterale (stânga, dreapta), cu latimea cuprinsa între 1 si 5 m.

Zonele de siguranta:

eventuala largire a platformei drumului

la depozitarea de materiale necesare întretinerii curente

amplasarea instalatiilor de semnalizare

plantatii

circulatia pietonilor

alte scopuri legate

de exploatarea drumului

PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta

b r

ZONA DRUMULUI

AMPRIZA

Axul drumului

P C

PLATFORMA

a a Taluz de rambleuTaluz de debleu

Zs Zs

Page 29: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 30: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 31: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 32: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

platforma se gaseste deasupra terenului natural cu minim adancimea

dispozitivului de scurgere a apelor

umpluturi destinate sustinerii suprastructurii caii

PLATFORMA

Taluz h

y>0

h h'

p

Page 33: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Axul drumului

P Ca a

PLATFORMA

AMPRIZA

ZONA DRUMULUI

Taluz de rambleu

PC = parte carosabilaa = acostamentZs = zona de siguranta

Zs Zs

Page 34: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Dupa înaltimea h a rambleelor:

rambleuri mici cu h ≤

0.50 m

rambleuri mijlocii cu 0.50 m < h < 2.00 m

rambleuri înalte cu 2 < h < 12.00 m

rambleuri foarte înalte cu h ≥

12.00 m (se executa proiecte speciale)

Înaltimea rambleului rezulta din cotele profilului longitudinal al drumului, din conditiile hidrologice si din conditiile de teren.

Page 35: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Regiuni de ses:rambleele mici si mijlocii:

înaltime minima

rezultata din conditia ca apele care stagneaza în apropierea drumului sau cele provenite prin ascensiune capilara sa nu umezeasca patul drumului:

h = 0.50 m în regiuni uscate, în care apele se scurg usor si nu exista posibilitatea ascensiunii apelor subterane prin capilaritate sau infiltratii; când terenul este permeabil, în mod exceptional h poate fi redus la 0.20 m;

pentru nisipuri fine sau argiloase: h ≥

0.50 –

0.60 m iar pentru argile nisipoase sau prafoase: h ≥

0.70 –

0.80 m –

în situatia în care exista o

scurgere insuficienta a apelor si pericolul ascensiunii apelor subterane;

pentru nisipuri fine sau argiloase: h ≥

1.50 m iar pentru argile nisipoase sau prafoase: h ≥

1.80 m –

în situatia în care apele stagneaza timp

îndelungat în zona drumului;

h ≥

0.50 m deasupra nivelului apelor maxime, în vecinatatea lucrarilor de arta si în zonele inundabile.

Page 36: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

terenul natural: aproape orizontal sau are o înclinare mai mica de 1:5 îndepartarea stratului vegetal pe o grosime de 0.10 .. 0.20 m

p<1:5

decapare pamant vegetal

terenul natural: înclinare mai mare de 1:5 dar pâna la 1:3îndepartarea stratului vegetal + trepte de înfratire

p<1:3p>1:5

2%

min. 1.00 m

t re p te d e in fra t ire

Page 37: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

terenul natural: înclinare mai mare de 1:3masuri contra alunecarilor de teren (se asigura stabilitatea rambleelor):

contraforti, contrabanchete, ziduri de sprijin sau pamânt armat

p>1:3

zid de sprijinp>1:3

contrabancheta

Page 38: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

În cazul amplasarii rambleului cu latime mare (necesar sustinerii

unei autostrazi) pe coaste cu pante accidentate, taluzul din aval se lungeste mult si poate deveni instabil

Solutie:

separarea

cele doua sensuri de circulatie prin crearea a doua platforme

Page 39: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Taluzarea rambleelor

inclinarea taluzului de rambleu: mai mica decât panta taluzului natural al pamântului folosit, pentru a împiedica alunecarea

inclinarea taluzului:

în functie de înaltimea rambeurilor

ramblee mici, care se construiesc prin deplasarea laterala a pamântului din camere de împrumut:

taluzul =

1:3 ... 1:5.

