AVIZAT AVIZAT M.A.D.R.A.N.S.V.S.A 2011 GHIDUL DE BUNE PRACTICI PENTRU APICULTURA Page2=

Prezentul ghid a fost realizat de Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania Colectiv de autori: Ing. Ioan Fetea Dr. bioch. Cristina Mateescu Dr. Ing. Adrian Siceanu Dr. ing. Eliza Cauia Dr. ing. Agripina Sapcaliu Dr. ing. Nicoleta Ion Ing. Dumitru Cauia Reproducerea partiala sau totala a continutului din prezentul ghid fara acordul autorilor este interzisa. Page3=

CUPRINS: NrDenumire Pag1Seciunea 1 - Condiii4 2Domeniu de aplicare4 3Sectiunea 2 - Tehnologii apicole6 4Stupine de productie6 5Stupine de producere a materialului biologic11 6Stupine de selectie si ameliorare18 7Stupritul pastoral20 8Stupi si principalele echipamente apicole23 9Sectiunea 3 - Recoltarea si valorificarea produselor apicole28 10Calitatea mierii de albine i a altor produse apicole destinate consumului uman28 11Surse de contaminare a mierii de albine43 12Cerine privind igiena spaiilor n care se realizeaz extracia mierii de albine63 13Cerine privind igiena echipamentelor de extracie a mierii66 14Cerine privind spaiile pentru depozitarea mierii de albine66 15Cerine privind igiena extraciei i depozitrii mierii de albine67 16Cerine privind marcarea i etichetarea mierii de albine70 17Restricii privind livrarea ctre consumatorul final sau livrarea la unitile de conditionare mierii sau a altor produse apicole. 72 18Cerine privind starea de sntate i igiena personalului79 19Sectiunea 4 - Supravegherea sanitar - veterinar a stupinelor80 20Condiii de nregistrare/autorizare80 21Controlul sanitar veterinar oficial al familiilor de albine i al igienei produciei de miere 82 22Cerine privind igiena familiilor de albine i a stupinei89 23Aciunile n caz de identificare a familiilor de albine bolnave92 24Sectiunea 5 - Msuri de prevenire si combatere a bolilor la albine94 25Metode si procedee de combatere antivarooa94 26Metode si procedee de combatere n loca american96 27Metode si procedee de combatere a bolilor supravegheate pasiv99 28Medicamente si biostimulatori105 29Metode i procedee pentru combaterea duntorilor107 30Sectiunea 6 - Anexe111 31Carnetul stupinei111 32Gestiunea documentelor i completarea carnetelor de stupin112 33Evidenierea tratamentelor i gestiunea medicamentelor113 34Standarde miere114 35Legislaie comunitar i naional:116 36Adrese utile119 Page4=

SECIUNEA 1 -CONDIII I. DOMENIU DE APLICARE Acestghidesterealizatinconformitateculegislatiaspecifica,caunindrumarpentru apicultori, in vederea cunoasterii celor mai importante etape din productia apicola si luarii unor masurideautocontrolpefilieradeproductiesipanaladesfacerepentruaraspundenoilor conditii de productie impuse de legislatia nationala si europeana. Prezentulghidestedestinatproducatorilorprimaridindomeniulapicol,care,inafara productieipentruconsumulpropriu,efectueazasiactivitateadeconditionaresicomercializarea productieiproprii,beneficiindastfeldecrestereavaloriiadaugateaproduselorobtinuteinpropria stupina. Caproducator,apicultorulestesituatlainceputullantuluideproductie,fiindconsiderat producator primar. In aceste conditii apicultorul are deci obligatia de a tine un registru de productie si de a aplica bunele practici de igiena in timpul productiei. Acest ghid isi propune sa vina in sprijinul apicultorilor cu informatia necesara desfasurarii in bune conditii, atat a procesului productiv cat si a celui legat de conditionare, imbuteliere si valorificare, fiind un instrument de autocontrol in scopul identificarii principalelor riscuri de contaminare din intregul lant de productie si comercializare a mierii in special dar si a altor productii apicole. Oseriededateimportanteprivindacesteriscurisuntanalizatesiincazulproductieidepolensi laptisor de matca ca principale produse apicole de importanta alimentara. Apicultoriitrebuiesastiecaincalitatedeproducatorideprodusealimentare-produseapicole, trebuie sa-i poata asigura pe clienti ca le ofera un aliment in perfecta concordanta cu definitia acestora. Inplus,sicelelateproduseapicolefiecasuntalimentaresaunutrebuiesacorespundaunor standardedecalitateinconformitateculegislatiaspecifica,iarmodullordeproductiepanala valorificare trebuie sa poata fi urmarit pentru a se identifica origineaunor probleme aparute in calitatea acestora pe lantul de distributie pana la consumator. Practic,necesitatearealizariiunuighiddebunepracticiinapiculturavineinprimulrand din motive legate de siguranta alimentara si trasabilitatea produselor alimentare. Trasabilitateaconformuneidefinitiiuzualedesemneazaposibilitateadeaurmariunprodusin stadiidiferiteprivindproductiasa,transformareasicomercializareasa,fiindspecificaproduselor alimentare.Conform Regulamentului European 178/2002 CE, trasabilitatea se defineste ca fiind capacitatea deaurmariintoateetapeledeproductie,transformaresidistributieunprodusalimentar,unaliment pentruanimale,unanimaldelacareseobtinprodusealimentare,sauosubstantacaresepoate introduce intr-un produs alimentar sau intr-un aliment pentru animale. Totodata,existasiproducatoricarenuisilimiteazaactivitatiledoarlacrestereaalbinelorsila valorificareaproductieipropriiinsectorulprimar.Estedeexemplu,cazulapicultorilorcarepelanga productiaproprie,cumpara,conditioneazasicomercializeazamiereaaltorapicultori.Inacestcaz prezentul ghid se aplica doar pentru productia, conditionarea si desfacerea productiei proprii.Pentruachizitia,conditionareasidesfacereaproduselorachizitionatesevaaplicalegislatia specificadeigienainalimentatieprinanalizarisculuitraversandcatevapunctecriticedinlantulde achizitie,conditionaresiimbuteliere(HazardAnalysisCriticalControlPoint-HACCP).Hazard Analysis Critical Control Point (abrev. HACCP) reprezinta un sistem de siguranta preventiva aplicabil inalimentatiesifarmaciecareareinvedereanalizariscurilorbiologice,chimice,fizicedinlantulde procesare si valorificare al unui produs in scopul prevenirii contaminarilor. In concluzie, consideram ca prezentul ghid de bune practici in apicultura asigura un cadru amplu deinformatiiutilepentruapicultorii,venindinsprijinulrealizariideproductiiinconformitatecu legislatia sanitar-veterinara si de igiena in alimentatie. Page5=

2. Simboluri utilizate in ghid -Sfaturisimasuripreventivecuscopul de a limita pericolele de degradare a produselor obtinute - Activitati care necesita control si informare - Masuri de intreprins, actiuni corective - Punctele de control in pericol privind igiena care trebuiesc urmarite in mod sistematic. = Page6=

SECTIUNEA 2 - TEHNOLOGII APICOLE I. STUPINE DE PRODUCTIE Stupinadeproductiestupinaspecializatainobtinereaunuiasaumaimultorproduse apicole cum ar fi miere, polen, pastura, laptisor de matca,apilarnil, propolis, ceara, venin. Pentruvalorificareapotentialuluiproductivalfamiliilordealbine,de-alungulanuluisunt necesareoseriedelucrarispecificecaresaasiguredezvoltareaoptimaaacestorainperioada culesurilor principale, care in general, in tara noastra, se desfasoara in perioada aprilie-septembrie. Este important de mentionat ca pregatirea sezonului de productie se realizeaza inca de la sfarsitul verii precedente (iulie-august), perioada in care incepe anul apicol, adica perioada cand incepe cresterea albinei de iernare de care depinde dezvoltarea in primavara si deci sezonul de productie urmator. LUCRRI DE NTREINERE A COLONIILOR DE ALBINE DE-A LUNGUL ANULUI APICOL De-a lungul anului apicol se disting o serie de perioade specifice de care apicultorul trebuie tina seamainactivitateademanagementastupinelor(fermelorapicole,exploatatiilor),pentrubuna dezvoltare a familiilor de albine si obtinerea productiilor vizate.Perioadelevizatesunttrecutecuaproximatieinceprivesteintervaluldelunicalendaristice, existand o serie de fluctuatii in principal in functie de clima si puterea familiilor de albine la momentul dat. 1. Perioada de cretere a albinelor de iernare (iulie-septembrie): Deaceastperioaddepindesuccesuliernriipropriu-ziseacoloniilordealbine,dezvoltarea optima in primavarai valorificarea culesurilor n sezonul urmtor! In aceasta perioada are loc cresterea generatiilor de albine cu corp gras dezvoltat, pregtite s reziste mai multe luni in perioada sezonului rece i s reia n primvar ciclul de dezvoltare a familiei de albinei. Scopul acestor lucrari este ca la intrarea n iarn, familia de albine sa aib: 1,5 -2 kg de albine (care ocupa in medie 6-7 intervale de rame Dadant si 7-8 de rame ME) 15-20 kg de miere de bun calitate n faguri,minim 0,5 kg rezerve de pstura. =Masuri de luat: 1. asigurarea cu mtci de bun calitate (schimbarea mtcilor, mai ales a celor mai btrne de doi ani)2.pregtirearezervelordehransubaspectcantitativdaricalitativ.Sevarecoltadoar surplusul de miere, astfel nct s lsm suficiente provizii pentru iernare.- In sistemul de ntreinere n stupi verticali se recolteaz mierea din magazine/corpuri de productie i se las mierea in cantitatea necesara in corpul de baz (cuib) pentru iernare. Page7=

Aseevitalsarearezervelorcumieredemancareprinconinutulridicatnsruriialteminerale mretecantitateadeexcrementecareseacumuleaznrectde-alungulierniiproducnddiareei nosemoz! nlocuirea acestei mieri dac rezult din ultimul cules trebuie s nceap ncepnd cu sfaritul lunii iulie i s se ncheie n prima decad a lunii august. 3. efectuarea de hrniri de completare cnd nu exist rezerve sficiente de hran (lunile august septembrie).Inlipsapolenuluiinnaturasauarezervelordepasturaseadministreazaturteproteice pentru dezvoltarea corespunzatoare a corpului gras la albinele de iernare Cndtimpulpermiteacestlucru.nfuncie,hranaexistentaiinnatursepotefectuao serie dehrniri de stimulare (0,5-1 kg sirop/familie de albine/sptmn) pentru ca matca scontinuepontaisobinemunnumrctmaimaredealbinedeiernarecapabiles supravieuiasc pe timp de iarn.Totodata este bine pe ct posibil s se asigure atat culesuri naturale de nectar cat i de polen pentru a diminua consumul din rezerve i a asigura dezvoltarea normal a familiei de albine i pregatirea pentru iernare. 4.asigurareaunuicuibproporionat,bineorganizat,cucoroanebineformatedemiere,cu faguridecalitate,mainchiilaculoare(numaivechide3ani)pentruiernaredeoarecepstreazmai bine cldura n cuib; Trebuie avut n vedere ca ghemul s se formeze n partea inferioar a corpului, iar deasupra i n lateral s existe suficiente rezerve de miere, de obicei pe una din partile laterale a stupului. 5.unificareafamiliilordealbinemaislabesauajutareaunoracurezervedelaaltecolonii sntoase. 6. asigurarea cldurii n cuib (cnd n general temperatura pe timp de noapte scade) prin lucrri de stramtorare a cuibului pe fagurii cu populaie de albine i hrana aferent.7.efectuareadintimpatratamentelormpotrivavaroozei(Varrooadestructor)conform metodelor de tratament autorizate. 2.Perioadadeiernarecuprindeperioadarepaosuluideiarn(octombrie-ianuarie)si perioada nlocuirii albinelor de iernare i de dezvoltare n primvar (februarie-martie): n condiiile rii noastre perioada de iernare cuprinde perioada de timp de la formarea ghemului de iernare i pn la revizia de fond n primvar.=Apicultorul trebuie sa aiba in vedere: 1.depireaperioadeideiarnncondiiictmaibune,cuomortalitateacceptabil,situatain limite normale, att la nivelul stupinei (0-10%) ct si la nivel de familie, 2.inlocuirea albinei de iernare si o bun dezvoltare timpurie in primavar n scopul valorificarii primelor culesuri, n special a culesului de salcm. Masuri de luat:3.strmtorareacuibuluipenecesarulderamesirezervecuajutoruldiafragmei.Strangerea cuibuluinumaiperameleocupatedeghemuldeiernareasigurcresterearapidapopulaiei n primavar 4.mpachetarea (izolaia) cuibului i asigurarea unei bune ventilaii.5.alegereauneivetrensorite,frcurenisauvnturiputerniceestefoarteimportantpentru iernarea albinelor, iar poziia stupului se face astfel nct sa capteze maximum de caldur solar. 6.asigurarealinitiinstupinprevenindzgomotulprodusdepsari,animale,trepidaiile datorate mijloacelor de transport, etc. Page8=

