Radu Bogdan BOBEI

Curs de drept internafionalgu privire numai asupra comerfului

Editura C.H. BeckBucureqti 2019

Cuprins

Partea IIntroducere

CAPITOL tlNIC. Contextualizare............... ...............1

Partea a II-aStandardizarea internaf ionalSin materia solufionirii litigiilor

CAPITOL UNIC. Legea-Model LINCITRALcu privire la arbitrajul comercial interna{ional(1985, cu modificdrile adoptate in2006) .............. l3

Partea a III-aStandardizarea internafionalS

in materia dreptului contractual conflictual

CAPITOL LINIC. Principiile de la Hagaprivind alegerea legii aplicabile contractelorcomerciale interna{ionale (2015)...... ....................107

Partea a IV-aStandardizlri internaf ionale

in materia dreptului contractual substanfial

CAPITOLUL 1. Standar dizarca generald.

Principiile LINIDROIT privind contractelecomerciale internajional e (2016) ..... I 5 I

Curs de drept interna,tional cu privire numai asupra comerlului

CAPITOLLiL 2. Standar dizdri speciale.

Conventia Natiunilor Unite privin d vdnzarea intemaJionaldde mdrfuri (1980), ConvenJia Nafiunilor Unite privindprescriptia in materia vi'nzfuii intemaJionale de mdrfuri(1974, cu modificdrile adoptate in 1980), ConventiaNafiunilor Unite privind cesiunea de creanle in comerfulintema{ional (200 I ), Convenlia NaJiunilor Uniteprivind transportul de mdrfuri pe mare ( I 978) ......................... 3 03

Partea fIntroducere

CAPITOL UNICContextualizare

Sectiunea 1. Aspecte generale ................3Sectiunea 2. Iwoarele dreptului uniform al comerfului global ..... I I

Partea Ifntroducere

CAPITOL UNIC

Contextualizare

Repere generale:www.uncitral.un.org, www.unidroit. org, www.hcch.net

Secfiunea l. Aspecte generale

Repere concrete:www.uncitral.un.org, www.unidroit.org, www.hcch.net

1. "Comerf", "Intemafional"

Conceptul de "comer[" desemneazf, procesul de schimb de mirfurisau/qi de servicii. Acest proces implicd fie un contact material (directsau indirect), fre un contact electronic/digitahzal cu respectivelemdrfuri sau/gi seruicii.

Schimbul de mdrfuri sau/qi de servicii, denumit in continuare"comer[", are caracler "internafional" dacd are o legiturS semnifi-cativd cu mai mult decdt un singur stat. Interna{ionalitatea comer{uluidetermind internafionalitatea contractului prin care se efectteazdpropriu-zis respectivul comer1

2. Regimurile de drept privat cu element(e) de extraneitate

Intemafionalitatea contractului reclam[ (gi) necesitatea stabilirii legiiaplicabile fondului respectivului contract. in materie contractualS, se

aplici, intr-o proporJie covdrqitoare, principiul autonomiei de voinlb apdrfilor (lex voluntatls). In temeiul acestui principiu, pdrtile inseledeterminl, prin mecanismul localizdrii subiective a contractului, legeaaplicabild (lex causae) fondului acestuia din urmd. Aceastd lege are, inmajoritatea caztrTlor, caracter intern qi teritorial. Se ajunge, chiar prinvoin{a pdrfilor, la urmdtoarea situafie: comerful international esteguvernat de o lege intemd ca gi cdnd respectivul comerf ar fi intern.Contradicfia dintre caracterul intema{ional al comerfului gi caracterul

4 Introducere

intern al reglementSrilor care il guverneazE poate fi inllturati prininstituirea unui regim de drept uniform.

3. Regimul de drept uniform

A. iqi fac simliffi gi resim{it[ prezen\aurmdtoarele truisme: mai multesisteme de drept internalional nu existS; sistemul de drept internationaleste unul singur, iar acesta este comun tuturor statelor. Unul dindomeniile dreptului intemalional este cometul. Dreptul internalional,inclusiv in domeniul comerfului, este supus procesului de dezvoltareprogresivd gi de codificare. Demoltarea progresivd implicd fie creareaunor reguli noi, fie ameliorarea calitativb a regulilor deja create. Codi-frcarea, intr-o acceptiune generoasd, implicd fixarea in scris a unorreguli prestabilite cutumiar. Procesul mai sus-mentionat implici armoni-zarea qi modernizarea regulilor din domeniul comerfului intema{ional.

