MODULUL IAUTOCUNOASTEREA

Autocunoasterea procesul de explorare si structurare a propriilor caracteristici (abilitati, emotii, motivatie, atitudini, credinte, mecanisme de aparare si adaptare) in urma caruia rezulta imaginea de sine a persoanei.Unul dintre cele mai cunoscute modele de descriere a personalitatii , este realizat prin prin cinci mari dimensiuni ("the big five") care se prezinta ca factori bipolari.

Aceste cinci mari dimensiuni sau trasaturi sunt, de obicei, definite printr-unul dintre polii lor, el insusi descris prin trasaturile (de nivel inferior) cele mai tipice care il constituie (organizare ierarhica).Aceste cinci dimensiuni sunt: - Extraversie: cordialitate, siguranta de sine, activitate, cautarea senzatiilor, emotii pozitive;- Agreabilitate (a fi placut): incredere, loialitate, altruism,colaborare, modestie, atentie fata de ceilalti;- Constiinciozitate: competenta, ordine, simt al datoriei, dorinta de reusita,autodisciplina, reflectie;- Instabilitate emotionala: anxietate, agresivitate, depresie, centrare pe sine, impulsivitate,vulnerabilitate;- Deschidere: imaginatie, deschidere catre domeniile esteticului, sentimentelor, actiunii, ideilor, valorilor.PERSONALITATEA - Laturile personalitatii;

TEMPERAMENT( explorarea lui cu ajutorul chestionarelor)

APTITUDINI CARACTER

TEMPERAMENTUL este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii care se exprima cel mai pregnant in conduita.

Tipologia lui Hippocrate Patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric.

Colericul este energic, nelinistit, impetuos, uneori impulsiv si isi risipeste energia. El este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Are tendintat de dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.

Sangvinicul este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatii. Fire activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane.

Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in ttot ceea ce face, pare a dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce face. Fire inchisa, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.

Melancolicul este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ, inchis in sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut, gesticulatia redusa.

1

Tipologia lui PavlovCaracteristicile sistemului nervos central: Forta sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos si se exprima prin rezisetnta mai mare sau maica la excitanti puternici sau la eventualele situatii conflictuale. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre sistem nervos puernic si sistem nervos slab; Mobilitatea desemneaza usurinta cu care se trece de la excitatie la inhibitie si invers, in functie de solicitarile externe. Daca trecerea se realizeaza rapid, sisetmul nervos este mobil, iar daca trecerea este greoaie se poate vorbi despre sistem nervos inert; Echilibrul sistemului nervos se refera la repartitia fortei celor doua procese (excitatia si inhibitia). Daca ele au forte aproximaiv egale, se poate vorbi despre sistem nervos echilibtrat. Exista si un sistem nervos neechilibrat la care predominanta este excitatia.

Din combinarea acestor insusiri rezulta patru tipuri de sistem nervos:1. tipul puternic neechilibrat excitabil (corelat cu tetmperamentul coleric)2. tipul puternic echilibrat mobil (corelat cu temperamentul sangvinic)3. tipul puternic echilibrat inert (corelat cu temperamentul flegmatic)4. tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic)

Tipologia lui Jung si Eysenck Unii oameni sunt orientati predominant spre lumea externa si intra in categoria extravertitilor, in timp ce altii sunt orientati predominant spre lumea interioara si apartin categoriei introvertitilor.Extravertitii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori, se inteleg sau se cearta cu cei din jur, dar raman in relatii cu ei. Introvertitii sunt firi inchise, greu de patruns, timizi, putini comunicativi, inclinati spre reverie si greu adaptabili.Cealalt dimensiune este numita grad de nevrozism. Aceasta exprima stabilitatea sau instabilitateta emotionala a subiectului. Eysenck a reprezentat cele doua dimensiuni pe doua axe perpendiculare, obtinand tipurile extravertit stabil, extravertit instabil, introvertit stabil si introvertit instabil, pe care le-a asociat cu cele patru temperamente clasice.

Tipologia scolii franco olandeze G. Heymans si E. D. Wiersma .Exista opt tipuri de temperament: pasionatii (emotivi, activi, secundari), colericii (emotivi, activi,primari), sentimentalii (emotivi, non-activi, secundari), nervosii (emotivi, non-activi, primari), flegmaticii (non-emotivi, activi, secundari), sangvinicii (non-emotivi, activi, primari), apaticii (non-emotivi, non-activi, secundari), amorfii (non-emotivi, non-activi, primari).

APTITUDINILE-ceea ce stie si poate sa faca cineva (teoretic si practic) Ce stiu? Ce pot face cu usurinta ? Propozitii lacunare:Eu stiu sa facdar nu stiu.Cele ma bune rezultate le am la/in..Pot sa fac.pentru ca.Imi place sa fac..deoarece.

2

CARACTERUL-modul de raportare la altii(atitudinile si trasaturile volitive)Reiese din interioroizarea normelor si valorilor sociale fundamentale: Adevarul, Binele, Frumosul Educatia, Credinta, Cultura, Traditiile Comunicarea, Colaborarea Munca, Intrajutorarea, Competenta, Respectul Democratia, Pacea, Legea,

IMAGINEA DE SINE este modul in care o persoana isi percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emotionale, sociale si spirituale.

- este o reprezentare mentala a propriei persoane;- nu reflecta intotdeauna realitatea (subevaluare/supraevaluare);- are mai multe componente:Eul actual imaginea prezentaEul ideal imaginea doritaEul viitor - imaginea a ceea ce poate sa devina individul

Dimensiunile Eului:- eul fizic ce cred despre corpul meu;- eul cognitiv ce cred despre modul in care gandesc, memorez, ...;- eul emotional ce cred despre emotiile si sentimentele mele;- eul social cum cred ca ma percep ceilalti;- eul spiritual ce cred ca este important si reprezinta o valoare pentru

mine.

Imaginea de sine pozitiva favorizeaza cresterea performantelor scolare, relatii armonioase in cadrul familiei, relatii bune cu prietenii si colegii de aceeasi varsta.Comportamentele elevului cu imagine de sina negativa:

- evitare (retragerea si comportamentele timide);- agresivitate defensiva (ataca sursa frustrarii);- compensarea (afirmarea propriei personalitati, adesea prin comportamente

indezirabile);- motivatie scazuta (refuzul de implicare in sarcina);- rezistenta (refuza schimbarile ce li se propun, pentru a evita ulterioare

esecuri)Stima de sine-Dimensiunea evaluativa a imaginii de sine;-Se refera la modul in care ne consideram ca persoane in raport cu propriile asteptari si cu ceilalti;-Formarea ei este influentata de parerile/evaluarile si reactiile parintilor si educatorilor;-Necesitatea unui nivel optim in formularea cerintelor impuse copilului: sa fie suficient de ridicate ca sa-l motiveze, sa nu fie prea ridicate pentru a nu genera stres si emotii negative inutileDiferente intre persoanele cu stima de sine ridicata si cele cu stima de sine scazuta :- stare de confort, multumire psihica/ disconfort, nemultumire;- interpretarea situatiilor noi: provocatoare/amenintatoare;- asumare/neasumare de responsabilitati;- initiativa/ nonimplicare;- asumare /neasumare a consecintelornpropriilor fapte;

3

- exprimare adecvata/ inadecvata a emotiilor;- toleranta/ intoleranta la frustrare;- rezistenta mare/ scazuta la presiunile grupului

Dezvoltarea stimei de sine este favorizata de :-mediu stimulativ, crearea de oportunitati pentru afirmare (evitare etichetarii);-existenta unui suport social;-dezvoltarea abilitatilor de comunicare si de exprimare emotionala, negociere, rezolvare de probleme, asertivitate;-dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate;-asteptari rezonabile;-acceptarea neconditionata a propriei persoane si a celorlalti;Aptitudinile -Reprezinta potentialul unei persoane de a obtine performanta intr-un anumit domeniu.-Tipuri : generale , care permit obtinerea de performante in mai multe domenii; speciale, care permit obtinerea de performante intr-un numar restrans de domenii (sociale, artistice, muzicale, fizice);- Identificarea aptitudinilor: autoobservarea, opinia celorlalti, testarea;

AUTOCUNOATEREA

Autocunoaterea i autoaprecierea corect este una dintre cele mai complexe i dificile forme ale cunoaterii umane. Aceasta pentru c ea se refer la realitatea psihic pe care, spre deosebire de realitatea fizic, material, este mai greu s o percepem, s o analizm, s-i precizm limitele i nuanele.

n al doilea rnd, aa cum o spune i cuvntul, autocunoatere, ea presupune c obiectul analizei i aprecierii este nsui subiectul care face acest demers investigativ. Aadar, n autocunoatere, subiectul i obiectul sunt una i aceeai persoan.

Un alt motiv care ngreuneaz autocunoatere este acela c nu exist strategii , elaborate i standardizate care s asigure precizia autocunoaterii.

Elevii se pot afla, deci, ntr-un mare impas n procesul descoperirii de sine pe care l pot considera ca pe un demers sisific. De aceea , strategiile prezentate la nceputul acestui curs, au rolul de a-i ajuta pe tineri s se deschid fa de sine, uznd de instrumente adecvate.

Evident, ntrebarea fireasc pe care ar trebui s o formuleze elevii , la sfritul conturrii unei imagini clare i obiective despre ei nii, ar fi : i acum c am vzut cine suntem cu adevrat, ce e de fcut?

Rspunsul constituie chiar tema acestui subcapitol, care precizeaz necesitatea adaptrii conduitei la scopuri i interesele formulate de elevi, n condiiile unei cunoateri de sine obiective.

Acest adaptare comportamental nu se sprijin pe sfaturi standardizate, soluia fiind una personalizat care, n funcie de fiecare situaie n parte, va cpta un anume specific.

EXEMPLE DE ACTIVITI

Activitatea 1

n oglind

Tinerii au frecvent o imagine interioar despre sine dar adeseori sunt prea timizi sau nesiguri cand trebuie s vorbeasc despre ei nii. Aceast activitate este conceput s i ajute s nceap s i exploreze adevrata personalitate i apoi s mprteasc celorlali ceva despre sine. Aceasta le ofer ansa s i

4

exploreze sentimentele i percepiile interioare i s afle c ceilali au valori i viziuni asemntoare. De asemenea, ofer posibilitatea formrii unei echipe ca i ocazia de a afla ceva mai multe despre ceilali.

Scop: Contientizarea de ctre elevi a unor elemente ce in imaginea de sine

Timp:Nu exist limit de timp dar, uzual, se aplic 10-15 minute.

Materiale: Coli A4 sau orice coal de hrtie i instrumente de scris.Procedeu :

Te rog s rspunzi la ntrebrile :

Cine sunt eu?, Cum sunt eu? Ce sunt eu?

O poi face n ce form doreti ( compunere, eseu, list de atribute). ncerc doar s fii sincer pentru ca imaginea pe care o prezini s fie ca o reflectare a ta n oglind.

