Cursuri la anatomie
1
CELULA
CELULA PROCARIOTA-are nucleul neconfigurat
Celula este unitatea structurala ,functionala si genetica a organismelor vii.
Celula procariota este caracteristica organismelor apartinatoare regnului
Monerarespectiv algelor albastre verzi( Nostoc commune-cleiul pamantului )
sibacteriilor( bacilul tetanic,bacilul difteric,bacilul febrei tifoide )
Este alcatuita din:
-perete celularfara celuloza
-membrana
-nucleul-este imprastiat in celula=nucleoid
-materialul genetic este ADN-ul (acidul
dezoxiribonucleic) circular
CELULA EUCARIOTA-are nucleul configurat
Este caracteristica regnului Protista,Fungi(Ciuperci),Plante si Animale.
Alcatuire:
a.învelisul celular
-peretele celular-cu celuloza numai la plante
-membrana
b.-citoplasma-cu organite celulare
c.-nucleul-configurat
-materialul genetic format din
ADN si ARN(acid ribonucleic)
Capabile de diviziune meiotica
si mitotica
Cursuri la anatomie
2
a.Învelișul celular
La plante peretele celulardelimiteaza protoplastul
La animale protoplastul este delimitat de plasmalema
Membrana celulara
Este organizata:
-dupa “modelul mozaicului fluid”
-formata din 2 straturi fosfolipidice si proteine inclavate
b.Citoplasma
Genereaza spre exterior plasmalema.
Alcatuita din:
-apa
-substante organice
-substante anorganice
-contine organite celulare:
-1.Reticul endoplasmic-R.E.
-2.Ribozomii
-3.Aparatul Golgi
-4.Lizozomii
-5.Mitocondriile
-6.Plastidele
-7.Vacuolele
-8.Centrozomul
Cursuri la anatomie
3
1.Reticulul endoplasmic
Este format dintr-un sistem de tuburi,vezicule delimitate de o membrana simpla
Rol:asigura legaturile intercelulare
Sunt 2 tipuri :
-R.E.N.-Reticul endoplasmic neted fara ribozomi
-R.E.R. -Reticul endoplasmic rugos cu ribozomiimplicat in procesele biosintezei de proteine
din celula
2.Ribozomii
Alcatuire:
-din molecule proteice
-ARN ribozomal
Rol:in sinteza proteica
nu sunt delimitati de membrane
pot fi liberi sau atasati de R.E
Se mai numesc si granulele lui Palade-dupa numele dr.George Palade
care i-a descoperit si care este laureat al Premiului Nobel pentru
Fiziologie(sau Medicina)-1974.
3.Aparatul Golgi-(dictiozomul)
Alcatuire:-sistem de cisternesau saci turtiti cu vezicule
Este delimitat de o citomembrana simpla
Rol:de procesare si directionarea a macromoleculelor
sintetizate in celula spre diferite destinatii.
4.Lizozomii
Alcatuire:contin enzime hidrolitice
Roluri:
-transporta enzimele in citoplasma
-distrug organitele uzate
Sunt delimitate de o singura citomembrana
Se gasesc in numar mare in celula
animala,numarul si continutul lor depinde de
specie.
5.Mitocondrii
Sunt organite semiautonome care se pot divide
Alcatuire:
-au 2 citomembrane
-contin ADN mitocondrial
-ARN mitocondrial
-ribozomi
-matrice
Cursuri la anatomie
4
Roluri:
-elibereaza energia provenita din procesele de oxidare a substantelor organice
-energia eliberata este utilizata in sinteza de ATP(adenozintrifosfat)
-prin scindarea ATP-ului se elibereaza energie folosita de celula pentru a-si indeplini
functiile.