B. Dezvoltarea progresivd gi codificarea genercazd. un proces deuniformizare a respectivelor reguli. Uniformizarea se realizeazii fie pecale oficiald sau interguvernamentald, fie pe cale non-oficiali saunon- guvernam entald/ pr iv atd,.

B.1. Uniformizarea oficial[ a regulilor din domeniul comerfului serealizeazd de state sub egida organizaliilor internalionale interguver-namentale. Aceastd uniformizare, in versiunearealizdrii pe scara ceamai largd, poate fi exprimatd prin instrumente cu valoare juridicdgeneral-obligatorie [de exemplu, prin tratate (conven{ii multilaterale)].Dacd statele membre ale organiza[iilor internationale adoptd stan-dardul de drept uniform, de exemplu, prin ratificarea sau prin aderareala respectivele instrumente, suntem in stadiul dreptului unificat. inaceastd ipotezd., dreptul unificat este exprimarea unor reguli de dreptuniform in izvoare de drept cu forfd obligatorie. Uniformizareaoficial5, in versiunea reahzdrli pe scarA cea mai larg6, poate fi expri-matd qi prin instrumente lipsite de valoare juridicd general-obligatorie;de exemplu, (qi) prin instrumente denumite "Legi-Model". in aceastdsituaJie, regulile de drept uniform nu mai sunt exprimate intr-un izvorde drept cu for{i obligatorie. Dacd standardele din continutulLegilor-Model nu sunt transpuse de state in conlinutul unor convenfiimultilaterale, suntem in stadiul dreptului unificat in versiune latentd.

B.2. Uniformizarea non-oficiald a regulilor din domeniul comerfuluiinternaJional se realizeazd, de actorii acestuia; acegtia se pot organiza

Contextualizare 5

in asocia{ii comerciale internationale (qi) in scopul impulsiondriiacestui tip de uniformizare. Principiul libert6fii de a contracta consti-

tuie fundamentul uniformizdrii non-oficiale; cadrul acesteia din urmieste eminamente privat gi se realizeaz\,pe cale contractuali. Uniformi-zarea non-ohciali se poate realiza. diferen{iat: de exemplu, cu privirela categorii diferite de operaJiuni de comerf (vdnzarc sau/Pi transport,

finan{are, etc.), sau cu privire la categorii diferite de mf,rfiri, etc.

C. Uniformizarea oficiald a regulilor din domeniul comerfului interna-

tional are drept efect crearea unei reglementlri de drept uniform al

comerfului, denumitd in continuare "regimul de drept uniform".Regimul de drept uniform vizeazd, fie (i) comerful international cu

participare universali, denumit in continuare "comerful global", fie(ii) come4ul international cu participare regionald, denumit in conti-

nuare "comer-ful regional", fie (iii) comerful interna{ional cu partici-pare subregional6, denumit in continuare "comerful subregional".

D. Pot fi identificate cel putin doud avantaje ale regimului de drept

uniform. ln primul rdnd, acest regim este creat in scopul satisfaceriinevoilor comerfului international; in plus, regimul de drept uniform,cu un specific cert, este adaplal particularit[filor comerfului interna-

tional pe care il deservegte. in al doilea rdnd, regimul de drept uniforminldturb incertitudinea generatd de aplicarea normelor conflictuale din

sistemele de drept intern sau local.

E. Regimul de drept uniform este cunoscut sub diverse denumiri:

,,drept internafional comercial", sau "drept comercial internalional",

sau "dreptul comerfului internalional". Acest regim, autonom fald de

sistemele de drept intern, se exprimd prin instrumentele mai sus-men-

lionate. Respectivele instrumente, veritabile standardizdri, opereazd cttaqa-numitele "concepte sau standarde de drept uniform"; aceste

concepte pot sau nu pot avea valoare juridicd general-obligatorie, infuncJie de natura, caracterul qi scopul instrumentului prin care s-a

exprimat uniformizare a oficiald.

F. Uniformizarea non-oficiald a regulilor din domeniul comerfului

international are drept efect crearea unei reglementdri contractuale

uniforme. Aceasta din urmd joacd rolul regimului de drept uniform.

