Home >Documents >Curs Comunicare Intra Si Interinstitutionala

Curs Comunicare Intra Si Interinstitutionala

Date post:31-Oct-2014
Category:
View:345 times
Download:16 times
Share this document with a friend
Transcript:

Capitolul I. COMUNICARE INTRA SI INTERINSTITUTIONALA NOTIUNI GENERALE I.1. Institutii si organizatiiI.1.1. Conceptul de institutie Pentru lucrarea de fata, consideram ca este necesar a stabili legatura, diferentele si asemanarile dintre o institutie si o organizatie spre a putea aborda ulterior comunicarea intra si interinstitutionala. n literatura de specialitate sunt propuse o serie de definitii ale institutiilor, dintre care am selectat pe cele care ne vor fi utile n delimitarea conceptuala si pe care le vom parcurge cronologic n scopul observarii evolutiei termenului. Institutiile reprezinta totalitatea credintelor si tipurilor de conduite instituite de o colectivitate (Emile Durkheim, 1893), formate pe baza unui concept (unei idei, notiuni, doctrine, unui interes) avnd o structura proprie (Summer Graham, 1906) ori fundamentata pe obisnuinte de gndire bine nradacinate, specifice majoritatii oamenilor (Thorstein Veblen, 1919). Institutia se apropie de ideea de asociatie, este un grup ale carui regulamente statutare sunt acordate, fie si avnd un succes relativ, cu interiorul unei zone de actiune care se limiteaza la toti cei care actioneaza ntr-un mod ce poate fi definit dupa criterii bine determinate (Max Weber, 1924), n timp ce pentru Everett Hughes, 1936, reprezinta un set de comportamente si/sau reguli formale, care poate fi realizat doar daca oamenii actioneaza n mod colectiv, n spatii sau birouri complementar instituite. Erving Goffman, 1961, defineste institutia drept locul de resedinta si de munca unde un mare numar de indivizi, pusi n aceeasi situatie, rupti de lumea exterioara pentru o perioada relativ lunga, duc mpreuna o viata retrasa n care regulile sunt explicit si minutios fixate (referire la nchisori, institutii psihiatrice, manastiri, internate etc), n timp ce pentru Mary Douglas, 1986, institutia este o grupare sociala recunoscuta legal. n anii 1990, prin vocea lui Douglass North se considera ca institutia este un set de reguli care structureaza interactiunile sociale n moduri particulare, reguli ce trebuie mpartasite de o parte a comunitatii sau societatii, un set de reguli si proceduri de ntelegere, norme de comportament moral si etic desemnate sa constrnga comportamentul indivizilor, ori un sistem de norme ce reglementeaza raporturile dintre indivizi. Institutiile sunt structuri relativ stabile de rela tii sociale, cu statusuri si roluri specifice, avnd menirea satisfacerii unor nevoi si ndeplinirea anumitor functii sociale (Mihaela Vlasceanu, 1996). n acelasi timp, institutionalul se defineste ca fiind ordinul prin care este instituita, generata, fondata o colectivitate n plan juridic si care genereaza raporturi de putere ale politicului, organizarea, ierarhizarea economica si culturala, cu subordonarea tocmai a acestor elemente constitutive (Adrian Neculau, 2000). Distinctia dintre cele doua abordari va fi utila ntelegerii nivelurilor de actiune si interactiune. Institutiile sunt asadar structuri sociale care au atins un grad nalt de mobilitate avnd elemente cultural cognitive, normative si reglatoare, care confera semnificatie si stabilitate vietii sociale (Richard Scott, 2004) astfel nct conceptul de actiune este ntotdeauna raportat la conceptul de institutie (Mihai Paunescu, 2006). Definitiile arata conceptii apropiate despre natura realitatii sociale si a ordinii sociale vizibil nrudite. Tinnd cont de faptul ca institutie provine de la latinescul institutio, ceea ce este instituit, n acord cu definitiile enumerate si cu obiectivul lucrarii noastre centrata pe

comunicarea intra si inter institutionala, propunem urmatoarea definitie: institutia reprezinta un set de norme reguli constrngeri formale si informale create, urmarite si asumate de indivizii aflati n interactiune cu scopul ndeplinirii si dezvoltarii functiilor sociale si culturale proprii. I.1.2.Institutionalizarea Emile Durkheim considera ca institutiile sunt modalitati colective de a actiona si gndi, avnd propriile lor existente, n afara indivizilor. Pe cale de consecinta, actiunile sociale nu sunt obisnuit si imediat ntelese, deslusirea lor fiind rodul experimentului si observatiei. n plus, actiunile sociale exercita o influenta coercitiva asupra indivizilor. Ca si Durkheim, Mary Douglas1 este preocupata de ce nseamna a gndi specific institutiilor si se ntreaba care este capacitatea institutiilor de a gndi prin ele nsele?.1 Mary