Activitatea 2Floarea vieii mele

Scop:Este un exerciiu de autocunoatere ai crui itemi de identificare a

dominantelor personalitii n centrul crora se afl Eul: Cum sunt eu? Ce-mi place s fac? Ce am nvat pn acum?

Timp:Nu exist limit de timp dar, uzual, se aplic 10-15 minute.

Materiale: Coli A4 sau orice coal de hrtie i instrumente de scris.Procedeu :

Elevii vor fi solicitai s aprecieze pozitiv/ negativ acele atribuite care favorizeaz/ mpiedic realizarea profesional.

Cum sunt ?

Ce mi place? Ce am nvat ?

5

Activitatea 3Harta inimii

Scop:Este un exerciiu de autocunoatere ai crui itemi au rolul de a-l ajuta pe

elev sa contientizeze calitile personale reprezentative si trsturile negative pe care dorete sa le schimbe le el.Timp:

Nu exist limit de timp dar, uzual, se aplic 10-15 minute.Materiale: Coli A4 sau orice coal de hrtie i instrumente de scris.Procedeu :

Elevii vor fi solicitai s completeze inima de mai jos cu cele 4 compartimente.

6

Activitatea 4

Fereastra Johari

Scop:Fereastra Johari este un exerciiu de autocunoatere, prin intermediul

cruia elevii vor descoperi informaii despre ei, despre imaginea lor de sine i de care nu sunt contieni.

1. ARENA Ceea ce tiu eu despre mine i tiu i ceilali

2. ZONA OARBCeea ce nu tiu eu despre mine dar tiu ceilali

3. FAADA Ceea ce tiu eu despre mine dar nu tiu ceilali

4. NECUNOSCUT Ceea ce nu tiu eu despre mine dar nu tiu nici ceilali

1. ARENA conine informaii pe care le ti att tu ct i ceilali i servete ca baz n relaiile cu ceilali. Mrimea arenei arat calitatea relaiilor, cnd se interacioneaz liber i se schimb informaii. Comunicarea este facilitat, iar relaiile interpersonale sunt mai puternice.

2. ZONA OARB conine informaiile pe care alii le au despre tine, dar tu nu le tii. Sunt acele informaii care surprind imaginea / prerea pe care o au ceilali despre tine. Nu i sunt cunoscute aceste informaii pentru c cei ce le au nu i le aduc la cunotin n mod deliberat.3. FAADA conine informaii cunoscute numai de ctre tine: planuri de viitor,

idei, adevrata stare emoional, idealuri, talente etc. Din dorina de autoprotecie nu facem cunoscute aceste informaii celorlai, avem o faad n spatele creia ne ascudem.

4. NECUNOSCUTUL sentimente, abiliti, talente nc nedescoperite. n anumite situaii de via se pot descoperi caliti i dimensiuni nebnuite/ netiute ale propriei persoane, att ie ct i celorlali.

Timp:Nu exist limit de timp.

Materiale: Coli A4 sau orice coal de hrtie i instrumente de scris.Procedeu:

Elevii vor fi solicitai s completeze tabelul/ fereastra de mai sus. Mai nti se completeaz ochiul 1. Arena, de ctre elev, apoi colegii sunt rugai s completeze ochiul 2. Zona oarb, n final cnd foaia ajunge din nou la elev, acesta este rugat s completeze ochiul 3. Faada. Ochiul 4. Necunoscutul rmne necompletat

7

Activitatea 5

Fereastra Dori Scop:

Fereastra Dori este un exerciiu de autocunoatere, autoanaliz, de modificare a unor trsturi i de proiectare a unui plan de aciune; exerciiu prin intermediul cruia elevii vor descoperi informaii despre ei, despre resursele de care dispun, de care nu sunt contieni, fiindu-le oferite de ctre cei din jur chiar soluii pentru planuri de aciune, n vederea realizrii schimbrilor propuse.

1. Ceea ce vreau s schimb la mine pentru a-mi asigura succesul n carier i propuneri de schimbri ale celor din jur

2. Resursele (resurse psihice caliti, de timp i economice)de care cred ceilali c dispun eu pentru a realiza schmbrile

3. Resursele pe care m bazez n vederea realizrii schimbrilor (resurse psihice caliti, de timp i economice)

4. Ce mi propun ceilali s fac pentru a realiza schimbarea pe care vreau s o fac la mine. Plan de aciune.

Este recomandat s fie aplicat fereastra Dori dup ce anterior a fost aplicat i Fereastra Johari.Timp:

Nu exist limit de timp. Materiale: Coli A4 sau orice coal de hrtie i instrumente de scris.Procedeu:

Elevii vor fi solicitai s completeze tabelul de mai sus. Mai nti se completeaz ochiul 1. i 3., de ctre elev, apoi colegii sunt rugai s completeze ochiul 2., 4. i n 1., dac este cazul.Activitatea 6

Chestionare de evaluarea i autoevaluare a imaginii de sineScop:

Prin intermediul scalelor de mai jos, se poate realiza autocunoasterea elevilor dar si constientizarea cadrelor didactice asupra rolului acestora in procesul autocunoasterii. Primele trei chestionare propuse sunt adresate elevilor iar cel de-al patrulea profesorilor.

Sunt propuse urmatoarele instrumente:Scala Stimei de Sine Autoaprecierea imaginii de sineScala Dezirabilitatii Sociale

1. Scala Stimei de Sine

Instructaj: Citete cu atenie enunurile de mai jos si rspunde fcnd un- X in rubrica corespunztoare ie din foaia de rspuns.1. Cred ca sunt un om de valoare sau cel puin la fel ca alii.2. Cred ca am cteva caliti remarcabile.3. In general nclin sa cred ca nu sunt realizat.4. Pot sa fac lucruri pe care le fac majoritatea copiilor.

8

5. Cred ca am prea multe defecte.6. Am o atitudine pozitiv faa de mine.7. In general sunt mulumit de mine.8. As vrea sa am mai mult respect fata de mine.9. Din cnd n cnd am impresia ca sunt inutil.10.Uneori cred ca nu sunt bun de nimic.

Foaie de rspuns:

Nr. itemuluiSCALA DE RASPUNSURIDA NU

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.

Interpretare: Prelucrarea rezultatelor se realizeaz difereniat pe grupe de ntrebri. La ntrebrile 1, 2, 4, 6, 7 pentru rspunsul DA se acord un punct, iar la ntrebrile 3, 5, 8, 9, 10, pentru rspunsul NU se acord cte un punct. Dup adunarea numrului de puncte, dac totalul este mai mic de 7, nseamn c acea persoan exprim o atitudinea negativ fa de sine, dac totalul este ntre 7 i 10 elevul are o stimde sine pozitiv.

2. Autoaprecierea imaginii de sine

Scala Autoaprecierii Imaginii de SineAceasta scala reprezint o lista de adjective ce trec in revista o serie de caracteristici pozitive si negative ale Eu-lui. Lista nu conine rspunsuri bune sau greite, ci doar informaii despre felul in care se vede fiecare.

Instructaj: Citii adjectivele de mai jos, apoi marcai cu X in coloana Cum sunt in

prezent fiecare cuvnt care, dup prerea dumneavoastr, exprima o trstura ce va caracterizeaz. Apoi, far s privii semnele deja facute, recitii lista. Acum notati cu O in coloana Cum as dori s fiu, fiecare cuvnt care exprim insusirea pe care ai dori sa o avei daca ai putea fi o persoana ideal.

Notare: Pentru a afla scorul, se acorda un punct pentru fiecare adjectiv notat in

ambele coloane, cu X, respectiv O, ca si pentru cele care in ambele coloane nu au primit nici un semn. Daca un adjectiv este notat doar in una din coloane, el nu primete nici un punct. Pentru obinerea notei totale se face suma punctelor.

Interpretare: Existenta unui acord de cel puin 75% (un punctaj de cel puin 24)

sugereaz un nivel rezonabil al confortului psihic si o discrepanta nesemnificativa intre Eul actual si Eul ideal. Un punctaj sub 24 semnific un disconfort psihic si, implicit, o discrepana mare intre Eul actual i Eul ideal.

9

Autoaprecierea imaginii de sine

Cum sunt in prezent

Itemi Cum as dori sa fiu

EmotivImpresionabilPlin de umorIndependentPrietenosAmbitiosInteresantCinstitAtragatorRezervatEntuziast SensibilDemn de incredereInteligentComodVeselInvidiosEnergicPoliticosLinititIscusitSigurMaleabilInteriorizatFragilSincerRelaxatPuternicCinicImpulsivApatic

3. Scala Dezirabilitii Sociale

Furnizeaz o msur a tendinei de a da rspunsuri dezirabile pentru a produce o buna impresie, scorurile ridicate, indicnd o mare nevoie de aprobare sociala.

Instructaj:

10

Mai jos sunt prezentate un numr de 33 de enunuri reprezentnd atitudini si trsturi de personalitate. Citii cu atenie fiecare enun si decidei daca este adevrat (A) sau fals (F) in cazul dumneavoastr. ncercai sa nu pierdei mult timp cu rspunsul si evaluai pe rnd toate enunurile. In coloana alturat marcai cu semnul X rspunsul ales

Notare:Se acord cte un punct la rspunsurile: A 1, 2, 4, 7, 8, 13, 16, 17, 18, 20,

21, 24, 25, 26, 27, 29, 31, 33; F 3, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 19, 22, 23, 28, 30, 32. Se calculeaz numrul de rspunsuri date care concorda cu acestea si se obine numrul total de acorduri, care reprezint scorul subiectului.

Interpretare: Scoruri sczute (0-8) subiectul a dat rspunsuri intr-o direcie dorita de ctre alii, deci

acceptate social; fie nu l deranjeaz cnd ali oameni considera ca se comporta indezirabil social, fie dorete sa fie privit ca o persoana rzvrtit social (dezirabilitate sociala sczut).

Scoruri medii (9-19) subiectul a rspuns ca doua treimi dintre oamenii care completeaz testul;

scorurile incluse aici reprezint o combinaie de rspunsuri dezirabile si nedezirabile social, combinaie ce exprima un echilibru relativ in modul de comportament cotidian.

Scoruri mari (20-33) a fi privit ca acceptabil este un lucru foarte important pentru subiect;

mrimea scorului reflecta nevoia pe care o are de a fi aprobat de ctre alii.

Scala Dezirabilitii SocialeItemi:

A F 1. nainte de a vota pe cineva ncerc sa aflu date despre candidat.2. Nu ezit sa-mi las treburile deoparte ca sa ajut pe cineva aflat la nevoie.3.Imi este cteodat greu sa-mi continui munca daca nu sunt incurajat.4.Niciodata nu mi-a displacut cineva foarte mult.5.In diferite ocazii nu ma indoiesc de abilitatea mea de a reusi in viata.6. Cteodat m simt insuportabil cnd nu-mi iese bine ceea ce fac.7. Totdeauna sunt atent la felul in care m mbrac.8. Acas mnnc la fel de frumos ca atunci cnd sunt la restaurant.9. Daca as putea merge la un film fr sa pltesc si as fi sigur ca nu m vede nimeni, probabil ca as face-o.10. Rareori renun la ceva pentru ca nu am ncredere in abilitatea mea de a face acel lucru. 11. mi place uneori s brfesc.12. Mi s-a ntmplat s simt rzvrtire fa de persoane cu autoritate chiar daca am tiut c au dreptate.13. Indiferent cu cine vorbesc sunt ntotdeauna un bun asculttor.14. mi pot reaminti cnd am fcut-o pe bolnavul ca sa iesdintr-o situaie.15. Au fost ocazii cnd am profitat de altcineva.16. Sunt ntotdeauna gata sa recunosc daca am fcut o greeal.17. Totdeauna ncerc sa fac ceea ce propvduiesc.

11

Itemi ( continuare) A F18. Nu gsesc ca este deosebit de greu sa ai de-a face cu oameni care vorbesc tare sau care sunt nesuferii.19. Cteodat ncerc s fiu mai degrab chit cu cineva dect s iert i s uit.20. Cnd nu tiu ceva nu-mi pas dac recunosc sau nu.21. M port totdeauna frumos cu oameni dezagreabili.22. Uneori am insistat s fac ceva cu propriile mele puteri.23. Mi s-a ntmplat s simt ca am dus de rp ceva.24. Niciodat nu m-am gndit sa las pe cineva sa fie pedepsitin locul meu pentru ceea ce am fcut eu ru.25. Niciodat nu am detestat situaia in care mi s-a cerut sa ntorc o favoare fcut mie.26. N-am fost niciodat enervat cnd oamenii si-au exprimat idei foarte diferite de ale mele.27. Niciodat nu am fcut o lunga cltorie fr s controlez bine sigurana ei.28. Mi s-a ntmplat sa fiu foarte invidios pentru norocul altuia.29. Aproape niciodata nu am simit indemnul/nevoia de a supara pe cineva.30. Cteodat m irit oamenii care-mi cer favoruri.31. Niciodat nu am simit c am fost pedepsit fr motiv.32. Cteodat am gndit ca oamenilor care au necazuri li se ntmpl astfel numai pentru c primesc ceea ce merit.33. Niciodat n-am spus ceva deliberat pentru a rni simmintele oamenilor.

Activitatea 7

Analiza DOTSScop:

Acest exerciiu are rolul de a-l pune pe elev s efectueze o analiz, care s-l ajute s continetizeze asupra situaiei reale, ansele, un eventual plan de aciune n vederea lurii deciziei privind opiunile colare.

Timp:Nu exist limit de timp dar, uzual, se aplic 10-15 minute.

Materiale: Coli A4 sau orice coal de hrtie i instrumente de scris.Procedeu :

Te rog s da un rspuns ct mai sincer:,,Ce sanse am?

,,Cum sunt?,,Ce voi face?

,,Cum voi face fata? SANSERaspunsul la intrebarea ,,Ce sanse am? lund in considerare posibilitatile accesibile. IDENTITATERaspunsul la intrebarea ,,Cum sunt? lund in considerare ce pot oferi i ce urmresc.

12

DECIZIARaspunsul la intrebarea ,,Ce voi face? identificand i rezolvnd dilemele personale. TRANZITIERaspunsul la intrebarea ,,Cum voi face fata? anticipnd consecinele i gsind soluiile.

Modulul II .COMUNICAREA i ABILITILE SOCIALEDefiniii. Comunicarea ca proces.Comunicarea uman este procesul prin care emitem opinii, valori, norme, percepii ctre un receptor. Comunicarea este un proces prin care un individ transmite stimuli cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi. Comunicarea reprezint procesul prin care un Emitor transmite un mesaj sub forma unui Cod prin intermediul unui Canal ctre un Receptor.

13

Comunicarea reprezint un ansamblu de principii i norme care traverseaz planul gndirii i cel comportamental.

Mesajul elaborat de o Surs este codificat de un emitor sub forma unor semnale care parcurg un Canal, pe traseul cruia poate s sufere distorsionri ca urmare a interveniei unei surse de zgomot, dup care parvin la Receptor care le decodific i l ncredineaz destinatarului.Procesul comunicriiPrin procesul de comunicare ncercm s convingem, s explicm, s influenm, s educm, s informm sau s ndeplinim orice alt obiectiv.Scopurile principale ale procesului de comunicare:S fim receptaiS fim neleiS fim acceptaiS provocm o reacieCnd nici unul dintre aceste obiective nu este atins nseamn c procesul de comunicare nu s-a realizat. Acest lucru se poate ntmpla din cauza mai multor factori care apar n proces.Unul din factori l reprezint nelesul cuvintelor. Individualitatea noastr este principala barier n calea unei bune comunicri. n cursul procesului de nvare a limbii materne, am atribuit acelai neles cuvintelor, ns singura legtur dintre un cuvnt i lucrul sau obiectul pe care l reprezint, este asocierea pe care un grup de oameni a decis s o fac.Contextul sau situaia reprezint un alt factor care influeneaz comunicarea. O persoan poate atribui nelesuri diferite acelorai cuvinte la momente i n contexte diferite. Esenial este s adaptm sensul cuvintelor fiecrei situaii i s stpnim bine aceste sensuri pentru a nu crea confuzii.Barierele n calea comunicrii le constituie diferena de percepie, concluziile grbite, stereotipiile, lipsa de cunoatere, lipsa de interes, dificultile de exprimare, emoiile i personalitatea.Diferenele de percepie reprezint modul n care noi privim lumea. Acest mod este influenat de experienele noastre anterioare, astfel c persoane de diferite vrste, naionaliti, culturi, educaie, ocupaie, sex, temperamente vor avea alte percepii i vor interpreta situaiile n mod diferit.Concluziile grbite intervin n situaiile n care vedem ceea ce dorim s vedem i auzim ceea ce dorim s auzim, evitnd s recunoatem realitatea.Stereotipiile reprezint situaiile n care tratm diferite persoane ca i cnd ar fi una singur (ex: Dac am cunoscut un miner, i-am cunoscut pe toi).Lipsa de cunoatere vom ntmpina ntotdeauna dificulti n a comunica cu cineva eficient atunci cnd respectivul are o educaie diferit de a noastr sau ale crui cunotine n legtur cu un anumit subiect de discuie sunt mult mai reduse.Lipsa de interes una din cele mai mari bariere n calea comunicrii este lipsa de interes a interlocutorului fa de mesajul emis. n astfel de situaii, se

14

acioneaz cu abilitate pentru a direciona mesajul astfel nct s corespund intereselor celui ce primete mesajul.Dificultile de exprimare apar atunci cnd emitorul are probleme n a gsi cuvintele potrivite pentru a-i exprima ideile. Lipsa de ncredere, vocabularul srac, emoiile pot duce la devierea sensului mesajului.Personalitile celor doi factori, Emitorul i Receptorul, care intervin n procesul comunicrii joac un rol extrem de important. Trebuie s ne adaptm propria persoan, s ne controlm temperamentul i limbajul n funcie de personalitatea i de starea de spirit a interlocutorului, aa nct mesajul s fie receptat n forma pe care noi am dorit s o transmitem.

Consecintele manifestarii acestor bariere in comunicare:- aparitia conflictului;- diminuarea stimei de sine a interlocutorului;- aparitia resentimentelor, a dificultatilor de relationare;- adoptarea atitudinilor defensive, retractile/ agresive;- inhiba capacitatile rezolutive ale individului, scade implicarea in activitate.

Conflictul- Este o parte fireasca, inevitabila a procesului de comunicare;- Presupune prezenta concomitenta a intereselor/nevoilor/valorilor diferite, contradictorii , impiedicand comunicarea adecvata intre persoanele aflate in situatia respectiva;- Constituie o oportunitate in autocunoastere si dezvoltare personala, in masura in care persoanele implicate in conflict accepta sa-si recunoasca vulnerabilitatea, sa-si asume raspunderea si consecintele actiunilor personale, precum si propria contributie la aparitia problemei.

Obstacole in calea rezolvarii conflictului- Tendinta naturala de a explica mai intai care este punctul nostru de vedere;- Ineficienta noastra ca ascultatori;- Teama de a pierde stima, aprecierea celorlalti daca am recunoaste ca am facut ceva gresit;- Presupozitia ca noi vom pierde iar celalalt va castiga.Comunicarea de grupEste influentata de caracteristici ale dinamicii de grup: - coeziunea grupului, - fenomenul conducerii (leadership),- influenta sociala.

Coeziunea grupului: se defineste ca dorinta membrilor grupului de a fi impreuna, de a

desfasura activitati impreuna; se refera la unitatea membrilor grupului, la atmosfera pozitiva existenta

sau nu in grup; Intre coeziune si comunicare este o relatie direct proportionala si de

influenta reciproca;

Factorii care cresc coeziunea grupului pot fi:- Interni: - sistemul de norme ( nevoia de reguli clare, lipsite de ambiguitate),

15

- marimea grupului ( cand grupul este mai mic interactiunile si comunicarea sunt mai frecvente),- similaritatea intre membrii grupului ( interesele, preocuparile, scopurile comune cresc coeziunea)- Externi : -sistemul de recompense pentru performanta grupului (sa vizeze grupul in ansamblul sau, pentru a spori coeziunea, altfel notele date individual vor interfera cu coeziunea grupului) (vezi Exemplul nr 1),- amenintarile pe care le primeste grupul cresc coeziunea (vezi Exemplul nr 2)

Exemplul nr 1In scoala se incurajeaza munca in grup dar notele se dau individual; in consecinta scade motivatia si implicarea in sarcina de grup, responsabilitatea disipandu-se in cadrul grupului; fiecare este centrat pe reliefarea propriei contributii la sarcina, indiferent de rezultatul final. O modalitate de interventie este acordarea unei note pentru tot grupul.

Exemplul nr2 Profesorul este perceput ca o amenintare pentru grupul de elevi, in special daca apare o problema, se incalca o norma formala; elevii se coalizeaza si considera automat ca profesorul este de partea cealalta a baricadei. In astfel de momente trebuie subliniat scopul comun pe care il impartasesc toti, similaritatea dintre ei, stimulandu-se cooperarea profesor-elevi

Fenomenul conducerii (leadership)

Liderul- in sens larg- este orice persoana care indeplineste oficial sau isi asuma spontan (lider formal/informal) functii de conducere.- Liderul grupului este centralizatorul comunicarilor de grup (lui ii sunt adresate cele mai multe mesaje si el este cel care transmite mesajele cu impactul cel mai mare)

Caracteristici de personalitate ale liderului: - autoeficacitate perceputa, - locus de control intern ( se considerea responsabil pentru ceea ce i se intampla, nu crede ca se afla la mana destinului),- dominanta, empatie, sensibilitate la nevoile celorlalti,- nonconformismul social, inteligenta, creativitate, perspicacitate

Influenta sociala- Reprezinta modul in care o persoana isi modifica comportamentul, opiniile, in prezenta reala sau perceputa a celorlalti.

Exista trei dimensiuni bipolare ale influentei sociale:- conformism/independenta sociala;- complianta/ asertivitate;- obedienta sau supunere / sfidare;Principii pentru comunicarea eficienta in grup, la scoala- Criterii dinainte stabilite pentru formarea grupurilor ( sa fie diversificate dar echivalente ca abilitati scolare sau ca tip de persoana, sau sa existe niveluri diferite, cu sarcini specifice);

16

- Continuitatea interactiunilor de grup ( in situatii si sarcini diferite, pentru a forma retele de comunicarea);- Interdependenta membrilor grupului (stimularea colaborarii astfel incat realizarea rolului fiecaruia sa depinda de realizarea sarcinilor altor membrii ai grupului);- Asumarea responsabilitatii personale pentru activitatea proprie.- Atentie acordata formarii de abilitati sociale ( abilitati de comunicare, relationare);- Profesorul este un facilitator al interactiunii, va oferi sugestii, nu solutii.

Tipuri de comunicare socialn funcie de numrul participanilor i tipul de relaie dintre ei, exist cinci tipuri de comunicare:Comunicarea intrapersonal, n care Emitorul i Receptorul sunt aceeai persoan. Dei nu presupune existena unor comunicatori distinci, dialogul interior pe care l purtm cu noi nine reprezint un autentic proces de comunicare, n care i afl locul chiar i falsificarea informaiei n vederea inducerii n eroare a interlocutorului (ne referim la situaia, destul de frecvent, a oamenilor care se mint sau amgesc ei nii).Comunicarea interpersonal diadic presupune strict doi participani i prezint calitatea de a influena opiniile, atitudinile sau credinele oamenilor.Comunicarea de grup este o alt ipostaz a comunicrii interpersonale ce presupune ns mai mult de doi participani. Limita superioar variaz de la caz la caz, dar, n general, sunt considerate tipice pentru aceast form de comunicare grupurile ,,mici, cu cel mult 10-15 participani (ex: brainstorming).Comunicarea public implic prezena unui Emitor unic i a unei multitudini de Receptori (este cazul prelegerilor, discursurilor).Comunicarea de mas presupune prezena obligatorie a gate-keeper-ului. El se prezint ca un productor instituionalizat de mesaje adresate unor destinatari necunoscui. Acest tip de comunicare se caracterizeaz printr-o slab prezen a feed-back-ului. Mesajele mbrac cele mai variate forme (carte, pres scris, transmisii radio sau TV).I. Comunicarea verbal . Oralitatea. Uurina de exprimare depinde de:a) caracteristicile personalitii dvs.b) calitile vocale enunarea i pronunareac) caracteristici ale personalitii celor cu care venii n contact.Trsturile comunicrii verbale eficienteClaritate. Presupune capacitatea de exprimare clar a ideilor. Exprimarea trebuie s fie simpl, iar materialul s fie astfel organizat nct s poat fi uor de urmrit. Nu trebuie s ncercai s impresionai auditoriul folosind cuvinte lungi i complicate. Acuratee. Trebuie s v asigurai c expresiile i cuvintele pe care le folosii exprim exact ceea ce dorii s spunei. Vei avea deci nevoie de un vocabular suficient de bogat pentru a putea alege cuvintele cu neles precis n vederea atingerii scopului propus. Faptele la care v referii trebuie s fie corecte. Empatie. ncercai ntotdeauna s fii curtenitori i prietenoi. Orict de suprai ai fi, ncercai s v stpnii emoiile i s rmnei cel puin calm. Cel mai bun mod de a rmne prietenos i amabil este de a v pune n locul celeilalte persoane. ncercai s simii ceea ce simte cealalt persoan. Punnduv n locul ei, vei stabili o empatie cu aceasta. Totui, nu trebuie s fii mereu de acord cu ea sau cu ideile sale, dar v va ajuta s fii nelegtor i rbdtor. Expresia feei i tonul vocii sunt evident importante, n special n discuiile de grup sau interviuri.Sinceritate. Aceasta nseamn n realitate a fi natural. Este ntotdeauna un pericol ca atunci cnd se discut cu persoane necunoscute sau cu un statut social

17

mai nalt, s devenim rigizi i stngaci sau s ncercm s simulm. Asta provine din lipsa de ncredere n sineRelaxarea. Cea mai bun metod de a v elibera de dificultile de vorbire este relaxarea. Atunci cnd suntem stresai i avem muschii ncordai, nu mai putem fi naturali. Micrile brute sunt, de asemenea, rezultatul tensiunii acumulate. ncercai s respirai profund. Dac rmnei nemicai i ncordai, atunci v putei bloca respiraia involuntar. Dac respirai natural, sau mai profund dect de obicei, atunci muchii vor fi mult mai relaxai iar efectul va fi n favoarea dvs.Contactul vizual. Limbajul trupului are o foarte mare importan n comunicare. Direcia privirii i mobilitatea ei sunt factori importani n sincronizarea unui dialog. Un vorbitor care nu se uit niciodat spre cel care l ascult ar putea transmite mesaje de tipul: ,,Nu m intresezi, ,,Nu-mi placi, ,,Nu sunt prea sigur , ,Nu sunt sigur pe ce spun sau chiar ,,S nu crezi ce-i spun.Atunci cnd vorbii, stabilii un contact vizual cu cel care v ascult. Nu v ndreptai privirea spre birou, spre genunchi sau spre fereastr. Dac vorbii unui grup mare, cuprindei-l cu privirea astfel nct fiecare individ s se simt observat. Ei vor prefera o uoar pauz a vorbitorului, care demonstreaz interesul lui n modul de a-i privi, asigurnd o fluen a discursului, spre deosebire de cel care citete cu capul n jos, fr a da importan auditoriului.nfiarea. Felul n care eti privit arat ct de bine v neleg ceilali. nfiarea ta reflect modul n care te priveti pe tine nsui propria imagine. Cel care te ascult nu te poate ajuta prea mult, ns poate nregistra aparena, nfiarea ta i atunci el va primi, prin metacomunicare, o imagine a modului n care te pori, cum te ngrijeti, chiar i ce vestimentaie preferai. n cele mai multe situaii de dialog oamenii privesc vorbitorul i l judec chiar nainte de a vorbi.O hain atractiv, o inut vestimentar ngrijit este deosebit de important n situaiile formale: ntlniri publice, interviurile pentru angajare, conferine etc.Postura. Poziia corpului este de asemenea important pentru procesul de comunicare. O persoan care se sprijin de perete sau st aplecat nainte pe scaun n timp ce transmite un mesaj verbal unei alte persoane, surprinde neplcut, demonstrnd o atitudine de oboseal, plictiseal sau neglijen.ntotdeauna, n acest caz, asculttorii vor fi impresionai neplcut.Un element important al comunicrii const n examinarea posturii dvs. cum stai n picioare cnd vorbii poziii care vor pune n eviden i calitatea discursului dvs. dar, mai ales, v influeneaz vocea. Pentru a v ameliora i perfeciona postura cnd vorbii, trebuie s avei n vedere patru caracteristici foarte importante: vioiciunea, plcerea, distincia i expresivitatea. Ele vor influena i calitile vocale.n comunicare se disting cinci stiluri de transmitere de informaii:Stilul rece caracterizeaz formele de comunicare necooperativ, n care Emitorul nu i cunoate Receptorul, iar acesta din urm nu e n msur s influeneze n vreun fel discursul celui dinti. E cazul unor emisiuni de radio sau TV, cu texte atent elaborate tocmai pentru c se tie c inexistena feed-back-ului face imposibil ajustarea lor pe parcurs.Stilul formal corespunde adresrii ctre un auditoriu numeros, ale crui reacii sunt perceptibile pentru vorbitor. Discursul prezint un nivel nalt de coeren. Se evit sistematic repetiiile, recurgerea la expresii argotice sau prea familiare, elipsele i lsarea n suspensie a unor propoziii ncepute.Atunci cnd destinatarul este un singur individ, folosirea stilului formal corespunde inteniei de a marca o distan n raport cu persoana acestuia.Stilul consultativ e cel al discuiilor cu caracter profesional, de afaceri, al negocierilor i tratativelor. Participarea interlocutorului la dialog este aici activ.Stilul ocazional e specific conversaiilor libere ntre prieteni. Dispare aici baza informaional minimal pe care ar urma s se construiasc dialogul. Participanii

18

trec fr restricii de la un subiect la altul ntr-o manier decontractat, dar i mai neglijent. i fac apariia expresiile eliptice, elementele de argou etc.Stilul intim se caracterizeaz prin recurgerea la un cod personal, care nu mai are drept obiectiv comunicarea unor date exterioare, ci ofer informaii despre strile i tririle intime ale subiectului.II. Comunicarea non-verbal Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cte ori comunicm, trimitem n exterior mesaje i prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cnd scriem sau vorbim, noi totui comunicm ceva, uneori neintenionat.1. Comunicarea sonorCirca 38% dintre mesajele transmise ntr-o interaciune personal sunt de ordin vocal, fr a fi cuvinte.Ele aparin parametrilor ,,muzicali ai limbajului (timbrul, intonaia, ritmul, pauzele, tonul, nlimea, intensitatea vocii), fie repertoriului, destul de bogat, de sunete nearticulate pe care omul este capabil s le emit. Acestea din urm ndeplinesc funcii diferite, de la cea expresiv a oftatului, trecnd prin rolul fatic al cte unui ,,h strecurat n conversaie pentru a-l convinge pe interlocutor c este urmrit cu atenie, i pn la metalingvistica tuse semnificativ, ce semnaleaz necesitatea citirii mesajului ntr-o cheie deosebit fa de modul de decodificare practicat pn atunci.2. Comunicarea gestual. KinezicaKinezica se definete ca fiind modalitatea de comunicare prin intermediul gesturilor i al mimicii.Interpretarea diferit dat aceluiai gest n zone geografice diferite i posibilitatea exprimrii aceleiai idei prin gesturi neasemntoare pledeaz pentru prezena arbitrariului i n acest domeniu. Astfel, desenarea unui cercule cu degetele mare i arttor unite la vrf nseamn ,,O.K. n America, ,,zeroIII. Comunicarea scris Trsturile specifice ale comunicrii scrise n raport cu cea oral au fcut obiectul unui mare numr de cercetri.Textele scrise se disting de discursul oral prin urmtoarele particulariti:- tendina de a utiliza cuvinte mai lungi;- preferina pentru nominalizare acolo unde vorbitorii recurg, de obicei, la verbe cu acelai neles;- folosirea unui vocabular mai variat;- recurgerea mai frecvent la epitete;- ocurena mai sczut a pronumelor personale;- preferina pentru propoziiile enuniative n defavoarea celor exclamative;- grija de a formula idei complete;- eliminarea repetiiilor.Atunci cnd scriem e recomandabil ca elementele eseniale ale mesajului s fie plasate n prima parte a frazei, unde prezint ansele maxime de a se fixa n memoria cititorului.IV.Metacomunicarea este ultimul nivel al comunicarii; presupune mai mult decat decodarea si interpretarea mesajului implica si pozitionarea receptorului fata de continutul care i-a fost transmis.

MODELUL ICEBERG-ULUICuvinte: 5-7%Tonul vocii: 13-15%Limbajul corporal:

- ochii 35%- corp, expresii faciale, gesturi 45%.

19

Modelul ghetarului sugereaza cat de importanta este comunicarea nonverbala (ochii si corpul constituie 80% din impresia totala). Aceasta inseamna ca prin expresia corporala, persoana isi dezvaluie starea mentala si emotionala, simpatia sau antipatia inconstiente fata de partenerul de discutieAsadar, intr-o situatie de comunicare, este esential sa existe o corespondenta intre exprimarea corporala si cea verbala.

O serie de cercetari de psihologie sociala arata ca 90 % din opinia despre o persoana se construieste in primele 50 de secunde ale intalnirii; prima impresie se schimba foarte greu.

MODUL III MANAGEMENTUL INFORMATIILOR SI AL INVATARII

Managementul informatiilor se refera la identificarea, evaluarea si utilizarea adecvata a informatiilor pe care le avem la dispozitie la un moment dat, pentru a rezolva probleme si a lua decizii optime.

- Presupune formarea unor abilitati:a) De identificare/cautare a informatiilor;b) De evaluare si prelucrare a informatiei;c) De utilizare eficienta a informatiei;

a) Identificarea si cautare informatiilor presupune cunoasterea de

catre elevi :

Tipuri de informatii (dupa suportul comunicarii):a. Informatie pe suport scris (carti, reviste, brosuri, pliante etc.)b. Informatie orala (cursuri, prelegeri, casete )

20

c. Informatie pe support electronic (discheta, CD, internet, TV)

Sursele de informare:-surse formale: manuale, biblioteci, programe mass-media educative:-surse informale: emisiuni de divertisment, experienta directa, reteaua sociala;

Strategii de cautare a informatiilor Tehnica Celor 6 pasi:

d. Pasul 1- definirea sarcinii: precizarea tipului de informatie cautata e. Pasul 2- identificarea surselorf. Pasul 3- localizarea surselor si accesarea lorg. Pasul 4 utilizarea informatieih. Pasul 5- sintezai. Pasul 6- evaluarea

b) Evaluarea si prelucrarea informatiilor solicita elevilor angajarea capacitatii de gandirii critica in analiza sursei si a mesajului transmis de aceasta.

Prelucrarea informatiei este influentata de :- Sursa informatiei (credibila, autentica si atractiva);- Forma mesajului ( lungimea, discrepanta fata de parerea initiala a

individului, caracterul amenintator al mesajului, trairile positive associate);- Caracteristicile de personaliatate ale celui ce prelucreaza informatia (tipul

de argumente preferate- cognitive/ emotionale, valorile persoanei);

c) Utilizarea informatiilor-Relatia dintre DATE (simboluri, informatii potentiale)-INFORMATII (date prelucrate+ semnificatie)-CUNOSTINTE (continuturi informationale+ valoare de adevar)

Informatia= materie prima pentru: - rezolvarea de probleme- luarea de decizii

Etapele rezolvarii de probleme:- recunoasterea problemei;- definirea problemei;- cautarea de solutii alternative;- luarea deciziei;- aplicarea solutiei alese;- evaluarea consecintelor;

TEHNOLOGIA INFORMATICA SI DE COMUNICARE (TIC)

Avantaje Dezavantajeo facilitarea comunicarii la

distanta (e-mail, chat-room)o sustinerea acumularii de

cunostinte (stocarea si

o dependenta de tehnologieo confidentialitatea informatiilor

( nu poate fi pe deplin asigurata)

21

organizarea informatiilor)o acces la surse variate de

informatii (biblioteci virtuale, site-uri, soft-uri educationale)

o eliminarea constrangerilor de timp si spatiu ( invatamantul la distanta)

o securitatea informatiilor (pirateria)

o acces contra-cost la informatiile valoroase)

o pierderea caracterului personal al relatiilor interumane ( anonimatul)

Localizarea informatiilor pe InternetSe poate face prin:- introducerea adresei corecte a site-ului ( ex: www.edu.ro)- utilizarea cuvintelor cheie care descriu cel mai bine domeniul vizat

Motoare de cautare-programe special create pentru identificarea locatiei unor continuturi informationale (web site-uri), in functie de niste date input;- Exemple: Google, Yahoo, Alta Vista, cauta.ro, go.ro,

Portalurile- Este considerat un web site cu functii multiple, creat in scopul de a reuni

informatii relevante din mai multe domenii;- Ofera continuturi informationale permanent actualizate;- Ex: http://www.xportal.3x.ro/PORTALURI.html

MANAGEMENTUL INVATARII

-Presupune autoreglarea de catre elev a propriei invatari.

-Autoreglarea invatarii presupune : aspecte motivationale ; aspecte strategice.

Aspecte motivationale Motivatia pentru invatare este rezultatul unui complex de factori culturali, contextuali si individuali

a) Factori culturali-valoarea acordata invatarii de tip scolar;-tipurile de interactiune incurajate de activitatea de invatare (cooperare/ competitie);-conceptii despre competente (teoretice si practice);-experienta de invatare asigurata (masura in care deprinderile academice sunt utilizate in activitatile curente);

b) Factori contextuali (mediu educational)-tipul de sarcina (cele atractive sunt motivante)-autonomia (oportunitatile oferite pentru a lua initiative sau pentru a deveni mai responsabili);-recunoasterea progreselor prin acordarea recompenselor formale/informale;

22

-munca in grup (cooperarea genereaza interactiuni positive si o motivatie de invatare pe termen lung);-evaluarea ( evitarea erorilor de evaluare);-timpul optim pentru sarcina de invatare ( prea scurt/ lung- inhibare, demotivare);

c) Factori individuali-valoarea acordata sarcinii de invatare de catre elev ( e cu atat mai mare , cu cat sarcina coreleaza cu scopurile personale);-expectante legate de rezultatele invatarii (convingerile despre autoeficacitate, despre controlul asupra invatarii, atribuirile date cauzelor succesului/escului in invatare)Ex: Dupa locul controlului, succesul/ esecul pot fi atribuite cauzelor interne ( abilitatilor, efortului depus, dificultatii sarcinii), sau celor externe (norocului/ ghinionului, altora)-reactiile emotionale legate de sarcinile de invatare (nivelul anxietatii)

Strategii motivationale

- De control cognitiv ( ex: ignorarea voluntara a alternativelor attractive, formularea unor autoinstructiuni positive);

- De control emotional ( controlul emotiilor cere pot amana/ inhiba actiunea; reamintirea punctelor tari si a resurselor disponibile);

- De control al mediului (manipularea distractorilor din mediu, de ex: zgomotele);

Aspecte strategice ale invatarii

a) Strategii de elaborare asupra materialului ( de interpretare si imbogatire a cunostintelor ce au ca scop intelegerea materialului si corelarea lui cu informatiile stocate anterior); gandire critica

b) Strategii de organizare a materialului:Organizarea materialui se refera la gruparea informatiilor in structuri coerente pentru a asigura o buna asimilare.Strategii de organizare: extragerea ideilor principale, reprezentarea grafica sub forma de harta, grafic, tabel, realizarea de rezumate

c) Stiluri de invatare Se refera la preferinta constanta a elevului pentru anumite tehnici si strategii de invatare.

Dupa modalitatea senzoriala:- stilul visual;- stilul auditiv;- stilul kinestezic;

Dupa tipul de inteligenta:- inteligenta lingvistica;- inteligenta logico-matematica;- inteligenta spatiala;- inrteligenta muzicala;

23

- inteligenta kinestezica;- inteligenta interpersonala;- inteligenta intrapersonala;

MODULUL IVPLANIFICAREA CARIEREI

Cariera, denumire care provine din limba francez, este neleas n limba romn ca profesie, ocupaie, iar prin extensie fie ca situaie bun, fie ca poziie n societate . Dicionarul englez de resurse umane o definete drept slujb pentru care ai fost pregtit i pe care te atepi s o faci toat viaa .

nelesul curent al conceptului de carier este pus n legtur cu ideea de evoluie sau de avansare a unui individ ntr-un anumit domeniu de activitate cu scopul de a obine mai muli bani, responsabilitate mai mare, mai mult prestigiu i mai mult putere.

Carier interaciunea dintre rolurile de munc i alte roluri de via ale unei persoane, incluznd att munca pltit, ct i pe cea nepltit. Oamenii creeaz patternuri de carier pe msur ce iau decizii privind educaia, munca, familia i alte roluri de via.

Termenului de carier i se atribuie, de ctre diferii autori, nelesuri multiple:

24

privit sub aspectul mobilitii, a ascensiunii ntr-o organizaie, cariera este perceput ca avansare;

privit ca ocupaie, se apreciaz c anumite ocupaii constituie o carier (militari, profesori, manageri), pe cnd alte ocupaii sunt proiectate drept posturi (osptar, ofer, vnztor etc.);

ntr-o alt viziune, cariera este perceput ca o succesiune de posturi de-a lungul vieii sau o succesiune de funcii n ordinea cresctoare a prestigiului prin care trece angajatul n mod ordonat, dup o regul previzibil

cu referire la persoan, cariera este vzut ca o succesiune evolutiv de activiti profesionale i poziii profesionale pe care le atinge o persoan ca i atitudinile, cunotinele i competenele dezvoltate de-a lungul timpului ;

ntr-o abordare subiectiv, cariera este prezentat ca o serie de roluri legate de experiena pe parcursul vieii (propriile concepii, aspiraii, succese, insuccese etc.), o succesiune de roluri n munc ale unui individ sau o succesiune de experiene separate, corelate ntre ele;

sub aspectul perceperii individuale, cariera este considerat o succesiune de atitudini i comportamente, asociate cu experienele i activitile de munc pe parcursul vieii personale. Aceast abordare face referire att la cariera subiectiv dat de experiene i roluri care apar n viaa individului, ct i la cariera obiectiv care are la baz atitudinile i comportamentele pe postu

Dezvoltarea carierei Constelaia factorilor economici, sociologici, psihologici, educaionali, fizici i de ans care se combin pentru a modela cariera unei persoane (Sears, 1982).

Toate aspectele vieii umane aflate n devenire i cu o dinamic specific n diferite planuri (Gysbers, 1994), adic:

- autocunoaterea i formarea deprinderilor de relaionare interpersonal;

- educaia i formarea profesional iniial;- asumarea de diferite roluri n via;- modul de integrare, trire i planificare a diferitelor evenimente ale

vieiiOrientarea n carier Un program sistematic de informaii i experiene

coordonate de un consilier i proiectate pentru a facilita dezvoltarea carierei individuale i, mai specific, managementul carierei (Herr & Kramer, 1991).

Consilierea n carier Un proces interpersonal focalizat pe asistarea individului n a lua decizii adecvate privind cariera (Herr & Kramer, 1991).

Educarea pentru carier Acele experiene prin intermediul crora indivizii iau cunotin despre i dezvolt atitudini relativ la sine i la munc, n mod obinuit prin activiti academice inserate n curriculum (Herr & Kramer, 1991).

25

Programul de orientare i consiliere n carier - Un program comprehensiv, de dezvoltare, proiectat pentru a asista indivizii n realizarea i implementarea alegerilor educaionale i ocupaionale informate. Un program de orientare i consiliere n carier dezvolt competenele individuale de auto-cunoatere, nvare pe parcursul ntregii viei, explorarea educaional i ocupaional i planificarea carierei.

Toate aceste definiii i intervenii pot fi transpuse n ntrebri relevante, aa cum propune Savickas (1994, 1995) astfel: Cum obin o slujb? pentru plasarea ocupaional Ce s aleg? pentru orientarea vocaional Cine sunt eu? pentru consilierea n carier Cum mi modelez cariera? pentru educaia pentru carier

Vocaie nclinaie sau predispoziie special a individului de a exercita, cu abnegaie i devotament, o activitate socio-profesional. Vocaia este trit de individ ca o nevoie profund de a efectua un anumit tip de activitate (ex. vocaie pentru tiin, tehnic, art, educaie etc.). O.s.p. poate contribui la stabilirea caracteristicilor vocaionale care s corespund att structurilor de personalitate, ct i nevoilor sociale.

TEORII N CONSILIEREA PRIVIND CARIERA Teoria lui HollandLa baza acesteia se afl o serie de afirmaii:1. Personalitatea individului este factorul primar n alegerea profesiei.2. Profilul intereselor reflect personalitatea.3. Indivizii dezvolt preri stereotipe cu privire la ocupaii, preri care joac un rol fundamental n alegerea acestora.4. Orice persoan i caut o ocupaie care s fie congruent cu personalitatea sa, astfel nct s-i exercite atitudinile i s-i valorifice calitile; o bun potrivire duce la succes i satisfacie.

n opinia autorului, personalitatea este rezultanta interaciunii ntre caracteristicile motenite i activitile la care este expus un individ. n structura de personalitate a fiecruia se constituie un sistem de interese care contureaz direcia orientrii sale profesionale. n funcie de modul particular de ierarhizare a intereselor, Holland identific ase moduri specifice de orientare profesional, respectiv ase tipuri de personalitate. Acestea din urm sunt concepute pe baza cunotinelor despre indivizii unei anumite grupe profesionale.

a.) Tipul realist reacioneaz fa de mediu ntr-un mod obiectiv, concret. Prefer activitile fizice, acelea n care sunt implicate deprinderi manuale i ndeplinirea de sarcini concrete. Evit sarcinile abstracte n general, care necesit caliti intelectuale, artistice sau sociale. De aceea nu este potrivit ca lider. Persoanele realiste sunt materialiste, nesociabile i stabile emoional. Le place s lucreze cu

26

scule, instrumente, maini, fiind potrivite pentru profesii tehnice, agricole sau meteugreti (ex.: mecanic, pilot, electrician, fermier, zidar, tinichigiu etc.).

b.) Tipul intelectual / investigativ reacioneaz fa de mediu folosind inteligena. Nu este atras de sarcinile concrete, manuale, ci de cele teoretice, care presupun manipularea de idei, cuvinte, simboluri, pentru rezolvarea situaiilor abstracte, pentru explicarea cauzalitii fenomenelor. Persoanele din aceast categorie sunt "nesociabile, masculine, insistente i introvertite". Prefer s lucreze ntr-un mediu academic sau tiinific, exercitnd o profesie ca: matematician, chimist, fizician, astronom, meteorolog, biolog, geolog etc.

c.) Tipul artistic face fa "provocrilor" mediului ntr-o manier individualist, folosind forme i produse ale artei. Persoanele din aceast categorie nu sunt interesate de munci fizice, ci de sarcini creative, dezvoltare de idei, crora le dau o not personal. Caracteristicile lor sunt: nesociabilitatea, sensibilitatea, impulsivitatea / labilitatea emoional, introversia. Le plac profesiile precum: pictor, sculptor, poet, muzician, compozitor, actor, cntre, dansator etc.

d.) Tipul social reacioneaz pozitiv n situaii de interaciune social n mediul educaional, terapeutic, religios. Prefer contactul cu semenii, fiind nclinat s-i ajute, s-i nvee, s-i informeze pe alii. Astfel de persoane sunt vesele, sociabile, cu simul rspunderii, doritoare s se afirme, abilitile de comunicare sprijinindu-i n acest sens. De aceea sunt orientate spre profesii din domeniul social: nvtor, profesor, psiholog, judector, logoped, preot etc.

e.) Tipul ntreprinztor / antreprenorial are nevoie de putere i de recunoaterea calitilor (mai ales a celor de lider) de ctre cei din jur. Are spirit de aventur, este dominant, persuasiv, impulsiv, extravert, vorbre, ncreztor i agresiv. Aceste caracteristici sunt puse, de ctre ntreprinztori, n slujba obinerii de beneficii materiale prin dezvoltarea propriei afaceri sau coordonarea, conducerea altor oameni. Persoanele din aceast categorie manifest dorina de a-i domina sau persuada pe alii i au preferine profesionale de genul: antreprenor, agent de vnzri, hotelier, agent de asigurri, politician etc.

f.) Tipul convenional este orientat spre activiti de execuie, cu sarcini bine precizate, stabile, lipsite de intervenii originale. Creeaz o impresie bun deoarece este ordonat, sociabil, corect, se conformeaz normelor sociale i accept o poziie de subordonare fr a se simi frustrat. Persoanele convenionale se consider masculine, dominante, rigide, dar au nevoie de aprobarea celor din jur. Pentru c au mai degrab aptitudini matematice dect verbale sunt recomandate pentru munci administrative, de birou, n domeniul financiar: administrator de firm, contabil, revizor contabil, casier, statistician, funcionar bancar etc.

Holland nscrie cele 6 tipuri de personalitate pe laturile unui hexagon, pentru ca n practica orientrii / reorientrii profesionale s fie mai uor identificate cele compatibile (nvecinate pe figur) i cele mai puin recomandate (opuse n unghiurile figurii).

R e a l i s t ( R )I n v e s t i g a t i v ( I )

A r t i s t i c ( A )

S o c i a l ( S ) n t r e p r i n z t o r ( E )

C o n v e n ( C ) i o n a l

Cei patru indicatori de urmrit n analiza codului Holland: congruena, consecvena, diferenierea i identitatea.

27

a) Congruena reflect gradul de potrivire ntre personalitatea individului i mediul su de munc. Dac cele dou coduri de trei litere (al personalitii i al mediului de munc) coincid n privina coninutului i succesiunii lor, atunci nivelul de congruen va fi maxim.

b) Consistena (cf. Gh. Toma) sau consecvena (cf. R. V. Esbroeck) reprezint msura coerenei interne a punctajelor obinute de o persoan. Pentru determinarea acestui indicator se iau n considerare primele dou litere ale codului Holland i se urmrete poziia lor pe hexagon. Cu ct sunt mai apropiate pe figur, cu att codul este mai consecvent i invers, cu ct sunt mai deprtate, cu att este mai inconsecvent.

c) Diferenierea msoar cristalizarea intereselor individului. Poate fi relevat prin diferena ntre punctajul maxim i minim din codul Holland.

d) Identitatea reflect claritatea scopurilor, intereselor i talentelor unei persoane. Este legat de difereniere i de consecven.

Aplicaie : Tipuri HollandAlege, din lista de mai jos, acele insusiri / trasaturi care te caracterizeaz in

cea mai mare masura.

1 2 3Conformist

SincerOnestSupus

MaterialistNatural

ConsecventPracticModestTimidStabil

Econom

AnaliticPrecautCriticCurios

IndependentCognitiv

IntrovertitMetodicModestPrecis

RationalRezervat

ComplicatDezordonatEmotionalExpresivIdealist

ImaginativLipsit de abilitati practice

ImpulsivIndependent

IntuitivNonconformist

Original4 5 6

ConvingatorCooperantPrietenosGenerosSaritorIdealist

Centrat pe problemeAmabil

ResponsabilSociabilCu tact

Intelegator

CurajosAmbitios

Atrage atentiaDominantEnergicImpulsivOptimist

Cauta placerePopular

Increzator in sineSociabilVorbaret

ConformistConstiincios

AtentConservator

InhibatSupus

OrdonatConsecvent

PracticControlat

Lipsit de imaginatieEficient

InterpretareNumara cate trasaturi ai bifat pentru fiecare coloana si noteaza scorurile in dreptul cifrei corespunzatoare:

1-2-3-4-5-6-

28

Se analizeaz codul Holland i se fac corelaii cu mediile de munc corespunztoare tipurilor de personalitate.

. ETAPELE DEZVOLTRII CARIEREI I INSTRUMENTE DE LUCRU ADECVATE

A.Cunoaterea de sine B. Informarea cu privire la profesii i piaa munciiC. Planificarea cariereiD. Elemente de marketing personal

INFORMAREA CU PRIVIRE LA PROFESII I PIAA MUNCII

Profesia este specialitatea sau calificarea obinut prin studii (teoretice sau practice), realizat ntr-o form instituionalizat coli, licee, faculti) sau n cadrul practicrii ei (la locul de munc). Iniial se fcea o difereniere net ntre activitile intelectuale i cele fizice, doar primele fiind considerate profesii. Dezvoltarea tehnico-tiinific, precum i creterea complexitii muncii a fcut ca profesionalizarea muncii s devin general.

Meseria este complexul de cunotine teoretice i deprinderi practice dobndite de o persoan prin colarizare i prin practic, necesare pentru executarea anumitor operaii de transformare i prelucrare a obiectelor muncii, sau pentru prestarea anumitor servicii.

Funcia este activitatea desfurat de o persoan ntr-o ierarhie funcional de conducere sau execuie.

Ocupaia reprezint activitatea util, aductoare de venit (n bani sau n natur), pe care o desfoar o persoan n mod obinuit, i care constituie pentru aceasta sursa de existen; aspectul concret al unei profesiuni, desfurarea ei efectiv. Ocupaia este, deci, proprie persoanelor active i poate fi exprimat prin funcia sau meseria exercitat.

Astfel, dac profesia semnific specialitatea (calificarea) individului obinut prin studii, ocupaia este specializarea exercitat efectiv de ctre acesta la locul de munc. Exist situaii n care acestea coincid (ex. profesia conductor auto, ocupaia persoanei - conductor auto) sau situaii n care sunt diferite (ex. profesia medic, ocupaia persoanei - senator).

Aplicaie: lucrul pe echipe definirea termenilor; analiza lor.