Totalitatea mitocondriilor formeaza condriozomul
6.Plastidele
Sunt organite semiautonome care se pot divide
Tipuri:
6.1.Fotosintetizatoare:
-cloroplastele
Alcatuire:
-2 citomembrane(membrana dubla)
-stroma=spatiul central cu ADN ARN
-tilacoizi(saculeti)ordonati in stive numite grane
-clorofila “a”si clorofila”b”
-feoplastele –se gasesc in algele brune
-contin clorofila “a”si “c”
-rodoplastele-se gasesc in algele rosii
-contin clorofila “a”si “d”
Importanta:contin toate elementele necesare absorbitiei luminii si transferului de electroni
6.2.Plastide nefotosintetizatoare
Sunt:
-leucoplastele:-plastide incolore
-in radacini,tulpini metamorfozate(rizomi,tuberculi)
-rol:de depozitare
-cromoplastele:-plastide care dau culoareflorilor,fructelor
7.Vacuolele
Alcatuire:-vezicule delimitate de o citomembrana pline cu suc
vacuolar
Roluri:-acumularea apei
-stocarea nutrientilor,substantelor de rezerva
Totalitatea vacuolelor formeaza vacuomul
8.Centrozomul
Specific:
-majoritatii celulelor animale
-fungi(ciuperci)
-lipseste in neuroni
Alcatuire:-1-2 centrioli
Rol:in diviziunea celulara ,in formarea fusului de diviziune
Se mai numeste centrul celular
Cursuri la anatomie
5
c.Nucleul
Exista structuri-anucleate(lipsite de nucleu) la
hematiile adulte,celulele vaselor conducatoare
liberiene mature de la plante
-cu1 nucleu-majoritateacelulelor eucariote
-binucleate(cu2 nuclei) la hepatocite(celulele ficatului)
-polinucleate(cumai multi nuclei)-fibrele musculare
striate(scheletici)
Alcatuire:
-membrana nucleara:dubla cu pori
-carioplasma:-formata dintr-o parte lichida
-cromatina-formata din proteine pe care se infasoara
ADN-ul
Cromozomii sunt unitati structural functionale permanente ale materialului genetic
care se transmit prin autoreplicare de-a lungul generatiilor
celulare.
Nucleolul
-au rol in diviziunea celulara
-in biogeneza ribozomilor
-contine ADN,ARN si proteine
Celulele pot avea 1 sau 2 nucleoli.
Nucleul reprezinta “centrala informationala si de control”a
celulei dar si “sediul”ereditatii.
Acizii nucleici –ADN si ARN
La toate organismele vii ,informatia ereditara este
inmagazinata in acizii nucleici(ADN si ARN)
Acizii nucleici sunt formati din nucleotidecare se unesc si
formeaza lanturi polinucleotidice
Un nucleotid este format din :
-un glucid (o pentoza)
-un radical fosforic
-o baza azotata
ADN-ul (acid dezoxiribonucleic)
Localizare:
-in nucleu
-mitocondrii
-cloroplaste
-contine informatia ereditara a organismelor
Alcatuire:
-2 lanturi numite catene infasurate in jurul unui ax comun
-catenele sunt unite prin legaturi de hidrogen
Forme de ADN:-Monocatenar la adenovirusuri
-ADN dublu catenar circular in celula procariota
-ADN dublu catenar elicoidal in celula eucariota
Cursuri la anatomie
6
ARN-acid ribonucleic
Localizat in :
-citoplasma
-nucleu
Rol:
-in sinteza proteinelor
-la bacterii si ribovirusuri poarta informatia ereditara
Alcatuire:1 lant polinucleotidic
Tipuri de ARN
-ARN m-mesager-copiaza informatia genetica de pe o catena a ADN-ului si o transfera la
ribozomii in citoplasma care o traduc
-ARN t-transfer-este in citoplasma si transporta aminoacizii liberi din citoplasma in ribozomi
-ARN r-ribozomal-se afla in ribozomi si participa in sinteza proteinelor,este 80-90% din
cantitatea totala de ARN celular.
Acizi nucleici in timpul diviziunii celulare se organizeaza in cromozomi.
Alte componente celulare
Flagelii si cilii-organite cu rol locomotor
Corpii(corpusculii) Nissl–in neuroni-implicati in sinteza de proteine specifice
neuronului
neurofibrilele-specifice neuronilor:au rol mecanic,de sustinere si de conducere a
influxului nervos
Miofibrilele
-in celulele musculare
-formate din miofilamente de actina si miozina
Cursuri la anatomie
7
ȚESUTURILE ANIMALE
Clasificare
Tesut epitelial
Tesut conjunctiv
Tesut muscular
Tesut nervos
Țesut epitelial
-este format din cellule de diferite forme, unite, aezate pe o membrana;
-este nevascularizat.
Clasificare:
epitelii de acoperire
epitelii glandulare
epitelii senzoriale
Epitelii de acoperire
-se gasesc la exterior (ex:epiderma) sau pot captusi interiorul unor organe (ex:mucoase);
-pot fi:
unistratificate(ex: mucoasa intestinului subtire);
multistratificate (ex: epiderma);
pseudostratificate(ex: mucoasa traheei).
Epitelii glandulare
-formeaza glande, care pot fi:
exocrine(ex:glandele salivare,glandele sebacee)–au un canal prin care isi varsa
continutul;
endocrine(ex:glandatiroida,glandahipofiza)–isi varsa continutul direct in sange;
produc hormoni;
mixte (ex:pancreasul, gonadele).
Epitelii senzoriale
-receptioneaza stimuli din mediu;
-se gasesc in organele de simt; ex: retina.
Țesut conjunctiv
-este format din celule, fibre si substanta fundamentala;
-dupa consistenta substantei fundamentale pot fi:
țesuturi moi
țesuturi semidure
țesuturi dure
Țesuturi moi
tesutul lax –este cel mai raspandit si asigura nutritia diferitelor organe;
tesutul adipos –este format din celule cu grasime; se gaseste la baza pielii sau in jurul
unor organe;
Cursuri la anatomie
8
tesutul elastic –se gaseste in peretii vaselor de sange;
tesutul fibros–formeaza invelisul unor organe (ex: ficat);
tesutul reticular–se gaseste in splina, ganglioni limfatici, maduva rosie a oaselor; are
rol in producerea celulelor din sange;
sangele - este considerat un tesut fluid.
Țesuturi semidure
-se mai numesc tesuturi cartilaginoase;
-sunt nevascularizate.
Clasificare:
tesut hialin (transparent) –se gaseste in articulatii, trahee, laringe;
tesut elastic –formeaza pavilionul urechii;
tesut fibros –fomeaza discurile vertebrale.
Țesuturi dure
-se mai numesc tesuturi osoase;
-sunt formate din lame osoase.
Clasificare:
tesut osos compact
tesut osos spongios
Tesut osos compact
-lamele osoase sunt dispuse concentric in jurul unor canale (Howers) ce contin vase de sange
si nervi; se gaseste in partea centrala a oaselor lungi (diafiza) si in partea externa a oaselor
scurte si late.
Tesut osos spongios
-lamele osoase se intretaie formand spatii numite areole pline cu maduva rosie; se gaseste in
capetele oaselor lungi (epifize) si in partea centrala a oaselor scurte si late.
Cursuri la anatomie
9
Țesutul muscular
-este format din fibre musculare;
-celulele musculare contin organite numite miofibrile.
Clasificare:
tesut muscular striat
tesut muscular neted
tesut muscular striat cardiac
Țesut muscular striat
-formeaza muschii scheletici si organele de la capetele tubului digestiv (ex: limba, faringe).
Tesutul muscular neted
-formeaza peretii organelor interne (mai putin inima).
Cursuri la anatomie
10
Tesutul muscular striat cardiac
-formeaza miocardul.
Țesutul nervos
-este alcatuit din neuroni si celule gliale.
Celulele gliale
-sunt mai numeroase decat neuronii;
-indeplinesc diferite functii:
au rol in nutritia neuronilor;
secreta o substanta alba numita mielina, ce are rol in conducerea impulsului nervos;
pot tine locul neuronilor distrusi.
Neuronii
-sunt formati din:
corp celular (celula si constituentii ei);
prelungiri,care sunt de 2 tipuri:
-dendritele –sunt scurte si ramificate;
-axonul -este o prelungire lunga, ramificata doar la capat; ramificatiile terminale contin
vezicule cu un lichid numit mediator chimic;
-este invelit cu 3 teci cu rol de protectie, nutritie si conducere a impulsului nervos;
Cursuri la anatomie
11
Neuronii -functionare
-sub actiunea unui stimul ia nastere in neuron un impuls nervos condus sub forma unu
curent electric de intensitate mica; sensul de conducere este unic:
dendrite→ corp →celular axon
-legatura dintre 2 neuroni se numeste sinapsa si se realizeaza intre butonii terminali ai unui
neuron (presinaptic) si dendritele sau corpul celular al altui neuron (postsinaptic); nu exista
un contact perfect intre cei 2 neuroni, intre care ramane un spatiu numit fanta sinaptica la
nivelul careia impulsul nervos este condus prin intermediul mediatorului chimic;
-in neuroni se gasesc organite numite neurofibrile si corpusculi Nissl.