Douglas, 2002, p.102

12 Un grup sau o institutie nu au o gndire sau un sentiment determinant doar pentru ca au o personalitate juridica, concluzioneaza Douglas; nu faptul ca o institutie este legal constituita i da un comportament propriu. Indivizii fac asta fara sa-si manifeste interesul personal deoarece institutiile sunt prin ele nsele creatoare de identitate. Institutia este o structura de autoritate cu statusuri si roluri ce se bazeaza pe o ntelegere comuna a realitatii sociale. Societatea, urmare a unor nevoi recunoscute de ntreaga comunitate, determina aparitia institutiilor prin care indivizii se manifesta. Maurice Hauriou2 preia de la Durkheim verbul a actiona specific descrierii institutiilor, considerndu-le grupuri umane dominate de ideea nfaptuirii unei actiuni cum ar fi mentinerea ordinii - politie, mprastierea crestinismului - biserica, acumularea de capital - ntreprindere, astfel nct institutia sociala este o ntreprindere n care ideea domina ntr-att indivizii nct devine pentru ei o opera de ndeplinit. Dintr-o asemenea perspectiva, pentru Hauriou institutionalizarea se produce n cinci faze succesive: a. o idee remarcabila este lansata de ctiva indivizi; b. aceasta se propaga ntr- un grup de oameni care aspira sa o duca la ndeplinire; c. n grup se dezvolta determinarea de a o realiza si de a ndeplini actiunea; d. se naste o dezbatere asupra rolurilor si statusurilor; e. organizatia devine o institutie dupa o durata destul de mare de raporturi pacificatoare n interiorul ei. Institut iile reprezinta tipuri specifice de organizare sociala, de multe ori conceptul suprapunndu-se peste cel de organizatii. Societatile diversificate au o gama larga de institutii ce se caracterizeaza prin status, roluri si relatii sociale, care raspund tuturor nevoilor. De aceea institutiile se diferentiaza n functie de ndeplinirea unor servicii diferite n domeniul vietii sociale: institutii economice, specifice familiei, politice, de cercetare, medicale, educationale, culturale, religioase, de comunicare n masa, de protectie sociala etc. Institutiile difera totodata de la o comunitate la alta si ntre epocile istorice de manifestare. Specific institutiilor sunt normele si constrngerile sociale care pot fi formale sau informale. Regulile formale sunt incluse n regulamente, statute, metodologii si legi iar cele informale se stabilesc tacit, n functie de cultura organizationala, traditii, conventii, ritualuri, putnd fi scrise sau nescrise, toate slujind valori, atitudini, comportamente si actiuni. 2 http://fr.wikipedia.org/wiki/institution_%28sociologie%29 Mihaela Vlasceanu vorbeste despre o matrice institutionala organizata pe doua etaje aflate n strnsa legatura: unul normativ si celalalt expresiv. Etajul normativ include reguli formale ce pot fi juridice si morale, asociate cu diferite moduri de impunere si sanctionare. Etajul expresiv reprezinta constrngerile provenite din traditiile culturale,

acestea fiind recompensate cu bonusuri comportamentale de tip economic sau valoric. Etajele matricei institutionale actioneaza indivizibil deoarece ambele paliere sunt n strnsa legatura putnd actiona simultan ori succesiv. Regulile sau normele formale si informale sunt constrngatoare, limitnd comportamentul membrilor unei institutii. n cazul nerespectarii acestora apar pedepse si sanctiuni, iar n cazul respectarii lor, bonusuri, beneficii sociale sau materiale. Semnificatiile normative si expresive ale institutiilor sunt preluate de fiecare individ automat datorita proceselor mentale de ascultare si socializare. Modelele sunt asimilate de fiecare individ manifestndu-se un proces de rutina n comportament, prin care se confera o siguranta sociala si o reducere a incertitudinii. Ca efect negativ, rutina duce la ngradirea initiativelor, ceea ce are ca rezultat diminuarea performantelor de echipa sau individuale. Oportunitatile oferite angajatilor si stimulentele produc schimbari organizationale, care sunt lente, graduale. Dupa acumularea de informatii si cunostinte suplimentare blocajele sociale pot fi nlaturate. n cazul institutiilor, normele sunt acceptate ca atare, ele neputnd fi negociate sau puse sub semnul ntrebarii privind oportunitatea lor. Institutiile sunt n acelasi timp reglatoare si constitutive nct individul poate sa aleaga diferite forme de manifestare doar n cadrul delimitat institutional, sanctionnd abaterile, premiind respectarea procedurilor. Datorita indivizilor care au capacitate de alegere si fac parte din institutie ea devine constitutiva, definind un anume tip de echipe sau pe indivizii singulari si o suma de situatii sociale. Acestea ndeplinesc functii sociale3, mentin sistemul, realizeaza ordinea, reduc incertitudinile si costurile tranzactionale (costurile de informare, monitorizare si impunere a contractelor, a schimburilor de cadre). Richard Scott n lucrarea Institutii si organizatii, vorbeste despre trei functii ale institutiilor: reglatoare, normativa si culturalcognitiva. Prin actiuni precum monitorizarea, sanctionarea si cea de stabilire a regulilor, institutiile si ndeplinesc functia reglatoare, altfel spus, de constrngere. Reglementarea presupune stabilirea regulilor, verificarea respectarii acestora, urmata de stimulente ori de sanctiuni. Functia normativa se manifesta prin stabilirea de catre indivizi a unor norme bazate pe valori si conceptii mpartasite si 3 Mihai Paunescu, 2006, p.20 asumate de toti. Exista o mediere ntre mesajele primite din exterior si modelele mentale, respectiv raspunsurile date de actorii institutionali datorita acelor valori s

Popular Tags:

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended