Suport de Curs Curs Agent de Curatenie

AGENT DE CUR ENIE ĂŢCod nomenclator 5149.1.2

- Suport curs -

Durata (in ore de pregatire) – Total 360 ore

Pregatire teoretica – 120 de ore

Pregatire practica – 240 de ore

Suport curs de calificare “AGENT DE CURATENIE”cod 5149.1.2

Structura cursului de calificare prezint ă 16 module, care urmează

a fi tratate individual, dup cum urmeaz :ă ă

Pag. 2 / 51

Modu

lDenumire Pagina

1 Comunicarea la locul de muncă 3

2 Munca în echipă 7

3 Aplicarea normelor de PM şi PSI 11

4 Aplicarea normelor igienico-sanitare 16

5 Planificarea activit ii propriiăţ 19

6 Utilizarea sculelor şi utilajelor cu ac ionareţ manuală

20

7 Utilizarea utilajelor cu ac ionare electro-ţmecanică

24

8 Utilizarea utilajelor ac ionate prin motoare cuţ ardere internă 28

9 Între inerea echipamentelor de lucruţ 30

10 Preg tirea opera iei de cur areă ţ ăţ 32

11 Salubrizarea vagoanelor de cale ferată 37

12 Salubrizarea mijloacelor de transport rutiere 40

13 Cur area incintelorăţ 42

14 Cur area interioar a aeronavelorăţ ă 49


I. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA

1. Transmiterea şi primirea informa iilor privitoare laţ activitatea profesională 1.1. Comunicarea este realizat cu persoaneleautorizate, cuă respectarea raporturilor ierarhice şi func ionale.ţ Referindu-ne la definirea comunicarii, aminteam ca suntem

puşi in fa a a dou direc ii de ac iune teoretico-metodologic aparentţ ă ţ ţ ă

contradictorii. Prima ne aduce în aten ie multitudinea studiilor careţ

includ comunicarea şi aparenta simplitate şi claritate a domeniului

studiat; în aceast perspectiv se înscriu cele mai multe dintre defini iileă ă ţ

actuale asupra comunic rii şi unele dintre modelele care o privesc peă

aceasta. O astfel de perspectiv reprezint o rezultanta a faptului că ă ă

procesul comunic rii a f cut obiectul unor studii numeroase, dar maiă ă

degrab ca necesitate a explicit rii unor ter e domenii.ă ă ţ

Cea de-a doua direc ie priveşte numeroasele studii destinateţ

comunic rii într-o viziune aditiv (pe când prima oferea un cadru deă ă

lucru structurativ, p strând în interiorul defini iilor doar elementeă ţ

comune), în sensul cumul rii tuturor deschiderilor operate de c treă ă

acestea. O astfel de perspectiv se reg seşte mai greu în interiorulă ă

paginilor destinate comunic rii, fiind nemanifest , perceput maiă ă ă

degrab ca o necesitate interioar decât ca un fenomen concret.ă ă

În fapt, ceea ce deosebim ca o contradic ie la aceste dou direc iiţ ă ţ

reprezint doar intersectarea a dou planuri: primul, cel instrumental,ă ă

ofer un cadru structurat şi coerent al utiliz rii comunic rii; cel de-ală ă ă

doilea, cel de investiga ie şi analiz , aduce în aten ie dinamicaţ ă ţ

procesului de comunicare ca atare. În ceea ce ne priveşte, consider mă

aceast intersec ie a planurilor drept un element de complementaritateă ţ

tocmai inând cont de adresabilitatea lor diferit ; iat perspectiva dinţ ă ă

care vom examina în continuare matricea, în care vom integra câteva

dintre modurile de definire a comunic rii.ă

În multe dintre defini iile date comunic rii se prefer primul plan, celţ ă ă

instrumental, rezultatul fiind o defini ie direct şi focalizat aţ ă ă

Pag. 3 / 51


comunic rii; spre exemplu, "ă comunicarea este un proces în care

oamenii îşi împ rt şesc informa ii, idei şi sentimenteă ă ţ " (Hybels Weaver),

"comunicarea este procesul prin care o parte (numit emi tor)ă ţă

transmite informa ii (un mesaj) unei alte p r ii (numit receptor) "ţ ă ţ ă

(Baron)

Defini ii ale comunic rii au fost date şi de al i specialişti în domeniu:ţ ă ţ

• "Comunicarea reprezint interac iunea social prin sistemul deă ţ ă

simboluri şi mesaje" (George Gerbner);

• "Comunicarea îşi focalizeaz interesul central pe acele situa iiă ţ

comportamentale în care o surs transmite un mesaj unuiă

receptor, cu inten ia manifest de a-i influen a comportamenteleţ ă ţ

ulterioare" (Gerald R. Miller) "

• "Comunicarea reprezint un proces de via esen ial, prin careă ţă ţ

animalele şi oamenii genereaz sisteme, ob in, transform şiă ţ ă

folosesc informa ia pentru a-si duce la bun sfârşit activit ile sauţ ăţ

via a" (Brent D. Ruben);ţ

• Comunicarea…consta…în atribuirea unui sens semnelor…

perceperea în elesului" (Gary Cronkhite)ţ

Aşadar, dificultatea definirii comunic rii este dat şi de diversitateaă ă

unghiurilor de vedere sub care aceasta poate fi privit .ă

Comunicarea un proces de emitere a unui mesaj si de transmitere a

acestuia intr-o maniera codificata, cu ajutorul unui canal catre un

destinatar in vederea receptarii.

1.2. Schimbul de informa ii se efectueaz într-un limbaj specializat, laţ ă obiect, clar, corect şi concis. Conditiile minime fundamentale de realizare a comunicarii sunt:

- compatibilitatea codurilor;

- existenta mesajului.

Codurile pot lua forma limbajului natural nonverbal, simbolurilor

concrete (lumini sau steaguri) sau simboluri abstracte.

In comunicarea sociala cele mai frecvente sunt codurile verbale.

Pag. 4 / 51


Componentele nonverbale exprima imposibilitatea de a verbaliza sau

a solicita informatie, prin care se accentueaza un anumit mod de

intelegere sau de transmitere a mesajului.

1.3 Comunicarea se realizeaz într-o manier politicoas , direct , cuă ă ă ă evitarea conflictelor. Cele trei aspecte semnificative ale comunic rii verbale sau in scrisă

sunt:

• IDEEA – ceea ce trebuie transmis receptorului;

• EMITATOR – RECEPTOR – participan ii laţ

comunicare;

• CUVANT – INTELEGERE – utilizarea unui limbaj

inteligibil de ambii participan i la comunicare. ţ

1.4. Transmiterea şi primirea de informa ii se realizeaz prinţ ă utilizarea unor metode specifice corelate cu tipul comunic riiă Ca orice proces, procesul de comunicare cuprinde urm toareleă

elemente:

Emitatorul – ini iatorul comunic rii, cel careţ ă

elaboreaz mesajul. Acesta selecteaz mijlocul deă ă

comunicare si limbajul, astfel incat receptorul sa-i

inteleaga mesajul pe care doreşte sa-l comunice;

Mesajul – forma fizica in care emitatorul codifica

informa ia (ordin, idee, informa ie); ţ ţ

Mijlocul de comunicare – sau canalul de

comunicare este circuitul parcurs de mesaj dinspre

emitator spre receptor. Poate fi formal – urmează

structura ierarhica a întreprinderii sau informal, in

cadrul leg turilor sociale;ă

Limbajul de comunicare – modalitatea de

exprimare a mesajului. Poate fi verbal (cu cuvinte),

non verbal (fara cuvinte) sau paraverbal (prin folosirea

tonalit ii, accentu rii, ritmului de vorbire);ăţ ă

Receptorul – persoana care primeşte mesajul;

Pag. 5 / 51


Contextul – deosebit de important deoarece

influen eaz conota ia cuvintelor sau gesturilorţ ă ţ

exprimate.

2. Participarea la discu ii pe teme profesionaleţ 2.1 Dialogurile sunt purtate în cadrul colectivelor de lucru, cu respectarea opiniilor şi drepturilor tuturor participan ilor la discu ie.ţ ţ 2.2. Punctele de vedere proprii sunt comunicate deschis pentru clarificarea problemelor ap rute.ă 2.3. Opiniile sunt sus inute cu argumente clare, cu referire direct laţ ă subiectul abordat. 2.4. Divergen ele ap rute sunt comunicate deschis şefului directţ ă pentru rezolvarea cu promptitudine a acestora în scopul desf şur riiă ă fluente a activit .ăţ

Deprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite

in urma acestui modul sunt urm toarele:ă

capacitatea de exprimare şi sus inere a opiniilor în cadrul unorţ discu ii profesionale, cuţ evitarea conflictelor, în spiritul rezolv riiă prompte a problemelor;

capacitatea de men inere a rela iilor cu persoane diverseţ ţ implicate în procesul de munc , pentru îndeplinirea operativ aă ă sarcinilor de serviciu;

capacitatea de utilizare a limbajului de specialitate în cadrul discu iilor pe teme profesionale;ţ

capacitatea de exprimare clar , corect , concis şi la obiect aă ă ă punctelor de vedere personale;

modul de adresare şi maniera de aplicare a normelor de comportament civilizat în societate.

II. MUNCA ÎN ECHIPĂ

Pag. 6 / 51


1. Identific rolul în cadrul echipeiă 1.1. Rolul în cadrul echipei este identificat corect, în conformitate cu tipul lucr rii de executat.ă

Agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport isi desfasoara activitatea in forma ii de lucru, constituite pe bazaţ normativelor elaborate de fiecare minister. Forma iile de lucru pot fiţ specializate pe tipuri de lucr ri, specializate pe tipuri de utilaje sau deă tip complex. 1.2. Atribu iile individuale sunt identificate de c tre fiecare membruţ ă al echipei în func ie de sarcinile de realizatţ

Pentru anumite lucr ri care necesita un num r mai mic deă ă muncitori decât cel al unei forma ii de lucru, se constituie, dup caz,ţ ă echipe a c ror activitate este coordonata de unul dintre muncitori. ă 1.3. Sarcinile comunicate sunt clarificate cu promptitudine în scopul evit rii unor eventuale neîn elegeriă ţ

Seful de echipa are rolul de a organiza si conduce activitatea de reparatii încredin ata, de a utiliza cu maximum deţ eficienta economica resursele materiale si umane, de a munci si de a mobiliza colectivul de muncitori din echipa pentru îndeplinirea exemplara a sarcinilor. In acest scop, seful de echipa are o serie de atribu ii si r spunderi apropiate de cele ale unui maistru, bineîn elesţ ă ţ intre anumite limite de competenta.

Principalele atribu ii si r spunderi ale muncitorului care esteţ ă sef de echipa sunt urm toarele:ă

• organizarea locului de munca si preg tirea condi iilor de lucru;ă ţ

• repartizarea lucr rilor pe fiecare executant;ă

• supravegherea execut rii opera iilor pe întreg timpulă ţ desfasurarii lucr rilor;ă

• încadrarea in normele unui consum optim de materii prime, materiale, energie si combustibili stabilite pentru fiecare lucrare;

• recuperarea si valorificarea deşeurilor;

• urm rirea îndeplinirii sarcinilor de munca de câtre fiecareă muncitor din echipa si pe întreaga echipa si raportarea operativa câtre structurile superioare a stadiului realiz riiă programului de reparatii – între inere;ţ

• executarea unor opera ii complexe, lucr ri de montaj,ţ ă între inere, reparatii, reglaje si manevre ale utilajelor;ţ

Pag. 7 / 51


• urm rirea aparaturii de m sura si control, precum si a altoră ă opera ii care necesita înalta calificare si experien a,ţ ţ asigurându-se prin aceasta folosirea întregii capacita i deţ munca a echipei pe care o conduce;

• urm rirea respect rii riguroase de câtre executan i aă ă ţ tehnologiilor de reparatii si a instruc iunilor privindţ exploatarea si între inerea mijloacelor si uneltelor deţ produc ie; ţ

• instruirea muncitorilor din echipa asupra modului de realizare a lucr rilor, executarea directa a unor opera ii sau manevreă ţ cu grad de dificultate ridicat, pana la însuşirea acestora de câtre muncitorii din subordine;

• controlul permanent al calit ii lucr rilor executate deăţ ă muncitorii echipei, pentru a asigura parametrii calitativi prev zu i in documenta iile tehnice si in scopul preveniriiă ţ ţ abaterilor de la prescrip iile acestora; ţ

• oprirea execut rii lucr rilor in cazul unor abateri grave de laă ă normele de calitate, informând despre aceasta structurile superioare;

• asigurarea folosirii complete a zilei de munca de câtre to iţ muncitorii echipei;

• adoptarea de masuri pentru eliminarea cauzelor care determina nerealizarea normelor de munca;

• asigurarea desfasurarii activit ii de curatenie in deplinaăţ securitate si realizarea integrala a masurilor de protec ie aţ muncii;

• interzicerea particip rii la lucru a muncitorilor in stare deă ebrietate, oboseala, sau fara echipament corespunz tor,ă acordarea primului ajutor in caz de accident, anun areaţ imediata a organelor ierarhice superioare;

• înl turarea cauzelor generatoare de pericol pentru securitateaă muncii;

• sesizarea cauzelor care duc la poluarea mediului înconjur tor siă prevenirea acestora.