SURSE DE INFORMARE

1. Motoare de cutare :www.google.comwww.altavista.comwww.infoseek.comwww.lycos.com

2. Adrese site-uri specializate:www.ploteus.net - informaii despre oportuniti de studiu n rile UEwww.cnrop.ise.ro - Centrul Naional de Resurse pentru Orientare Profesional Bucuretiwww.capp.ise.ro - portalul centrelor de asistenta psihoedagogicawww.go.ise.ro - ghidul ocupatiilor (prezentarea a 700 de ocupatii, chestionare de interese profesionale etc)www.unibuc.ro - Universitatea Bucureti

3. Adrese site-uri specializate pe locuri de munc :www.jobs-careers.comwww.job.ro

4. Brouri de prezentare 5. Monografii profesionale

29

6. Vizite la coli/ licee/ faculti/ fabrici 7. Profile ocupaionale pentru 450 de ocupaii din COR 8. Ziarul despre cariera Un viitor pentru fiecare - publicaie n cadrul

proiectului ICCRevista Perspective - publicaie a C.J.A.P.

9. Instituii furnizoare de servicii de consiliere i orientare - Reeaua de asisten psihopedagogic (C.J.A.P., C.I.A.P.) din cadrul MEC- Centrele de Informare i Consiliere privind cariera din cadrul MEC- Centrele de consiliere din cadrul A.N.O.F.M. 10.Mass-media 11. Familia, prieteni, cunostinte.

PROCESUL DECIZIONAL ( Cum voi lua o decizie?)Etape:

- Definirea deciziei si identificarea alternativelor;- Explorarea si evaluarea alternativelor existente ( suprapunerea peste

caracteristicile personale, concordanta cu asteptarile persoanel, sustinerea din partea celorlalti, costuri si beneficii implicate de alternativa aleasa)

- Planul de cariera- plan de actiune pentru punerea in practica a deciziei- Implementarea deciziei presupune aplicarea planului, implica

consecventa si flexibilitate in adaptarea la situatii neprevazute;- Reevaluarea deciziei cu scopul optimizarii procesului decisional

Care sunt factorii care imi influenteaza decizia? Contextul deciziei Factorii interni

Cunostinte despre sine ( interese, valori, deprinderi, caracteristici de personalitate);

Cunostinte despre alternativele educationale si ocupationale ( necesitatea completitudinii si corectitudinii).

Bariere in alegerea carierei: - mituri ( Exista o singura cariera potrivita pentru mine, Succesul in

cariera se datoreaza exclusiv sansei, Trebuie sa aleg intre a avea o cariera si a avea o familie) ;

- stereotipuri ( Femeile sunt potrivite pentru domenii umaniste si barbatii pentru cele tehnice)

Factori externi:- Parintii faciliteaza/ blocheaza decizia de cariera prin: suportul oferit,

feed-backurile in legatura cu alternativele alese, acordarea autonomiei, acceptarea optiunilor, expectante realiste, propriul model;

- Modele de cariera persoane semnificative din anturaj sau promovate de mass-media;

- Grupul de prieteni prin expunerea la valorile grupului- Structura oportunitatilor resurse materiale si financiare,

informationale si de formare, situatii si activitati de invatare care constituie mediul de crestere si dezvoltare ;

Factori care limiteaza accesul la oportunitati: statutul socio-economic al parintilor, dizabilitatea fizica/ psihica, genul copiilor

30

Aplicaii : Valori i ocupaiiValori pe care le poi lua n considerare cnd alegi un loc de munc: A-i ajuta pe alii A lucra n echip A lucra sub presiune A avea muli bani A avea un program flexibil A nva lucruri noi A deveni celebru A fi perceput ca intelectual A lucra cu tehnologie de ultim ora A putea fi spontan i creativ A avea mult timp liber A te simi n siguran la locul de munc A lucra n aer liber A avea sarcini de lucru clar definiteBifeaz, n lista de mai sus, trei valori, pe care le consideri cele mai importante pentru tine.

OCUPAIIAsistent social Ofier Ceasornicar BuctarInstalator electric Instructor de zbor Horticultor Infirmier/Atlet profesionist Profesor Pdurar Opticianofer Coafez / frizer Bijutier ContabilArhitect Ghid turistic Pota EcologCasier Medic veterinar Critic de art Asistent/ medical/Secretar Scriitor Patron MaseurManager Funcionar la banc ofer de ambulan Programator PCAgent de vnzri Pilot avion Fotomodel PsihologTehnician dentar Director hotel Mecanic auto Muncitor pe antierAvocat Zidar Poliist Farmacist/Bibliotecar Inginer constructor Tmplar PompierReporter Cosmetician/ Fotograf Director resurse

umaneMuzician Editor Stomatolog BarmanOperator computer ofer taxi Balerin/ Cameraman

Enumer 3 ocupaii n care sunt respectate valorile selectate de tine.

1. .2. .3. .

31

Analiza ocupaiei

Planificarea cariereiAceast etap vizeaz stabilirea scopurilor i a obiectivelor de carier,

analize ale opiunilor posibile i aspecte legate de luarea deciziei.

Aplicaii: Ce fac azi, ce fac mine

Obiective pe termen scurt

1. Chiar acum eu sper s .(ex. s rezolv mai bine testul la chimie).

Trei motive pentru care vreau s ating scopul ..Primul pas va fi s

2. n urmtoarele dou luni eu vreau s (ex. s mi mbuntesc situaia la chimie).

a. Trei motive pentru care vreau s ating scopul b. Primul pas va fi s

Ocupaia ____________________

1. Cerine educaionale:

2. Sarcini i atribuii de lucru:

3. Posibiliti de dezvoltare:

4. Exist ceva care ar face aceast munc dificil sau imposibil de realizat pentru mine?

5. Am resursele necesare pentru a satisface cerinele educaionale cerute?

6. mi aduce resursele materiale de care am nevoie?

7. mi aduce statutul i fora social pe care le doresc n munc i comunitate?

8. mi ofer securitatea de care am nevoie?

9. mi ofer stabilitatea de care am nevoie?

10.mi ofer independena de care am nevoie?

11.Voi putea lucra n zona geografic n care mi doresc?

12.mi aduce stilul de via dorit?

13.mi ofer posibilitatea de dezvoltare pe care mi-o doresc?

14.mi ofer timp pentru familie i alte activiti desfurate n afara muncii?

15.mi ofer posibilitatea de a fi recunoscut i valorizat ca individ?

16.mi ofer posibilitatea de a lucra cu oamenii cu care doresc?

17.Este munca suficient de antrenant?

18.mi permite i realizarea unor activiti de teren?

19.Alte aspecte importante pentru mine:

...

20.Evaluarea global a acestei ocupaii:

mi place mi place puin mi-e indiferent nu-mi place nu-mi place deloc

32

3. Cnd voi termina acest an, sper s ..(ex. s iau premiul III).a. Trei motive pentru care vreau s ating scopulb. Primul pas va fi s .

Obiective pe termen lung

1. Eu mi doresc s devin .(ex. medic)Trei motive pentru care succesul este important pentru mine ...Care sunt obiectivele pe termen scurt care m ajut n realizarea acestui

obiectiv pe termen lung? .

2. Peste 5 ani, a vrea s ..(ex. s fiu student) a. Trei motive pentru care acest lucru este important pentru mine

.b. Care sunt obiectivele pe termen scurt care m ajut n realizarea

acestui obiectiv pe termen lung? .

..

3. Peste 15 ani, a vrea s .(ex. s am propria cas)a. Trei motive pentru care acest lucru este important pentru mine

.b. Care sunt obiectivele pe termen scurt care m ajut n realizarea acestui

obiectiv?.

MODUL VCALITATEA STILULUI DE VIATA

33

Conceptul de stil de viata se refera la totalitatea comportamentelor si deciziilor care au relevanta pentru calitatea vietii individului in urmatoarele domenii:

A. Calitatea vietii individualeB. Calitatea vietii/relatiilor socialeC. Calitatea vietii profesionale

A. Calitatea vietii individuale dimensiuni:- Fizica (sanatate fizica, igiena personala, alimentatie);- Psihologica (sanatate si adaptare psihologica, cognitii, emotii,

comportamente)- Spirituala ( valori personale, convingeri spirituale, standarde de conduita)

B. Calitatea vietii sociale dimensiuni:- Apartenenta fizica ( camin, scoala, vecini, comunitate)- Apartenenta sociala ( familie, prieteni, colegi, vecini)- Apartenenta comunitara ( servicii sociale si de sanatate, loc de munca,

programe educationale si recreationale)

C. Calitatea vietii profesionale dimensiuni:- Dezvoltarea carierei- Organizarea timpului liber- Dezvoltare personala si profesionala

Deficitul/excesul la nivelul uneia dintre aceste componente le afecteaza pe celelalte ( munca in exces duce la epuizare fizica si boala)

A. Calitatea vietii individualeStilul de viata = componenta importanta a calitatii vietiiStilul de viata sanatos este definit prin ansamblul comportamentelor care asigura starea de bine fizic, mental si social.

Obiectivele educatiei pentru un stil de viata sanatos:- Informarea privind comportamentele de protectie si de risc- informarea privind consecintele sociale si de sanatate, de scurta si de luga

durata ale unui stil de viata nesanatos;- formarea unor valori si atitudini positive, de acceptare a unui stil de viata

sanatos si de respingere a comportamentelor de risc;- dezvoltarea si analizarea rolului influentei grupului, a familiei si a mass-

media;- dezvoltarea deprinderilor de comunicare si de a face fata presiunii grupului;- dezvoltarea unor comportamente alternative;- dezvoltarea abilitatilor de luare a deciziilor;- dezvoltarea abilitatilor de management al stresului si al conflictelor;- desfasurarea de activitati de recreere;

Abilitati cu rol protector pentru sanatate

34

Abilitati cognitive Rezolvarea de problemeLuarea de deciziiDezvoltarea suportului informational

Abilitati emotionale Exprimarea emotionalaComunicarea asertiva a emotiilor negative

Abilitati sociale Cautarea si dezvoltarea suportului socialNegociereaAsertivitatea (abilitatea de a afirma si sustine propriile dorinte si drepturi fara a leza drepturile celorlalti)

Factorii comportamentali ai stilului de viata se pot constitui in:

Comportamente protectoare sanatoase

Comportamente de risc

Exercitiul fizic (min 3 ori/sapt)Alimentatie sanatoasaEchilibrul somn-vegheComportament sexual protejatGandire pozitiva despre sine, lume, viitorRelationare interpersonala armonioasaMentinerea suportului socialControlul stresuluiComportamente preventive/ de siguranta ( purtarea centurii de siguranta, vizite medicale regulate, utilizarea cremelor de protectie solara, utilizarea echipamentelor de protectie)

SedentarismAlimentatie nesanatoasaFumat, consum de alcool, droguriComportament sexual neprotejatNeutilizarea centurii de siguranta etcNerespectarea unui program de control medical periodic

Decizia si calitatea vietii individualeAbilitatea de a lua decizii este una din cele mai importante abilitati in dezvoltarea personala;- aceasta abilitate permite individului sa faca fata intr-un mod adaptativ

situatiilor de criza si sa evite implicarea in comportamente de risc.