Cursuri la anatomie
12
ÎMPĂRŢIREA TOPOGRAFICĂA ABDOMENULUI
Peretele anterior al abdomenului este împărţit de 2 linii orizontale în 3 etaje abdominale:
-între reperele de proiecţie ale diafragmei (sup) şi linia orizontală ce uneşte extremitatea
anterioară ale coastelor X (inf) –EAS (etaj abdominal superior)
-linia ce uneşte arcul costal (extremitatea anterioară ale coastelor
X) şi linia bispinoasă=EAM
-plica inghinală =plici cutanate ce delimitează peretele anterior al
abdomenului de faţa anterioară a coapsei
-între linia bispinoasăşi plicileinghinale ce delimitează EAI
-fiecare etaj abdominal e împărţit de 2 linii verticale în câte 3
regiuni EAS conţine :
regiunea hipocondrului drept
regiunea hipocondrului stâng
regiunea epigastrică
-cele 2 linii verticale = linii pararectale(corespund marginii
laterale a muşchiului drept abdominal şi unesc extremităţile de
aceeaşi parte Coasta X cu tuberculul pubic de aceeaşi parte
-ficatul se situează : hipocondrul drept –si ajunge pana in
hipocondrul stăng are :
•faţă superioară –diafragmatică
•faţă inferioară -viscerală
•margine inferioară
–unirea anterioară a celor 2 feţe
•posterior, peste cele 2 feţe se continuă una cu alta.
•viscerele EAS au proiecţie parţială pe peretele toracic pentru că diafragma e boltită –axul
ficat stomac
-stomacul se proiectează în regiunea epigastrică (dacă e plin stomacul se verticalizează şi
ajunge şi în regiunea mezogastrică
Cursuri la anatomie
13
•peretele anterior al stomacului se proiectează în
regiunea epigastrică
-spina–regiunea hipocondrului stâng
•-duoden–4 părţi
•EAM–regiunea laterală dreaptă (flanc drept) se
proiectează rinichiul drept şi colonul ascendent (CA)
-regiunea mezogastrică : megadolicolon= ieşiri ca
calibru şi ca lungime : constipaţie, ocluzie, cancer,
echilibrare hidroelectrolitică
-regiunea laterală stângă:
Se proiectează rinichiul bstang si colonel descendent si
parte din cel sigmoid.
•EAI–regiunea inghinală dreaptă se proiectează cecul şi
apendicele vermiform
•-anexită dreaptă şi litiază renală dreaptă tot în regiunea
inghinală dreaptă
•semnul Giordani:percutiaregiuniicu marginea ulnarăa
mâinii –pentru litiazele renale
•-în regiunea inghinală stângă : dureri colicative:
constipaţie, anexită stângă, colon sigmoid
•-în regiunea hipogastrică –anse intestinale, şi restul colonului sigmoid
Cursuri la anatomie
14
•* vezica urinară –plină –fundul ei ajunge în regiunea hipogastrică (e deasupra simfizei
pubiene)
•* în sarcină , în luna a 2 a fundul uterului e în dreptul sinfizeipubiee, pentru ca în luna a 8 a
să ajungă în dreptul procesului xifoid
•-prostata: -transformare benignă –adenom sau malignă –carcinom (din lobul posterior)
•glob vezical = umplerea exagerată a vezicii urinare până ajunge la ombilic –chirurgical
•-prostata se palpează prin tuşeu rectal
SISTEMUL
CIRCULATOR
•Inimă
•Arbore vascular
-Artere
-Vene
-Capilare
Cursuri la anatomie
15
INIMA
Inima este un organ musculos, cavitar, tetracameral, care
pompeaza ritmic în artere sângele pe care îl primeste prin
vene.
•Este situată in cutia toracică, in mediastin, are forma unei
piramide triunghiulare sau a unui con turtit.
•Desi la om cântareste aproximativ 300 g si are marimea
pumnului unui adult, inima efectueaza o activitate uriasa,
zilnic contractându-se de peste 100.000 de ori si pompând
peste 7200 de l de sânge.
Inima este adăpostită de un sac fibros,fixat de muşchiul
diafragm,numit pericard.
PERETELE INIMII
•Peretele inimii este alcatuit din trei straturi concentrice: endocard, miocard si epicard.
•Endocardul–foita endoteliala care captuseste incaperile inimii
•Miocardul–mușchiul inimii
Cursuri la anatomie
16
•Epicardul-foita viscerala, subtirea
Pericardului ce acopera suprafata
cardiac
MIOCARDUL
•Cuprinde
miocardul contractile alcătuit din celule care răspund la
stimuli prin contracție
miocardul de comanda (tesut nodal) alcătuit din celule
care inițiază și conduc impulsurile nervoase.