7.nlesnireaefectuariizborurilordecurirenzileleclduroase-peste12gradeC,pentru eliminareaconinutuluifecalelordinrectiprevenireambolnvirilorcaresemanifestcu diaree. 8.vatrastupineivaficuratncazulcderilormaridezpad,desemeneaiscndurelelede zbor pentru evitarea formrii de ghea la urdiniuri i implicit a obturrii ventilaiei. 9.controluliernrii-prinfoaiadecontrol(puspefundulstupului)iprincontrolauditivcu ajutorulunuitubdecauciuc(ascultareazumzetuluispecificcareoferaindiciidesprestarea acestora).10. administrarea deasupra ramelor de turte (paste) energetice in cazul insuficienei hranei. Admnistrarea de turte energo-proteice, care s stimuleze dezvoltarea familiei de albinei poate fi facutaspresfrsitulluniifebruarie,numaidupceaufcutunzbordecurireicndexist posibilitatea ca zborul sa se repete peste 2-3 sptmni, 11. evaluarea mortalitilor se realizeaz la primul control n primvar cnd se noteaz de obicei urmtoarele: mrimea familiei de albinei (intervale de albine), prezena mtcii i pontei acesteia, suprafaa de puiet, rezerve de hran, cantitatea de albin moart pe fundul stupului, prezena semnelor de boal Stabilirea cauzelor de mortalitati excesive prin trimiterea de probe catre laboratoare autorizate! Unele mortalitati pot fi evaluate si de apicultor: ca de exemplu atunci cnd albinele mor de foame - albinelesegsescmoartecucapulninteriorulceluleiicaocaracteristicaspeciei,nlipsahranei, toate albinele mor cam n acelai timp. ncepndculunamartieestenecesarinterveniaapicultoruluiprinmaimulte verificri ale strii acestora prin (1) revizia sumar de primvar i (2) revizia de fond. Revizia sumar de primvar are ca scop verificarea strii coloniilor la ieirea din iarn i de a ndrepta situaiile anormale care pot pune viaa familiei de albinei n pericol.Acest control se efectueaz ntr-o zi nsorit din luna martie, care sa permita deschiderea stupului, apreciereaputeriifamilieidealbinei,prezenamtciinfunciedeprezenapuietuluicpciti necpcit, aprecierea rezervelor de hran i a dispunerii acestora, dar i aprecierea strii de sntate dup aspectul general al fagurilor, (calitatea pontei, pete de diaree) i a resturilor de pe fundul stupului. Reviziadefondreprezintuncontrolgeneraldeprimvarpeaceleaiobiectivecalarevizia sumar,daraceastaarecascopoverificaremaiamnunitpentruacreacondiiilededezvoltarea familiei de albinei. 3.Perioadadezvoltariifamilieidealbinesinmuliriinaturaleprecumivalorificarea culesurilor principale (aprilie-august). Perioada dezvoltarii familiei de albine este perioada in care se desfasoara o serie de lucrari foarte importante de primavara care conduc la pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea culesurilor de ntreinere (timpurii de primvar) dar i a celor de producie. Page9=

Scopul masurilor care se iau in aceasta perioada vizeaza: cretereauneicantiticorespunztoaredepuietpentruaasigurapopulaiadealbine culegtoare necesar valorificrii culesurilor. meninerea familiilor de albine n stare activ pentru a culege nectarul existent asigurarea spaiului necesar depozitrii mierii. limitarea pierderii de albine ca urmare aroirii naturale nmulirea septelului prin roire artificial Masuri de luat:1.organizareaistrmtorareacuibuluinaafelnctsnurmndectfaguriiacoperiicu albine,dupcarearelocrefacereampachetrii.Cuibulseorganizeazastfel:unfagurecu provizii, fagurii cu puiet i un alt fagure cu provizii (miere i pstur) astfel nct toi fagurii s fie bine acoperii cu albine. 2.lrgirea cuibului, cnd timpul devine favorabil, prin introducerea periodic (la 7zile) de faguri bun de ouat care iniial vor fi aezai lateral cuibului de puiet, dup ultimul fagure cu puiet, dar pemsurcetimpuldevinemaifavorabilseintroducechiarnmijloculcuibului(spargerea cuibului). Procednd astfel i pornind de la 2-3 faguri cu puiet n ultima decad a lunii martie ci exist ntr-o familie de albine de mrime medie (1,5 kg albin) se poate ajunge la mijlocul lunii aprilieinfunctiedeconditiiledeclima,la7-8faguricupuietcpcitdincareomareparteva ecloziona la sfritul lunii, iar la momentul nfloririi salcmului va exista un numr suficient de albineculegtoarepentruvalorificareaculesului.Unuldinneajunsurileacesteimetodedelucru este uneori apariia frigurilor roitului chiar n perioada culesului la salcam, de aceea n paralel se pot lua o serie de msuri corespunztoare pentru a menine familiile de albine la puterea necesara valorificarii culesurilor, dar a diminua pe ct posibil pierderea acestora prin roire. Perioada nmulirii naturale.-n condiiile din ara noastr, luna iunie este perioada n care familia de albine atinge maximum de dezvoltare, ceea ce coincide cu culesul de tei.-n aceast perioad de obicei familiile de albine intr n frigurile roitului, fenomenul fiind legat deprocesuldenmulirenaturaliinstinctuldeperpetuarealfamilieidealbineidealbine.Aceaststaresecaracterizeazprinncetinireaactivitiialbinelorculegtoare,apariiabotcilor deroireiamtcilorderoire,dariprezenaunuinumarmaredealbinelaurdinisubforma unor aglomerri (barbe), urmat de plecarea uneipri din albine cu matca (roirea).-Existsituaiicndfamiliadealbineroieteodatsaucnddemaimulteori-roiprimari, albinelepleaccumatcabtrn,iroisecundaricnddintr-ofamiliedealbine,dupplecarea roiului primar, familiaroiete din nou. -Cauzele sunt multiple i sunt descrise extensiv n literatura de specialitate, iar apicultorul poate limita sau preveni apariia acestora prin o serie de msuri ce se leag de: -mentinerea activitatii de cules continuu, -asigurarea spatiului de ouat-asigurarea spatiului de rezerve,-ventilaie suficient.-nlocuirea mtcii familiei de albinei roitoaren general succesul acestor msuri depinde de stadiul n care s-a ajuns, asa ncat una din msurile relativ eficienteestedearidicaopartedinsurplusuldealbinaiafaceunroiartificialsaupurisimpluse poate recurge la divizarea familiei de albinei.Valorificarea culesurilor principale are in vedere obtinerea de productii maxime, de la cat mai multe resursemelifere,cucosturiminime.Celmaiadeseaestevorbadetransportulnpastoralpentru Page10= valorificarea culesurilor de nectar (culesuri de producie), dar i pentru polenizarea unor specii de plante cultivate entomofile pe baz de contracte de polenizare cu fermierii. Apicultorul trebuie s se asigure de: resurse melifere bogate in raza optima de zbor pe o raza de 3 km. Este importanta o bun informare cu privire la: masivele florale, prognoza perioadei de nflorire, capacitatea melifer a acestora,posibilittiledeobinereaunorvetredeamplasamentcuaccesbun,distanade parcurs, etc; suficientechipamentdeproductienstarebun:corpuridestup,magazine,ramecufaguri, faguri artificiali, etc. maini i alte utilaje necesare n transportul stupilor.echipamente si utilaje necesare pentru recoltarea fagurilor si extractia mierii Eficienanpracticareastuprituluipastoraldepindedemaimulifactoridincareceimai des invocai sunt legati de distanta fata de vetrele de cules, numarul de familii de albine, existenta echipamentelor aferente, dar i optimizarea investitiilor n raport cu profitul obinut. Page11= II. STUPINE DE PRODUCERE A MATERIALULUI BIOLOGIC Stupineledeproducereamaterialuluibiologicsuntstupinespecializatedeselectie,conform piramideiameliorarii,autorizatesanitar-veterinar,careaplicaoseriedemetodesitehnicispecifice pentru productia matcilor si a unor unitati biologice specifice- roi artificiali pe un anumit numar de rame si roi la pachet. Materialulbiologicpoatefiprodussicomercializatnumaidestupineautorizatecastupinede selectie(deelita)saucastupinedemultiplicare,decatreAgentiaNationalpentruAmelioraresi Reproductie n Zootehnie (A.N.A.R.Z.). 1. PRODUCEREA MATCILOR Indiferent de stupina de productie a matcilor de elita sau multiplicare producerea matcilor se realizeaza prin creterea dirijat, n condiii naturale, n timpul sezonului activ. Crestereadirijataamatcilorsebazeazpecretereadesalvaredeoareceacestprocespoatefi controlat in practic. n principiu, calitatea mtcii (prolificitatea acesteia) este determinat de originea acesteia (factori genetici,graduldeameliorare),calitateaimperecherii,daridemodulncareafostcrescut,iaro cretere optim presupune condiii optime n timpul dezvoltrii larvelor i a pupelor de matc. 1.1. Elemente esentiale in cresterea matcilor: Materialulbiologicdecreterestadiilededezvoltareapuietuluidincaresefacecreterea mtcilor.oMtcicucaracteristicispecificeperfectepotficrescutedinouilarvenvarstdepnla trei zile- faza bipotent (faza sensibil).oDinlarvade4zilemajoritateamtcilorcrescutevoraveacaracteristiciintermediarentre mtci si lucrtoare (faza critic).oLarvele de peste 4 zile nu mai pot servi ca material biologic de cretere deoarece ies numai lucrtoare (faza fixat).Varstaoptimaalarveide1,52ziledestadiularvarareofoartemareimportannparctic,influennddezvoltareaprincipalelororganeinternelamtci:ovarenumrdeovariole,mrimea spermatecii, dezvoltarea glandei mandibulare.Putereafamilieidoiciidispoziiaacesteiapentrucretereamtcilor-familiadoicasfiect maiaglomeratcualbinecuunnumrmaredealbinedoicifaptceconducelaacceptareaunui numr mare de larve i aprovizionarea acestora cu o cantitate suficient de lptior.Aprovizionarea cu hran. Familia doic trebuie s fie aprovizonat cu rezerve suficiente de hran miere i polen (pstur). Hrnirea suplimentar cu sirop, mai ales dac nu exist cules n natur, este obligatorie.Mrimeabotciinacceptarealacretere.Dimensiuneabotcilornaturaleestede7,88,5mmn diametrui8-10mmnlungime,nfunciedecondiiiledecreteresauderas,darinpracticase utilizeaza diametrul de 9 mm deoarece rezult botci la limita maxim a botcilor naturale. Volumul seriei de cretere (nr de botci/familie starter). La albinele din rasa noastr se recomand cca30debotci/familiedacexistipuietnecpcitmaialesdacfamiliastartercontinui Page12= creterea pe toat perioada larvar, dar dac nu exist se pot recomanda i 50-60 de botci. Alegerea depinde de cresctor i experiena sa n cretere. Numruldeserii.Infunctiedemetodadecrestere:deex.intr-osingurfamiliedoicbun,fr matc, se pot asigura 3 serii de cretere succesive fr ntrire ulterioar, la distan de 5 zile. Cnd familia doic este folosit numai ca starter (acceptarea larvelor) i rama de cretere este nlocuit la 2 zile numrul seriilor va putea fi dublat fr probleme. O familie fr matc poate fi starter permanent dac se adaug sptmnal puiet cpcit, n curs de eclozionare, care s nlocuiasc pierderile. 1.2. Metoda creterii.nprincipiuoricemetodartrebuisdearezultatebunedacserespectcondiiiledecretere, modul cum a fost mnuit materialul de cretere i cum a fost pregtit creterea, astfel ncat potenialul acestora s nu fie suprasolicitat. Mediu - anotimpul i condiiile de clim i cules.Perioada de primvar var, lunile aprilie-august.Umiditateaaerului(40-60%)itemperatura(30C-35C)nfamiliacresctoaresunt n general destul de constante indiferent de condiiile exterioare. Cretereamtcilordinfazdeousaularvdelucrtoarepnnfazadecelulgatade eclozionare este un proces biologic unitar! In alegerea unei metode de cretere se ia in calcul: necesarul de mtci care trebuie s fie crescute corelat cu echipamentul necesarcondiiile de cretere, de ntreinere conditiile de mediu, resurse si cele climatice Din punct de vedere al tehnicii de lucru procesul poate fi mprit n: a.ansambluloperaiunilordepregtireapuietuluitnrnecesarcreteriidemtci,pentruafi trecut n familiadoic; b.msurilecareseiaupentruaprovizionareaoptimcuhranamaterialuluidecreteren familiadoic; Metode de cretere care vizeaz pct. a: 1.Tieturanarcesteometodsimplipotrivitpentrunceptori.Seiaunfaguredeschisla culoare, un fagure plin cu ou i larve tinere i se face o tietur n fagure n form de arc la partea inferioarafagurelui.Serecomandnclzireacuituluidetiere.Albinelevorcretebotcilepe margineaacesteitieturi.Pentrucabotcilesnufieconcrescute,ceeacearngreunadecuparea acestora, se rresc larvele pe poriunea tiat.2.Tiereafiilordefagure,aceluleloritanareaacestorafagureleconinndlarvetinerese pune pe un suport plan i cu un cuit incalzit se decupeaz un rnd de celule sau mai multe. Aceste fiivorfifixateprindiverseprocedeedeleaurileuneiramedecretere.Larvelevorfirritela distane de 1-2cm. O alt procedur este decuparea sau tanarea de celule cu larve i fixarea lor pe ramedecretere.Fademetoda1utilizareafiilordefaguresauacelulelorcularvedecupate prezint avantajul c albinele doici accept repede i ncep creterea concomitent din celule aflate cu Page13= deschidereanjos.Dezavantajulmetodelorcarefolosesccretereadinceluledelucrtoareestec mtcile nu pot s ating mrimea optim. 3.Transvazarealarvelor.Prinacestprocedeusenelegemutareaunorlarvetineredincelulede lucrtoare n botci artificiale. Practicat pe larg n creterea dirijat de mtci aceast metod prezint cele mai mari avantaje prin obinerea de mtci de calitate. Botcile artificiale pot fi confecionate din cear(obinuteartizanal)saudinmaterialplastic(achiziionatedincomer)botcilevorfilipitesau fixate pe leauri de cretere pe dopuri de cretere care pot fi preluate uor de pe leauri. Transvazarea larvelor se face cu ajutorul unui instrument special de diferite forme denumit spatul de transvazare. Premiza reuitei transvazrii este o mn sigur i o vedere bun. Metode ce cretere care vizeaz pct. b: ncazulnmuliriinaturale,dezvoltareamtciidelaoupnlaeclozionarearelocntr-osingur familie de albine. n creterea dirijat de obicei cresctorul divizeaz creterea n mai multe colonii: familiade prsil (furnizoare de material de cretere ou sau larve); familia doic format din: ofamiliastarter(pornitoare)utilizatpentruacceptareancretereademtcia materialuluidecreterenprimele10-48h;estevorbadeofamiledealbine orfanizat; ofamiliacresctoare(finisoare)cretereabotcilorcularveacceptate.Esteo famile cu matc, dar aceasta va fi izolat printr-o gratie special de compartimentul unde se introduc botcile pn la cpcire sau pn la eclozionare.Dupcpcirebotcileseizoleazindividualncutispecialeipotfipusenincubatorsau ntr-o familie obinuit care s le asigure doar cldura i umiditatea necesar eclozionrii. 1.3. Imperecherea mtcilor. Reguli generale. Pentru mperecherea natural a acestora, mtcile eclozionate sau botcile nainte de a ecloziona, vor fi introduse n nuclee de mperechere de diverse tipuri i dimensiuni.Dupmperechereincepereaponteiacesteapotfipreluatedinnucleeiintrodusencutide transport de regul sau n alte tipuri de cuti cu albine nsoitoare.Pnlavalorificarevorfipstrateinnucleeledeimperecheresauncondiiidelaboratorcusti individuale cu albina insotitoare. Tipul de nucleu de imperechere estecel preferat de apicultor, dar n general n condiilede climat continentalncaresenregistreaznopicutemperaturiscazutechiarintimpulveriise recomanda: -Cantitatea de albine sa fie de cel puin 200 g, iar cantitatea de puiet la formarea nucleului s fie de cel puin 2 dm2 de puiet cpcit. -Sunt de preferat nucleele formate din 2-4 compartimente alturate, cu urdinie n direcii diferite, acestea asigurnd o mai bun termoreglare. Page14= -Daca nucleele de mperechere nu asigur temperatura optim de 30-34C n perioada de migraie aspermeidinoviductelelateralenspermateca,cantitateadespermatozoizicareajungen spermatecaestemultdiminuat,acestemtciavndoduratadeexploataremaiscurt,fiind deseori nlocuite linitit chiar din primul an.-n perioadele lipsite de cules, nucleele de mperechere se hrnesc cu sirop de zahar sau erbet.-n cazul n care se constat depopularea parial a unor nuclee i suprapopularea altora, nucleele depopulatesevorrefaceprinpreluareaunuifagurecupuietcpcit,gatadeecloziunedintr-un nucleu suprapopulat i introducerea acestuia, n nucleul respectiv.-Nucleele se numeroteaz, iar n cazul mai multor nuclee inute n acelai adapost, fiecare nucleu (compartiment) va primi un numr propriu de identificare. 1.4. Introducereamtcii in familia de albine. Reguli generale. duptransport,mtcilenuvorfieliberateimediatntr-ofamiliedealbinecaredecurndaavuto matc n plin pont. orfanizareafamilieidealbine:nfamiliacareurmezsprimeasconoumatcesteobligatorie absena mtcii (fecundate sau nefecundate), a botcilor si a albinelor ouatoare in familiile trantorite.eliminarea albinelor nsoitoare din cuc mbuntete procentul de acceptare a mtcilor n familia de albine.perioadadeacomodare:matcavatrebuissteanchisncucsuficientdemulttimppentruca albinele familiei primitoare s o accepte si sa nu manifeste agresivitate. vrstaalbineloriputereafamilieidealbine:albineletinere,panain10zilemanifestomaislab agresivitate i de obicei accept usor o nou matc.momentul optim din an: perioada unui cules, temperatura moderat, absena vntului de intensitate i ploilor reprezint sunt condiii propice.hrnirea stimulenta cu sirop: hrnirea cu sirop de zahr n momentul nlocuirii unei mtci este foarte necesara in lipsa culesului natural. 2. PRODUCEREA DE ROIURI ARTIFICIALE PE RAME Roiul artificial reprezinta o unitate biologica alcatuita din cateva rame (in general 3-5) cu puiet in toate stadiile de dezvoltare si provizii de hrana, albina de pe rame si o matca imperecheata. Scopul formarii roiurilor artificiale este asigurarea unei inmultirii controlate a septelului si evitarea roirii naturale. Momentul optim pentru formarea roiurilor artificiale este perioada de maxima dezvoltare, in zile seninesicaldesicandexistaculesuriinnatura.Practicarearoiriiesteidealainperioadadedebuta perioadei de roire cand familia inca nu a intrat in frigurile roitului. Metode.Formarearoiurilorartificialearelabazamaimultemetodemaimultsaumaiputin complexe, extensiv descrise in literatura de specialitate, dar cel mai des utilizate in practica au la baza principiul divizarii. Metoda divizarii poate fi realizata in mai multe moduri: Poate fi facuta printr-o divizare egala a ramelor cu puiet si rezerve sau doar prin preluarea unui numar de 4-5 faguri daca familia ocupa mai multe corpuri. Dintr-o familie se poate obtine un roi sau mai multe in functie de puterea acestora si interesul de productie (miere sau/si roiuri) Formareroiurilorprindivizaresepoatefaceincutiispeciale(roinite)pe4-5ramesauintr-un stup de 10 rame impartit in doua printr-o diafragma etansa si 2 urdinisuri opuse pentru a realiza Page15= 2 roiuri in acelasi timp. Lucrari orientative in cazul unei metode simple de divizare: se vor pregati stupii goi impreuna cu elementele aferente; se vor alege familiile de albine puternice pentru divizare; echipamentuldestinatintroduceriiroiuluiartificialesteaduslangafamiliadebaza(dincarese formeaza); matca se va identifica si izola; utilizarea gratiei pentru matca intre cuib si un corp de deasupra ajuta la izolarea matcii si elimina activitatea de cautare a matcii. in cazul sistemului vertical se scot 2-3 rame cu puiet de toate varstele din cuibsi inca 2 faguri cu hrana-miere si pastura, se scuturade albine (pentru a evita preluarea matcii) si se punintr-un corp suplimentar, deasupra gratiei de matca. incazulsistemuluiorizontalsevafolosiogratieconceputapentrusistemulorizontalamplasata dupa ultima rama, inainte de diafragma. a doua zi, ramele izolate se vor transvaza cu tot cu albina in cutia unde se formeaza roiul artificial;roiurile artificiale pot fi deplasate pe o vatra la 4-5 km, pentru a evita intoarcerea albinelor la familia de origine.daca nu exista aceasta posibilitate se va forma un roi mai viguros, care sa contina 1-2 rame cu puiet gatadeeclozionare,pentrucaacestasanuraceascaatuncicandopartedintrealbineculegatoare revin la familia de origine a roiului.se administreaza hraniri stimulative. roiul artificial se supravegheaza mai intens daca nu se formeaza in perioadele de cules pentruevitareafurtisaguluihranirilesevorfacelacadereanoptii,iarurdinisurilevorfiredusela maxim. a2aziseintroduceinnoulroiformat,obotcagatadeeclozionaresaudepreferatomatca imperecheata pentru o dezvoltare cat mai rapida. unroiartificialde4-5ramepoateajungedupa40dezilelaniveluluneifamiliide10rame,prin adaugarea saptamanala, in centrul cuibului, a cate unui fagure bun pentru ouat. 3. PRODUCEREA DE ROIURI LA PACHET 1. Formarea roilor la pachet si instalarea acestora Roiullapachetesteounitatebiologicaalcatuitadin1,5-2kgalbintanaransotitadeomatca imperecheataaflatancoliviedeintroducere,caresuntintroduseintr-ocutiespeciala(lemn,plastic, PFL,etc)prevazutacuplasadesarmasihranitor.Roiullapachetesteounitatebiologicacarenu cuprinde faguri. Formarea roiurilor la pachet necesita mult ndemanare si echipament specific - cutii speciale. Este o metoda eficienta atunci cand se aplica in fermele care au ca scop vanzarea de roiuri.Perioada optima de formare a roiurilor la pachet este dup culesul de la salcam. 2. Caracteristicile cutiilor pentru roiuri la pachet: Dimensiuni: lungime 400m, latimea 130mm, inaltimea 290 mm.Peretii laterali sunt prevazuti cu plasa de sarma La partea superioara este un orificiu n care se introduce un hrnitor cu capacitatea de 1 l sirop de zahr. Prin acest orificiu se va face si popularea roiurilor cu albine cu ajutorul unei palnii speciale (cu Page16= orificiu larg) 3. Etape n formarea roilor la pachet Cutiile specifice vor fi pregtite pentru formarea roiurilor la pachet Infiecarecutiesevaintroducecateomatcaimperecheatincuscadetransport,fralbine nsotitoare,inchisacudopuldeplasticsiprevazutacuhrana.Cuscavafiagatatademargine orificiului pentru a putea fi preluata usor. Sevoralegefamiliiledealbinebinepopulatesisntoasedincaresevapreluaalbinapentru popularea roilor Se va utiliza n prealabil gratia de matca pentru a izola matca in corpul de baza al stupilor din care se va prelua albina. Fagurii cu puiet se vor ridica in corpul de sus pentru a atrage albina tanara. Este important sa se scuture multa albina tanara pentru ca roiul la pachet (fara faguri si posibilitate de zbor) sa reziste cat mai mult. Albinavafiscuturatadinfamiliadealbineincutiidestup/roiurigoaledeundevafi preluata/scuturatainpalniamontatapecutiaroiului.Albinavafistropitaimediatcuapapentrua impiedica zborul acesteia Fiecarecutiepentruroiurilapachet,cugreutatecunoscuta,vaprimiocantitateade1,5kgprin cantarire pe o balanta(cantar)Sevapunehranitorul(orificiulsevainchide),roiulvafietichetatcudatespecifice(familiade origine, data formarii, data expedierii) Se depoziteaza intr-un spatiu adecvat (racoros si intunecos pt ca albinele sa se linisteasca). Pe perioada imediat dupa formare, de transport si pana la utilizare roiurile la pachet sunt hranite cu sirop pe parcursul a 3-4 zile. De mentionat ca albinele din roiurile la pachet, daca instalarea lor se face imediat, trebuie sa provina de la o stupina situata la cel putin 4-5 km pentru a evita intoarcerea albinelor la familiile de origine. Formarea roiurilor la pachet se desfaoar n perioada de maxim dezvoltare a familiilor de albine, lunile mai-iunie, pentru a nu afecta dezvoltarea normal a familiilor din care provin. Avantajele utilizarii roiurilor la pachet: un control eficient al bolilor, scaderea greutatii la transport si dinamismul dezvoltarii dupa instalare, asemanator roiurilor naturale.Instalarearoiurilorlapachet(formareadenoifamiliidealbinecualbinadinroiulla pachet): Se vor pregatimaterialele si echipamentele -stupi si rame cu faguri. Popularea stupilor se va face de obicei pe vatra pe care acesti stupi vor fi amplasati.Popularea poate avea loc si in atelier si in urmatoarea seara pot fi deplasati pe vatra.Noile familii de albine formate se vor hrani cu sirop de stimulare sau/si turte proteice s Urdinisurile se vor inchide pana in seara urmatoare. Instalarea propriu-zisa a roiului la pachet se poate face prin 2 metode: 1.Scuturarea directa pe rame:Mod de lucru: -Se pun 3 rame pe o latura a stupului-Se scoate hranitorul din cutia de transport, -Se scutura albina si sepulverizeaza cu apa pentru a le impiedica zborul.