1:31:3 h

Page 40: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Taluzarea rambleelor

pentru o înclinare de 2:3 (valoare uzuala) se pot adopta urmatoarele înaltimi, h ale rambleului:

maxim 6.00 m pentru ramblee din argile prafoase sau argile nisipoase

maxim 7.00 m pentru ramblee din nisipuri argiloase sau praf argilos

maxim 8.00 m pentru ramblee din nisipuri

maxim 10.00 m pentru ramblee din pietrisuri sau balasturi

Page 41: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Taluzarea rambleelor

când rambleul are o înaltime, H, mai mare decât valorile, h, prezentate mai sus dar nu peste 12.00m:

înclinarea de 2:3 pe

h

înclinare de 1:2

pe H-h

2:3

1:2

hHh<

H<1

2.00

m

Page 42: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Taluzarea rambleelor

când piciorul taluzului se executa în albia majora a unui râu:

inclinare

de 1:2 ... 1:4, în functie de natura pamantului folosit.

+ masuri necesare de consolidare

1:2

1:4

1:21:4N.A.E.

0.50

m

Page 43: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Taluzarea rambleelor

când rambleul are peste 12.00 m înaltime înclinarea taluzului rezulta în urma unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.3 ... 1.5

când rambleul este foarte înalt, pe baza unui studiu tehnico-economic, se înlocuieste prin viaduct

umplutura se realizeaza cu pamânt bun provenit din lucrari de sapatura, camere sau gropi de împrumut, dupa anumite reguli tehnice

amenajarea camerei/gropii de împrumut:1:3

︵2:3

1.0 - 1.50 m

1:3

︵2:3

︶ 1:5 ︵1:3 ︶

1 .. 3%

h

︵eventualnu obligatoriu ︶

Page 44: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Avantajele

executarii drumurilor în rambleu:

constructie si întretinere mai putin costisitoare rezultata din lipsa santurilor; apa din santuri poate umezi corpul soselei si pamântul din patul drumului, reducând capacitatea portanta a acestuia;

eliminarea apelor de suprafata este mai eficienta datorita expunerii mai bune soarelui si vântului, drumul fiind uscat aproape în permanenta;

pamântul din rambleu are caracteristici controlate;

înzapezirea este mai grea;

ampriza drumului este mai mica.

Page 45: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Tehnologia executiei rambleelor

pamânt

de calitate controlata

adus cu mijloace de transport la locul de executie al rambleului

se asterne în straturi uniforme paralele cu linia rosie a proiectului, pe întreaga latime a rambleului, cu înclinari de 3..5% spre exterior (spre taluz)

strat de grosimea variabila

în functie de posibilitatile utilajului de compactare, natura pamântului si utilajele cu care se transporta

pamântul

Înclinarea transversala a patului drumului se considera în functie de clasa tehnica a drumului care se executa:

pentru drumuri de clasa tehnica III...V, înclinarea transversala a patului caii este egala cu cea a îmbracamintii drumului

pentru drumuri de clasa tehnica I si II înclinarea transversala a patului caii este de 3.5 .. 4%.

Page 46: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Tehnologia executiei rambleelor

Pamântul transportat se descarca pe ampriza si se împrastie manual sau mecanizat în straturi uniforme de grosimea prescrisa.

Fiecare strat se compacteaza astfel încât sa asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui.

Pe taluzurile rambleelor se prevad rampe de acces cu o declivitate maxima de 10%, pentru circulatia utilajelor de santier.

Când rambleul este înalt si scurt accesul pe ampriza poate fi dificil si in acest caz se construiesc estacade provizorii din elemente demontabile si refolosibile:

Page 47: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Tehnologia executiei rambleelor

Pamântul folosit pentru umpluturi poate fi orice tip, exceptie facând mâlurile, turbele, argilele umede sau inghetate, pamânturi cu ghips sau sarate.