•Țesutul nodal cuprinde:
nodulul sinoatrial(în peretele atriului drept)
nodulul atrioventricular(în septul interatrial)
fasciculul Hiss (în septul interventricular)
rețeaua Purkinje(în fibrele miocardului ventricular)
PROPRIETĂȚILE MIOCARDULUI
1. EXCITABILITATEA: este proprietatea celulei cardiace de a răspunde la un stimul printr-
un potențial de acțiune propagat. Inima este excitabila numai in diastola, in sistola nu
raspunde la stimuli–”legea inexcitabilității periodice a inimii”.
2. AUTOMATISMUL: proprietatea inimii de a se
autostimula ritmic, continuând să bată chiar și in afara
organismului.
În inimă există 3 centri de automatism cardiac:
nodulul sinoatrial
nodulul atrioventricular
fasciculul Hiss și rețeaua Purkinje
3. CONDUCTIBILITATEA: este proprietatea miocardului
de a propaga excitatia in
toate fibrele sale.
4. CONTRACTILITATEA: este proprietatea miocardului de
a raspunde la actiunea unui stimul prin modificari ale
dimensiunilor si tensiunii fibrelor sale. Contracțiile se numesc
sistole, iar relaxările diastole.
Cursuri la anatomie
17
SISTEMUL DE VALVULE AL INIMII
•Inima este echipată cu doua seturi de valvule
–atrioventriculare si sigmoide –ce impun sensul unic al deplasarii fluxului sangvin.
•Valvulele atrioventriculare se închid în timpul sistolei ventriculare împiedicând întoarcerea
sângelui în atrii.
Dreaptă –tricuspidă
Stângă –bicuspidă (mitrală)
•Valvulele semilunare (sigmoide) –situate la baza arterelor mari, aortă și pulmonară –se
închid în timpul diastolei împiedicând întoarcerea sângelui în ventricule.
CICLUL CARDIAC
•Rolul fundamental al inimii este de a pompa sangele
•Ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola.
La un ritm de 75batai/min. cicluldureaza0,8 s.
•Ciclul atrial: 0,1 s (sistola)+0,7 s (diastola)
•Ciclul ventricular: 0,3 s (sistola)+0,5 s (diastole
•Diastola generală: 0,4s
•Perioadele de relaxare (diastolele) sunt mai lungi decât
cele de contracție (sistole), fapt ce face ca inima să bată
o viață întreagă fără să obosească.
CICLUL CARDIAC
Cursuri la anatomie
18
Valori măsurabileale ciclului cardiac
•Debitul sistolic: volumul de sange
expulzat de inima intr-o sistola (75 ml).
•Debitul cardiac: volumulde sangetrimisin
organism/min.-5,5 l/min
•Travaliul cardiac: lucrul mecanic al inimii in sistola ( 86g/m) ( 10000 kg/m în24h)
Manifestări care însoțesc ciclul cardiac
•Electrice: Înregistrarea grafică a curenților de depolarizare și repolarizarereprezintă
electrocardiograma (EKG).
•Mecanice: șocul apexian(”lovitură” a vârfului inimii în spațiul intercostal cinci) și pulsul
arterial( expansiunea sistolică a peretelui arterial datorată creșterii presiunii sangvine).
•Acustice:
Zgomotul I, sistolic, este mai lung și de tonalitate joasă. Produs de închiderea
valvulelor atrio-ventriculare și de vibrația miocardului ventricular la începutul sistolei.
Zgomotul II, diastolic, este scurt și ascuțit. Produs de închiderea valvulelor
semilunare.
ELECTROCARDIOGRAMA EKG
Cursuri la anatomie
19
Undele (deflexiunile) sunt abateriale liniei traseului de la linia izoelectrică. Acestora
li se descrie: durata (în secunde); amplitudinea (în mV sau mm); orientarea vectorială,
reprezentând unghiul vectorului mediu corespunzător undei respective în planul
frontal.
Segmentele sunt porţiuni de traseu cuprinse între două unde. Acestora li se descriu
durata şi poziţia faţă de linia izoelectrică; dacă segmental este decalat faţă de linia
izoelectrică, se precizează sensul (sub- sau supra denivelare), amplitudinea (în mm) şi
forma decalării. Segmentele care se analizează pe traseul ECG sunt segmental ST,
segmental PQ şi segmental TP.
Intervalele definesc durata de timp între două repere de pe traseu (începutul sau
sfârşitul unor unde). Intervalele care se analizează pe traseul ECG sunt intervalul PQ,
intervalul QT şi intervalul RR.