1.4. Termenele de realizare a sarcinilor individuale sunt identificate în timp util

2. Implicarea în realizarea sarcinilor echipei 2.1 Sarcinile individuale sunt îndeplinite conform cu cele stabilite prin intermediul surselor autorizate.

Pag. 8 / 51


Identificarea cerin elor sarcinii:ţa. Se ob in instruc iunile legate de proceduri, seţ ţ

în eleg de c tre executant, si daca este cazul seţ ă clarifica cu organul competent;

b. Se ob in specifica iile relevante pentruţ ţ rezultatele sarcinii, se în eleg, si daca este cazulţ se clarifica cu organul competent;

c. Se identifica obiectivele de realizat;d. Se identifica cerin ele sarcinii – de exempluţ

necesarul de timp sau norma calit ii. ăţ 2.2. Lucrul în echip se realizeaz respectând raporturile ierarhice şiă ă func ionale.ţ Planificarea etapelor necesare pentru îndeplinirea sarcinii:

a. Se în eleg si se clarifica etapele necesare pentruţ îndeplinirea sarcinii, pe baza instruc iunilor siţ specifica iilor existente;ţb. Se identifica si se planifica succesiunea activit ilor care trebuie îndeplinite, conformăţ cerin elor;ţc. Se verifica etapele si rezultatele planificate pentru a se asigura ca acestea sunt in conformitate cu instruc iunile si specifica iile relevante. ţ ţ

2.3. Obiectivul echipei este îndeplinit printr-o manier de lucruă unanim acceptat .ă Revizuirea planului, daca este cazul:

a. Se identifica si se compara rezultatele cu obiectivele planificate, instruc iunile privindţ specifica iile si cerin ele sarcinii;ţ ţ

b. Se revizuieşte, si dup caz se corectează ă planificarea pentru realizarea obiectivelor propuse.

Planificarea sarcinilor, indiferent de importanta acestora, este cruciala, întrucât numai printr-o buna organizare se pot atinge parametrii optimi de desf şurare ai activit ii. ă ăţ 2.4. Eventualele necorel ri ale activit ii proprii cu activitateaă ăţ celorlal i membrii ai echipei sunt solu ionate în timp util.ţ ţ

In cadrul acestui modul au fost identificate urm toareleă obiective ale agentului de curatenie cladiri si mijloace de transport, obiective menite sa garanteze o buna desf şurare a lucrului in echipa:ă

Pag. 9 / 51


Capacitatea de integrare într-un colectiv şi de colaborare cu ceilal i membri ai echipei;ţ

Capacitatea individual de preluare şi executare aă sarcinilor încredin ate într-un interval de timp prestabilit,ţ în corelare cu obiectivul general al echipei şi în strânsă leg tur cu sarcinile celorlal i membri ai echipei;ă ă ţ

Capacitatea de integrare într-un colectiv şi de colaborare cu ceilal i membri ai echipei;ţ

Sa identifice membrii echipei si rolurile lor in activitatea de grup bazându-se pe informa ii si instruc iuni despreţ ţ obiectiv, cerin e de performanta si proceduri;ţ

Sa contribuie la planificarea activit ii prin furnizarea intr-ăţun mod optim a informa iilor si sugestiilor;ţ

Sa utilizeze forme de comunicare corespunz toareă activit ii; ăţ

Sa ceara acordarea de asistenta in desf şurareaă activit ii, unde este necesar;ăţ

Sa aduc o contribu ie la ob inerea rezultatelor cerute; ă ţ ţ

Sa discute problemele si sa le rezolve printr-un proces agreat si acceptat;

III. APLICAREA NPM ŞI PSI

In cadrul oric rei întreprinderiă , agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport are obliga ia de a cunoaşte si de a aplicaţ normele de tehnica securit ii muncii si cele de prevenire si stingereăţ a incendiilor.

In ceea ce priveşte normele de protectia muncii muncii, agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport are obliga ia deţ

Pag. 10 / 51


a cunoaşte principalele ac iuni ce trebuie luate in vederea respect riiţ ă acestor norme:

Utilizarea echipamentului si maşinilor din dotare in limitele admise si recomandate in specifica iileţ tehnice;

Evitarea utiliz rii echipamentului si maşinilor dină dotare sub influenta b uturilor alcoolice, substan eloră ţ stupefiante sau sub influenta unor boli ce pot afecta viteza de r spuns, reflexele sau controlul asupraă utilajului;

Utilizarea corespunz toare a echipamentelor deă protec ie, evitând totodat utilizarea excesiva sauţ ă uzura acestora;

Cunoaşterea semnelor de avertizare si respectarea acestora, in conformitate cu normele interne si normele de tehnica securit ii muncii;ăţ

Evitarea utiliz rii substan elor lichide in preajmaă ţ instala iilor electrice sau a surselor de c ldura / foc inţ ă preajma utilajelor / maşinilor care func ioneaz peţ ă baza de combustibili (substan e inflamabile). ţ

Totodat , la locul de munca al agentului de curatenie cladiriă si mijloace de transport, se impune si respectarea normelor de igiena aplicabile in toate ramurile industriale, si anume:

Controlul medical periodic si necesitatea respect riiă indica iilor medicale ce se dau cu ocazia acestuiţ control;

Servirea unei mese consistente înainte de a pleca;

Folosirea echipamentului de protec ie pe toata durataţ muncii, nu si in afara muncii. Între inerea in buneţ condi ii a echipamentelor de protec ie;ţ ţ

Sp latul pe mâini ori de cate ori este necesară (obligatoriu înaintea servirii mesei);

Respectarea orelor de masa si alimenta ie completaţ (respectarea num rului de calorii necesare pentruă fiecare ramura industriala); masa nu se va servi in atelierul de lucru;

Folosirea ra ionala a odihnei active si pasive;ţ

Pag. 11 / 51


Interzicerea consumului de b uturi alcoolice;ă

Respectarea cu stricte e a normelor de igienaţ individuala si colectiva;

Respectarea termenelor de vaccinare.In cadrul întreprinderii trebuie de asemenea urmate si

normele generale de prevenire si stingere a incendiilor (normele generale P. S. I. ):

1. Pentru prevenirea si combaterea incendiilor e necesar ca in laborator, şantier, atelier, in depozitele de materiale, etc. , in locurile stabilite prin instruc iunileţ pazei contra incendiilor sa se g seasc mijloaceă ă pentru asigurarea împotriva incendiilor: sting toareă (extinctoare), gale i, lope i, lada cu nisip, paturi. Seţ ţ va cunoaşte locul exact al gurilor de incendiu si al furtunelor. La instala iile electrice se vor folosiţ extinctoare de tip uscat;

2. In locurile de munca, oricare ar fi ele, înainte de începerea lucrului, se va verifica daca atmosfera nu este înc rcata cu gaze inflamabile sau toxice,ă provenite de la instala ia de gaze defecta sau de laţ vasele cu reactivi;

3. La terminarea lucrului se va verifica daca sunt închise ventilele instala iei de gaze si robinetele de apa,ţ becurile de gaze, l mpile de spirt, înc lzitoareleă ă electrice, flacoanele, borcanele cu reactivi sau substan e volatile, daca este stinsa lumina, dacaţ ventila ia e in func iune;ţ ţ

4. Lichidele inflamabile si volatile sunt mânuite cu mare aten ie, nu se vor tine in cantitati mari, nu se vorţ p stra in vase deschise, se va evita v rsarea lor si nuă ă se vor tine si turna in apropierea focului. La transvazarea lor, toate focurile din înc peri trebuieă stinse, nu se vor v rsa in chiuvete, nu se înc lzesc laă ă foc direct sau in vase deschise, ci numai intr-o baie de apa, folosindu-se un refrigerent;

5. In laboratoare, ateliere, etc. , este categoric interzis sa se spele pardoselile cu benzina, petrol lampant sau alte produse volatile si inflamabile, sa se tina cârpe,

Pag. 12 / 51


prosoape, halate îmbibate cu produse volatile, sa se usuce obiecte sau sa se lucreze cu produse volatile pe conductele sau radiatoarele caloriferului, sa se lase neşterse produsele petroliere r spândite pe mese sauă pardoseala, sa se fac curatenie in timp ce becurile cuă gaz sunt aprinse;

6. Daca intamplator se v rsa o cantitate oarecare deă lichid inflamabil, atunci se sting imediat toate becurile de gaz, l mpile de spirt, înc lzitoarele electrice; nu seă ă aprinde si nu stinge lumina, se închid uşile si se deschid ferestrele, lichidul v rsat se absoarbe cu ună burete si se toarn intr-un vas din care apoi se vaă turna intr-o sticla ce se poate închide ermetic, se întrerupe aerisirea numai dup îndep rtarea completaă ă a lichidului v rsat;ă

7. Daca se aprinde un lichid inflamabil (de exemplu: spargerea unui vas) repede, dar fara panica, se sting becurile de gaz, l mpile de spirt, înc lzitoareleă ă electrice si se indeparteaza vasele cu substan eţ inflamabile, se acoper flac ra cu o p tura, prosoapeă ă ă si daca nu se stinge se imprastie nisip, iar daca nu se stinge si in acest mod se folosesc extinctoare si la nevoie se cheam pompierii;ă

8. Daca se aprind hainele, accidentatul nu trebuie sa fuga, ci sa i se sting imbracamintea prin învelireaă intr-o p tura, palton, etc.;ă

9. Mâinile, dup ce au fost sp late cu benzina sau alteă ă produse inflamabile, trebuie sa fie sp lat cu apa,ă s pun si şterse cu un prosop. E interzis a se uscaă mâinile la foc dup ce au fost sp late cu produseă ă petroliere;

10. Aparatele care radiaz multa c ldura, precum siă ă aparatele electrice de înc lzit trebuie izolate cu placi de azbociment siă aşezate la distanta de substan ele inflamabile;ţ

11. Daca se aprind conductoarele re elei electrice, seţ întrerupe mai intai curentul de la comutator sau tablou si se procedează la stingerea incendiului.

Pag. 13 / 51


Totodat , ca si masuri secundare pentru respectarea NPM siă PSI, agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport are obliga ia:ţ

De a participa la instructajul de protec ia muncii;ţ

De a-si însuşi si aplica masurile de prim ajutor;

De a identifica pericolele pe durata desfasurarii activitatii si de a le raporta persoanei corespunz toare,ă conform procedurii locului de munca;

De a verifica periodic starea echipamentelor si a instrumentarului de protec ie si o raporteaz persoaneiţ ă corespunz toare, conform procedurii locului de munca;ă De a semnala, daca este cazul, accidentul ap rut si deă a contacta imediat personalul si serviciile de urgenta;

De a în elege corect si de a aplica masurile de urgentaţ si evacuare;

De a acorda primul ajutor in conformitate cu procedurile de la locul de munca.

Deprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite in urma acestui modul sunt urm toarele:ă• Capacitatea de aplicare a normelor generale de protec ie a muncii şiţ PSI în corela ie cu specificul locului de muncţ ă• Capacitatea de utilizare a utilajelor de cur ire cu respectareaăţ preciz rilor produc torilor privind regulile de protec ie a muncii şi PSIă ă ţ• Capacitatea de sesizare prompt a oric rui pericol şi de informareă ă rapid a persoanelor cu atribu ii în domeniul PM şi PSI în vedereaă ţ înl tur rii situa iei de risc createă ă ţ• Capacitatea de reac ie în situa ii de stres, autocontrolul, echilibrulţ ţ personal• Modul în care se identific şi se aplic tehnicile de prim ajutor înă ă conformitate cu natura accidentului

Pag. 14 / 51


IV . APLICAREA NORMELOR IGIENICO-SANITARE

1. Realizeazarea igieniz riiă spa iilor de lucruţ1.1 Igienizarea se realizeaz cu utilizarea substan elor dezinfectanteă ţ adecvate locului de dezinfectat

OHOLREINIGER - CIREX 2000 HOCHKONZENTRAT Substan deţă cur at şi dezinfectat suprafe e cu alcoolăţ ţSuperconcentrat: 1 litru = pân la 800 litriăProdusul cur , dezinfecteaz şi are efecte deosebite în distrugereaăţă ă bacteriilor de pe suprafe e şi/sau obiecte. ţMaterialele pe care poate fi folosit sunt: marmur , mozaic, gresie, faian ,ă ţă lemn l cuit şi/sau vopsit, metale, suprafe e sintetice, PVC, plastic, sticl ,ă ţ ă cristal.Contraindica ii: materiale ce au în componen cupru, argint, lîn . ţ ţă ăSe recomand utilizarea produsului în zone industriale alimentare şiă nealimentare, fa ade, cl diri, monumente, spitale, hoteluri, s li de sport,ţ ă ă gr dini e, şcoli, restaurante, cofet rii, buc t rii, piscine, saune, g ri,ă ţ ă ă ă ă vagoane, autovehicule, autocare, autoutilitare, cisterne auto. Solu ia se poate folosi şi pentru maşini sub presiune (Kraker- tip Kärcherţ

Pag. 15 / 51


sau Kirby, etc). Produsul este superconcentrat, dintr-un litru ob inându-se pân la 800 litriţ ă de solu ie activ de cur at.ţ ă ăţAceste produse sunt în general produse ecologice, biodegradabile şi care nu d uneaz mediului. ă ă

ALLZWECKREINIGER CITREX 2000 HOCHKONZENTRATSubstan de cur at suprafe eţă ăţ ţSuperconcentrat: 1 litru = pân la 800 litriăProdus universal de cur at suprafe e şi/sau obiecte. ăţ ţMaterialele pe care poate fi folosit sunt : marmur , mozaic, gresie, faian ,ă ţă lemn l cuit şi/sau vopsit, metale, suprafe e sintetice, PVC, plastic, sticl ,ă ţ ă cristal. Contraindica ii : materiale ce au în componen cupru, argint, lîn . ţ ţă ăSe recomand utilizarea produsului în zone industriale alimentare şiă nealimentare, fa ade, cl diri, monumente, spitale, hoteluri, s li de sport,ţ ă ă gr dini e, şcoli, restaurante, cofet rii, buc t rii, piscine, saune, g ri,ă ţ ă ă ă ă vagoane, autovehicule, autocare, autoutilitare, cisterne auto. Produsul poate fi livrat având în componen substan e antistatice. ţă ţSolu ia se poate folosi şi pentru maşini sub presiune (Kraker- tip Kärcherţ sau Kirby, etc). Produsul este superconcentrat, dintr-un litru ob inându-se pân la 800 litriţ ă de solu ie activ de cur at. (vezi fiş tehnic ) ţ ă ăţ ă ăEste un produs ecologic, biodegradabil şi nu d uneaz mediului.ă ă

CITREX 215 KÜCHENDESINFEKTIONSREINIGER

Substan de cur at şi dezinfectat suprafe e ţă ăţ ţîn sectorul alimentar Superconcentrat: 1 litru = pân la 20ă 0 litri

Pag. 16 / 51


Produsul cur şi dezinfecteaz orice suprafa şi/sau obiecteăţă ă ţă şi/sau utilaje folosite în industria alimentar . ăAre efect bactericid şi fungicid, distrugând urm torii viruşi:ă staphylococcus aureus, enterococcus faecium, proteus mirabilis, pseudomonas aeruginosa, candida albicans. Se foloseşte pentru toate suprafe ele netede, podele din lemn,ţ piatr , faian , marmur , mozaic, PVC, linoleum. ă ţă ăProdusul se foloseşte pentru cur area şi dezinfectarea: utilajelorăţ de buc t rie, frigidere, maşini de g tit, maşini de tocat carne şi alteă ă ă aparate tehnice ce se folosesc în buc t rii inclusiv vesela; utilajeloră ă din industria prelucr rii alimentelor de origine animal ; suprafe eloră ă ţ din zonele alimentare cum ar fi: magazine alimentare, buc t rii,ă ă cantine, s li de mese, spitale, creşe, sanatorii, hoteluri şi a tuturoră suprafe elor unde se constat prezen a viruşilor mai susţ ă ţ men iona i. ţ ţContraindica ii: obiecte şi utilaje folosite în industria laptelui şiţ derivatelor acestuia. Produsul este superconcentrat, dintr-un litru ob inându-se pân laţ ă 200 litri de solu ie activ de cur at. (vezi fiş tehnic ) ţ ă ăţ ă ăEste un produs ecologic, biodegradabil şi nu d uneaz mediului.ă ă

Exista pe pia o gam variat de produse dezinfectante, care ajut laţă ă ă ă igienizarea spa iilor.ţ Asigura i-v c ve i folosi produsul conform destina iei sale.ţ ă ă ţ ţ În acest sens trebuie s citi i cu aten ie instruc iunile deă ţ ţ ţ folosire, iar dac nu sunte i siguri c le-a i în eles, atunci vaă ţ ă ţ ţ trebui s apela i la un specialistă ţ .1.2 Igienizarea spa iilor, obiectelor şi accesoriilor este efectuat prinţ ă aplicarea unor proceduri specifice

Sapunul Lichid este un produs cu Ph neutru, avand proprietati deosebite de degresare si curatare. Produsul nu ataca tesutul epidermic.

Detergent lichid pentru covoare si tapiterii, special conceput pentru a curata in profunzime fara a afecta culorile originale. Datorita ingredientilor sai, improspateaza si invioreaza culorile mochetei, covorului sau a tapiteriei. Poate fi folosit si pentru curatatul canapelelor, a banchetelor auto, a scaunelor sau a fotoliilor tapitate.

Detergentul pentru geamuri si plastic este un detergent special conceput pentru degresarea si curatarea geamurilor sau suprafetelor vitrate, a obiectelor din plastic sau fibra de sticla. Nu ataca garniturile de cauciuc, plasticul sau vopseaua de orice natura. Este ideal pentru monitoare sau carcase de calculator.

Pasta abraziv de cur are ă ăţ se foloseste pentru curatarea mainilor murdare de ulei, negru de fum, tusuri tipografice, vaseline, rugina, etc.

Pag. 17 / 51


Datorita Ph-ului sau neutru si a unor ingredienti emulsifianti, pasta abraziva Dexet nu ataca tesutul epidermic. Inlocuieste cu succes sapunul solid care se distribuie muncitorilor in diferite intreprinderi.1.3. Igienizarea spa iilor de lucru se realizeaz în conformitate cuţ ă prevederile legislative în vigoare 2. Asigurarea igienei şi starii de s n tate personală ă ă 2.1 Igiena personal este men inut conform normelor igienico-sanitareă ţ ă în vigoare şi a regulamentelor interne2.2. Controlul st rii de s n tate este efectuat periodic, conformă ă ă graficului stabilit Este practica oricarui angajator sa se asigure de integritatea starii de sanatate a angajatului. In cest sens agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport are obligatia de a efectua periodic controlul starii sale de sanate2.3.Eventualele cazuri de boal sunt raportate cu promptitudineă persoanelor abilitate în vederea asigur rii continuit ii activit ii echipeiă ăţ ăţSubstan e dezinfectante:ţ detergen i dezinfectan i pentru toaleteţ ţ (Taskisan), substan e dezinfectante pentru suprafe e şi obiecte diverseţ ţ (Bactilysine, Apesin forte etc ).Locuri de dezinfectat: toalete, diverse suprafe e de contact, obiecteţ sanitare, mânere, uşi, bare de sus inere.ţRegulamente interne: Regulamentul de ordine interioar , regulamentulă de func ionare a institu iei, fişa postului.ţ ţBoli transmisibile: hepatit , tuberculoz , boli virotice, boli de piele etc.ă ăControlul medical periodic: trimestrial, semestrial, anual, în func ie deţ parametrii controla i.ţ Deprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite in urma acestui modul sunt urm toarele:ă •Capacitatea de aplicare a procedurilor specifice de igienizare în conformitate cu normele igienico-sanitare în vigoare şi în func ie deţ natura spa iului/ obiectului de dezinfectat;ţ•Capacitatea de aplicare a normelor de igien personal , de promovareă ă a unei inute decente şi a unui aspect civilizat;ţ• Respectarea graficului privind controalele medicale periodice.

V. PLANIFICAREA ACTIVIT II PROPRIIĂŢ

1. Stabilirea graficului zilnic de activit iăţ1.1. Graficul zilnic este stabilit în func ie de priorit ile în activitateţ ăţ1.2. Activit ile zilnice sunt stabilite conform indica iilor primite dinăţ ţ partea persoanelor autorizate1.3. Graficul zilnic de activit i este stabilit cu identificarea clar aăţ ă intervalelor de timp necesare pentru realizarea sarcinilor 2. Desf şurarea activit ilor planificateă ăţ

Pag. 18 / 51


2.1. Activit ile incluse în graficul zilnic sunt îndeplinite succesiv, înăţ ordinea stabilită2.2. Etapele graficului zilnic de activit i sunt realizate cu operativitate,ăţ în intervalele de timp planificate2.3. Graficul de activit i este îndeplinit în corela ie cu programulăţ ţ celorlalte compartimente ale unit iiăţ 3. Replanificarea activit ilor nerealizateăţ3.1. Activit ile nerealizate conform graficului sunt replanificate cuăţ operativitate3.2. Activit ile nerealizate sunt replanificate f r perturbareaăţ ă ă activit ilor curenteăţ3.3. Cauzele nerealiz rii unor activit i sunt analizate în scopul elimin riiă ăţ ă disfunc ionalit ilorţ ăţ

Deprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite in urma acestui modul sunt urm toarele:ă• capacitatea de stabilire a graficului zilnic de activit i cu respectareaăţ priorit ilor;ăţ• capacitatea de realizare a activit ilor planificate cu respectareaăţ intervalelor de timp prestabilite• capacitatea de desf şurare operativ a activit ilor, în succesiuneaă ă ăţ stabilită• capacitatea de replanificare operativ a activit ilor nerealizate f ră ăţ ă ă perturbarea activit ilor curenteăţ• capacitatea de analizare a cauzelor neîndeplinirii unor activit iăţ planificate şi de înl turare a disfunc ionalit iloră ţ ăţ

VI. UTILIZAREA SCULELOR ŞI UTILAJELOR CU AC IONARE MANUALŢ Ă

1. Identificarea sculelor şi utilajelor cu ac ionare manualţ ă1.1. Sculele şi utilajele cu ac ionare manual sunt identificate în func ieţ ă ţ de tipul opera iei de realizatţ ;1.2. Identificarea sculelor şi utilajelor cu ac ionare manual se realizeazţ ă ă în corela ie cu natura murd riei de înl turat;ţ ă ă1.3 Sculele şi utilajele cu ac ionare manual sunt identificate înţ ă concordan cu tipul suprafe ei de cur at.ţă ţ ăţ

Pag. 19 / 51


2. Verificarea sculelor şi utilajelor cu ac ionare manualţ ă2.1. Elementele componente şi accesoriile sunt montate corect, în corela ie cu tipul sculelor şi utilajelor cu ac ionare manualţ ţ ă;2.2. Sculele şi utilajele cu ac ionare manual sunt curate, nedeteriorate,ţ ă în stare de utilizare;2.3. Sculele şi utilajele cu ac ionare manual sunt verificate permanent,ţ ă înainte de utilizare, pentru asigurarea calit ii opera iilor de cur are.ăţ ţ ăţ 3. Utilizeazarea sculelor şi utilajelor cu ac ionare manualţ ă3.1 Sculele şi utilajele cu ac ionare manual sunt utilizate corect şi cuţ ă aten ie, evitându-seţ degradarea acestora şi distrugerea suprafe elor deţ cur at;ăţ

CĂRUCIOR CU O SINGURĂ GĂLEATĂ CĂRUCIOR CU PRESĂ MOP

3.2. Sculele şi utilajele cu ac ionare manual sunt utilizate conformţ ă instruc iunilor de lucru şi normelor de protec ie a muncii şi PSIţ ţ ;3.3. Utilizarea sculelor şi utilajelor cu ac ionare manual este realizat înţ ă ă corela ie cu scopul urm rit şi particularit ile spa iului de cur at;ţ ă ăţ ţ ăţ3.4. Utilajele şi sculele cu ac ionare manual sunt utilizate împreun cuţ ă ă substan ele şi materialele specifice, în func ie de natura murd riei deţ ţ ă înl turat.ă

SISTEM COMPLET DE ÎNVELITORI MOBILE SISTEM MOBIL

DE INVELITORI CU ABRAZIV

Pag. 20 / 51


PERIE PENTRU PÂNZĂ DE P IANJENĂ

- este uşor de folosit şi e ideal pentruă îndep rtarea pânzelor de p ianjen.ă ă

RASCHETA PENTRU PARDOSEALĂ CU MANSON

MENGHINA FIXA DIN ALUMINIU

BURETE PENTRU MENGHINA FIXA

RASCHETA PENTRU PARDOSEALA CU MÂNER

Pag. 21 / 51


Scule şi utilaje cu ac ionare manualţ ă: c rucioare pentru cur enie,ă ăţ g le i, mopuri, dispozitive pentru cur at geamuri, şpacluri, m turi,ă ţ ăţ ă f raşe etc..ăOpera ii de cur enie:ţ ăţ sp larea geamurilor, ştergerea umed /uscat aă ă ă suprafe elor, sp larea diverselor suprafe e şi obiecte etc.ţ ă ţNatura murd riei:ă aderent /neaderent , hidrosolubil /nehidrosolubil ,ă ă ă ă emulsionabil /solubil cu dizolvant/cu posibilitate de descompunere dină ă punct de vedere chimic.Tipul suprafe ei de cur at:ţ ăţ suprafe e lavabile moi ( mochete, covoareţ etc.), suprafe e lavabile tari ( gresie, marmur , PVC, linoleum etc. ),ţ ă pere i interiori etc.ţScopul urm rit:ă cur ire calcar, rugin , gr simi şi cruste în buc t rii, uleiăţ ă ă ă ă şi gr simi în ateliere industriale, cear şi resturi de solu ii pentruă ă ţ tratarea pardoselilor etc.Accesorii: rezerve pentru mopuri, raclete, sisteme pentru cur atăţ geamuri etc.Spa ii de cur at:ţ ăţ birouri, incinte industriale, vagoane de cale ferat ,ă avioane etc.Materiale : cârpe, lavete, bure i etcţSubstan e specifice:ţ produse acide, produse alcaline, diluan i etc.ţ

Deprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite in urma acestui modul sunt urm toarele:ă• capacitatea de identificare a sculelor şi utilajelor cu ac ionare manualţ ă în func ie de tipul opera iei de executat şi în corela ie cu naturaţ ţ ţ murd riei de înl turat şi tipul suprafe ei de cur at;ă ă ţ ăţ• capacitatea de verificare a sculelor şi utilajelor cu ac ionare manualţ ă înaintea utiliz rii, din punct de vedere al integrit ii şi st rii deă ăţ ă func ionare, în scopul asigur rii calit ii opera iilor de cur are;ţ ă ăţ ţ ăţ• capacitatea de utilizare atent şi corect a sculelor şi utilajelor deă ă cur at cu evitarea deterior rii acestora şi distrugerii suprafe elor deăţ ă ţ cur at;ăţ• capacitatea de utilizare a sculelor şi utilajelor de cur at cuăţ respectarea instruc iunilor de lucru şi a normelor de protec ie a muncii şiţ ţ PSI;• Capacitatea de utilizare a sculelor şi utilajelor cu ac ionare manual înţ ă corela ie cu scopul urm rit, particularit ile spa iului de cur at, precumţ ă ăţ ţ ăţ şi cu folosirea materialelor şi substan elor specifice.ţ

Pag. 22 / 51


VII. UTILIZAREA UTILAJELOR CU AC IONARE ELECTRO-ŢMECANICĂ

1. Punerea în func iune utilajeleţ1.1. P r ile componente ale utilajelor sunt asamblate corect, înă ţ conformitate cu instruc iunile tehnice specificeţ1.2. Conectarea furtunelor de racordare şi asamblarea la tuburile de aspirare se realizeaz ferm, pentru asigurarea func ion rii normale aă ţ ă

utilajelor

Utilaje de cur at ăţeficiente chiar şi în condi ii de murd rieţ ă

persistentă

Cur toarele cu înalt presiune cu ap receăţă ă ă şi ap cald termin repede cu murd riaă ă ă ă

Pag. 23 / 51


persistent . Aspiratoarele pentru suprafe e umede şi uscate înghit tot ceă ţ st în calea duzei lor. Val ul m tur tor uşor de manevrat reprezintă ţ ă ă ă alternativa motorizat a m turii, f raşului şi greblei, iar cu suflantele şiă ă ă aspiratoarele pot fi degajate fulger tor de frunze şi resturi de t iereă ă chiar şi suprafe e întinseţ

Aspirator pentru suprafe e umede şi uscate ţpentru variate lucr ri de cur ireă ăţ

Puternicele aspiratoare pentru suprafe e umede şi uscateţ asigur cur enia perfect printr-o simpl ap sare pe buton.ă ăţ ă ă ă Tehnologia profesional şi dotarea complet fac aspiratoareleă ă potrivite pentru cele mai variate activit i de cur are. Indiferentăţ ăţ dac este vorba de praf, şpan, gunoi sau lichide - tot ceea ce stă ă în calea duzei este înghi it f r efort. Pentru racordareaţ ă ă uneltelor electrice modelele sunt dotate cu priz , dispozitivă

automat de cuplare şi adaptor pentru furtunul de aspira ie. Praful careţ se formeaz prin şlefuire, t iere cu fer str ul sau rindeluire este aspirată ă ă ă direct.

ASPIRATOARELE INDUSTRIALE

Exist aspiratoare industriale de mare putere care înglobeaz ultimileă ă evolu ii ale tehnicii de vîrf din domeniu. Au o fiabilitate sporit şi potţ ă func iona în orice fel de mediu câte 24 de ore din 24 de, câte 7 zile peţ s pt mân , timp de ani de zile, f r a da vreun semn de oboseal . Suntă ă ă ă ă ă dotate cu unul sau mai multe motoare industriale, cu una sau mai multe turbine, motoarele fiind f r perii colectoare de carbon pe rotorulă ă motorului, perii care se uzau foarte rapid! Carateristicile tehnice generale:- surs de alimentare op ional la 220V sau 380Vă ţ ă- c rucior propriu de transportă- materialul din care este construit este foarte rezistent- filtru permanent din fibr de sticlă ă- set de accesorii standard 040 pentru cur enieăţ Principalele avantaje ale acestei game de maşini sunt:-cadrul principal este din o el inoxidabil sau aluminiuţ rezervoare din materiale plastice rezistente la policarbona ii din detergen iţ ţ sau dezinfectant;-motoare puternice, dimensionate propor ional cu suprafa a de cur at,ţ ţ ăţ cu alimentare la baterii de acumulatori sau cu un transformator încorporat şi alimentare Ia re eaţ uşor de manevrat, ergonomic şi util ,ă ă nu necesit personal calificat pentruă utilizare;

Pag. 24 / 51


-pe lâng periile standard se pot ataşa şi alte accesorii ca: perii deă diverse durit i (de exemplu perii tinnex pentru cur at suprafe e dure),ăţ ăţ ţ discuri de antrenare cu discuri abrazive ataşate pentru cur areaăţ prin frecare şi lustruirea oric rui tip de pardoseal .ă ă1.3. Voltajul folosit corespunde celui specificat de produc toră1.4. Opera iile de punere în func iune a utilajului sunt realizate înţ ţ totalitate, cu respectarea succesiunii prev zute în documentele tehniceă specifice1.5. Opera iile de punere în func iune sunt realizate în concordan cuţ ţ ţă specificul fiec rui utilaj în parteă1.6. Starea cablurilor de conectare la sursele de alimentare cu curent electric este verificat periodic, pentru asigurare asiguran ei înă ţ func ionareţ 2. Utilizeazarea utilajelor cu ac ionare electro-mecanicţ ă2.1. Exploatarea utilajelor cu ac ionare electro-mecanic este realizatţ ă ă în func ie de specificul acestora, cu respectarea instruc iunilor deţ ţ folosire men ionate de produc toriţ ă2.2. Utilajele cu ac ionare electro-mecanic sunt utilizate în corela ie cuţ ă ţ natura suprafe elor de cur at şi tipul opera iei de cur ire de efectuatţ ăţ ţ ăţ2.3. Montarea şi demontarea elementelor de colectare a murd riei,ă pieselor şi accesoriilor se realizeaz dup deconectarea utilajelor de laă ă sursa de alimentare cu curent electric2.4. Utilajele cu ac ionare electro-mecanic sunt utilizate cu folosireaţ ă unor substan e şi accesorii specifice în func ie de tipul spa iului deţ ţ ţ cur at, accesibilitatea acestuia şi natura murd riei de îndep rtatăţ ă ă2.5. Utilajele cu ac ionare electro-mecanic sunt utilizate cu respectareaţ ă normelor de protec ie a muncii si de PSI specificeţ2.6. Utilajele cu ac iune electro-mecanic sunt utilizate cuţ ă protejarea/evacuarea temporar a obiectelor de mobilier aflate în spa iulă ţ de cur at.ăţ 3. Oprirea utilajului de cur atăţ3.1. Decuplarea manual a accesoriilor se realizeaz cu aten ie şiă ă ţ responsabilitate pentru evitarea deterior rii/distrugerii echipamentelor şiă asigurarea duratei de func ionare proiectat a acestoraţ ă3.2. Recipientele colectoare ale murd riei sunt golite şi cur ate cuă ăţ respectarea procedurilor specifice3.3. Accesoriile şi componentele utilajului sunt cur ate cu grij , cuăţ ă respectarea restric iilor privind substan ele folosite pentru cur atţ ţ ăţ3.4. Oprirea utilajului se realizeaz cu respectarea succesiunii opera iiloră ţ specifice prev zute în documentele tehniceăUtilaje cu ac ionare electro-mecanic :ţ ă aspiratoare de praf, aspiratoare vacuumate pentru praf şi lichide, ergodiscuri pentru cur areaăţ suprafe elor lavabile moi şi tari, automate de cur at pardoseli etcţ ăţNatura suprafe ei de cur at:ţ ăţ suprafe e lavabile moi ( mochete, covoareţ etc.), suprafe e lavabile tari ( gresie, marmur , PVC, linoleum etc. ),ţ ă pere i interiori etc.ţ

Pag. 25 / 51


Opera ii de cur enie:ţ ăţ aspirare uscat sau umed , cur are cu spum ,ă ă ăţ ă cur are umed etc.ăţ ăSpa ii de cur atţ ăţ : incinte ( reşedin e, birouri, sectoare industriale şiţ administrative ), vagoane de cale ferat , avioane etc.ăAccesorii: furtune de golire, cleme de prindere, filtre de ap şi aer,ă lamele, raclete, cuve, rezervoare, discuri, perii etc.Natura murd rieiă : aderent /neaderent , hidrosolubil /nehidrosolubil ,ă ă ă ă emulsionabil /solubil cu dizolvant/cu posibilitate de descompunere dină ă punct de vedere chimic.Substan e specifice:ţ produse acide, produse alcaline.Documente tehnice: c r i tehnice, instruc iuni de folosire.ă ţ ţ Deprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite in urma acestui modul sunt urm toarele:ă• capacitatea de punere în func iune a utilajelor cu ac ionare electro-ţ ţmecanic , cu respectarea succesiunii opera iilor prev zute înă ţ ă documentele tehnice specifice în func ie de tipul fiec rui utilaj în parteţ ă• capacitatea de punere în func iune a utilajelor cu ac ionare electro-ţ ţmecanic respectând normele de protec ie a muncii şi de PSI specificeă ţ• capacitatea de utilizare atent şi corect a utilajelor cu ac ionareă ă ţ electro-mecanic , cu respectarea instruc iunilor de folosire în func ie deă ţ ţ specificul acestora, de tipul opera iei de cur ire şi natura murd riei deţ ăţ ă înl turată• capacitatea de utilizare a utilajelor de cur at cu ac ionare electro-ăţ ţmecanic în concordan cu natura spa iului de cur at, accesibilitateaă ţă ţ ăţ acestuia şi natura suprafe elor de cur atţ ăţ• Capacitatea de utilizare a utilajelor cu ac ionare electro-mecanic cuţ ă respectarea normelor de protec ie a muncii şi de PSIţ• Capacitatea de oprire a utilajelor cu ac ionare electro-manual înţ ă condi ii de siguran , cu respectarea succesiunii opera iilor specificate înţ ţă ţ documentele tehnice

Pag. 26 / 51


VIII. UTILIZAREA UTILAJELOR AC IONATE PRINŢ MOTOARE CU ARDERE INTERNĂ

1. Punerea în func iune a utilajelorţ1.1 Punerea în func iune se efectueaz cu respectarea unor condi iiţ ă ţ specifice în func ie deţ tipul utilajului1.2. Utilajele ac ionate prin motoare cu ardere intern sunt puse înţ ă func iune dup verificarea preliminar a parametrilor specifici deţ ă ă pornire.

INSTRUC IUNI PENTRU SIGURAN AŢ Ţ

NU FOLOSI IŢ maşina fara sa citi i manualul de instruc iuni. Acestţ ţ manual are informa ii importante pentru operarea si siguran a acesteiţ ţ maşini. Neobservarea tuturor semnelor de PERICOL si AVERTIZARE poate duce la accidente si chiar la moarte. Citi i si observa i toateţ ţ semnele de AVERTIZARE g site in manual si pe maşina dvs.ă

Pag. 27 / 51


PERICOL Necitirea si neobservarea tuturor semnelor de AVERTIZARE pot duce la pericole pt. dvs. si alte persoane. Citi i si observa i toateţ ţ semnele de AVERTIZARE g site in manual si pe maşina.ă PERICOL operarea cu o maşina care nu este asamblata complet poate cauza defec iuni si pericole. NU FOLOSI I maşina inainte de a fiţ Ţ complet asamblata Verifica i maşina cu grija inainte de a opera cu ea. ţ PERICOL operarea cu o maşina fara eticheta poate cauza pericole si defec iuni. CITI I toate etichetele maşinii inainte de operare.ţ Ţ PERICOL maşinile electrice pot cauza explozie atunci când operează langa materiale inflamabile si vapori. NU UTILIZA I aceasta maşina peŢ langa carburan i, solven i, combustibili si alte materiale inflamabile.ţ ţ1.3 Punerea în func iune a utilajelor se realizeaz dup controlarea şiţ ă ă degajarea zonei de cur at în vederea protej rii elementelor active aleăţ ă acestora şi asigurarea continuităţii opera iei de efectuatţ1.4. Opera iile de punere în func iune a utilajului sunt realizate înţ ţ totalitate, cu respectarea succesiunii prev zute în documentele tehniceă specifice1.5. Alimentarea cu carburant se realizeaz numai în spa ii bineă ţ ventilate respectând condi iile privind starea motoruluiţ 2. Utilizeazarea utilajelor ac ionate prin motoare cu ardereţ internă2.1. Exploatarea utilajelor este realizat în func ie de scopul urm rit, cuă ţ ă respectarea condi iilor generale de folosire men ionate de produc toriţ ţ ă2.2. Utilajele sunt utilizate cu respectarea condi iilor de mediu pentruţ care au fost proiectate2.3. Utilajele sunt utilizate cu respectarea NPM şi PSI în scopul evit riiă accident rii individuale şi a persoanelor aflate în raza de ac iune aă ţ acestora2.4. Utilizarea utilajelor ac ionate prin motoare cu ardere intern seţ ă realizeaz cu respectarea regulilor specifice înscrise în documenteleă tehnice şi instruc iunile de folosireţ2.5. Utilajele ac ionate prin motoare cu ardere intern sunt utilizate cuţ ă respectarea regulilor privind sta ionarea temporarţ ă supravegheat /nesupravegheat în timpulă ălucrului. 3. Oprirea utilajului de cur atăţ3.1. Utilajele sunt oprite cu respectarea tuturor opera iilor specificeţ prev zute în documentele tehnice, în func ie de tipul utilajuluiă ţ3.2. Containerele colectoare ale murd riei sunt golite şi remontate înă conformitate cu prescrip iile tehnice ale produc torului , cu respectareaţ ă normelor de protec ie a muncii specificeţ3.3. Oprirea utilajelor este efectuat cu asigurarea condi iilor deă ţ siguran în timpul sta ion riiţă ţ ă Deprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite in urma acestui modul sunt urm toarele:ă

Pag. 28 / 51


capacitatea de punere în func iune a utilajelor ac ionate prinţ ţ motoare cu ardere intern , cu respectarea succesiunii opera iiloră ţ prev zute în documentele tehnice specifice în func ie de tipulă ţ fiec rui utilaj în parte;ă

capacitatea de punere în func iune a utilajelor cu verificareaţ preliminar a parametrilor specifici şi controlarea zonei de cur at;ă ăţ

capacitatea de punere în func iune, utilizare şi oprire a utilajelorţ ac ionate prin motoare cu ardere intern respectând normele deţ ă protec ie a muncii şi de PSI specifice;ţ

capacitatea de respectare a regulilor privind sta ionareaţ supravegheat /nesupravegheat a utilajelor pe timpul lucrului.ă ă

IX. ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

1. Verificarea st rii de func ionare a echipamentelor de lucruă ţ1.1 Echipamentele de lucru sunt verificate periodic, din punct de vedere al integrit ii şiăţ mont rii corecte a accesoriiloră1.2. Echipamentele sunt selec ionate cu discern mânt în vedereaţ ă recondi ion rii/cas rii în cazul apari iei semnelor de uzurţ ă ă ţ ă1.3.Starea componentelor este conform specifica iilor din documenteleă ţ tehnice ale echipamentelor de lucru 2. Aplicarea procedurilor de între inereţ2.1. Procedurile de între inere sunt aplicate numai dup deconectareaţ ă echipamentului de la sursa de alimentare cu curent electric şi dezactivarea tuturor comenzilor utilajelor2.2. Procedurile de între inere sunt aplicate în func ie de specificulţ ţ fiec rui echipament în parte, conform indica iilor din documenteleă ţ tehnice

Pag. 29 / 51


2.3. Aplicarea procedurilor de între inere se realizeaz cu respectareaţ ă NPM şi PSI în vederea prevenirii accidentelor2.4. Procedurile de între inere sunt aplicate cu aten ie şi responsabilitateţ ţ pentru asigurarea integrit ii componentelor şi men inerea durateiăţ ţ normale de lucru a echipamentelor 3. Informarea asupra defect rii echipamentelor de lucruă3.1 Informarea se realizeaz cu promptitudine pentru remedierea rapidă ă a defec iunilor de c tre personalul specializatţ ă3.2. Informarea asupra defect rii echipamentelor de lucru se realizează ă cu respectarea raporturilor ierarhice şi func ionale la locul de muncţ ă3.3. Informarea privind defec iunile este clar , la obiect, cu men ionareaţ ă ţ tuturor elementelor relevante pentru adoptarea deciziilor în leg tur cuă ă echipamentul de lucruStarea componentelor: num r, integritate, grad de uzur , grad deă ă cur enie şi de între inere cu diferite substan e etc.ăţ ţ ţEchipamente de lucru: utilaje cu ac ionare manual , utilaje cu ac ionareţ ă ţ electro-mecanic , utilaje ac ionate prin motoare cu ardere intern .ă ţ ăProceduri de între inere:ţ control presiune pneuri, cur are filtru de ap ,ăţ ă cur are filtru de aer, ştergere lamele etc.ăţPersonal specializat: mecanici de între inere, electricieni.ţElemente relevante: tipul utilajului, simptome în func ionare, contextulţ deterior rii/defect rii etc.ă ă Deprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite in urma acestui modul sunt urm toarele:ă• capacitatea de verificare a st rii de func ionare a utilajelor şi deă ţ selec ionare cu discern mânt a acestora în vedereaţ ă recondi ion rii/repar riiţ ă ă• capacitatea de aplicare a procedurilor de între inere în func ie deţ ţ specificul fiec rui echipament în parte şi conform indica iilor dină ţ documentele tehnice• capacitatea de aplicare a procedurilor de între inere a echipamentelorţ de lucru cu respectarea NPM şi PSI specifice• capacitatea de informare rapid asupra eventualelor defec iuni înă ţ func ionare, cu men ionarea tuturor elementelor relevante pentru luareaţ ţ deciziilor privind repararea utilajelor

Pag. 30 / 51


X. PREG TIREA OPERA IEI DE CUR AREĂ Ţ ĂŢ

1. Identificarea particularit ilor spa iului de cur atăţ ţ ăţ 1.1 Caracteristicile spa iului de cur at sunt identificate prinţ ăţ evaluarea tuturor elementelor relevante pentru efectuarea cur enieiăţ 1.2. Particularit ile spa iului de cur at sunt identificate prinăţ ţ ăţ observare direct , cu eviden ierea succesiunii logice a opera iilor deă ţ ţ efectuat

PROCEDEE DE CURATARE

Definirea si Tehnica de intrebuintare Tehnica de intrebuintare cuprinde recunoasterea materialelor, a tipului de murdarie, cat si tehnica si intrebuintarea mijloacelor de curatat. Alegerea tipului si a metodei de curatare sunt determinate de ciclurile de curatenie, gradul de murdarie, marimea obiectului si timpul de produs disponibil pentru ceasta operatiune. In primul rand ritmul de curatat este important pentru mentinerea valorii materialelor pardoselilor; metoda de curatare cu

Pag. 31 / 51


produsul pentru curatat ales poate doar sa le refaca din punct de vedere calitativ. O pardosela de marmura va fi repede zgariata si isi va pierde luciul, daca nu este curatata sistematic; covoarele isi pierd calitatea daca nu sunt aspirate regulat; robinetele nu se pot inchide bine daca partile mobile nu sunt curatate regulat. Lista ar putea continua la nesfarsit, dar noi vom aborda in continuare tehnica de folosire.1.3. Identificarea caracteristicilor spaţiului de cur at se efectueaz cuăţ ă aten ie şi discern mânt în vederea aplic rii procedurilor de cur ireţ ă ă ăţ adecvate Cei 4 factori pentru curatenie:- Chimia: - pentru tipul de indepartare a murdariei sau pentru timpul de curatat- Mecanica: - pentru constructia aparatelor de curatat- Temperatura: - ca accelerator al procesului de curatare -Timpul: - necesar pentru actiunea produsului. Variatia unui factor provoaca si variatia celorlalti. In conditiile actuale temperatura nu mai este relevanta in ceea ce priveste eficienta curatirii, ea este mai degraba suparatoare. Materialele importante (alcool) sunt usor volatile la temperaturi ridicate si astfel nu mai sunt eficiente pe suprafata de lucru.! Temperatura solutiei de curatat sa fie calda, dar niciodata fiebinte.Valoarea Ph-ului.Petele de grasimi sau ulei vor fi indepartate cu curatatori alcalini.Murdariile cu var sau rugind vor fi indepartate cu curatatori acizi.Valoarea ph-ului arata daca este vorba de un mediu acid, un mediu neutru sau de un mediu alcalin.Scala valorii ph se intinde intre 0 si 14 .- 7 este punctul neutru si corespunde valorii Ph-ului apei curate,- de la 0 pana la 7 produsele sunt acide,- de la 7 pana la 14 produsele sunt alcaline (bazice). ! Important: Valoarea ph-ului nu spune nimic despre "toxicitatea" produsului, dar spune despre agresivitate:

0 7 14 acid-----------------neutru-------------------alcalin, baza

Concentratia alcalinului sau al acidului se dozeaza dupa gradul de murdarie si dupa compatibilitatea materialului. Dar, bineinteles, trebuie sa se ia in considerare si ecologia in alegerea produsului. Intre chimie §i mecanica exista un raport care este legat de protejarea mediului inconjurator. Schimbarea valorii ph-ului prin adaos de apa Valoarea Ph-ului produsului se schimba prin adaos-ul de apa spre directia neutru.Exemplul A :Un produs de curatat are in concentrat o valoare de 1,0Valoarea ph-ului se schimba la un raport de amestec de:

Pag. 32 / 51


1:1 dupa 1,11:10 dupa 21:100 dupa 31:1.000.000 dupa 7 Pentru a obtine o solutie de curatat o podea de mamura ar fi necesari 1.000.000 (un milion) litri de apa pentru un litru de produs.Exemplul B :Un cura tor eficient are în concentrat o valoare de 13,5.ţăValoarea ph-ului se schimb la un raport de amestec de:ă1:1 dup 13,4ă1:10 dup 12,5ă1:100 dup 11,5ă1: 1.000.000 dup 7,5ă Înseamn ca in practic este nevoie de 10.000 1 de ap pentru 1 litruă ă ă de concentrat pentru a curata linoleuri f r a produce daune prină ă agresivitate. Se poate observa c ambele produse ar fi alese gresit, deoarece esteă necesar o mare cantitate de ap pentru a atinge compatibilitatea Ph-ă ăului.2. Preg tireaă spa iului pentru cur atţ ăţ2.1. Func ionalitatea spa iului este asigurat prinţ ţ ă aplicarea unor metode specifice, în func ie de tipul utilajului de cur ire folosit şi opera ia deţ ăţ ţ efectuat2.2. Spa iul este preg tit cu protejarea obiectelor ce nu pot fiţ ă îndep rtate pe parcursul cur eniei, pentru evitarea deterior rii acestoraă ăţ ă Cur area nu inseamna "îndepartarea murdariei = stricareaăţ materialului" ci în primul rand, curatenie şi ingrijirea aparatului. Este gresit a se intrebuinta un produs acid la stergerea pardoselilor de marmura si un curatator puternic alcalin la curatarea pardoselilor cu linoleum. Dizolvantul îndeparteaza murdaria, dar produce pagube de podele PVC sau PV. Produsele de curatatorie sanitare puternic acide strică duşurile si v nile sm l uite.ă ă ţ Valoarea ph-uluiMaterial:1. PVC2. LINOLEU3. MATERIALE pe baza de cauciuc4. BETON CU GRANULE DE PIATRA5. MARMURA6. GRANIT7. ARMATURI CROMATE (NICHELATE )8. SMALT9. ALUMINIU10. OTELURI din materiale nobile (aliaje)11. SUPRAFETE cu material sintetic

Pag. 33 / 51

ph .3-12ph. 5-10ph. 3-10ph. 5 - 9ph 6-9ph 5-10ph 4-9ph 5-9ph 4-7ph 2-12ph 3-12ph 5-9


12. SUPRAFETE cu lac

2.3. Spa iul este ordonat şi preg tit cu respectareaţ ă normelor de PM şi PSI, în vederea desf şur rii în siguran a opera iilor de cur ireă ă ţă ţ ăţ3. Selectarea utilajelor şi produselor pentru cur enieăţ3.1 Echipamentele de cur ire sunt selec ionate înăţ ţ corela ie cu scopulţ urm rit şi tipul spa iului de cur ată ţ ăţ3.2. Utilajele şi produsele sunt selec ionate în func ie de instruc iunileţ ţ ţ produc toruluiă3.3 Alegerea produselor de cur ire se realizeaz în func ie de naturaăţ ă ţ murd riei şi posibilitatea de înl turare a acesteiaă ă Sisteme speciale pentru cura are si îngrijireţ Pentru diferite materiale sunt necesare metode speciale de tratare pentru a prelungi durabilitatea materialelor din care este f cută ă podeaua. Aceste sisteme nu sunt utile pentru a trata materialele sensibile la actiune mecanic sau pentru a le cura a de murdaria acumulat în pori.ă ţ ă Printr-o întrebuintare optima nu se va corecta doar infa işarea ci va fiţ uşurată considerabil şi cur area zilnic .ăţ ă Şi chiar aici costurile curatirii nu pot fi micşorate considerabil, fara a se ajunge mereu la reclamatii. Pretul ridicat al acestor sisteme este motivat prin necesitatea folosirii lor pentru obtinerea unor pardoseli de o calitate şi o curatenie ireproşabile. Cur area cu produse foarte concentrateăţ Exista o multime de motive in favoarea folosirii concentratelor Buzil. Un motiv important este dozarea exact si reducerea la ambalaj.ă În comparatie cu gama de produse existente, seria HC cuprinde numai 6 produse, care acoper sfera clasic a curateniei.ă ăSistemul de culori al produselor uşureaza intrebuintarea corecta a produselor, pentru obtinerea rezultatelor dorite.

Denumire Domeniu de cur areăţ CuloareHC20 Garuda Lngrijire VerdeHC24 Mana Sapun galben auriuHC 43 Curatat intensiv Alcalin AlbastruHC 46 Curatat. sanitar Acid RosuHC 53 Curatat. neutru Neutru galben deschisHC56 Bondurin Menajer Violet

Pentru o doz de 10-20 ml (capace de dozare) de produs originală Buzil este necesar o cantitate exact de 5-10 1 apa.ă ă Sticlele de llitru sunt uşoare şi uşor manevrabile, iar cei ce folosesc solutia obtin 50-100 galeti solutie pentru cur at.ăţ

Pag. 34 / 51


Împrospatarea cantitatii de concentrat din canistra de 10 litri sau din sticle a butoiului de 200 l se realizeaz 5 ori mai rar decât la restulă produselor. Dozarea Dozarea exact are o contribu ie important la protejarea mediuluiă ţ ă înconjurator. La dozare exact dup indica iile producatorilor, solu iileă ă ţ ţ de cura at au aproapeţ întotdeauna cea mai bun influen şi efectulă ţă descris în instruc iunile de utilizareţ ale produsului.Dac se folosesc indica iile exacte de dozare nu va mai trebui saă ţ înlatura i urmeleţ lasate, iar materialul asupra c ruia se actioneaza nu vaă fi deteriorat.Omul, atât cel care lucreaza cu solu iile de cura at cât si cel care careţ ţ trebuie s leă suporte efectul (de ex. pacientul din spital), vor fi mai pu inţ confrunta i cuţ mirosuri puternice si senza ia de înn buşire, iarţ ă dumneavoastr ve i face economiiă ţ care rezult din controlul asupraă produsului utilizat, care este atât economic cât şi ecologic.3.4. Produsele de cur ire sunt selectate în funcăţ ţie de tipul acestora şi murd ria de înl turată ă3.5. Produsele de cur ire sunt selec ionate în corela ie cu factorii careăţ ţ ţ influen eaz cur irea şi scopul urm rit.ţ ă ăţ ăDeprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite in urma acestui modul sunt urm toarele:ă• capacitatea de identificare a caracteristicilor spa iului de cur at, cuţ ăţ evaluarea tuturor elementelor relevante pentru realizarea opera iilor deţ cur ireăţ• capacitatea de preg tire a spa iului de cur at cu asigurareaă ţ ăţ func ionalit ii acestuia şi protejarea obiectelor ce nu pot fi îndep rtateţ ăţ ă pe timpul opera iei de cur ireţ ăţ• capacitatea de ordonare şi preg tire a spa iilor cu respectareaă ţ normelor de PM şi PSI• capacitatea de selec ionare a sculelor şi utilajelor pentru cur enie înţ ăţ corela ie cu scopul urm rit şi tipul spa iului de cur atţ ă ţ ăţ• capacitatea de alegere a produselor de cur at în func ie de naturaăţ ţ murd riei şi posibilitatea de înl turare a acesteiaă ă• capacitatea de sec ionare a produselor de cur at în func ie de tipulţ ăţ ţ acestora , factorii care influen eaz cur enia şi scopul urm ritţ ă ăţ ă

Pag. 35 / 51


X I. Salubrizarea vagoanelor de cale ferată

1. Executarea vidanj riiă1.1. Vidanjarea se execut în spa ii special amenajate, cu respectareaă ţ tehnologiei specifice, în func ie de tipul salubriz riiţ ă1.2. Opera iile de cur are aferente vidanj rii sunt executate înţ ăţ ă succesiunea prestabilit , conform instruc iunilor de lucruă ţ1.3. Vidanjarea se realizeaz cu utilizarea mijloacelor corespunz toareă ă pentru colectarea, depozitarea şi înl turarea resturilor rezultateă2. Cur area cabinelorăţ WC2.1. Reziduurile şi gunoiul din cutiile colectoare sunt golite şi îndep rtateă cu aten ie şi în totalitateţ2.2. Murd ria este înl turat prin aplicarea unor proceduri specifice, înă ă ă func ie de natura acesteia şi gradul de depunereţ2.3. Opera iile de cur ire şi sp lare se aplic în succesiunea stabilitţ ăţ ă ă ă prin instruc iunile de lucru tuturor zonelor şi obiectelor de cur atţ ăţ2.4. Opera iile de cur ire şi sp lare sunt efectuate cu insistarea asupraţ ăţ ă zonelor sensibile2.5. Cur area cabinelor WC se realizeaz cu utilizarea unor materiale şiăţ ă unelte specifice2.6. Cur area se realizeaz cu aplicarea unor solu ii specificeăţ ă ţ diferen iate în func ie de natura materialului de cur atţ ţ ăţ3. Salubrizeazarea vagoanelor la exterior3.1 Cur irea la exterior a vagoanelor se realizeaz manual,pentru toateăţ ă suprafe ele r mase murdare în urma sp l rii mecanizateţ ă ă ă3.2. Cur irea exterioar se realizeaz prin aplicarea unor solu ii deăţ ă ă ţ sp lare speciale, în func ie de natura murd rieiă ţ ă3.3. Opera iile de cur ire se aplic tuturor elementelor exterioare deţ ăţ ă cur atăţ3.4. Sp larea suprafe elor se realizeaz cuă ţ ă

Pag. 36 / 51


insistarea asupra zonelor cu murd rie aderent , în scopul îndep rt riiă ă ă ă integrale a acesteia3.5. Num rul şi succesiunea opera iilor de cur are/sp lare sunt corelateă ţ ăţ ă cu tipul salubriz rii executate.ă4. Salubrizeazarea spa iilorţ interioare ale vagoanelor4.1. Opera iile de cur ire sunt efectuate înţ ăţ succesiunea prestabilit prină instruc iunile de lucru, separat, pe tipuri de spa ii existenteţ ţ4.2. Cur irea spa iilor interioare ale vagoanelor de cale ferat seăţ ţ ă execut cu utilizarea unor unelte şi utilaje specificeă4.3. Resturile şi gunoaiele sunt colectate în totalitate, cu folosirea unor materiale specifice şi depozitate centralizat în spa ii special destinateţ4.4. Opera iile de cur ire a vagoanelor în interior se aplic diferen iat,ţ ăţ ă ţ tuturor suprafe elor şi elementelor de cur at în corela ie cuţ ăţ ţ caracteristicile acestora4.5. Cur irea se efectueaz cu folosirea unor materiale şi substan eăţ ă ţ adecvate gradului de murd rie existent şi tipului acesteiaă4.6. Num rul şi succesiunea opera iilor de cur ire şi sp lare suntă ţ ăţ ă corelate cu tipul salubriz rii efectuateă5. Între ineţ rea interiorului vagoanelor5.1. Instala iile sanitare şi de înc lzire suntţ ă desfundate şi cur ate cuăţ aten ieţ5.2.Elementele lavabile moi, demontabile, se înlocuiesc periodic în func ie de gradul de murd rie şi uzur al acestoraţ ă ă5.3. Completarea materialelor igienico-sanitare se efectueaz conformă normelor interne de consum5.4. Lenjeria este schimbat şi aranjat în corela ie cu procedurile şiă ă ţ specifica iile interneţSpa ii pentru vidanjare:ţ platforme de vidanjare la sta ia de sp lareţ ă mecanizat , spa ii pentru revizii plasate înaintea liniei afectate pentruă ţ salubrizarea radicalăTipul salubriz rii:ă normal , curent , radical , în parcurs.ă ă ăTehnologie specifică : execu ie mecanic , la trecerea prin sta ia deţ ă ţ sp lare cu furtunul cu ap sub presiuneă ăOpera ii aferente vidanj rii: desfundare sifon de pardoseal , sp lare oalţ ă ă ă ă WC, colac şi capac, cl tire cu jet de ap .ă ăProceduri de înl turare a murd riei:ă ă îndep rtare mecanic , aplicareă ă solu ii de sp lare, cl tire cu ap , ştergere.ţ ă ă ăZone de cur at:ăţ pardoseal , rama ferestrelor, geamuri, pere i etcă ţObiecte de cur at:ăţ oglinzi, etajere, s puniere, chiuvete, m şti, suportă ă hârtie igienic , mânere oal WC, capac, colacă ăZone sensibile: zone foarte murdare, p tate sau cu murd rie aderentă ă ăUnelte şi materiale specifice: cârpe, m turi, raşchete, cârlige, perii,ă f raşeăNatura materialelor de cur at:ăţ inox, PVC,lemn, suprafe e emailate etcţSuprafe e exterioare:ţ pere i frontali şi laterali, uşi, geamuri, sc riţ ă

Pag. 37 / 51


Elemente exterioare de cur at:ăţ ramele ferestrelor, bare de urcare, mânere etc.Spa ii interioare de cur atţ ăţ : cabine, culoare, capete frontale, cabina conductorului.Succesiune opera ii în interior:ţ cur are scrumiere şi coşuri, cur areăţ ăţ sobe înc lzit, m turare.ă ăInstala ii sanitare şi de înc lzire:ţ ă chiuvete, sp l toare, sobe de înc lzireă ă ăMateriale pentru colectare: saci colectori din PVC, pânz , l zi colectoareă ăCaracteristicile suprafe elor interioare:ţ accesibilitate, configura ie,ţ natura materialului, fixe/demontabile etc.Natura materialului: inox, email, lemn, PVC, textil etc.Elemente lavabile demontabile: husele sp tarelor canapelelor, perdele,ă mochete, draperii.Materiale igienico-sanitare: hârtie igienic , s pun, prosoape de hârtie,ă ă saci menajeri ur are gr tare culoar, cur are cabine, desfundareăţ ă ăţ chiuvete etc. Deprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite in urma acestui modul sunt urm toarele:ă• capacitatea de executare a vidanj rii vagoanelor, cu aplicareaă opera iilor de cur ire aferenteţ ăţ• capacitatea de cur are a cabinelor WC cu respectarea succesiuniiăţ opera iilor de cur ireţ ăţstabilite prin instruc iunile de lucruţ• capacitatea de aplicare a opera iilor de cur ire şi sp lare a cabinelorţ ăţ ă WC cu utilizareasubstan elor, materialelor şi utilajelor specifice tipului suprafe ei deţ ţ cur at şi naturiiăţmurd riei de înl turată ă• capacitatea de sp lare şi cur are a exteriorului vagoanelor de caleă ăţ ferat în corela ie cuă ţtipul salubriz rii executateă• capacitatea de cur are şi sp lare a suprafe elor interioare aleăţ ă ţ vagoanelor de cale ferat ,ădiferen iat, în func ie de caracteristicile acestora, cu utilizareaţ ţ materialelor, solu iilor şiţutilajelor corespunz toareă• capacitatea de între inere a interiorului vagoanelor de cale ferat , înţ ă corela ie cu normeleţinterne de func ionareţ

Pag. 38 / 51


XII. SALUBRIZAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1. Cur areaăţ interiorului mijloacelor de transport rutier1.1. Cur area interioruluăţ i mijloacelor de transport rutier se realizează distinct, pe tipuri de spa ii, în func ie de particularit ile acestora.ţ ţ ăţMijloace de transport rutier: autobuze, troleibuze, tramvaie, autocare, autoturisme diverse etc.Tipuri de spa iiţ : cabina conduc torului auto/vatmanului, c ile de acces,ă ă culoarul de trecere, spa iile cu scaune pentru pasageri, articula iile,ţ ţ spa iile pentru depozitare marf etcţ ăParticularit ile spa iilorăţ ţ : dimensiune, accesibilitate, materiale de construc ie, elemente constructive, destina ie etcţ ţOpera ii de cur ireţ ăţ : îndep rtare mecanic a murd riei, aplicare solu iiă ă ă ţ de sp lare, cl tire cu ap , ştergere.ă ă ăElemente de cur atăţ : bordul mijloacelor de transport rutier, geamuri, scaune, bare de sus inere etc.ţSubstan e specifice pentru cur at:ţ ăţ substan e alcaline, acide, detergen iţ ţ dezinfectan i, diluan i etc.ţ ţNatura materialului de cur atăţ : metal, sticl , mase plastice, cauciuc,ă spum poliuretanic etcă ăTipul/natura murd riei:ă murd rie aderent , neaderentă ă ăMateriale pentru cur at:ăţ lavete, lavete speciale, cârpe, bure i etcţEchipamente: aspiratoare, sisteme pentru cur at geamuri, g le i şiăţ ă ţ mopuri, furtune cu ap , perii etc.ăTipul suprafe ei de cur at:ţ ăţ geamuri, suprafe e mochetate, suprafe eţ ţ libere acoperite cu linoleum etc.Recipi ente de colectare a gunoiului: saci colectori din PVC, pânz , l ziă ă colectoareElemente exterioare de cur at:ăţ pere i frontali şi laterali, uşi, geamuri,ţ etc.Situa ii specifice create:ţ acumulare de gunoaie voluminoase, v rsare deă substan e diverse, acumulare ap şi noroi etc ţ ă