-Se verifica cusca matcii pentru a indeparta dopul de plastic si se pune intre 2 rame fara albine.-Se scutura o parte dintre albine pe cusca matcii si restul pe fundul stupului. Page17= 2.Introducereadirectaacutieidetransportcualbinelesimatcainstupuldestinat instalarii. Mod de lucru: -Se face loc in stup, punand 5 rame pe o latura,-Se plaseaza cusca de transport pe fundul stupului si cusca matcii cu dop de serbet.-Panaa2-azialbinelevormigracatreramesivoreliberamatca,apoisescoatecuscade transport si se completeaza cu rame. -In ambele variante hranirea cu sirop sau/si cu turta proteica este obligatorie! Acesta va favoriza ponta matcii, va mobiliza albinele pentru culesul de polen si va face sa treaca mai usor stresul de transport si cel de instalare. Atentie pentru prevenirea furtisagului, hranirea se va face seara!. 4. PRODUCEREA DE FAMILII DE ALBINE -Familiiledealbinedestinatecomercializariisuntfamiliidealbinederivatedinroiuri artificialecareinurmadezvoltariiacestoraseextindpeintregcorpuldebazalasistemul vertical (minim 10 rame). Familiadealbinedestinatavanzariipoatefivandutainsezon,inainteaculesuluiprincipaldela salcam,pe minim 10 rame din care 6-7 rame cu puiet in diverse stadii de dezvoltare si 3-4 rame cu rezerve de hrana-miere si pastura, si albina care poate ocupa toate intervalele. Familii de albine provenite din roiuri artificiale pot fi vandute in acelasi sezon de formare a roiului de provenienta, daca provin din roiuri timpurii (in perioada de salcam I-II) sau in sezonul urmator. Page18= III. STUPINE DE SELECTIE SI AMELIORARE Stupineledeselectiesiameliorarereprezintastupineincareseaplicaometodadeselectiedupao anumitaschemadelucru,inscopulameliorariiinsusirilorprincipalesimultiplicariimaterialului biologic selctionat in vederea comercializarii acestuia. InRomania,obiectiveleprincipalealeselecieisuntproduciademiereipuritateaderas astfel ca n Programul Naional de Ameliorare a Albinelor (Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003), evaluarea familiilor de albine, ine cont mai nti de aceste doua obiective majore: 1.Produciademiere-obinereaunorproduciimaximedemierencondiiiledeclimidecules date i numai pe baz de resurse naturale: Este un caracter complex . Producia efectiv de miere depinde de cantitatea de albin existent i de instinctul de acumulare (factor genetic).Cantitateadealbindepindedeprolificitateamtcilor,viabilitateapuietului,longevitatea albinelor,oInstinctuldeacumulare(hrniciaalbinelor)esteuncaracterdeterminatgenetic i reprezint practic producia de miere/albin culegtoare i caracterul care este practic supus seleciei.oRezistena la boli i la iernare influeneaz producia de miere.oFcndseleciepentruproduciademiereimplicitsefaceipentrucaractereleimplicaten determinarea acesteia.Produciaseexprimnkg/familie/sezonsaucelpuinlaunculesprincipaliseexprimca abateri de la media stupinei de contemporane (matcile din aceeai generatie). 2.Puritatearasei.InRomaniapetermenmediuilungnuseprevedeimportuldealterase,deci caracterele morfologice i de comportament ale coloniilor de albine selecionate trebuie s se ncadreze n parametrii rasei Apis mellifera carpatica. 3.Altecaractereurmariteinselectie.Pentruevaluareafinalafamiliilordealbinecarevorfi selecionateseiaunconsideraieialtecaracterecumarfi:culoareaalbinelor,blandeea, comportamentulpefagure,moduldearanjarearezervelordehrana icompactitateacuibuluidepuiet, moduldecpcireafagurelui(uscata),instinctulderoire,rezistenalaiernare,darprioritarrmne producia de miere, ultimele fiind direct corelate cu aceasta. Principalele metode de ameliorare la albina melifer 1. Selecia masal -sefacepebazaproducieidemiereacoloniilordealbine,comparaiafcndu-sentre contemporane (aceeai stupin, an, sezon).-poate fi practicat de orice apicultor care i poate produce mtci din prsil proprie.Lucrri specifice: formarea stupinei de selecie (populaia de ameliorat) asigurareacondiiiloroptimepentruintensificareamanifestriinsuirilorvaloroaseievaluarea coloniilor; alegerea pentru reproducie a celor mai productive colonii de albine; creterea mtcilor i a trntorilor din coloniile alese pentru reproducie; schimbarea materialului biologic necorespunztor cu cel produs dirijat, prevenirea ncrucirilor nrudite ntre mtcile i trntorii din stupin; seleciamasalnecesitaschimbareaperiodicaamtcilorlaintervalde2anicumtcidebun calitate. Page19= 2.Seleciaintrafamilialconstnnlocuireafiecreimtcidinfamiliadealbinecupropriafiicn fiecare generaie, pe grupe de familii. Este specifica stupinelor de elita. Lucrari specifice formarea stupinei de selecie (populaia de ameliorat) asigurareacondiiiloroptimepentruintensificareamanifestriinsuirilorvaloroaseievaluarea coloniilor- bonitarea; stupina de selecie alcatuita din 100 de colonii este structurat pe 10 grupe a cte 10 fiice.se selecioneaz cele mai bune 10%-20% colonii de albine din populaia supus selecieitestarea privind obiectivele de selectie se realizeaza in conditii uniforme (aceeasi cantitate de albina, puiet, hrana)pentru a da anse egale de competiie se cresc cte 10 fiice din fiecare familie din cele 10% si se formeaza astfel 10 grupe (familii, linii) de familii de albine prin schimbarea matcilorse asigura prevenirea ncrucirilor nrudite ntre mtcile i trntorii din stupin; Valorificareamaterialuluibiologicselectionatsefaceprinmultiplicareaacestuiainstupine specializate de multiplicare autorizate de ANARZ, prin O.M. 413 din 20 iunie 2008. Pepinieraproductoaredematciesteunitateaapicolcarerealizeazmultiplicareamaterialului biologic apicol, astfel: foloseste pentru multiplicare material biologic provenit din stupinele de elit; furnizeaz material biologic selectionat. Stupina,pentruafiacreditatcastupindemultiplicare,trebuiesndeplineasc,cumulativ, urmtoarele criterii: oare o schem de multiplicare si tehnologie de crestere proprie aprobat de ANARZ; ominimum10%dinmtcileutilizatepentruactivitateademultiplicareprovindinstupineledeelit acreditatedeAgentiaNationalapentruAmelioraresiReproductienZootehnie,iardiferenta mtcilor se asigur din stupina de multiplicare proprie; odimensiuneaminimastupineidemultiplicareestede50defamiliidealbine,nscrisenregistrul agricol,astfelnctsasigureproduciademtciselectionatesifecundate,precumsievitarea consangvinizrii; oindividualizarea mtcilor se face conform unui sistem unitar, respectiv conform codului international al culorilor; ofamiliile de albine trebuie s fie indemne de boli contagioase si potential transmisibile. odetintorulstupineidemultiplicaretrebuiesfie/sausaibangajatpersonalatestatndomeniul apicol, confirmat prin diplom/atestat/certificat de absolvire. odetintorul stupinei de multuplicare trebuie s tin o evident strict a activittii Cumpararea de material biologic selectionat:naintedecumprareserecomandntodeaunassefacoexaminareamaterialuluibiologic, atatdinpunctdevedereapicol(staredesanatate,putereafamiliei,varstamatciidacase cunoaste)catsisanitarveterinar(semneclinicedeboal)ipecatposibilesterecomandabila obtinerea unui certificat sanitar-veterinar de la vanzator. Autoritatile din Romania (MADR, ANSVSA, ANARZ) impreuna cu institutiile si organisme de profil(Asociatiileapicole,I.C.D.A.)recomandasisprijinaprinProgramulNationalde AmelioraresiPlanulNational Apicol2011-2013achizitiadematerialbiologicdinrasalocala-A.m. carpatica -pentru a evita atat riscurile legate de poluarea genetica a fondului genetic apicol national, dar si riscurile legate de introducerea de noi boli si daunatori. Page20= Serecomanddecifolosirearaseilocale,A.m.carpatica,adaptatalacondiiiledemediudin Romania, i ecotipurile acesteia n funcie de zon; Serecomandainlocuirearegulatamatcilorcumtcitinere,prolificepentrudezvoltareasi sanatatea familiilor de albine Page21= IV. STUPRITUL PASTORAL Dezvoltareaapiculturiiicretereaproducieiapicolesuntstrnslegatedebogiai diversitateabazeimelifere,careasiguralbinelormeliferenecesaruldehranattpentru creterea i ntreinerea lor ct i pentru realizarea unui surplus de miere, numit producia marf de miere. Totalitateaplantelordinfloraspontanicultivat,caresuntcercetatedealbinelemelifere pentru polen, nectar sau man formeaz baza melifer a Romniei. Datoritamplasriigeografice,aranoastrprezinttreizonemaridevegetaiemelifer,i anume:-vegetaie melifer de cmpie (36%) -vegetaie melifer de deal (33%)-vegetaie melifer de munte (31%) Acestezonesuntfoartebineechilibratecaproporiesiofercondiiifoartebunepentru dezvoltarea apiculturii romneti n toate zonele bioapicole ale rii. n plus, condiiile climatice din ara noastr determin nflorirea ealonat a masivelor melifere pe parcursul unui an apicol, valorificarea lor fiind posibil prin practicarea stupritului staionar i pastoral. Stupritulstaionaresteoverigtehnologicaactivitiideproducieapicolncare apicultorul i menine familiile de albine pe vatr permanent (fix), att n toat perioada activ a albinelor melifere, ct i n perioada de iernare.Vatra de stupin permanent poate fi amplasat pe terenul proprietate privat a apicultorului,peunaltterenaflatnconcesiune,nchiriere,comodat,scoateretemporardinfolosinsaupe un teren aflat n fondul forestier. Stupina staionar trebuie s fie declarat oficial la administraia publica locala pentru a putea fi nregistrat i evideniat n baza de date a primriilor, a comisiei locale de baz melifer i a dispensarelor veterinare teritoriale. Stupritul pastoral (numit i transhuman apicol) este o verig tehnologic a activitii de producieapicol n care apicultorul i transport i amplaseaz temporar familiile de albine la una sau mai multe masivele melifere din fondul agricol sau forestier.Vatradestupinpastoralpoatefiamplasatnjudeuldedomiciliualapicultoruluisaun oricare alt jude al rii, n baza autorizaiei de stuprit pastoral. Stupina aflat n pastoral trebuie s fie declarat oficial la consiliul local pe raza cruia este situat vatra de stuparit pastoral, n cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatra temporar. n funcie de scopul urmrit, apicultorii pot practica 4 tipuri de stuprit pastoral: 1.Stupritpastoralpentruridicareaproducieiapicole(miereicear),prin valorificarea masivelor melifere din fondul agricol sau forestier; 2.Stupritpastoralpentruridicareaproducieiagricole(fructeisemine),prin polenizarea culturilor agricole entomofile; 3.Stupritpastoralpentrumeninereacapacitiidelucruafamilieidealbine,n perioadacndflorameliferlipsetesauestefoarteslabnrazavetreidestupin permanent. 4.Stupritpastoralndiferitescopuriindirectproductiveca,evitareadezoneinfestate etc. Page22= nfunciedezonadedeplasare(distanadedeplasare),apicultoriipotpractica3tipuride stuprit pastoral: 1. Stuprit pastoral local; 2. Stuprit pastoral regional; 3. Stuprit pastoral naional; Metodesimijloacedepracticareastuprituluipastoral.Indiferentdetipuldestuprit pastoralpracticat,vatradestupinpastoralseobinenumainbazaAutorizaieideStuprit Pastoral(ASP)eliberatdeComisiaJudeeandeBazMeliferiStupritPastoral,la solicitarea scris a apicultorului. Termenul i condiiile pentru depunerea cererilor de solicitare a repartiieidebazmelifersuntprevzutenanexanr.1bdinLegeaapiculturiinr.89din28 aprilie 1998 republicat n 2010. Aciunea de stuprit pastoral comport 2 etape distincte: 1.Pregtirea stupritului pastoral, care const n pregtirea temeinic a apicultorului. Aciunea de stuprit pastoral cuprinde o serie de aspecte organizatorice, tiinifice, tehnice i economice,iarncazulnerespectriiregulamentuluiprivindorganizareaaciuniidestuprit pastoral,anormelorsanitar-veterinare,acoduluisilvicsauaoricruireglementrilegalen vigoare,seaplicsanciuni.Planuldeplasriinpastoraltrebuiepregtitdinvreme,stabilind numruldestupicevorfitransportai,vetreletemporare,procurareamijloaceloria documentelordetransportcurespectarealegislaieinvigoare,efectuareatratamenteloranti-varroa etc. 2.Executarea stupritului pastoral, care const n pregtirea stupilor pentru transport i executarea transportului.Transportulstupilorsepracticandouaforme:custupiivrsai,transportaicuajutorul camioanelor,remorcisausemiremorcitractatesaucuajutorulpavilioanelorapicolespecial amenajate,existndnacestsensomultitudinedetipurisivariantespecializatesiautorizate pentru aceasta operatiune. Deplasarea familiilor de albine n pastoral se va efectua numai pe baza autorizaiei de stuprit pastoral, nsoit de carnetul de stupin. Pentreagaperioaddedeplasareiamplasareastupinei,apicultoruleste rspunztor de respectarea normelor privind: distana dintre stupine ncrctura la hectar,respectarea direciei de zbor a stupinelor amplasate anterior, Apicultorul are obligaia de a informa, n scris, Consiliul local pe raza cruia este situat vatradestupinpastoral,ncelmult24deoredelainstalareapevatr,asupralocului exact,perioadeideedere,numruluifamiliilordealbineamplasate,cticuprivirela datelepersonaledeidentificareundepoatefianunatncazulefecturiitratamentelor fitosanitare cu substane chimice. nteren,vatradestupintemporar trebuie s fie nsoitdeunpanoupecarevorfitrecute urmtoarele date: datele de contact ale deintorului de stupi (nume i prenume, adresa, numr de telefon), numrul de stupi aflai pe vatr temporar, numrul de nregistrare obtinut de la direcia sanitar-veterinar i numrul autorizaiei de stuprit pastoral. Page23= V. STUPI SI PRINCIPALELE ECHIPAMENTE APICOLE Stupul - este cel mai important echipament apicol cu rol de adpost pentru familia de albine, fiind necesarpentrudepozitarearezervelordehran,realizarearecoltei,daripentrutransportul acetora in vederea valorificarii culesurilor de productie. oStupultrebuiessecaracterizezeprinsimplitatenconstruciepentruafiuordemnuiti transportat. oAcestavaaveaocapacitatenecesardezvoltriifamilieidealbinenperioadeledevrfdinlunile mai-iunie, pentru depozitarea rezervelor de hran- miere i pstur- i pentru depozitarea recoltei.oElementelesaletrebuiesapermitadezvoltareasimentinereaconditiilordemicroclimatnecesare cuibului oPrincipalele pri componente sunt: fundul, corpul, podisorul, capacul, diafragmele i ramele. Principalele tipuri de stupi utilizate in Romania. Acestetipuridestupaulabazoseriedediferenecaresuntnspeciallegatededimensiunile ramei astfel: ola tipul multietajat (cu rama ME) - dimensiunea ramei este de 435x230 mm; ola tipul vertical cu magazine (cu rama Dadant) - dimensiunea ramei este de 435x300 mm si magazine de recolta cu dimensiunea ramei de 435x160mm; ola tipul orizontal (cu rama Dadant) dimensiunea ramei este de 435x300 mm. Sistemul orizontal isistemul vertical de practicare a stuparitului Sistemul verticalEstecelmaipracticatsistemlaoraactualdatoritavantajeloracestuiaceinnspecialde manevrarea stupilor pentru transportul acestora n valorificarea culesurilor (pastoral). Sistemulverticalvalorificcapacitateaabinelordeasedezvoltamaibineia-iformarezerve mai uor pe vertical dect pe orizontal. Sistemul orizontal de ntreinere a albinelor este practicat n general cu tipul de ram Dadant, in general incadrulstuparituluistationar,ntimpcesistemulverticaldentreinereestepracticatattcutipul Dadant de ram si magazine de recolta ct i cu tipul ME (multietajat), ultimul sistem fiind denumit i sistem de ntreinere multietajat (ME). Pe baza acestor sisteme de lucru s-au dezvoltat trei tipuri de stupi:1.stupul orizontal (cu ram tip Dadant); 2.stupul vertical (cu ram tip Dadant) si magazin de recolta (1/2 din rama Dadant); 3.stupul multietajat (cu ram tip ME -multietajat). Page24= 1. Stupul orizontal (cu ram tip Dadant), are urmtoarele caracteristici generale:Are form paralelipipedic cu urmtoarele dimensiuni exterioare (incluznd i capacul) de 934x604x 428mm i o greutate cnd e gol de 41 kg. Estealctuitdincorpulstupului,uncapaciunfundprevzutcuurdiniiblocdeurdini,20de rame,douadiafragme,podiorulrealizatdin6scndureleiositdeventilaiepentruaerisiresau transport. Utilizarea acestui tip de stup are avantajul unei bune capaciti pentru dezvoltarea familiei de albinei cu o singur matc fiind astfel pretabil mai ales pentru stupritul staionar. 2.Stupulvertical(curamtipDadant)esteuntipdestupfoarteutilizatnRomaniadeoarece ntruneteavantajelelegatedestupritulpastoral,daricelelegatedeobundezvoltareafamiliei,de depozitarearezervelordehranpentruobuniernaredatefiindcondiiilemaidificilelegatede perioada de iernare din ara noastr. Stupul vertical Dadant este alctuit din urmtoarele componente: Corpul de stup cu capacitatea de 10 rame de dimensiuni de 435x300 mm,unulsaudoumagazine(caturidestup),fiecaremagazinavnddimensiunileredusela jumatate dintr-un corp,fundul de stup,podiorul,capacul,doua diafragme,blocul de urdini pe toat limea stupului prevzut cu dou deschideri,rama cadru pentru tava hrnitor. rama de ventilaie pentru transport,gratie de matc,podiorul prevzut cu izgonitor de albine,fundulantivarroa(soclulantivarroa)-cuplasdesrm(pentruventilaie)icutvi pentru colectarea acarienilor varroa czui.Cuexcepiacorpurilor,ramelorimagazinelor,celelalteelementepotfiutilizateipentrustupii multietajai,deaceeanaintedeancepeoinvestiienacestechipamentestefoarteimportant analizarea avantajelor i dezavantajelor modelului de stup pe care dorim sa-l adoptm n practic. 3.Stupulmultietajat.Practicatpescarlargntoatlumea,nspecialnzonelecuclimmaicald acesttipdestupestepreferatnntreinereacoloniilordealbinedeoarecepermiteodezvoltaremai rapid a familiei de albinei i o manipulare mai facil a acestora n special n sistem industrial.Deosebirea major fa de tipul Dadant este c acesta are o dimensiune a ramei mai mic (435x230 mm),deundeiuniformizareamrimiicorpurilor,decelemaimulteorisemenioneazcafiindun sistem unde se lucreaz cu corpul i nu cu rama.Avantajulstupilorverticalidelanoiconsistasiinfaptulcamagazinelesicorpuriledeproductie sunt interschimbabile intre cele doua tipuri (verticali si ME). Tipuri de stupi din Romania Multietajat(rama 3/4) Vertical (rama 1/1) Orizontal(rama 1/1) Magazin(rama 1/2) Grosime perete 20 mm 20 mm20 mm20 mm Lungime (ext/int) 490 mm/450mm490 mm/450 mm490 mm/450 mm Latime (ext/int) 420 mm/380mm420 mm/380 mm420 mm/380 mm Inaltime corp 245 mm310 mm310 mm 170 mm Page25= Rama 3/4 Rama 1/1 Rama 1/2 Inaltime 230 mm 300 mm160 mm Soclul antivarroa.Omentiunespecialtrebuieacordataacestuielementdeoareceareoimportantadeosebitain managementul stupinei in special in ceea ce priveste metodele alternative de combatere antivarroa: PermitemonitorizareagraduluinaturaldeinfestareafamiliilordealbinecuVarroacaurmarea caderii naturale a acestora pe soclu, motiv pentru care mai este denumit si fund de control; Permitemonitorizareaeficienteiunortratamenteprinevaluareanumaruluideacarienicazutiin timpultratamentelorspecificesidupatratamentepentruaevaluaeficientaacestorasaunivelulde infestare in orice moment al anului, dar si aplicarea tratamentelor adecvate. Prinungereauneifoliidehartiesaualtmaterialcugrasime(vaselinaetc)careseamplaseazape tavita fundului, acarienii raman lipiti pe aceasta si pot fi numarati pentru evaluarea nivelului acestora sau eficientei unor tratamente. Permiteoventilatienaturalaastupiloringeneralsiinspecialinperioadelecandstupiisunt transportati in pastoral. Usureaza tratamentul cu Varachet (sau alte substante care se aplica prin fumigatii), fitilele putand fi puse direct pe tabla din constructia acestuia; Utilizareasocluluianti-varroaestemetodasimpla,economicasidurabilaincombatereavarroozei dat fiind faptul ca aproximativ 20-40 % din parazitii existenti pe albinele adulte cad si mor pe fundul de stup. Constructivserealizeazaprininlocuireapodetuluidescanduraafunduluiclasic,cuoplasade sarma (ochiuri de 3 mm). Sub aceasta culiseaza pe toata suprafata o tava de tabla zincata, care poate obtura partial sau total deschiderea realizata de plasa. Peste aceasta tablita apicultorul poate aseza o folie de hartie alba, care se unge cu vaselina si care poat fi utilizata in numararea acarienilor. Altinventarapicol:pintenulapicol,scrarul,scaunulapicol,ldiapentrutransportatrame, roinia,cruciorulapicol,gratiiledeurdini,hrnitorul,cutilepentrumtci,adptorul,cntarulde control, dulapul pentru pstrarea fagurilor si altele. Pentrumanipulareafamiliilordealbineapicultorulmaiarenevoiedeunechipamentspecial care sa-l protejeze contra nepturilor de albine ce const n: combinezon apicol, masc apicol, mnui, afumtor.Pentrumanipulrialecorpuriloriramelorapicultorularenevoiedeasemeneadeodalt apicol i de peria apicol. Inventarul stupinei trebuie s in cont de numrul stupilor si de scopul urmrit de apicultor! Page26= Pentru transportul n pastoral al stupilor n sistem vertical se practic diferite sisteme de fixare a corpurilor suprapuse,- introducerea unor tije prin nite guri practicate la nivelul corpurilor;. - limitarea miscarii corpurilor prin fixarea unor coltare de metal la nivelul de imbinare a celor doua corpuri; - fixarea pe paleti si remorci cu chingi speciale. nRomniasepracticdiversesistemedetransportastupilor(furgoane,camioane,tractoaresau remorci) care in general se bazeaza pe incarcare si descarcare manuala. Principalele sisteme de transport: sistemulpavilionar,ncarestupiisuntamplasatintr-unpavilionstupinacontainerizata mobila, care poate fi tractat de diferite mijloace de transport(tractor, camion etc.).unaltsistemcaredevinedinceincemaipracticatinRomaniaestesistemulpaletizatde