UNDA P
Reprezintă depolarizarea atriilor, iniţiată în atriul drept (AD) la nivelul NS şi
propagate apoi în atrii de sus în jos şi de la dreapte spre stânga.
Durata este în mod normal de 0.08-0.10 sec.
Amplitudinea nu depăşeşte în mod normal 0.25-0.30 mV (2.5-3mm) în derivaţia unde
unda P se înscrie cea mai amplă (deobicei în D2).
Forma este în mod normal rotunjită, înscriindu-se pe traseu cu o linie ceva mai groasă (undă
lentă).
INTERVALUL PQ
Reprezintă timpul necesar conducerii impulsului electric de la NS la ventriculi.
Durata este în mod normal cuprinsă între 0.12-0.21sec. Variază fiziologic în funcţie
de vârstă (mai scăzută la tineri) şi frecvenţa cardiac (scade în tahicardie).
Patologic: Intervalul PQ cu durata sub 0.12 sec seîntâlneşte în sindroamele de pre-
excitaţie ventriculară, în care impulsul electric trece de la atrii la ventriculi pe căi care
ocolesc NAV. Intervalul PQ cu durata peste 0.21 sec se întâlneşte în blocurile
atrioventriculare.
COMPLEXUL QRS
Reprezintă depolarizarea ventriculară, care începe cu porţiunea stângă a septului
interventricular şi apoi se propagă în ventriculi de la vârfuri spre baze şi de la
endocard spre epicard.
Durata se măsoară la nivelul liniei izoelectrice, fiind normală sub 0.12 sec.
Amplitudinea se consideră normală dacă în DS şi DUM este cuprinsă între 0.5 şi 1.6
mV (5-16 mm).
Forma complexului QRS este în mod normal cu vârfuri ascuţite, fiind format din mai
multe unde, positive sau negative marcate prin literele Q,R,S.
Cursuri la anatomie
20
SEGMENTUL ST
Reprezintă prima fază a repolarizării ventriculare (repolarizarea lentă).
Durata segmentului ST este lipsită de importanţă practică, iar poziţia sa este în mod
normal izoelectrică. Deviaţiile de până la 1 mm în V1, V2 şi până la 2 mm în celelalte
derivaţii se consider ca fiind normale.
Patologia segmentului ST cuprinde deviaţiile acestuia (sub- sau supradenivelări), ele
fiind în general expresia unor tulburări severe ale circulaţiei coronariene (noţiunea
electrocardiografică de "leziune").
UNDA T
Reprezintă faza finală a repolarizării ventriculare (repolarizarea rapidă).
Durata este de 0.12-0.30 sec (fără importanţă practică).
Amplitudinea se exprimă comparative cu a complexului QRS, cea mai amplă undă T
din DS fiind aproximativ 1/3 din cea mai amplă undă R.
Orientarea vectorială este între +30 şi +60°, calculându-se însă deobicei raportată la
cea a complexului QRS, sub forma gradientului ventricular.
Forma este rotunjită şi asimetrică, având partea descendentă mai rapidă. În mod
normal unda T este pozitivă în toate derivaţiile, cu excepţia aVR.
Patologia undei T este caracteristică tulburărilor de circulaţie coronariană,
modificările fiind desemnate cu termenul electrocardiografic de "ischemie". Ele
cuprind fie creşterea în amplitudine (peste1/2 din R), fie dimpotrivă, scăderea
amplitudinii sau chiar negativarea undei T, ea devenind în mod characteristic
simetrică.
INTERVALUL QT
Reprezintă sistola electrică ventriculară care se măsoară de la începutul undei Q până
la sfârşitul undei T. Durata normal depinde de frecvenţa cardiacă, fiind calculate pe
baza unor formule sau tabele; usual este considerat normal dacă nu depăşeşte 50% din
durata R-R.
Patologic, intervalul QT este prelungit în hipercalcemie, hiperpotasemie şi mai scurt
în hipocalcemie; anumite medicamente antiaritmice modifică durata intervalului QT.
UNDA U
Reprezintă o mica deflexiune care urmează undei T, care este generate de
postpotenţiale dezvoltate în anumite regiuni ale miocardului ventricular.
Durata normal este între 0.15 şi 0.25 sec, iar amplitudinea este sub 2mm.
Forma undei U este rotundă, având acelaşi sens cu unda T din derivaţia respectivă.
Patologic, unda U poate devein foarte amplă în hipopotasemie sau în unele cazuri de
hipertrofie ventriculară, sau se poate negativa, mai ales în urma efortului în tulburările
de circulaţie coronariană.