Pag. 39 / 51


1.2. Opera iile de curţ ăţare sunt efectuate în succesiunea prestabilită prin instruc iunile de lucru, în corela ie cu caracteristicile elementelor deţ ţ cur atăţ1.3. Cur area interiorului mijloacelor de transport rutier se realizeazăţ ă cu utilizarea unor substan e specifice, în func ie de natura materialuluiţ ţ de cur at, gradul de murd rie existent şi tipul acesteiaăţ ă1.4. Cur irea interiorului mijloacelor de transport rutier este efectuatăţ ă cu utilizarea unor materiale şi echipamente specifice în corela ie cu tipulţ suprafe ei de cur atţ ăţ1.5. Gunoiul este colectat şi depozitat în totalitate cu folosirea unor recipiente adecvate.2. Salubrizeazarea exteriorul mijloacelor de transport rutier2.1. Salubrizarea exterioar a mijloacelor deă transport rutier se realizeaz prin aplicarea unor tehnologii specificeă2.2. Cur area exterioar se realizeaz prin aplicarea unor solu ii deăţ ă ă ţ sp lare speciale, în func ie de natura murd riei.ă ţ ă2.3. Opera iile de cur ire se aplic tuturor elementelor exterioare deţ ăţ ă cur atăţ2.4. Sp larea suprafe elor se realizeaz cu insistarea asupra zonelor cuă ţ ă murd rie aderent , în scopul îndep rt rii integrale a acesteiaă ă ă ă3. Între ineţ rea st rii de cur enie interioar a mijloacelor deă ăţ ă transport rutier3.1. Starea de cur enie este între inut înăţ ţ ă corela ie cu graficul deţ parcurs, ori de câte ori este nevoie3.2. Starea de cur enie este între inut prin aplicarea opera iilor deăţ ţ ă ţ cur are necesare, în func ie de situa iile specifice createăţ ţ ţ3.3. Starea de cur enie este între inut conform instruc iunilor de lucru,ăţ ţ ă ţ cu utilizarea materialelor şi echipamentelor necesare Deprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite in urma acestui modul sunt urm toarele:ă• capacitatea de sp lare şi cur are a exteriorului mijloacelor deă ăţ transport rutier curespectarea tehnologiilor specifice• capacitatea de cur are şi sp lare a suprafe elor interioare aleăţ ă ţ mijloacelor de transportdiferen iat, în func ie de caracteristicileţ ţ acestora, cu utilizarea materialelor, solu iilor şiutilajelor corespunz toareţ ă• capacitatea de între inere a interiorului mijloacelor de transport rutier,ţ în corela ie cu normele interne de func ionareţ ţ

Pag. 40 / 51


XIII. CUR AREA INCINTELORĂŢ

1. Realizeazarea cur eniei zilniceăţ 1.1. Cur enia zilnic este realizat prin aplicarea unor proceduriăţ ă ă specifice în func ie de aderen a murd rieiţ ţ ă Sisteme de culori la cura area cl dirilorţ ă Elementele componente (g leat , carucior etc.) cat şi materialulă ă (carpe, bureti etc) se pot livra in diferite culori. Unul dintre motivele pentru care s-a introdus sistemul de culori este nevoia definirii exacte a produsului şi a domeniului s u de activitate. In cladire (institute) pot fiă angaja i pentru cur enie oameni de diferite nationalitati, iar astfel (cuţ ăţ ajutorul sistemului de culorii) se evita confuziile cauzate de posibile probleme de comunicare (nu pot ap rea întrebari de felul: "Ce produs seă utilizeaza in domeniul X" ?) De asemenea s-a introdus acelasi sistem de culori şi la carpe, bureti etc, pentru a evita schimb rile nedorite de utilizare (cine doreste s i seă ă curete telefonul cu o carp cu care tocmai s-a şters un obiect sanitar ! ?)ă Sistemul de pulverizare- permite l rgirea codului de culori intr-un sistem de cur enie complex.ă ăţSistemul nostru a demonstrat rezultate execelente la curatarea cladirilor. Putem aduce mai multe argmente in favoarea utilizarii lui:1. excluderea confuziilor2. limitarea domeniului de folosire3. simboluri care nu depind de limbaj4. solutii gata preparate5. sisteme de culori la g le i, cârpe, bure i, sticle ş.a.m.dă ţ ţ 1.2. Opera iile de cur enie zilnic sunt realizate într-o succesiuneţ ăţ ă prestabilit în corela ie cu tipul spa iului de cur at, natura suprafe eloră ţ ţ ăţ ţ şi tipul murd riei de înl turată ă

CURATENIA

La cura area zilnic sau curenta, personalul str in folosea adeseaţ ă ă aceeaşi cârp atat la curatarea podelelor cat şi la cura area obiecteloră ţ sanitare. De aceea aceste domenii trebuie separate iar acest lucru s-a

Pag. 41 / 51


f cut prin introducerea sistemului de 4 culori si simboluri care sunt peă întelesul tuturor. SISTEME DE CULORI : Albastru: pentru inventarVerde: pentru domeniul bucatariilorGalben: pentru domeniul bailor Rosu: pentru curatat obiectele sanitare 1.3. Cur enia zilnic este asigurat prin utilizarea unor scule şiăţ ă ă utilaje diverse, adecvate metodei de cur enie aplicateăţ 1.4. Starea de cur enie a grupurilor sanitare este asigurat şiăţ ă între inut cu respectarea normelor igienico-sanitare în vigoareţ ă 1.5. Gunoiul este colectat, sortat şi depozitat cu aten ie în spa iiţ ţ special amenajate 2. Realizeazarea cur enieiăţ periodice 2.1. Opera iile de cur ire periodic sunt executate cu utilizarea deţ ăţ ă materiale şi utilaje specifice, în concordan cu natura murd riei deţă ă înl turat şi tipul spa iului de cur ată ţ ăţ

SOLUTII PENTRU CUR ATĂŢ : Produsele pentru cur at sunt însemnate corespunzator (culoare,ăţ simbol) şi sunt pe întelesul tuturor, de aceea o administrare necorespunzatoare este exclusa. Este important a se clati cu ap bure iiă ţ si cârpele folosite.

CAPURILE DE PULVERIZARE:

Sunt usor manevrabile, se pot folosi de nenumarate ori şi sunt dozate exact pentru a uşura munca. Un alt punct pozitiv este capul „looping" roşu care permite pozi ionarea sticlei in diferite pozi ii, in locuri greuţ ţ accesibile, ca de exemplu scoica WC-ului, pentru a obtine rezultate excelente.

BURE IIŢ :

De asemenea codificati simbolic si cu culori corespunzatoare pentru a defini exact domeniul in care se folosesc. Buretele rosu pentru obiectele sanitare este acoperit o parte cu un material aspru pentru locurile unde trebuie sa depui mai mult efort pentru curatat. Restul buretilor sunt acoperiti cu material moale de culoare alba pentru a proteja obiectele.

CARPE PENTRU STERGERE UMEDA:

Aceste carpe sunt o extindere a domeniului carpelor obisnuite. Ele preiau o cantitate mare de mizerie si apa. De asemenea au culori si simboluri corespunzatoare.

Pag. 42 / 51


2.2. Metodele de cur ire periodic sunt aplicate diferen iat, înăţ ă ţ func ie de natura suprafe ei de cur atţ ţ ăţ Moduri de cur atăţ

1. Cur area în timpul construc ieiăţ ţ2. Cur area la terminarea construc ieiăţ ţ3. Cur area de între inereăţ ţ4. Cur ri intermediareăţă5. Cur area de bazăţ ă

Cur area în timpul construc ieiăţ ţ Exemplu de curatare: indepartarea tencuielii (a cimentului), a hartiilor, a bucatilor de lemn, a cartonului, a nylon-ului etc. Aparate necesarare: maturi, maşini de m turat, f raş, saci pentruă ă gunoi etc Cur area la terminarea construc iei ăţ ţ Se face la terminarea constructiei, a renov rii sau înainte deă mobilarea unei cladiri. Exemplu:

• îndep rtarea murdariei mari de pe podeleă• curatarea unor suprafete ca rame de ferestre, calorifere etc

curatarea uşilor, a pervazelor• cur rea suprafetelor de sitcla şi a ramelorăţă• curatarea intrerupatoarelor, a ieşirilor proeminente în afara

zidurilor • curatarea corpurilor de iluminat• aspirarea sau perierea unor suprafete textile• curatarea înc perilor pentru sp lat, a b ilor, a WC-urilor inclusiv aă ă ă

peretilor, a bideurilor, a v nilor, a duşurilor, a oglinzilor, aă garderobelor s.a.m.d.

Aparate necesare: carucioare cu sac pentru gunoi, sistem pentru stergere uda, cate o galeat pentru suprafa a de cur at şi a încaperiloră ţ ăţ sanitare, m turi, maşini de maturat, f raş, cârpe pentru ferestre, cârpeă ă pentru podele. Cur area de între inere ăţ ţ Prin cur area de între inere se urm reşte pastrarea permanent aăţ ţ ă ă unui grad ridicat de cur enie.ăţ Exemplu:• Obiecte de inventar: golirea coşului de hartii şi a scrumierei, ştergerea prafului pe mobilier, telefon, pervaze;• Curatarea podelelor: ştergerea umed sau ud , aspirare, periere,ă ă îndep rtarea petelor, cur area covoarelor;ă ăţ• Cur area înc perilor sanitare: a chiuvetei, oglinzii, bideurilor, WC-ăţ ăurilor şi reumplerea dozelor la chiuveta, hartie WC etc.

Pag. 43 / 51


Aparate necesare: c rucioare cu sac ecologic pentru gunoi, sistem deă ştergere umeda, cate o g leat pentru cur irea suprafetelor şi aă ă ăţ inc perilor sanitare, m tur , f raş, prosoape, cârpe pentru ferestre siă ă ă ă podele etc. Cura are intermediar (intre cur area de intretinere şi cea de baz )ţ ă ăţ ă Exemple:• urme greu de indepartat sau alte murdarii;• pe podele cu aparatul High-Speed. Aparate necesare: aparate High-Speed, curatatatori speciali. Cura area de bazţ ă Se axeaz pe podele acoperite cu PVC sau cu linoleu, cu materială textil, cur area inc perilor sanitare.ăţ ă Exemple:• indep rtarea urmelor de ceara si a straturilor polimerice;ă• indep rtarea murdariei impregnate;ă• pe suprafe e textile- şamponare medie, pentru extractia sauţ indep rtarea solu iei de pe covoare;ă ţ• în înc perile sanitare - îndep rtarea calcarului, a urinei, a urmelor deă ă sapun. Aparate necesare: Aparate cu 1 disc sau perie, aspirator pentru ap sau sp l toră ă ă automat, aparat pentru margini şi col uri etc.ţ2.3. Opera iile de cur ire periodic se aplicţ ăţ ă ă tuturor obiectelor de mobilier şi elementelor greu accesibile din interiorul incintelorINDICA II pentru cur atul podelelor acoperite cu materialeŢ ăţ textileFibre vegetale: bumbac, iut , fire cocos, in, cânep .ă ăCur are de între inere, ăţ ţ pentru cur area zilnic este nevoie de unăţ ă aspirator cu capacitate de cel pu in 1000W şi cu 40 1 aer/sec. Esteţ indicat a se folosi aşa numitele perii-duze electrice sau duze turbo. Cele mai indicate sunt periile aspiratoare pentru a putea aspira praful în profunzime, precum şi dispozitivul de îndep rtare a petelor, deoareceă petele sunt cel mai uşor de scos atâta timp cât sunt proaspete.La petele care nu dispar prin aceast metod , recomand mă ă ă împr ştierea prafului pe locul respectiv, pulverizarea cu dispozitivul deă cur at podele sau mochete, apoi repetarea opera iei, iar dup 15-25ăţ ţ ă minute aspirarea cu aspiratorul cu perie. Indicatii pentru cur area podelelor acoperite cu materiale textileăţ . Cur area de baz :ăţ ă Cur area textilelor prin şamponare şi extragerea murd riei este oăţ ă opera iune aparte pentru podele acoperite cu diferite materiale textileţ (iut sau alte materiale care au în componen iut , lemn sau asfaltă ţă ă turnat). Se poate întâmpla s se infiltreze umezeala şi apoi s seă ă dezlipeasc materialul, sau s se coloreze. ă ă ATEN IE: ORICE PROCEDEU DE CUR ARE FOLOSIT ÎNCEPEŢ ĂŢ PRIN ASPIRAREA DE PRAF A SUPRAFE ELORŢ

Pag. 44 / 51


Este important s se verifice materialul covoarelor si podeaua după ă care se va alege procedura potrivit pentru cur are (metoda uscat sauă ăţ ă umed )!!!ă Materialul covorului: fibre vegetale, fibre sintetice, iut sau material-ăcauciuc. Duşumeaua: parchet nelustruit, pardoseal cu lespezi s.a.m.dă Îndep rtarea peteloră cu o solu ie lichid pentru pete ar trebui sţ ă ă constituie o parte a men inerii cur eniei, deoarecec petele se scot celţ ăţ mai bine atâta timp cât sunt proaspete. 2.4. Suprafe ele vitrate sunt sp late atent, cu substan e specifice,ţ ă ţ evitându-se accident rileă

Modalit i de cur are f r folosirea substan elor specifice:ăţ ăţ ă ă ţCuratator de geamuri:

2 cani de apa; 1/2 cani de otet alb sau rosu; 1/4 spirt; 1 sau 2 picaturi de ulei de portocale, ii va da un miros placut (este optional) Perfect pentru : geamuri si oglinzi.

Cum sa folosesti:

Combina ingredientele si pune-le intr-o sticla pulverizatoare. Spreiaza solutia pe o laveta de harie sau laveta normala, apoi pe geam. Ca sa ai un geam impecabil, sterge vertical pe o parte iar orizontal pe cealalta..

Sfat: nu curata geamurile pe o zi calduroasa cu soare, pentru ca solutia se va usca prea repede si o sa lase dare.

Pete greu de curatat:

1/2 cana borax (este un fel de detegent de rufe, mai degraba un accelerator de detergent, care se gaseste in magazine).

Folosire:

Imoaie buretele sau mopul in solutie si sterge suprafata, apoi clateste cu apa.Perfect pentru: parti de portelan ,cazi, chiuvete .

Curatator de grasimi:

1/2 cana amoniac combinat cu apa. Suficienta cat sa umplii un "bidon" de un galon.