F.l. Uzantele comerciale internationale dinamizeazd, acest tip de

uniformizare. Este vorba despre rtzarttele convenlionale, facultative qi

l

iaiII

i

Introducere

interpretative. Izvorul obligativitd{ii juridice a uzan{elor comercialeintemafionale este eminamente contractual. Voinla expresd sauprezrtmatd, a p[r{ilor contractului conferi eficacitate acestui fip depractici gi reguli de conduit[. in temeiul acestora din urmd, se foateincheia un contract, se poate stabili, pe cale de completare sauinterpretare, con{inutul contractului; in plus, se pot stabili modalitd{ilede executare propriu-zisd a contractului, respectiv se pot stabili conse-cintele neexecutlrii contractului. Create spontan, aplicate repetat, giavdnd un caracler impersonal, respectiv colectiv, uzanlele comercialeintemationale sunt echivalente vointei pdrfilor contractului. prinaceasta, uzantele comerciale internalionale se deosebesc de cutume[uzante normative (facultative gi imperative)]. Cutumele, fiind echiva-lente legii, constituie un veritabil izvor de drept.

F .2. Uzan[ele comerciale interna{ionale pot fi integrate in aga-numitele"Condilii Generale" sau "Condilii Model,'. De exemplu, organizaliaprivatd - denumitd "Federa{ia Internationald a Inginerilor Consul-tan{i"(Geneva), a standardizat modalitdtile de exprimare contractualiin materia antreprtzei de constructii. Nu este exclusd integrarea uzan-felor comerciale interna{ionale in aga-numitele .,Contracte-Cadru", celpu{in in ipoteza contractelor de lungd duratd.

F.3. Uzan{ele comerciale interna}ionale pot fi exprimale prtn clauzecontractuale-tip (de exemplu, clauza INCOTERMS FAS sau clauzaINCOTERMS FOB etc.). Interpretirile diferite ale acestor clatze auimpulsionat demersul de uniformizare a interpretirii acestora, celpuJin in domeniul vt.nzdrli mdrfurilor. Sub egida Camerei de ComerfIntema{ionale de la Paris - organiza[ie privatd, demersul s-a finalizatprin mecanismul unei codif,rcdri neoficiale. Rezultatul acesteia estereprezentat de Regulile INCOTERMS.

4. Promotori interguvernamentali relevanfi ai regimului de dreptuniform sau cu voca{ie de drept uniform

Naliunile Unite (ONU), Conferinla de drept interna{ional privat de laHaga (HCCH) gi Institutul International pentru Unihcarea DreptuluiPrivat (INIDROIT) sunt astfel de promotori. Structura qi organizarea,scopurile, misiunea gi atribu{iile le conferd respectivelor organiza\iiinterguvernamentale un caracter cu adevirat interna{ional.

Contextualizare

A. Natiunile Unite (ONU)

in relatie de dependenld fa[d de Adunarea General5, funclioneazA

Comisia de Drept Interna{ional, precum 9i Comisia Natiunilor Unite

pentru Dreptul Comercial Interna{ional. Adunarea Generald a

mandatat aceastd din urmd Comisie in sensul armonizdtli qi moderni-

zdrii progresive a reglement6rilor din comerful global. Mandatul este

adus la indeplinire prin utilizarea unor tehnici de armonizare progre-

sivd gi modernizare a acestor reglementdri. Aceste tehnici se utilizeazd

in cadrul unui proces intemational de negociere. Sus-menfionatele

tehnici pot fi legislative (convenlii, legi-model, ghiduri legislative,

condilii-model), contractuale, explicative (ghiduri juridice, ghiduripractice gi alte ghiduri de informare, declara{ii interpretative). Fiecare

tehnicd opereazd la niveluri diferite de uniformizare a sus-men{io-

natelor reglementiri; in plus, fiecare tehnicd corespunde unui anumit

tip de acceptarc (compromis) a diferen{elor dintre reglementirilenaJionale. Cu privire la fiecare sub-domeniu al come4ului, echipele

interguvemamentale de negociere selecleazd, in lumina intereselor

p.opiiilor state, cea mai potrivitd tehnicd utilizabild. in plus, Comisia

Natiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Interna{ional propune (qi) o

interpretare uniformS a propriilor texte legislative. Acest tip de

interpretare se malerializeazd prin culegeri de jurisprudenfd populari-

zale pr'tn aga-numitul sistem "CLOUT".

B. Conferinta de drept international privat de la Haga (HCCH)

Organizalia mentionatd desfrgoar6 o activitate in scopul unificdriiprogresive a regulilor de drept internalional privat. Aceasti activitate

se desftqoard, in principal, pe calea tratatelor multilaterale sau a

conventiilor incheiate in diverse domenii. Domeniul conflictelor de

legi din materia contractelor comerciale este unul dintre acestea. Nueste exclusd unificarea progresivd a regulilor de drept international

privat prin ulilizarea unor inshumente lipsite de caractet juridic

general-obligatoriu. Aceste instrumente sunt, adesea, denumite

"Principii" gi contin aqa-numitele standarde de tip "soft law". Consti-

tuie un exemplu relevant instrumentul denumit "Principiile de la Haga

privind alegerea legii aplicabile contractelor comerciale intema{ionale

(2015)".