Pamânturile trebuie sa aiba umiditatea optima de compactare, indicele de consistenta peste 0.50 si sa respecte anumite reguli:

straturile de pamânt coeziv îmbibate cu ape meteorice în timpul executiei nu se pot acoperi cu un alt strat fara luarea unor masuri pentru

reducerea

umiditatii si asigurarea posibilitatii de compactare corespunzatoare (uscare sau tratare cu praf de var)

pamanturile necoezive se pun în opera la partea superioara a rambleelor si se astern în straturi plane pe toata latimea rambleului

Page 48: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Tehnologia executiei rambleelor

în cazul straturilor de pamânt argilos este necesara intercalarea

de straturi de nisip de 20 –

40 cm grosime si cu înclinari de 2-3% de la axa spre taluz,

la fiecare 0.80-1.00 m pe înaltimea rambleului

2..3 %

2..3 %

2..3 %2..3 %

2..3 %

2..3 %

strat de nisippamant argilos

0.20

- 0.

40 m

0.80

- 1.

00 m

în scopul de a elimina umiditatea din corpul rambleului, marginile dinspre taluz ale straturilor se vor realiza cu pamant mai permeabil

Page 49: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Tehnologia executiei rambleelor

atunci când la executia rambleului se foloseste piatra provenita

din derocari la partea superioara a umpluturii pe 1.50 m se va utiliza material mai marunt ce se poate compacta, evitându-se tasarile inegale

1.50

m

material marunt

piatra din derocari

Page 50: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Tehnologia executiei rambleelor

Extinderea lucrarilor de terasamente (în cazul modernizarilor de drumuri):

simetric fata de axa trepte de infratirepe taluzul initial

prin modificarea axeistraturi orizontale

Page 51: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

platforma se gaseşte sub nivelul terenului natural

pentru a se ajunge la nivelul platformei drumului din profilul în lung, se vor executa sapaturi pe adâncimi variabile în functie de cotele de executie.

se executa dispozitive de colectare si evacuare a apelor de suprafata (santuri, rigole) de o parte si de alta a platformei

inaltimea de sapat: diferenta de cota dintre teren si cale +

grosimea stratului de forma ZONA DRUMULUI

AMPRIZA

Axul drumului

PLATFORMA

P Ca a

Taluz de debleu

r rb b

PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta

Zs Zs

Page 52: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

bancheta:

între taluzurile debleelor si santuri se lasa o portiune orizontala, la nivelul platformei, care impiedica împotmolirea santului cu pamântul adus de ape, de pe taluz

dispozitive de scurgere a apelor:

sanţuri de garda

1:m 1:n

hh

d1:n

1:m Sant dreptunghiular

Sant sau rigola triunghiulara

sant dreptunghiular

Axul drumului

> 2.00Zs

ZONA DRUMULUIAMPRIZA

sant de garda

Zs = zona de siguranta

Page 53: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

terenuri accidentate:

înaltimea debleului care se ia în considerare este cea care apare spre coasta:

h

h'

debleu

mic

situat pe coasta: se

scoate

la zi prin decaparea pamântului din aval si transformarea in profil mixt:

decaparea pamantului din aval

Page 54: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

inclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12.00

m este în functie de natura pamântului din sapatura:

pentru pamânturi argiloase: 1,0:1,5 (2:3)

pentru pamânturi marnoase: 1,0:1,0 ... 1,0:0,5

pentru pamânturi macroporice (loess si pamânturi loessoide): 1,0:0,1

roci stâncoase alterabile: 1,0:1,5 ... 1,0:1,0

R=2 .. 3 m2:3

taluz in pamanturiargiloase

Page 55: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

roci stâncoase nealterabile: 1,0:0,1

1:0.