Pag. 45 / 51


Perfect pentru: cuptoare, gratare, etc. Folosire Pune lamaie in solutie, apoi freaca suprafata, si clateste Nu este bun pentru marmura si granit Curatator si deodorizant pentru detoate:

4 tablete de praf de copt 1 sfert de pahar de apa clada Bicarbonat Folosire: Toarna solutie pe un burete si sterge Perfect pentru: interiorul frigiderului, bucatarie, etc. Spor la treaba!Intretinerea bailor - Dezinfectantul poate fi folosit pentru orice obiect din baie, mai putin pentru oglinda; - Curata dupa ce ai facut o baie sau un dus si camera a fost incalzita de aburi. Peretii, faianta si gresia vor fi mult mai usor de curatat, pentru ca aburul a inmuiat murdaria; - Pentru indepartarea petelor deschise la culoare, chiuveta trebuie frecata cu o lamaie proaspat taiata. Pentru petele inchise la culoare (cum ar fi cele de rugina), chiuveta trebuie frecata cu o pasta alcatuita din borax si lamaie; - Curata vasul wc-ului turnand in el un sfert de cana de inalbitor si lasa-l sa actioneze. Curatarea ferestrelor - Spala ferestrele intr-o zi innorata, dar nu ploioasa. Curatarea in lumina directa a soarelui poate cauza aparitia darelor, pentru ca solutia de curatat se usuca inainte sa o poti sterge; - Majoritatea firmelor profesioniste de spalat geamuri si vitrine folosesc apa rece si curata. Daca ferestrele sunt foarte murdare, poti adauga 2-3 linguri de otet la un litru de apa. Pentru uscarea geamurilor, paginile de ziar sunt la fel de eficiente ca si prosoapele de hartie foarte scumpe. Protejeaza-ti mainile de plumbul ziarului purtand manusi de cauciuc. Curatarea petelor de pe covoare si mochete - Curata petele imediat, inainte sa se usuce - vei avea mai multe sanse sa le indepartezi. Foloseste detergent de vase pentru petele de pe covor - nu contine clor, dizolva foarte bine si nu decoloreaza; - Foloseste intotdeauna o carpa alba pentru indepartarea petelor; - Bate un albus de ou, inmoaie o carpa de culoare alba in el si freaca pata cu carpa. Clateste apoi cu apa curata; - Pentru indepartarea petelor de grasime, aplica pe pata, cu ajutorul unui prosop alb, un agent de curatare uscat si neinflamabil. Acopera pata de la margini spre centru, fara frecare. Tamponeaza usor pana cand iese pata.

Pag. 46 / 51


Pentru a curata mai repede gresia ori parchetul laminat, trebuie sa va inarmati cu un mop, pe care il puteti alege in functie de preferinte. Pentru ca mopurile prevazute cu multe firicele absorbante din fibre textile isi fac inca datoria, dar sunt mai greu de stors, fiind nevoie de o galeata speciala, va puteti indrepta atentia spre dispozitivele prevazute cu burete, care pot fi stoarse foarte usor, prin actionarea unui maner atasat de coada. In cazul in care doriti sa curatati parchetul laminat, mopurile prevazute cu un material textil foarte poros, cu calitati de absorbtie deosebite sunt foarte indicate.

Deprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite in urma acestui modul sunt urm toarele:ă• capacitatea de executare a cur eniei zilnice prin aplicareaăţ procedurilor specifice în func ie de aderen a murd rieiţ ţ ă• capacitatea de aplicare a opera iilor de cur ire şi sp lare a grupurilorţ ăţ ă sanitare, cu utilizarea substan elor, materialelor şi utilajelor specificeţ tipului suprafe ei de cur at şi naturii murd riei de înl turatţ ăţ ă ă• capacitatea de colectare, sortare şi depozitare atent a gunoiului înă spa ii special amenajate şi cu utilizarea de materiale colectoareţ specifice• capacitatea de cur ire periodic a suprafe elor interioare vitrate cuăţ ă ţ respectarea normelor de protec ie a muncii specifice, în scopul evit riiţ ă accidentelor• capacitatea de executare a opera iilor de cur ire periodic înţ ăţ ă succesiunea necesar , conform particularit ilor lucr rii de executată ăţ ă

XIV. CUR AREA ĂŢ I NTERIOAR A AERONAVELORĂ

Pag. 47 / 51


1. Cur area cabinei de pilotajăţ1.1. Bordul aeronavei este cur at cu deosebit aten ie, evitându-seăţ ă ţ atingerea componentelor pentru pilotaj1.2. Opera iile de cur are sunt aplicate diferen iat, în func ie de tipulţ ăţ ţ ţ spa iilor existente şi elementele de cur atţ ăţ1.3. Opera iile de cur are sunt executate în succesiunea prestabilitţ ăţ ă prin tehnologiile specifice, în corela ie cu materialele de cur at şiţ ăţ caracteristicile generale ale suprafe elorţOpera ii de cur areţ ăţ : ştergere umed sau uscat a prafului, pulverizareă ă solu ii pentru cur at, frecare mecanic , injec ie-absorb ie, aspirareţ ăţ ă ţ ţ impurit i, finisare, protejare cu substan e speciale etc.ăţ ţTipul spa iilor din cabina de pilotajţ : cabina propriu-zis , vestibululă pilo ilor, locaşuri pentru butelii de oxigen şi extinctoare etc.ţElemente de cur at:ăţ bordul, plafonul şi capitonajele laterale, geamuri, scaunele pilo ilor, şinele scaunelor, mocheta, locaşuri pentru m s i şiţ ă ţ documenta ie, locaşuri pentru masca de oxigen şi de fum etc.ţMaterialul suprafe elor de cur at:ţ ăţ sticl , piele, tapiserie, metal,ă mochet , mase plastice etc.ăCaracteristici generale ale suprafe elorţ : accesibilitate, pozi ionare,ţ detalii constructive, complexitate, dimensiune, form , duritate etc.ăTehnologii de cur areăţ : tehnologii pentru pere i, pentru suprafe e textile,ţ ţ pentru suprafe e întinse acoperite cu mase plastice sau cauciuc, pentruţ suprafe e vitrate etcţMateriale: lavete umede şi uscate, lavete speciale microclean, piele de c prioar etc.ă ăInstrumente: perii moi, pensule cu coad lung etc.ă ăAparate: pulverizatoare, aspiratoare, dispozitiv de injec ie-extrac ie,ţ ţ generator de spum etc.ăSubstan e pentru cur at: alcaline, acide, diluan i, substan eţ ăţ ţ ţ dezinfectante, paste de cur at, substan e abrazive etc.ăţ ţTipul murd riei de înlă ă turat: pete diverse, gum de mestecat, praf etc.ăPeriodicitatea opera iilor de cur ire:ţ ăţ zilnic, la sosirea din curs , înă conformitate cu graficul de zbor şi ori de câte ori este nevoie.Tipul cur eniei:ăţ curent ( zilnic ) şi cur enia general periodică ă ăţ ă ăGunoaie grosiere: hârtii, resturi ambalaje, resturi mâncare etc.Recipiente pentru colectare şi depozitare gunoaie: saci de plastic, containere diverse etc.Beneficiarul de servicii: aeroportul, societ i comerciale contractante aleăţ serviciilor de salubrizare etc.Elemente de cur at în cabina pasagerilor:ăţ plafon, panouri laterale şi frontale, compartimente bagaje de mân , spa ii diverse de depozitare,ă ţ grilaje aerisiri, fotolii, scaune pasageri şi stewarzi, strapontine, podea etc.Panouri din cabina pentru pasageri: panouri ventila ie, iluminatţ individual,apel stewardObiecte de zbor: m şti de oxigen, butelii oxigen, veste salvare etc.ă

Pag. 48 / 51


Caracteristicile generale ale opera iilor de cur are: num rul,ţ ăţ ă profunzimea, gradul de acoperire, repetabilitatea etc.Spa ii anexe:ţ buc t rii, toaleteă ăMarcare special :ă diferen iere cromatic , etichetare etcţ ăObiecte de cur at în buc t rii:ăţ ă ă sertare, locaşuri containere, spa iiţ pentru c rucioare, cuptoare, cafetier , spa ii depozitare.ă ă ţObiecte şi spa ii de cur at în toalete:ţ ăţ chiuvet , capacul, colacul şi oalaă toaletei, oglinda, containere de gunoi, locaşurile pentru containerele de gunoi etc.Obiecte şi spa ii în cala de bagaje:ţ podea, setci de ancorare bagaje, trapa calei şi locaşul trapeiTip de murd rie de cur ată ăţ : gr simi aderente pentru buc t rii, piatr dină ă ă ă urin pentru b i, pete de ulei pentru cala de bagaje, praf, resturi diverseă ă etc.Natura suprafe elor de cur atţ ăţ : suprafe e vitrate emailate, dinţ inox,cauciuc, mase plastice etc.1.4. Cur area cabinei de pilotaj se realizeaz cu utilizarea unorăţ ă materiale, instrumente şi aparate adecvate tipului de opera ie deţ executat.1.5. Opera iile de cur are sunt efectuate cu folosirea unor substan eţ ăţ ţ specifice, în func ie de tipul murd riei de înl turat şi gradul de depunereţ ă ă al acesteia1.6. Caracteristicile generale ale opera iilor de cur at sunt corelate cuţ ăţ tipul cur eniei de efectuat.ăţ2. Cur area cabineiăţ pasagerilor2.1. Gunoaiele grosiere sunt colectate în recipiente adecvate şi depozitate centralizat2.2. Eventualele obiecte uitate de pasageri în urma zborului sunt predate reprezentan ilor beneficiarului de serviciiţ2.3. Opera iile de cur are sunt aplicate diferen iat pentru toateţ ăţ ţ elementele de cur at, în corela ie cu caracteristicile suprafe elorăţ ţ ţ acestora şi materialul din care sunt confec ionate.ţ2.4. Panourile şi spa iile pentru depozitarea obiectelor de zbor suntţ cur ate cu aten ie, evitându-se deteriorarea con inutului acestoraăţ ţ ţ2.5. Cur area cabinei pasagerilor este realizat cu utilizarea deăţ ă materiale,aparate şi substan e specifice, adecvate tipului de opera ie deţ ţ executat2.6. Caracteristicile generale ale opera iilor de cur at sunt corelate cuţ ăţ tipul cur eniei de executat.ăţ3. Salubrizarea spa iilorţ anexe şi a calei de bagaje3.1. Spa iile anexe sunt cur ate şi dezinfectate integral, murd ria fiindţ ăţ ă îndep rtat de pe toate suprafe ele şi obiectele specifice con inute.ă ă ţ ţ3.2. Opera iile de cur are a spa iilor anexe se efectueaz cu materialeţ ăţ ţ ă şi instrumente special marcate, pentru diferen iere clar .ţ ă3.3. Gunoaiele sunt colectate şi înl turate în totalitate, containerele şiă l caşurile acestora fiind dezinfectate în profunzimeă

Pag. 49 / 51


3.4. C ile de acces în spa iile anexe sunt cur ate şi dezinfectate prină ţ ăţ aplicarea succesiunii de opera ii prev zute în tehnologiile specifice.ţ ă3.5. Spa iile anexe şi cala de bagaje sunt salubrizate cu utilizareaţ substan elor adecvate tipului de murd rie de înl turat şi naturiiţ ă ă suprafe elor de cur at.ţ ăţ3.6. Opera iile de cur are aplicate în cala de bagaje sunt corelate cuţ ăţ tipul cur eniei de executat.ăţ Deprinderile esen ialeţ ale cursantului ce trebuie însuşite in urma acestui modul sunt urm toarele:ă• Capacitatea de cur are a cabinei de pilotaj, cu protejareaăţ componentelor bordului şi aplicarea opera iilor de cur are diferen iat,ţ ăţ ţ în func ie de spa iile existenteţ ţ• Capacitatea de cur are a cabinei pasagerilor în corela ie cuăţ ţ particularit ile elementelor de cur atăţ ăţ• Capacitatea de utilizare a materialelor, instrumentelor şi substan elorţ specifice în func ie de natura murd riei, tipul suprafe elor de cur at şiţ ă ţ ăţ caracteristicile acestora• Capacitatea de cur are şi dezinfectare a buc t riilor şi toaletelor, cuăţ ă ă utilizarea de materiale şi instrumente special destinate şi marcate, f ră ă folosirea acestora în alte spa ii ale aeronaveiţ• Capacitatea de cur are a alei de bagaje, în corela ie cuăţ ţ particularit ile constructive şi func ionale ale acesteiaăţ ţ

BIBLIOGRAFIE

André de Peretti, Jean-André Legrand, Jean Boniface -

"Tehnici de comunicare", Ed. POLIROM, 2001;

Ştefan Prutianu – "Antrenamentul abilit ilor deăţ

comunicare", Ed. POLIROM, 2005;

Pag. 50 / 51


Legisla ieţ

Lege 319 din 14 iulie 2006, privind securitatea şi

s n tatea în muncă ă ă

WEB-grafie

www. curatenie -profesionala.ro

www.curat.ro

Pag. 51 / 51

http://www.curat.ro/

http://www.curatenie-profesionala.ro/

Date post:	27-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	fifafun7753
View:	869 times
Download:	67 times

Suport de Curs Curs Agent de Curatenie

Documents