Introducere

c. Institutul International pentru unificarea Dreptului privat(uNrDROrT)

organiza\ia menJionatd desfbgoard o activitate in scopul identificlriinevoilor gi metodelor propriu-zise de modernizare, armonizare gi decoordonare a reglement[rilor de drept privat, in special de dreptcomercial, din diferite sisteme de drept. Aceastd activitate se desfd-goard (pi) prin emiterea de reguli de drept uniform. Aceste reguli suntkanspuse, preponderent, in conventii intema{ionale. Aga_numitele"mijloace altemative" utilizate in scopul mai sus-menlionat includlegi-model sau ghiduri juridice in versiune contractuald sau legali.Mai pot include instrumentul denumit ,.principii,' care con{ineaqa-numitele standarde de tip "soft law". Instrumentul in disculie nuare caracter juridic general-obligatoriu. constituie un exemplu rele-vant instrumentul denumit "Principiile UNIDROIT privind contractelecomerciale internationale". Instrumentul international evidenJiat nu afost destinat unificdrii reglementdrilor existente din sistemele de dreptna{ional; respectivul instrument, denumit "principii", constituie sau/qicon{ine (qi) o codificare descriptivd a principiilor generale subsuma-bile teoriei generale a contrachrlui comercial internafional.

5. ConcepJia cursului universitar

Actualmente, este in desfhgurare procesul de elaborare a regimului dedrept uniform privind comer{ul global. scrierea unui curs de dreptinterna{ional - cu privire numai asupra comerfului, nu putea faieabstracJie de stadiul sus-men{ionatului proces. in plus, scrierea acestuicurs nu putea face abstracJie de stadiul codificirii descriptive a princ!piilor generale subsumabile teoriei generale a conhactului comercialinterna(ional.

6. Scopul cursului universitar

A. Scopul in discutie constd in familiarizarea studenlilor cu regimul dedrept uniform privind comerful global. Acest regim, denumit incontinuare "dreptul uniform al comerfului global,', este prezentatnumai tn lumina unei optici de maximd generulizarc.

Sunt eviden{iate exclusiv standardele oficiale create sub egidaorganizaJiilor internalionale cu caracter universal sau cu vocalieuniversald. Este vorba numai despre Natiunile Unite (ONU), Confe_rinta de drept internalional privat de la Haga (HCCH), Institutul

Contextualizare

Intemational pentru Unificarea Dreptului Privat (LINIDROIT). Pe

alocuri, poate fi menlionatd aclivitatea de codificare non-oficial[desfiguratd de structuri internalionale private.

in lumina opticii de maximi generalizare, sunt evidentiate selectiv:

(D instrumente relevante cu caracter juridic general-obligatoriu

(tratatelconventii multilaterale), care i;i indeplinesc misiunea de

uniformizare oficiald pe cea mai largd scar[ geograficd. Respectivele

instrumente conlin standarde oficiale de tip "hard law" Pi igi tndeplinesc

sus-menfionata misiune prin faptul cA sunt expresia unui drept unificat.

(ii) instrumente relevante frrd' caracter juridic general-obligatoriu

(Legi-Model, "Principii"), care tndeplinesc misiunea al?fi de unifor-

mizare oficiald pe cea mai largi scarb geograficd, cdt gi de codificare

descriptivi a principiilor generale subsumabile teoriei generale a

contractului comercial international. Respectivele instrumente conJin

standarde oficiale de tip "soft law"; in plus, aceste instrumente iqi

indeplinesc sus-men{ionata misiune prin faptul cd influen}eazd, sau av

vocalie de a influenta, concepjia de redactare ;i/sau de modificare a

reglement[rilor de drept intem sau local.

B. Este eviden{iatd standardizarea oficialf, relevantd referitoare la:

(i) solutionarea litigiilor prin procedura arbitrald qi

(ii) dreptul contractual conflictual 9i(iii) dreptul contractual substan{ial.

in domeniul dreptului contractual substan{ial, sunt eviden{iate

standardizarile tn versiune generalb qi speciala. Cu privire la versiunea

speciald, sunt mentionate, numai selectiv, o serie de standardizAri

oficiale relevante referitoare la vdnzatea de mdrfuri qi operatiunile

conexe, finantprea comerfului global, transportul de mdrfiri pe mare.