transportastupilor(paletiiavanddiversecapacitati),prinincarcaresidescarcare mecanizata(macara sau/si stivuitor). Deperspectivalanoiintarasuntsicontainerelemodulareapicole,independentedesasiul mijlocului de transport, transportate cu ajutorul camioanelor prevazute cu carlig hidraulic. Pentru descapacirea ramelor.Indescapacireamanualaestenecesarafurculiadedescapacit,cuituldedescpcit,unrecipient (cuva) cu suport pentru ramele de descapacit.Pentru descapacirea automata sau semiautomata se folosesc masini dotate cu dispozitive de taiere a fagurilor sub capaceala, prevazute ca de exemplu cu cutite rotative sau vibrante incalzite sau nu. Pentruextraciamieriiestenecesarinprimulranddeunextractorcare,nfunciedenecesiti poate avea diferite capaciti n funcie de numrul de rame pe care poate sa-l extrag la o centrifugare; extractorul poate fi cu acionare manual, semiautomata si automat.Toate, ns, utilizeaz ca principiu fora centrifug obinut prin rotaia ramelor la diferite viteze deaceeaacesteasemainumescicentrifugi.Datoritforeicentrifugemiereadincelulele faguriloresteproiectatnafar,fiindpreluatdepereiiextractoarelorisescurgepelabaza centrifugii n recipiente specifice.Ramelesuntamplasatenlcaurispeciale,iarnfunciedepoziiaramelorntimpul centrifugriiexistcentrifugitangeniale,radialesireversibilesauinfunctiedepozitiaaxului carepoatefiverticalsauorizontal.Acesteextractoaredacasuntmanualepotfiechipatecu antrenareelectricasiprevazutecucomandaautomatasausemiautomatapentruintregciclude extractie. Sistemelemodernedeextractie,demarecapacitate,cuprindliniitehnologicecompletedecare cuprindmainiautomatededescpcitiextraciesicarepotlucrafiecurame,fiecucorpuri intregi cu rame. De menionat c toate aceste echipamente i utilaje trebuie s fie realizate din materiale agreate de industria alimentara. Altinventarnecesarinextractie:Pentrufiltrareasiimbuteliereamieriisuntnecesaresite(filtrede inox,plasticalimentar)destrecuratmiereasirecipientedediversevolumedeuzalimentar-inoxsau plasticalimentar.Capacitateasicalitatileechipamentelorapicolesuntvariate,apicultorulrealizand investitii n funcie de necesitile de exploatare si productie. Page27= Unelteidispozitivepentruobinerea,extraciaicondiionareacerii:ramaclditoare, topitorul de cear cu abur, topitorul solar, pres pentru cear. Unelteimaterialepentrucretereamtcilor:rameport-botci(rameledecretere),izolatoare, ramedeeclozionare,pecaresuntinutecutilepentrueclozionaredetipNicot,Zander,Titov,ablon pentrubotci,ipcadecretere(lea),dopuridecretere,rameport-botci,suport-botc,custipentru introducerea i transportul mtcilor. Atelierul stupinei este spatiul necesar in functie de dimensiunea si activitatea stupinei si trebuie sa asigure conditii specifice pentru depozitarea materialelor si activitatile specifice in stupina. Page28= SECTIUNEA 3 - RECOLTAREA SI VALORIFICAREA PRODUSELOR APICOLE I. CALITATEA MIERII DE ALBINE I A ALTOR PRODUSE APICOLE DESTINATE CONSUMULUI UMAN I.1 CALITATEA MIERII DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN Miereareprezintprodusulrealizatdealbineexclusivdinnectarulflorilorsaudinsucuriledulci culesedealbinedepeanumitespeciideplante,substanepecarealbineleleculeg,lepelucreaz,le mbogesccusubstanepropriiiledepoziteazncelulelefagurilor.nfunciedemateriaprim utilizat de albine pentru producerea mierii nu exist dect dou tipuri de niere: floral si man. Miereafloralpoatefimonofloral,atuncicndprovinedelaosingurspeciedeplante nectarifer(miereadesalcm,tei,floareasoareluietc,saupolifloralcndnecarulprovinedelamai multespeciideplante).Nectarulesteunlichiddulcesecretatdeglandelenectariferecaresegsescn florileunorspeciideplanteicareprovinedinsevaplantelorcaurmareaunorprocesecomplexede sintez i secreie. Miereademan(impropriuzismieredepdure,mieredebrad,mierederou)provinedin sucuriledulci(mana)recoltatedealbinedepeanumiteprialeplantelor(alteledectglandele nectarifere),rezultatenurmametabolismuluiunorinsecte(afide,psilide,coccidesaulecanide)care paraziteaz anumite specii de plante (arbori i arbuti), consum seva i excret mana. Mierea este principalul produs al apiculturii, apreciat att pentru nsuirile sale nutritive, ct i pentru efectele sale terapeutice.Miereadealbineesteunuldinproduselecelemaicomplexedinpunctdevederebiologic,n compoziia creia exist substane foarte importante pentru organismul uman. Compoziia chimic a mierii. n general mierea conine un procent variabil de ap n jurul valorii de 17% i substan uscat 83 % din care zaharurile reprezint 80% i 20%, minerale, vitamine, enzime, polenuri.Glucidelepreponderentesuntfructoza(38,2%)iglucoza(31,3%)caresunthexozecepotfi absorbitecuuurindectreorganism. Alte glucide prezente n miere sunt: maltoza (7,3 % n mierea denectarirespectiv10,3%nmiereademan)careesteodiglucidcompusdindoumoleculede glucoz,zaharoza(max.5%nmiereadenectarirespectivmax.10%nmiereademan)esteo diglucid compus dintr-o molecul de glucoz i una de fructoz. Vitaminelecareseregsescnmieresunt:B1,B2,B3,B4,B5,piridoxina(vit.B6), cianocobamida (vii Bl2), acid folic, acid ascorbic (vit. C), vitamina A, vitamina D, tocoferol (vit. E) i urmedevitaminaK.Acestevitaminesuntncantitifoartereduse,deaceea,pentrusatisfacerea necesarului de vitamina C exclusiv din consumul de miere, ar fi necesar un consum zilnic ntre 2,5 - 3 kg miere.Mineralele care se regsesc n miere sunt: calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sodiu, zinc etc., acestea variaz ntre 0,25-0,50 %, maxim pentru mierea de flori i pn la maxim 0,85 %pentrumiereademana.Pentruasigurareanecesaruluizilnicdemineraleexclusivdinconsumulde miere, ar fi necesar un consum ntre 0,5 1,5 kg miere. Mierea este alctuit n principal din glucide i ap. Cele mai multe sortimente de miere au aproximativ 82,4 % glucide i 17,1 % ap. Ca aliment mierea este o surs de carbohidrai, uor digestibil, natural. Page29= Caracteristicile organoleptice ale mierii 1.Consistena-miereaextrasareoconsistenfluid,cuovscozitatediferitnfunciede coninutul n ap: fluid-subire (20% ap) i fluid-groas (16-17%). Mierea de man are n general o consistenfluid-cleioas,iarmiereadeiarbaneagraareoconsistentagelatinoasadatorit compoziiei specifice.2.Culoareamieriidifernfunciedeorigineabotanicamierii,fiinddeterminatdepigmenii vegetali,ipoatevariadelagalbenfoartedeschis-transparent(salcm),chihlimbariu(poliflor, floarea soarelui, tei) i pn la maroniu nchis sau chiar negricioas (man). 3.Aspectulmieriiestetransparentstrlucitornstarefluid,opalescentcndanceputprocesulde cristalizare sau cristalizat cnd acest proces s-a finalizat.Cristalizarea mierii este un proces natural la majoritatea sorturilor de miere! 4.Gustul i aroma depinde de originea botanic a mierii i de coninutul n diverse zaharuri careau putere diferit de ndulcire. De exemplu fructoza este cu 73% mai dulce dect glucoza. Este cazul mieiidesalcm.Aromamieriidepindengeneraldeconinutulnuleiurietericeprovenitedin nectarul plantelor. Mierea de man care nu are uleiuri eterice din flori are o aroma specific. OBINEREA I RECOLTAREA MIERII Producerea mierii de ctre albine reprezint un proces complex care cuprinde mai multe etape: -recoltarea nectarului,-prelucrarea enzimatic,-reducerea cantitii de ap.Prelucrarea nectarului ncepe chiar din timpul recoltrii nectarului cnd nectarul preluat n gu este mbogit cu saliv bogat n enzime zaharolitice, cantiti mici de polen i alte substane specifice. Finalizareatransformriinectaruluinmiereseproducenstupundealbinaculegtoaretransfer nectarulrecoltatalteialbinecarelarnduleitransfermaidepartenectarulaltoralbine,iarprin procesulderegurgitare-ngurgitare,nectarulsembogetepermanentcuechipamentenzimatic, dup care este depus n celule unde se definitiveaz procesul de maturare.Prelucrareaenzimaticprinngurgitare-regurgitarepoatecontinuapnceaproximativ90%din zaharuri ajung sub form de zaharuri simple (monozaharide). Prelucrareaenzimaticamieriiconducelatransformareaunorzaharuricomplexedinnectar (dizaharide, polizaharide) n zaharuri simple (glucoz i fructoz) cu ajutorul enzimelor secretate de albine, transformnd astfel nectarul ntr-un produs usor digestibil de ctre albine i conservabil. Caurmareaprelucrriienzimaticeiaprelucrriihidricedecatrealbine,miereadevineun produs stabil i concentrat care permite depozitarea acestuia pe o perioad mai mare de timp. Dup aceast etap are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce coninutul apei pn launnivelcareiasigurconservarea.Acestprocesserealizeazprinventilaiaenergicprodusde albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35C) mprtierea mierii pe o suprafa mai mare a fagurelui prin umplerea treptat a celulelor timp n care se produce deshidratarea pn la cel mult 20% ap. Dup aceast etap albinele acoper celulele prin cpcire cu un strat de cear. Dinpunctdevederepracticacesteexplicaiisuntfoarteimportantepentruaasigura calitatea mierii extrase deoarece trebuie avut n vedere ca extracia mierii s se fac numai dup ce acest proces de maturare este ncheiat i anume cnd fagurii cu miere sunt cpcii n cea mai mare parte (1/3din suprafaa acestora). Page30= RECOLTAREA SI CONDITIONAREA MIERII cuprinde mai multe etape: 1.Recoltareafagurilorcumieredinstup.Momentuloptimpentrurecoltareafaguriloresteatunci cndacetiasuntcelputincpcii1/3.acestfaptindicapicultoruluicmiereaestematuratn proporie ct mai mare, deci coninutul apei este adus la valoarea necesar conservrii acesteia.recoltareafagurilordinstup necesit eliminarea albinelor de pe acetia care se face prin scuturareiperierecuoperieapicolspecialsauprinaltemetodeutilizatenspecialn apicultura profesionist; folosirea de podioare speciale prevzute cu un dispozitiv prin care albinele pot iei dar nu mai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de baz cu cel puin o zi nainte este un sistem practicat n sistemul vertical de ntreinere; folosirea unor suflante de aer pentru indepartarea albinelor dintre rame. folosirea unor substane repelentepentru albine. Acestea trebuiesc utilizate cu precauiile de rigoare atat pentru apicultor ct i pentru a nu polua mierea sau ceara. - Fagurii recoltai sunt preluai n ldie speciale sau n corpuri de stupi i sunt adui ct mai repede n camerele de extracie.-Estefoarteimportanttemperaturanmomentulextracieideoarecela20Cmiereaestede3 ori mai vscoas dect la 30C. 2.Extracia propriuzis a mierii se poate face n spaii special amenajate, fie n cadrul stupinei fie n alte locatii. Pentru extracie sunt utilizate extractoare de diferite capaciti i moduri de funcionare.Etapa prealabil extraciei este descpcirea fagurilor cpcii. Descapacireaesteoperatiadeinlaturareacapaceluluisubtiredecearacucarealbinele acopera inchid fiecare celula cu miere maturata. Descapacireaserealizeazacuajutorulunoruneltespecifice(furculiadedescpcit,cuitde descpcitincalzitsaunu)sauutilajespecificededescpcitautomate,nfunciedecapacitateai dotareastupinii.Totodatpentrudescpcireesteutilizatotavsauocuvspecialprevazutacu sitdescurgereamierii,undeesterecoltatcpcealaimiereapoatefiseparatpentruafi recuperat. Indiferentdemetodautilizatodatacueliminareacpcelelorsepreiasiocantitate semnificativa de miere. Aceasta poate fi separat prin utilizarea mai multor metode:filtrare prin cadere libera si presare,centrifugare in centrifugi speciale,topire la temperatura controlata pentru ca mierea sa nu i piarda proprietatile. Extractia propriuzisa se realizeaz ajutorul unor extractoare (centrifugi) specifice. Fagurii introdusi inextractorinlacasurispecialesuntrotitimanualsauautomatlaanumiteviteze(deex.300 rotatii/min), iar mierea iese din faguri pe peretele cilindric al extractorului dupa care se scurge printr-o deschidere de la baza acestora, in bazine sau recipiente pentru a fi preluata manual sau prin pompe in maturatoare. 