5 - 1

:0.1

taluz in terenuri stancoase

roci stâncoase, stabile: 1,0:0,1 ... pozitie verticala sau consola (semitunel)

taluz in semitunel

Page 56: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Daca debleul taie pamânturi de naturi diferite, taluzul poate fi

executat cu pante diferite, corespunzatoare caracteristicilor fiecarui pamânt.

În debleele mai adânci de 12.00 m sau amplasate în conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.

Când sapatura este adânca, pe baza unui studiu tehnico-economic, se înlocuieste prin tunel.

Page 57: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Pământul rezultat din sapatura va fi transportat în lungul drumului pentru executia umpluturilor sau în depozite, atunci când exista un prisos de debleu.

Depozitele pot servi la umplerea unor râpe, supralargirea platformei drumului, realizarea unor parcari, largirea acostamentelor, nivelarea terenului înconjurator.

depozitarea pamanturilor rezultate din sapatura

2%

1.00

- 1.

50 m

>3.00 m

2%

depozite de pamant in lungul drumului cavalieri

1:1 ... 2:3

Page 58: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Dezavantajele debleelor:

sunt umbrite de obicei

se aerisesc greu

mentin vreme indelungata umezeala

uneori, la executie, intersecteaza straturi acvifere sau nestabile ce trebuie tratate în mod special (masuri speciale de consolidare si sustinere)

sunt predispuse la înzapezire atunci când adâncimea debleului este de 6.5 ... 8.0m

Pentru adâncimi mai mari de 8.0 m înzapezirea se produce mai greu datorita unor curenti circulari

Page 59: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Dezavantajele debleelor:

masuri de evitare a înzapezirii debleelor:se

proiecteaza

drumul dupa directia vânturilor dominante,

se prevad

panouri de parazapezise rotunjesc

muchiilor platformei, a crestei si a taluzurilor prin arc de cerc

cu raze de 5.0 ... 7.0 m

Page 60: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Dezavantajele debleelor:

debleele cu adâncimea sub 1.0 m se executa sub forma de rambleu fals, tinându-se seama de faptul ca taluzurile depunerilor naturale de zapada au pante între 1:8 si 1:10:

1:8 - 1:101:8 - 1:10

Page 61: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

drumul se gaseste partial în rambleu, partial în debleu

sunt profile specifice drumurilor de coasta si reunesc elementele

caracteristice profielor de rambleu respectiv de debleu

PC = parte carosabilaa = acostamentr = rigolab = banchetaZs = zona de siguranta

b r

ZONA DRUMULUI

AMPRIZA

Axul drumului

P C

PLATFORMA

a a Taluz de rambleuTaluz de debleu

Zs Zs

Page 62: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

când profilul mixt se întinde pe lungimi mari, santul din debleu poate fi descarcat lateral, prin intermediul unui put si al unui tub de scurgere sau al unui podet tubular

tub de scurgereput

Page 63: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

structura rutiera se executa pe patul drumului încadrat lateral de cele doua acostamente (caseta

drumului)

patul drumului este amenajat pe platforma terasamentelor

realizarea patului si a casetei se poate face în urmatoarele moduri:

prin construirea platformei terasamentelor de la început la nivelul patului si cu pantele prescrise în proiect si executarea ulterioara a acostamentelor cu pamânt luat din zona

1:npat

caseta

Page 64: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

realizarea platformei terasamentelor la un nivel conventional (corespunzator muchiei platformei) si taierea ulterioara a patului prin executarea unei sapaturi pe toata latimea partii carosabile, pamântul sapat

fiind folosit la

completarea acostamentelor

Page 65: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

realizarea platformei terasamentelor la nivelul patului, cu pantele transversale necesare atunci când se executa substratul si fundatia pe toata latimea platformei

1:nsubstrat

fundatie

Page 66: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

etapa intermediara în stabilirea principalelor cantitati de lucrari si în evaluarea lucrarilor de terasamente necesare pentru constructia unui drum

Acest calcul sta la baza calculului volumelor de terasamente

În functie de exactitatea rezultatelor obtinute, exista mai multe

metode de calcul:

-

metode exacte (analitice)

-

metode aproximative

Page 67: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Metoda geometrica

sau exacta se aplica în cazul în care terasamentele prezinta un cost ridicat si este necesara o determinare exacta a cantitatilor de lucrari.

Consta în împartirea poligonului determinat de linia terenului si linia proiectului într-o serie de suprafete elementare regulate (trapeze, dreptunghiuri, triunghiuri) cu ajutorul unor linii verticale duse prin punctele în care panta terenului si conturul liniei proiectului se schimba.

Page 68: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Metoda algebrica

se poate folosi atunci când panta transversala a terenului natural este aproximativ zero.

Metoda considera terenul în sens transversal si platforma drumului, orizontale. În final se construiesc grafice sub forma de abace, care permit în mod expeditiv sa se determine suprafetele profilelor transversale.

Page 69: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Metoda suprafetelor integrate

în care se foloseste procedeul tacului (distantier cu care se face integrarea suprafetei) consta în împartirea suprafetei profilului în fâsii de 1 cm latime cu ajutorul unei hârtii milimetrice asezata sub foaia de calc pe care este desenat profilul si determinarea ariilor trapezelor care se

formeaza.

Page 70: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Page 71: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Având cunoscute suprafetele profilelor transversale se poate trece la etapa urmatoarea si anume la calculul volumelor de terasamente, pentru

care se fac o

serie de ipoteze simplificatoare:

-se considera ca pantele terenului natural variaza uniform între doua profile transversale;

-se considera ca volumul de terasamente din lungul unui traseu rezulta din însumarea volumelor partiale care se afla între doua profile transversale consecutive (întreprofile).

Prin urmare, calculul terasamentelor se reduce la însumarea întreprofilelor care îl compun.

Page 72: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Evaluarea unui întreprofil:

se sectioneaza întreprofilul prin planuri verticale paralele duse în punctele de frângere ale conturului profilului transversal (ax si muchia platformei). Se obtin astfel o serie de prisme, fiecare având cinci suprafete plane si

o suprafata

neregulata (cea a terenului natural). Suprafata terenului natural se asimileaza cu o suprafata strâmba riglata.Volumul unei prisme se scrie astfel:

B/2

2

1

d

h2h1

h3h4

dBhhhhV

244321 +++

=

22222222 214321 dSdSdBhhdBhh

V +=+

++

=

2121 22VVdSdSV +=+=

metoda distantelor aplicabile

dSSdSdSV

22221

21+

=+=

metoda mediei ariilor

Page 73: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

R D R D m m2 m m2 m m2 m m2

7792 9656.5 122.5134 7669.3 9534 1676 1345 11186 1435

Taluz debleuPri-sos Dm3

Suprafatam2

Volumm3 Taluz rambleuDist.

intre picheti

Dist. aplica-

bila

Com-pensa-

re in acelasi profil

Nece-sar R

m3

Pereu

A

5

1+001.10

1+068.1067

85.81

AmprizaPichet Poz.

km

1+153.91

1+238.19

1+326.93

1+376.21

1+404.21

1+437.29

1+534.74

1+587.20

1+635.20

1+683.45

1+714.71B

42

37

H1'