Formarea stilului de viata sanatos

Modelul convingerilor despre sanatate considera ca un comportament se formeaza prin evaluarea de catre individ a doua componente:

- perceptia amenintarii bolii/ comportamentului de risc ;- costurile si beneficiile comportamentului;

Presiunea grupului- In grup indivizii impartasesc aceeasi identitate sociala;- Sentimentul de apartenenta la grup este asociat cu uniformitatea

stereotipa sociala a comportamentelor, atitudinilor, perceptiilor si valorilor;- Identificarea de grup este asociata cu concordanta comportamentala a

membrilor grupului

35

- Presiunea grupului induce individului conformarea fata de expectatiile celor din grup

Dezvoltarea abilitatii de a face fata presiunii grupului (etape)1. Analiza situatiei Unde esti? Cu cine esti? Cum te simti in grupul de

prieteni? Ce ai face daca ai fi singur?2. Analiza consecintelor comportamentului- Cum te vei simti dupa ce vei lua o

decizie influentata de un prieten? Ce vor crede parintii, profesorii? Ce consecinte asupra sanatatii/ relatiilor vei suporta?

3. Stabilirea unei decizii proprii Ia o decizie in functie de ceea ce este bine pentru tine

4. Exprimarea deciziei fata de prieteni cand decizia ta este NU poti spune simplu : Nu, multumesc, Nu sunt interesat, Am decis sa nu fac acest lucru

Functiile comportamentelor de risc- exprimarea opozitiei fata de autoritatea adultului si normele conventionale

ale societatii ( consumul de droguri);- o modalitate de a se identifica cu grupul si de a fi acceptat in grup (fumatul,

consumul de alcool);- un semn de maturitate prin adoptarea unor comportamente adulte;- mecanism de coping, de adaptare la situatiile de stress, frustrare,

inadecvare, esec sau la situatii anticipate ca fiind de esec;- o functie de recreere, amuzament, experiente inedited sau pentru a rupe

rutina;Prevenirea comportamentelor cu risc este eficienta :- daca se focalizeaza concomitent pe consecintele de lunga durata si pe cele

imediate asupra sanatatii, relevante pentru elevi ( accidente, violenta si delincventa, comportamente sexuale de risc, costuri emotionale, suicidul);

- daca se evidentiaza consecintele imediate asupra aspectului fizic (ex: fumatul ingalbeneste dintii si unghiile)

- daca sunt demitizate anumite convingeri eronate ale elevilor cu privire la consumul substantelor cu risc, conceptii sau motive care intaresc si mentin consumul; Ex: imaginea sociala-Beau fiindca asta ma face barbat, Beau fiindca am probleme, Fumatul te face mai atractiv

- daca elevii sunt implicate in luarea unor decizii cu privire la acele comportamente cu risc; ei respecta regulile negociate impreuna si nu pe cele impuse de adulti;

- daca se evita moralizarea si amenintarile excessive care induc rezistenta si opozitie, de cele mai multe ori;

Stereotipurile de gen, stil de viata si carieraStereotipul de gen set de prescriptii sociale sau culturale privind rolul de gen.- Manifestarea stereotipurilor de gen impiedica dezvoltarea potentialului individual al copilului.- Pentru fiecare gen, normele socio-culturale prescriu comportamentele dezirabile acceptate si pe cele indezirabile care sunt sanctionate.

Manifestarea stereotipurilor de gen in orientarea carierei:- Convingerea ca anumite ocupatii sunt feminine ( asistent medical, dascal)

iar altele sunt masculine(inginer, ofiter)- Conceptia potrivit careia femeile ar trebui sa se orienteze spre activitati

bazate pe relationarea cu ceilalti iar barbatii spre activitati de productie.-

Stresul si managementul stresului

36

Stresul= raspuns al organismului la confruntarea persoanei cu situatii si sarcini pe care le percepe ca fiind dificile, amenintatoare sau cu miza mare pentru persoana in cauza.

Componentele stresului:1. Sursele de stres- evenimente/situatii interne / externe, conditii ale

mediului, suficient de intense sau frecvente care solicita reactii de adaptare din partea individului;

- Scoala- schimbarea, inceputul, sfarsitul scolii;- Familia-divortul, decesele, conflictele, violenta in familie;- Propria persoana- nemultumirile fata de aspectul fizic sau fata de anumite

caracteristici de personalitate;- Decizia pentru cariera;- Starea de boala fizica sau psihica;- Starea financiara precara;- Pierderea locului de munca;- Dezastrele naturale;- Lipsa suportului social;- Abuzul fizic, emotional, sexual, neglijarea;

2. Resurse personale de a face fata la factorii stresori- reprezinta capacitatea cognitiva, emotionala, si comportamentala de a reduce, stapani sau tolera solicitarile interne sau externe care depasesc capacitatea de raspuns automata a organosmului- exista factori de protectie la stres: stima de sine, asertivitatea, optimismul sau sentimental de autoeficacitate;- Resurse, mecanisme de coping: cautarea suportului social, abilitatea de rezolvare de probleme, cautarea de informatii, tehnicile de relaxare, umorul, religia, reevaluarea pozitiva;

3. Reactii la stres

Reactii fizice/fiziologice

Reactii cognitive Reactii emotionale

Reactii comportamentale

Dureri de capObosealaDureri muscularePalpitatiiApetit alimentar scazut/ crescutInsomniiTranspiratii excessiveAmeteli

Blocaje ale gandiriiScaderea capacitatii de concentrareDificultati de reactualizareDiminuarea creativitatiiDificultati in luarea deciziilorGanduri negative despre sine, lume, viitorCognitii pesimisteIdeatie suicidara

Iritabilitate crescutaProasta dispozitiePierderea interesului pentru viata socialaInstabilitate emotionalaAnxieteateDepresieNeincredere in viitor

Performante scazuteLipsa entuziasmuluiConsum de substante cu riscTulburari de somnDificultati de adormireManagement ineficient al timpuluiIzolarea de prieteniComportament impulsiv/agresiv

Efectele stresului asupra calitatii relatiilor interpersonaleLegatura este bidirectionala, in sensul in care stresul influenteaza calitatea relatiilor, comunicarea interpersonala, dar si relatiile/absenta lor pot fi generatoare de stress. Stresul si planificarea carierei

37

- Decizia pentru cariera - potential stressor, cu cat miza pentru persoana este mai mare si cu consecinte pe termen lung.

- Cu cat exista mai multe solutii potential acceptabile, cu atat nivelul stresului este mai ridicat.

Modalitati de management al stresuluiStrategii de reducere a stresului:

1. Constientizarea reactiilor la stres:- identificarea si exprimarea emotiilor fata de anticiparea evenimentului;- identificarea reactiilor imediate ( ex: iritabilitate) si de lunga durata (ex.

apatie, neajutorare) fata de eveniment;- identificarea reactiilor comportamentale si fiziologice privind evenimentul

(ex ce cred despre eveniment, ce cred despre capacitatea mea de a face fata evenimentului);

- evitarea autoblamarii sau a blamarii altora pentru eveniment;- identificarea tendintelor dezadaptative ale gandirii fata de eveniment si

fata de sine;- reevaluarea evenimentului interpretat ca fiind stresant prin prisma gandirii

pozitive.

2. Dezvoltarea unor abilitati de gandire si comportamente de management al stresului:

- dezvoltarea gandirii pozitive ;- dezvoltarea comunicarii pozitive;- invatarea tehnicii de a spune nu si de a spune da (comportamente

asertive);- identificarea si rezolvarea conflictelor cand apar;- invatarea metodelor de luare a deciziilor;- invatarea unor metode de relaxare.

3. Stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat- Solicitarea ajutorului direct si receptivitatea fata de acesta;- Dezvoltarea si mentinerea relatiilor de prietenie;

4. Dezvoltarea unui stil de viata sanatos- Mentinerea unei greutati normale;- Practicarea regulata a unor exercitii fizice;- Practicarea unor exercitii de relaxare;- Renuntarea la consumul de alcool si fumat;- Practicarea unor comportamente alimentare sanatoase;

5. Dezvoltarea stimei de sine- stabilirea prioritatilor si limitelor personale;- participarea la activitati care dezvolta stima de sine;- stabilirea unor scopuri realiste;

6. Managementul timpului- Revizuieste-ti SCOPURILE;- Realizeaza o LISTA cu activitatile obligatorii si cu cele dorite;- Analizeaza CONSECINTELE AMANARII UNOR ACTIVITATI;- Selecteaza activitatile in ORDiNEA realizarii lor;- Incearca sa faci cate O ACTIVITATE PANA LA FINALIZAREA EI;- Fa PAUZE intre activitati;- Analizeaza-ti standardele;

38

- In final, nu uita ca ai realizat o activitate si ofera-ti O RECOMPENSA! B. Calitatea relatiilor sociale

Relatiile sociale au doua componente esentiale: structura ( ex: marimea, genul persoanelor implicate, frecventa contactelor) si functia/ suportul social.

Suportul social poate fi de patru tipuri: - emotional ( discutarea problemelor, incurajarea, feedback-ul pozitiv),- instrumental (ajutorul oferit in cresterea copiilor, suportul financiar)- informational ( in situatii de decizie)- apreciativ (mesaje cu privire la valoarea, calitatea unei persoane)- Surse de suport social: familia, prietenii, colegii, profesorii, diferite persoane

semnificative din comunitate

39

Ocupaia ____________________AUTOCUNOATEREAEXEMPLE DE ACTIVITI Activitatea 1

n oglindActivitatea 2

Floarea vieii meleActivitatea 3

Harta inimiiActivitatea 4

Fereastra Johari

1. ARENA conine informaii pe care le ti att tu ct i ceilali i servete ca baz n relaiile cu ceilali. Mrimea arenei arat calitatea relaiilor, cnd se interacioneaz liber i se schimb informaii. Comunicarea este facilitat, iar relaiile interpersonale sunt mai puternice.3. FAADA conine informaii cunoscute numai de ctre tine: planuri de viitor, idei, adevrata stare emoional, idealuri, talente etc. Din dorina de autoprotecie nu facem cunoscute aceste informaii celorlai, avem o faad n spatele creia ne ascudem.4. NECUNOSCUTUL sentimente, abiliti, talente nc nedescoperite. n anumite situaii de via se pot descoperi caliti i dimensiuni nebnuite/ netiute ale propriei persoane, att ie ct i celorlali.Activitatea 5Fereastra Dori

Este recomandat s fie aplicat fereastra Dori dup ce anterior a fost aplicat i Fereastra Johari.Activitatea 6Chestionare de evaluarea i autoevaluare a imaginii de sine1. Scala Stimei de SineNr. itemuluiSCALA DE RASPUNSURIDANU 2. Autoaprecierea imaginii de sine

Emotiv3. Scala Dezirabilitii SocialeActivitatea 7 Analiza DOTS

Acest exerciiu are rolul de a-l pune pe elev s efectueze o analiz, care s-l ajute s continetizeze asupra situaiei reale, ansele, un eventual plan de aciune n vederea lurii deciziei privind opiunile colare.Interpretare. ETAPELE DEZVOLTRII CARIEREI I INSTRUMENTE DE LUCRU ADECVATE

Aplicaii: Valori i ocupaii Planificarea cariereiAplicaii: Ce fac azi, ce fac mineObiective pe termen scurtObiective pe termen lung