3.Conditionarea mierii. Miereadealbineesteunprodusnaturalcomplexrezultatdinrecoltareanectaruluisaualtor sucuridulci,fiindimbogatitdecatrealbinecusubstanteproprii.Fiindunprodusnatural,mierea trebui sa-si pastreze acest atribut de la recoltare pana la consum.Spredeosebiredealteproduseprocesatemiereasicelelalteproduseapicoledeimportanta alimentara nu sufera transformari substantiale conform definitiei privind procesarea.Definitiaprocesarii:Oriceprocescemodificsubstanialprodusuliniial,incluzndnclzirea, afumarea,srarea,maturarea,uscarea,marinarea,extracia,extrudareasauocombinareaacestor procese). Definitiaconditionarii:Operaieprincareunmaterial,unprodus,etc.esteadusntr-oanumit stare de umiditate, de temperatur, de puritate, etc. Page31= Ca urmare, mierea de albine si celelalte produsele apicole cu valoare alimentara sunt supuse doar unor operatiuni de conditionare prin care calitatile naturale nu sunt afectate de procese tehnologice. Cualtecuvinteprinconditionareamieriiseurmaresccatevaoperatiunicareauinvedere punereapepiataaunuiprodusnatural,cuunaspectcatmaiatractiv,inconditiilementinerii calitatilor initiale ale acestuia! Principalele aspecte ce ridica probleme in obtinerea si conditionarea mierii sunt: umiditatea excesiva! bulele de aer aparute in procesul de extractie, umplere a recipientelor si pompare! particulele de ceara, resturi de faguri si albine si alte impuritati din timpul extractiei! procesul de cristalizare care, desi natural, nu ofera un aspect comercial produsului imbuteliat! Caurmareprincipaleleoperatiunideconditionareamieriipecarelepotaplicaproducatorii primari din apicultura sunt: 1.Prefiltrarea (strecurare) 2.Limpezirea (decantarea) 3.Filtrarea (in cazul unor cantitati mari pentru marii producatori) 4.Deshidratarea (dezumidifcarea) -daca umiditatea este mai mare de 20%5.Decristalizarea (prelichefiere/lichefierea) mierii cristalizate -daca este cazul 6.Cupajarea si omogenizarea (in cazul unor cantitati mari/pentru marii producatori) 7.Imbutelierea si etichetarea.Miereaextrasapoatefisupusaunuiprocesdeprefiltrareprinamplasareaunuifiltrudininoxsau material plastic alimentar in momentul scurgerii mierii din centrifuga in recipiente. Miereaextrasasiprefiltratasepuneindiverserecipientedestocare(maturatoare)dediverse dimensiuni (in functie de capacitatea de exploatare) si este lasata 1-2 zile pentru decantare. In unitatile mai mari de conditionare exista recipiente de dimensiuni mai mari denumite maturatoare, realizate din inox care asigura limpezirea mierii, astfel ca impuritile s se separe deasupra i mierea s poat fi preluat ct mai curat pentru mbuteliere n borcane sau butoaie.ncazulcndmiereas-arecoltatcuunprocentdeappestelimiteleadmise(20%)miereaeste preluatnvaseisupusprocesuluidedezumidificarencamerespecialecutemperaturialte condiiicontrolate(asanumitelecamerecalde)sau/siprinintermediulunorinstalatiide dezumidificare. Procesul are in vedere evitarea fermentarii mierii. Aceasta etapa poate fi evitata daca fagurii cu miere sunt recoltati cand sunt cel putin 1/3 capaciti. Incazulmieriicristalizatenrecipienteledestocare,pentruafimbuteliata,estenecesaralichefiereamieriiprinincalzireinconditiidetemperaturacontrolata.Decristalizareaesteunadin cele mai importante operatiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atentie sporita pentru pastrarea integritatiicomponentelornaturalealemierii.Odecristalizarenecorespunzatoareconducela cresterea HMF, un compus rezultat din descompunerea fructozei, dar si la distrugerea enzimelor si a altor substante biologic active care sunt termolabile. Cea mai utilizat metod este incalzirea mierii in camere termostat la temperatura de 45C timp de 24-48 h.Pentrueliminareaneajunsurilorlegatedecristalizaresauderecristalizareamieriisepoateaplicao metoda de cristalizare fina (apreciata de consumatori) prin obtinerea mierii creme, mierea lichefiata find supusa unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura Dyce). Pentruasatisfaceanumitecerintealepietiimiereaprovenitadinmaimulterecolte(surse)poatefi supusaprocesului de amestecare (cupajare) siomogenizare. Aceasta masura se aplic mai des in cazul mierilor poliflore si in general in cazul marilor conditionatori. Imbuteliereaarelocinrecipientededimensiunimicidecalitatealimentaraasigurandpeeticheta mentiunileobligatorii.Inacestcontext,pentruafimaiaproapededefinitiamieriisipentruafi recunoscuta de catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o operatiune a procesarii (cf.definitieiprocesarii),directasauindirecta,esteimportantcamiereaprodusasiambalatade Page32= apicultorsapoatafietichetatacumentiuneadeex.miereconditionatalastupina,decatre apicultor; Page33= I.2 CALITATEA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN Polenul = gruncioarele microscopice care se afl pe anterele florilor n sculeii de polen i care la maturitate se deschid pentru a-l elibera i fecunda partea feminin a florilor speciei respective. Polenulrecoltatdealbinereprezintacelpolenrecoltatdepeanumiteplantecareaucaracteristici specifice pentru polenizarea cu insecte i care se numesc entomofile. Polenulareaspectuluneipulberifineivzutlamicroscopacestaareformeidimensiunidiferite specifice plantelor de origine. Aceasta caracteristic ajut la identificarea plantelor de provenien a polenurilor, iar domeniu de studiu se numete palinologie. Polenulreprezintosursavaloroasadeproteine,vitamine,enzime,mineraleialteelemente nutritive eseniale pentru procesele biologice din familiade albine: Polenul este bogat n proteine, aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, sruri minerale. nmodspecialproteineleivitaminelesegsescdinabunden.Dintrevitaminemenionm vitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc. Dinpunctdevederenutriional,polenuldefinitca super-aliment -iderivatulsunatural pstura,contribuienmodesenialnalimentaieprinelementenutritivedebazcareidovedesc valoarea n numeroase situaii. OBTINEREA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE Albinele recolteaz polenul prin micri i aciuni specifice i l aduna sub form de ghemotoace de polen pe picioruele posterioare ntr-o formaiune anatomic specific-corbicula.La un zbor, o albin culegtoare de polen aduce n stup cca 10 mg de polen, iar cantitatea de polen strns ntr-o zi este de cca 0,6 g polen.Greutatea celor dou ghemotoace de polen pe care albina le transport la stup este n medie de 5-7 mg i poate ajunge pn la 15 mg, n funcie de sursa de polen, condiii de vreme i alte variabile. Tehnologiarecoltariipolenuluisebazeazpeparticularitateabiologicaalbinelordeaaduna polenul de la flori, de a-l transporta pe couletele picioruelor posterioare ale albinelor culegtoare i de a-l acumula n stup, adic de a-l nmagazina instinctiv ca rezerv de hran la fel ca i n cazul mierii, n perioadele cnd natura l ofer. 1.Polenulrecoltatdealbineestedepozitatnfaguriidinstupiodatcudepozitarea,acestaeste mbogit cu diverse substane specifice i presat n celule pentru ca acesta s poat fi conservat pe o perioad lung de timp.2.Dupdepunereanceluleacestasuferaoseriedetransformribiochimicerezultndaanumita pstura care i asigur att conservarea ct i o mai buna digestibilitate. Diferiteletehniciderecoltareapolenuluirealizatepnnprezentsereferalaobinereapolenului proaspat recoltat de albine, nainte ca acesta sa fie depozitat n faguri.Trebuiespuscperioadaderecoltareapolenurilordecatrealbineestefebruarieipnn octombrie, dar perioada de recoltare a polenului cu colectoare specifice este limitat la perioada de abunden a acestuia: aprilie-iunie. Polenulrecoltatpoatefimonocromdacprovinedelaaceeaisurs(specie)poleniferasaude diverse culori cnd acesta este poliflor, cel mai adesea portocaliu i galben, dar poate fi i negru, violet sau rou. Page34= Factorii care influeneaz recoltarea polenului i deci producia acestuia: flora polenifer existentcalitatea i atractivitatea polenurilor puterea familiei de albinei i starea fiziologic a acesteia (cantitatea de puiet necpcit) nsuirile genetice ale coloniilor prezena rezervelor de pstur n stup condiiile de vreme tipul de colector Cantitateatotalcarepoatefirecoltatntimpulunuisezonactivpoatefintre10i30kgde polen n funcie de factorii enumerai mai sus. Toate metodele de producie a polenului au la baz urmatorul principiu: albinele culegtoare la intrarea nstupsuntobligatesatreacprintr-undispozitiv,denumitplacaactiv,caredetermindislocarea ghemotoacelordepolendepemembreleposterioare,iacumulareaacestorantr-unspaiucolector, inaccesibil albinelor. Dispozitivelederecoltareapolenuluidelaalbinesenumesccolectoaredepolensuntalcatuitedin3 prti: 1. un dispozitiv prin care trece albina i determin dislocarea polenurilor din couletele de polen- placa activa. -oplacactivesteoplacprevzutcuperforaiispecifice,astfelnctlatrecereaprinea, ghemotoacele de polen se pot desprinde de pe membre. - cea mai folosita fiind placa injectat din polietilen cu perforaii circulare de 5mm. - placa activ pote fi reglat pe dou poziii: poziia de lucru cnd albinele culegtoare sunt obligate sa treac prin ea, sau poziia de repaos cnd aceasta este rabatat pentru ca albinele sa treac liber n stup cnd nu se dorete colectarea polenului, iar colectorul trebuie sa rmn montat pe stup. 2.sertraulpentrupolen.Reprezintcomponentacolectoruluincaresestrngepolenul.Eleste acoperitcuositrarprincareghemotoaceledepolenpottrecedarnuialbinele,iarlapartea inferioar este prevazut cu o sit care sa permit aerisirea polenului. Acesta trebuie sa fie uor de preluat pentru a-l goli i cura.corpulpropriuzisreprezintcadruldesusinereaplciiactiveiasertrauluiicarepermite ataarea de stup fr a perturba activitatea albinelor de zbor.Unelemodeleprezintorificiilateralede6,5mmpentruieireatrntorilor,deoareceacetiapot uneori bloca intrarea albinelor la urdini.Colectoarele de urdini sunt prevazute cu cleme de agare i cu un ecran de protecie (copertina) la 10cmdeasupracolectoruluicareferetepolenulstrnsdeaciuneafactorilordevreme(razele soarelui, ploaia, roua, praful etc) Modele de colectoare n funcie de amplasarea acestora: 1.colectoare de exterior - amplasate n afara stupului pe peretele frontal n fa urdiniului; 2.colectoare de interior amplasate n interiorul stupului:3.colector amplasat sub stup: ncorporat n soclul stupului sau amplasate ntre corp i soclu.4.Colector amplasat deasupra stupului - sub capac. Page35= Atentielacontaminareapolenurilorncolectoareleamplasateaproapedesol,undei umiditatea este mult mai mare! Colectoareleamplasatentrecorpurisaudeasuprastupului,subpodisorsaucapac,asigurao contaminare mai redusa, golirea acestora se poate face mai rar i se preteaz n special la stupine care nu pot fi vizitate zilnic. Cateva specificaii privind modul de folosire a colectorului: montareacolectoruluisevafacenumaipecoloniisntoasecareaucelpuin5-7ramecupuieti doar pe perioada de abundena de polen ( n general aprilie-iunie); nperioadamarilorculesuridenectarnusefolosesccolectoareledepolenpentruanuderanja trecerea albinelor i a afecta astfel producia de miere montarea colectorului se face de regul seara dupncetarea zborului sau cu cteva zile nainte, frcaplcileactivesafiepepoziiadelucru;acesteavorfiactivatecndsedoretecolectarea polenului. cndauloctratamentefito-sanitarenarealuldeculesnusevormontacolectoarelepepoziiade lucru; asigurarea trecerii trntorilor prin orificii laterale speciale sau o dat pe sptmn. acetia sunt lsai s treac prin suspendarea activitii colectorului asigurarea golirii zilnice a sertraului cu polen (0,2-0,5 kg la colectoarele exterioare de urdini i ~1 kg la celelalte tipuri).meninerea cureniei colectoarelor Condiionarea i pstrarea polenului recoltat: Polenulesteunprodusnaturalcarenmodnormalconineioanumitcantitateadeapa,unele impuriti, dar i o serie de contaminani din natur, fiind foarte higroscopic. 