31

26

22

20

H1

16

1084.28

88.74

49.28

28

31.26

33.5

76.405

85.045

86.51

69.01

38.64

30.933.8

97.4574.955

50.23

48.12548.25

52.46

48

39.755

15.63

1.5

0

26.8

0.6

0

77.4

4.85

65.625

0 4966.3

3.1 50.25 0 53.6103.85 50.25

0 204.11

65 0

2.4 0 204.11 0

4966.3 0

2318.5 0

041.406 158.72

12.6

0.25 35.54

00 2318 0

200.1341.412.9

7.725 7.725 27.81 0

0 5079 0 0

243.62 0

24 0 1798.9 0

5079.4 0

0 1798.9

0 125.13

0 243.6

2.6 0 125.13 0

0 0

0

1.48

42 0 1669.7 0

23.136 93.78 23.1324

0

0

1669.7

70.648

2.5

0 0 10.8 825.2

43.551.383.75 14.5 485.75 1.64 54.94

20.6 3.28 250.61573.9

0 0 0.6 51.03 13.6 1156.6 3.28 278.9

6.8 588.3 0 0 15.8 1366.9 0 0

1.64 113.20.6 41.41 48.310.7

486.86 2.7

12.4 855.72

15.1 583.46 3.280 0 126.7104.3

0.5 15.45 0.3 9.27 12.2 376.98 1.64 50.68

13 853.1 0 0 21.8 1430.6 0 0

11.4 572.62 0

0 0 1.5 112.4

1.5 75.35 0 0

1.2

0

0

0

18.76 13.7

591.94

214.132.1

14.44

103.4

32.82

0.3

2.6 759.32 3.28 130.4

12.3

19.1

0 0

3.28 157.9

0

245.9

0

16.25 1218 3.28

TOTAL GENERAL

Tabelul 1.1

0

1.15

0

0

1.64 25.63

0 486.86

Page 74: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Miscarea pamântului se realizeaza în sens transversal si în sens longitudinal.

-

in sens transversal:

Page 75: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Miscarea pamântului în sens longitudinal constituie deplasarea maselor de pamânt în lungul traseului si se realizeaza prin întocmirea epurei de miscare a pamântului LALANNE

si a tabelului de miscare

a pamântului.

Page 76: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Vt Mt Vt Mt Vt Mt

2114.39 16 170.09 2114.39 359636.62851.91 26 369.91 2851.91 1054950

27.81 22 28 27.81 778.68459.05 26 61.8 459.05 28369.29

155.43 31 97.45 155.43 15146.651643.47 H1' 52.46 1643.47 86216.44

2130.33 115364.4 4498.128 658285.6 2905.51 1078368

Pri-sos Dm3

Pichet Poz.km

Dist. intre

picheti

Nece-sar Rm3

4966.367

5 1+068.10

0 53.6A 1+001.10

0

10 1+153.9184.28

16 1+238.19

85.810 204.11

0

88.74H1 1+326.93

2318.5

0 486.86

0 158.82

20 1+376.2128

22 1+404.21

49.28

33.826 1+437.29

27.81

TOTAL GENERAL

Tabelul 1.2

31 1+534.7452.46

H1' 1+587.20

97.450 1798.9

70.648 7064.8

1669.7 219158.1

4837 1+635.20 125.13 22446.45

243.62 0

0 125.13

5079.4 0

0

42 1+683.4531.26

B 1+714.71

48.25

158.72 17630.62

53.6 23418.38

204.11 17202.39

0 70.648

179.385

131.256

100

0 1669.7

70.648

125.13

1669.7

111.0826158.72

204.11 16 84.28

Transport cu buldozerul

Transport cu screperul Transport auto

53.6 26 436.91

Trans-port pe

traseu

Transport in depozit / din groapa

de imprumut

Pichetul in care se transporta

Dist. de

trans.dt

Page 77: Pre Zen Tare Curs 1 Drumuri II-Infrastructura

DRUMURI II -

Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

În functie de distanta de transport se stabileste utilajul cu care se transporta pamântul:

-

buldozer: pâna la 80.00 m-

screper: între 80.00 si 200.00 m

- auto: peste 200.00 m

Momentul de transport

este produsul dintre volumul transportat si distanta de transport:

unde:

Mt este momentul de transportVt –

volumul transportat

dt –

distanta de transport

În vederea stabilirii pretului pentru transport se calculeaza distanta medie de transport

pentru acelasi mijloc de transport, pentru toate volumele de pamânt

transportate:

t

tmed V

Md

ΣΣ

=

ttt dVM ⋅=


Recommended