Etapa lucrdrilor pregdtitoare dezvdluie principiile care au fundamentat

redactarcapropriu-zisd a conceptelor de drept uniform; acolo unde s-a

considerat potrivit, respectivele concepte sunt evidenliate (9i) in con-

textul desfrgurdrii dinamice a etapei lucrdrilor pregdtitoare. Aceastd

etapd constituie aqa-numitul "laborator viu" al credrii conceptelorjuridice. Aqa fiind, o lecturi vie gi dinamicl a acestui curs implicd o

consultare prealabili, dar obligatorie a paginilor de web ale

sus-mentionatelor organizalii internationale.

l0 Inlroducere

Standardizirile oficiale se afld in stadii evolutive diferite. Aceste stadiicorespund gradelor diferite de realizare a compromisului in cadrulprocesului de negociere a textului de drept internafional. Acestcompromis s-a realizat, preponderent, prin:

(i) instrumentul denumit "Lege-Model" - in ipoteza standardiziriioficiale a solulion5rii litigiilor prin procedura arbitrald,(ii) instrumentul denumit "Principii" - in ipoteza standardizdrii oficialea dreptului contractual conflictual,(iii) instrumentul denumit "Principii" - in ipoteza standardizdriioficiale a dreptului contractual substanfial (versiunea general5),(iv) instrumentul denumit "Convenfie" (tratat multilateral) - in ipotezastandardizlrii oficiale a dreptului contractual substantial (versiuneaspecial[).

7. Misiunea cwsului universitar

Aceasta implicd transmiterea ideilor evidenJiate mai jos. Comerfuleste, cu adevdrat, internafional:(i) dacA are o legitur[ semnificativd cu mai mult decAt un singur stat, qi(ii) daci este guvernat de un regim de drept uniform care constituie oautentici reglementare internalionald qi autonom[ fafi de orice sistemde drept intern sau local.

Aceastii din urmd idee poate fr demoltatil, dupi cum wmeazd. Comerfulintemational este guvemat de regimul de drept uniform fie direct, prinmecanismul hatatelor (convenJiilor multilaterale), fie indirect, prinmecanismul "Legilor-Model". in versiunea guverndrii directe, dreptuluniform iqi gdsegte desdvArgirea in versiunea regimului de drept unificat.Guvernarea indirectd a comerfului intema{ional se poate realiza qi prinregimul de codificare descriptivi a principiilor generale subsumabileteoriei generale a contractului comercial intemafional.

Reglementarea comerfului este, cu adevdrat, interna{ionald gi auto-nomd fa{5 de orice sistem de drept intern:

(i) dacl negocierea textului acesteia s-a desfrqurat cu participareintemationalS qi sub egida unei institulii internafionale interguverna-mentale, qi(ii) dacd specificul, scopul qi misiunea reglementdrii sunt internatio-nale, qi(iii) dacd destinatarii reglementdrii sunt internaJionali prin insbgi acti-vitatea proprie desfEquratd in domeniul comerfului.

Contexlualizare 1l

Secfiunea 2.lntoarele dreptului uniform al comerfului global

Repere concrete:www.uncitral.un.org, www.unidroit.org, www.hcch.net

1. Dreptul uniform al comerfului global - veritabil drept internaJional,

nr pout" avea decdt izvoare internalionale. in lumina art. 38 din

Statutul Curfii Internationale de Justi]ie, izvoarele dreptului interna-

{ional pot fi clasificate in principale (ratatul gi cufuma (uzantd nonna-

tiva)) qi subsidiare. Izvoarele subsidiare cuprind, principiile (generale)

de drept recunoscute de na{iunile civilizate, hotdrdrile judecitoreqti qi

doctrina celor mai calificati specialiqti in drept public ai diferitelornatiuni (mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept)'precum gi echitatea. Aceste izvoare au fost examinate, pe larg, incadrul disciplinei denumite "drept interna{ional public". Aqa fiind, ne

limitdm la menfionarea succintd a unor aspecte de interes pentru

dreptul uniform al comerfului global. Aceste aspecte implici referirea

la conventii multilaterale, la cutum6, precum Pi la principiile (gene-

rale) de drept recunoscute de na{iunile civllizale.

2. ConvenJiile multilaterale

Conven{iile multilaterale constituie un vehicul frecvent utilizat inscopul uniformizdrii oficiale, pe scara ceamailargd, a reglementdrilor

locale din domeniul comerfului. Aceste convenfii pot formula norneuniforme de drept conflictual 9i de drept material.