1.Cernereaserealizeazcuajutorulunorsitemanualesaumecaniceiarescopuldeaalege impuritile(fragmente din corpul abinelor, cristale de zahar, resturi de ceara, capete de srme, praf) dar i de a selecta polenul dupanumite dimensiuni ceea ce i asigur un aspect comercial mbuntit. 2.Conservareaarerolulpstrriicalitiiacestuiapnlavalorificareiconsum.Ometodde conservarearelabazaeliminareaexcesuluideumiditatepnlaunconinutminimde8-10%prin uscare. 3. Uscarea poate avea o faz de preuscare sau nu. Page36= - Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, ntinzndu-l pe straturi de hrtie absorbant i beneficiind de caldura degajat de cuib i caldura solar. O suprafa bine ventilat, ncalzit i ferit de razele directe ale soarelui poate constitui o modalitate eficient de uscare.- Pentru profesionisti exist utilaje speciale denumite uscatoare de polen i care functioneaz pe baz de ap cald, rezistene electrice sau caldur solar. Prin uscare polenul pierde cca 30 % din greutatea iniial.4. Depozitarea polenului uscat se face n diverse recipiente, n frigidere, care asigur temperatura de +4C.Estenecesardepozitarealatemperaturisczutedeoarecenmasapolenuluipotexistadiveri parazii (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ou ale acestora).Uscarea la temperatura de +45C omoar formele active-larve, aduli, dar oule nu pot fi distruse.Depozitarealafriginactiveazacesteformedarnuledistruge,astfelcdupscoatereaacestoradin condiilededepozitarelafrig,polenultrebuieconsumatntr-operioadascurtdetimppentruanu aparea noi forme active de parazii.Conservareaprincongelare!temperaturilescazutede-18Cpstreazcalitilepolenului,numai necesita faza de uscare, dar n aceste condiii polenul trebuie utilizat imediat dupdecongelare deoarece este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor. I.3 CALITATEA PROPOLISULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN. Propolisul reprezint un amestec de substane rinoase vegetale, cear vegetal i uleiuri eterice, cuaromespecificepecarealbinelelculegdepediferitespeciideplanteipecarelfolosescn principal pentru astuparea diverselor crpturi din stup, n poleirea (acoperirea cu un strat fin) celulelor fagurilor i a altor suprafee din stup. Componenta principala a propolisului este dat de rinile vegetale care sunt recoltate de pe muguri sau alteprialeunorspeciivegetale cum ar fi: cire, viin, plop, castan, brad, molidetc. Albinele strngpropolisdediferiteculori(galben,rou,verde,brunetc.)iltransportlastupcuajutorul membrelor posterioare, ca i polenul.Tendina de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte mare ntre rase i chiar n cadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta nsuire mai pronunat. Recoltareaacestuiadepindeidedisponibilitateaacestuiannatur(regiunibogatenspeciicare secretacesterini)saunfunciedesezon-primavaraitoamnaalbinelecolecteazmaimult propolis. Propolisulareocompozitiecomplexa,fiindfoartemultstudiatnapiterapiedatoritproprietilor salebeneficedintrecarecelemaiimportantearfi:antimicrobian,antibiotic,antifungic, antiinflamatorie, analgezic, antioxidant i anti-tumoral. Constitueniifarmacologicactividinpropolissegsescnfraciunilesolubilendiferiisolveni organici, cum este cazul alcoolului etilic principalul solvent utilizat la obinerea de extracte de uz farmaceutic.Sepoatefolosisubformdeextractalcoolicsausubformdeunguentepebazade extract. OBTINEREA PROPOLISULUI Propolisul poate fi colectat cu ajutorul unor dispozitive realizate din diferite materiale. n general apicultorul poate obine propolis din: rzuirea unor elemente ale stupului pe care se gsete propolisul (podior, faluri, speteze) mrirea spaiului dintre spetezele ramelor, albinele umplnd aceste spaii cu propolis;nlocuirea podiorului cu o plas din material plastic care dup propolizare se va ridicai se va cura; Page37= utilizarea colectorului de propolis care este alctuit dintr-un grtar lamelat din metal (dimeniunea demaxim8mm),ositdinmaterialplasticipnzcolectoare(dinbumbac)careseplaseaz deasupra cuibului n locul podiorului (colector tip Oros); Aplicarea colectorului de propolis se face astfel:Prima dat se aplic peste rame sita peste care se aeaz pnza colectoare i se ateapt propolizarea sitei.cndaceastas-arealizatiaparepropolisulpemuchiarameiestemomentulaplicriigrtarului lamelat. Grtarul se pune n luna aprilie o dat cu lrgirea cuibului i se ridic toamna n momentul pregtiriipentruiernareafamiliilordealbine;pestegrtarseaeazsitadinplasticiapoipnza colectoare care n prealabil au fost dezlipite pentru a forma noi orificii n care sa fie depus propolis.n timpul sezonului apicol, ori de cte ori plasa din plastic este ncrcat pe majoritatea suprafeei cu propolis se desface prin desprindere pnza colectoare de care ader cea mai mare parte din propolis, reaezndu-se n poziia iniial.Recoltareapropolisuluidepepnzacolectoaresefaceodatpeandupcenprealabilafost pstrat cteva zile la temperatur sczut (congelator).n acest mod se pot recolta ntre 100 i 300 grame de propolis/familie de albine/an. Propolisulbrutobinutprinrzuirenunecesitaopregatirespecial,cidoarseelimincorpurile straine. n ceea ce privete conservarea, propolisul se poate ambala n pungi de plastic nchise etan pentru a se pstra principiile active.Propolisul fiind solubil n alcool etilic la rece, se pot uor prepara soluii i extracte specifice (extract moale de propolis). Page38= I.4 CALITATEA LAPTISORULUI DE MATCA PENTRU CONSUMUL UMAN. Lptioruldematcreprezintsecreiacomplexpecarealbinelelucrtoaredoiciofolosescn hrnirea puietului larvar i a mtcilor. 1.Larvele delucrtoare i trntor sunt hrnite numai n primele zile cu lptior de matca i mai trziu cu un amestec de lptior, polen i miere, n timp ce larvele de matc sunt hrnite doar cu lptior pe toata durata stadiului larvar.2.nplus,cantitateadelptiorncelulelecupuietdifer,larveledelucrtoareitrntoriprimesco cantitate mic de lptior n timp ce larva de matc noat n lptior, cantitatea maxim ajungnd la 300 mg/botc. 3.Lptiorul de matc proaspt se prezint sub forma unui lichid vscos, lptos de culoare alb glbuie cu miros caracteristic i gust dulce-acrisor. Compoziialptioruluidematc:Ap60-79%isubstanauscatcareestealcatuitdin proteine 60%, lipide10%,glucide 35%, aminoacizi, vitamine i enzime, cenu 2,5%. Interesant este ca 90% din fractiunea lipidic sunt acizi grai liberi. Lptioruldematcesteunprodusbogatnaminoacizi,vitamine,hormoni,diferiifactoride cretere etc. Sunt nc numeroase componente din lptiorul de matc care nu au putut fi identificate cu precizie.nultimultimp,seacordomareatenieaciduluihidroxi-decinoic(AHD),precumialtor componeni cu aciune asupra glandelor endocrine, i, n primul rnd, asupra corticosuprarenalelor. CompusulConcentraie minimConcentraie maxim Ap57%70% Proteine (N x 6,25)17% din SU 45% din SU Zaharuri18% din SU52% din SU. Lipide3,5% din SU19% din SU Minerale 2% din SU3% din SU OBTINEREA LAPTISORULUI DE MATCA Recoltarealptioruluidematcarelabazatehnicadecretereamatcilor,diferenafiindn densitatea mai mare de botci pe o ram de cretere (40-60) comparativ cu numrul de botci n creterea de mtci (maxim 36) i alte detalii specifice de tehnic i recoltare: Page39= Dupaintroducerealarvelorncretere(nstadiullarvarde1,5zile)selastreiziletimpn care botcile sunt aprovizionate cu lptior de matca. Dupaaceastaperioadaleaurilecubotcisuntextraseilptiorulesteaspiratdincelulecu ajutorul unui dispozitiv specific de aspirare. Pentru aprovizionarea botcilor cu lptior din abunden sunt necesare o serie de msuri de pregtire i ngrijire a coloniilor de albine ca i n creterea matcilor. nacestmodsepotobinecca250mglptior/botca,peseriecca15g,iarpesezon,n funcie de pregatire i ndemnare se poate obine 1kg de la 8-10 colonii de albine. Conservarea lptiorului se face doar prin congelare sau liofilizare. Page40= I.5 CALITATEA APILARNILULUI PENTRU CONSUMUL UMAN. Apilarnilul (triturat larvar de trantor) este un produs apicol natural, biologic activ, compus din larvele de trntor i din coninutul nutritiv aflat n respectivele celule din faguri, recoltate ntr-un anumit stadiu larvar i anume cu o zi nainte de cpcirea celulelor, respectiv n a 10-a zi de la depunerea oului sau n a 7-a zi de stadiu larvar pentru larvele de trntor. Compozitia biochimic a apilarnilulului: apa 65-75% n proteine- 9-12%, glucide 6-10%, lipide 5-8%, cenu 2%. Conineo cantitate mare de precursori hormonali de tip androgen precum i saruri minerale, vitamine Apilarnilul se poate prezenta astfel: 1.produsproasptneomogenizatinefiltratrecoltatncondiiidestupin.Sepstreazla congelator la temperaturi ntre -5 i -15C; 2.triturat larvar rezultat din omogenizarea (triturarea) i filtrarea apilarnilului produs n stupin. Se pstreaz la congelator la temperatura ntre -5 la -15C; 3.produsstabilliofilizatrezultatdindeshidratareatrituratuluilarvardelapct2.Sepstreazla temperaturi ntre 0 i +10C; OBTINEREA APILARNILULUI (TRITURAT LARVAR DE TRANTOR) Condiii necesare n producia de apilarnil: 1.colonii de albine puternice cu matc tnr(n luna aprilie trebuie sa aib minim 6 intervale de albine i hran corespunzatoare) 2.pentruproduciadeapilarnilsepotutilizarameclditoaresaurameleclditoarecuseciuni mobile3.perioadaoptimesteaprilie-iulieicoincidecuperioadaoptimdecreterenaturala trntorilor 4.pregatireacoloniilordeproducereaapilarniluluiprinmsuridestimulareaponteintr-o succesiunespecific(hrniristimulentespeciale,introducerearamelorclditoare,urmarirea cldirii fagurilor de trntori i nsmnarea acestora, tratamente specifice bolilor care afecteaza puietul n special) 5.extragerea larvelor de trntor ( la 10 zile de la ouat) cu ajutorul aparatului de recoltare i a unei pompe de vid; 6.depozitarea apilarnilului la congelator n recipiente de uz alimentar; 7.recoltarea apilarnilului se va face n ncaperi curate n condiii perfect igienice, avnd n vedere ca acest produs este uor contaminabil i perisabil. Page41= I.6 CALITATEA CERII DE ALBINE Cearareprezintprodusuldesecreiealalbinelorlucrtoareutilizatpentruacldifaguriidin cuib sau pentru a cpci fagurii cu miere sau puiet. Secreia cerii se face de ctre organe specializate denumite glandele cerifere. Acestea sunt situate n partea ventral a abdomenului pe ultimile 4 sternite.Activitateaacestorglandencepelaalbinelenvrstde3zilecndacesteaparticiplacpcirea fagurilor i se intesific n a 7-a zi pn n a 18 -a zi, cnd albinele particip la construirea fagurilor, dei sunt situaii cnd i la albine mai n vrst s-a constatat secreia de cear.Acestfaptestedatoratfaptuluicactivitilealbinelornfamiliadealbineauomareplasticitate legat de vrsta acest