A. in materie de drept conflictual contractual, mentiondm, exem-

plificativ:(i) Conven{ia de la Haga privind legea aplicabili contractelor de inter-

mediere gi reprezentirii (14 martie 1978),(ii) Convenlia de la Haga privind legea aplicabild vdnzdrilor cu

caracler internafional de bunuri mobile corporale (15 iunie 1955).

B. in materie de drept material contractual, mentiondm, exempli-ficativ:(i) Conventia NaJiunilor Unite privind vdnzatea interna{ionald de

mdrturi (Viena, l9S0), (iD Conventia Na{iunilor Unite privindprescrip{ia in materie de vdnzare internationalf, de m5rfuri (New York,1974, cl modific[rile adoptate in 1980),(iii) Conventia Natiunilor Unite privind cesiunea de creante in comerful

internafional (I.{ew York, 2001),

12 Introducere

(iv) Conven{ia Natiunilor Unite privind transportul de mdrfuri pe mare(Hamburg, 1978).

3. Cutuma

Cutuma iqi are originea intr-o jurisprudentl bine conturat[, inclusivtemporalmente [practic[ (relativ) de lungd dwatd]; in plus, aplicareacutumei nu este limitatd geografic. P[rfile contractante pot deroganumai de la cutuma care itre o fi.rncJie normativ6 supletivd. Derogareanu este permisd de la cutuma care constituie o uzan\dnormativd impe-rativd. De exemplu, dispozitiile legale imperative pot efectua o trimiterela uzantele dinh-un port maritim. Acestea din urmd - completdndconfinutul respectivelor dispozilii, nu pot fi inllturate de la aplicare.

4. Principiile (generale) de drept recunoscute de naliunile civtlizate

Principiile (generale) de drept recunoscute de na{iunile civllizateconstituie sinteza de maximd generalitate a ideilor de bazd acceptatede toate sistemele de drept local. Aceste idei - neconsacrate sauconsacrate in con{inutul normelor de drept pozitiv local, constituieaga-numitul "nucleu comun qi dur" al egafodajului juridic al natiunilorcivllizate. Actualmente, standardizarea principiilor generale de drepts-a produs la nivelul dreptului conflictual (Autonomia de vointd),precum qi la nivelul dreptului material contractual general. Aceastdstandardizare s-a efectuat prin instrumente denumite ,,principii,' gicare nu au valoare juridicd general-obligatorie. Instrumentele denu-mite "Principiile de la Hagt' gi "Principiile LINIDROIT', constituieexemple demne de luat in seamd. De exemplu, art. l.l (Libertateacontractuald), 1.7 (Buna-credintl) din instrumentul denumit .,princi-piile LINIDROIT" confin reguli generale ale dreptului contractualcomercial interna{ional. Acestea din urmd sunt veritabile principii(generale) de drept recunoscute de naliunile civllizate in domeniulteoriei generale a contractului comercial internajional. Aceasta nuinseamni cf, instrumentele denumite "Principii', enunJd - in temeiulfunc{iei descriptive, numai principii (generale) de drept recunoscutede na{iunile civllizale qi care sunt subsumabile aqa-numitului conceptde "nucleu comun". Instrumentul denumit "Principiile UNIDROIT,'confine, intr-o proporfie covdrgitoare, reguli de drept detaliate gioperative; de exemplu, regulile referitoare la nulitatea contractuluipentru motivul erorii, sau regulile referitoare la hardship.

Partea a II-aStandardizarea interna{ionall in materia

solufionirii litigiilor

CAPITOL UNICLegea-Model UNCITRAT.

cu privire la arbitrajul comercial internafional(1985, cu modificlrile adoptate in 2006)

Sec{iunea 1. Introducere .......................... l5

Sectiunea 2. Domeniul substantial gi teritorial de aplicare.Alte chestiuni generale .......................... 16

Secliunea 3. Conven{ia arbitrald ..............23

Sec{iunea 4. Panelul sau completul arbitral

Sec{iunea 5. JurisdicJia tribunalului arbitral .................47

Sectiunea 6. Desftgurarea procedurii arbitrale .............63

Secliunea 7. Pronunf are a hotdrirli gi in chi derea

sau incetarea procedurii arbitrale ..........77

Sectiunea 8. Calea de atac a hotirdrii arbitrale .............91

Sectiunea 9. Recunoagterea qi executarea silitia hotdrdrilor arbitrale ........96

30