+ All Categories
Home > Documents > Anatomie Curs 1

Anatomie Curs 1

Date post: 25-Jun-2015
Category:
Upload: gabi22gabi2
View: 613 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
14
Organizare generala a corpului omenesc Anatomia, (ana = prin, tomein = taiere), studiaza forma si structura organismului, tesuturile si organelle tinând seama de proprietatile lor si urmareste organizarea acestora în aparate si sisteme. Prin pozitia anatomica normal se întelege pozitia care se ia în considerare la descrierea diferitelor elemente anatomice si raporturile dintre ele. La pozitia anatomica normala, (PAN), subiectul sta în pIcIOare, (ortostatism), cele patru membre sunt paralele între ele, cu privirea înainte, palmele orientate în fata. Elementele de orientare, (axe si planuri), se folosesc pentru precizarea pozitiei segmentelor care alcatuiesc corpul omenesc. Axul longitudinal, (vertical), este cel mai lung segment de dreapta ce se poate trasa imaginar în pozitia PAN a omului, de la vertex la planul de sustinere. 1 se descriu doi poli : polul superior, (cranial), si polul inferior, (caudal). Axul transversal este orientat perpendicular pe cel longitudinal. El este orientat de la dreapta la stânga si are doi poli: polul drept si polul stâng. Acest ax corespunde Iatimii corpului. Axul sagital sau anteroposterior este axul grosimii corpului. Are un pol anterior si un pol posterior. Planul mediosagital - trece prin mijlocul corpului împartindu-1 în doua jumatati simetrice, dreapta si stânga. Planul este detrminat de axul longitudinal si axul sagital, prin ombilic. Planul frontal - trece prin axul longitudinal si axul transversal. Împarte corpul într-o parte anterioara si alta posterioara. Planul transversal, (orizontal), trece prin axul sagital si axul transversal. Împarte corpul într-o parte superioara si una inferioara.
Transcript
Page 1: Anatomie Curs 1

Organizare generala a corpului omenesc

Anatomia, (ana = prin, tomein = taiere), studiaza forma si structuraorganismului, tesuturile si organelle tinând seama de proprietatile lor siurmareste organizarea acestora în aparate si sisteme.

Prin pozitia anatomica normal se întelege pozitia care se ia în considerarela descrierea diferitelor elemente anatomice si raporturile dintre ele.

La pozitia anatomica normala, (PAN), subiectul sta în pIcIOare,(ortostatism), cele patru membre sunt paralele între ele, cu privirea înainte,palmele orientate în fata.

Elementele de orientare, (axe si planuri), se folosesc pentru precizareapozitiei segmentelor care alcatuiesc corpul omenesc.

Axul longitudinal, (vertical), este cel mai lung segment de dreapta ce sepoate trasa imaginar în pozitia PAN a omului, de la vertex la planul desustinere. 1 se descriu doi poli : polul superior, (cranial), si polul inferior,(caudal).

Axul transversal este orientat perpendicular pe cel longitudinal. El esteorientat de la dreapta la stânga si are doi poli: polul drept si polul stâng. Acestax corespunde Iatimii corpului.

Axul sagital sau anteroposterior este axul grosimii corpului. Are un polanterior si un pol posterior.

Planul mediosagital - trece prin mijlocul corpului împartindu-1 în douajumatati simetrice, dreapta si stânga. Planul este detrminat de axul longitudinalsi axul sagital, prin ombilic.

Planul frontal - trece prin axul longitudinal si axul transversal. Împartecorpul într-o parte anterioara si alta posterioara.

Planul transversal, (orizontal), trece prin axul sagital si axul transversal.Împarte corpul într-o parte superioara si una inferioara.

Page 2: Anatomie Curs 1

Termeni de directie si pozitie:- superior = cranial, ( deasupra unui plan orizontal)- inferior = caudal, (sub un plan orizontal)- anterior = frontal, (în fata unui plan vertical)- posterior = dorsal, (în spatele unui plan vertical)

Pentru membrele coprpului se foloseste termenul de proximal pentruportiunile mai apropiate de trunchi si termenul distal pentru portiunile maiîndepartate de trunchi.

La antebrat folosim termenul de radial în loc de lateral si termenul ulnar înloc de medial iar la gamba termenul fibular în loc de lateral si termenul tibial înloc de medial.

La mâna folosim termenul volar sau palmar pentru palma iar la piciortermenul de plantar pentru talpa piciorului si termenul de dorsal pentruformatiunile superioare ale labei piciorului.

,Superficial si profund sunt termini care arata gradul de _ClPropierefata desuprafata corpului.

Page 3: Anatomie Curs 1

Segmentele corpului omenesc

În corpul omenesc celulele si tesuturile alcatuiesc organe, aparate sisisteme.

Organele sunt formate din celule si tesuturi care s-au diferentiat Învederea Îndeplinirii anumitor functii. Organele fuctioneaza În strânsa corelatieunele cu altele.

Organele interne se numesc viscere.Grupari de organe diferite care au o functie principala comuna formeaza

aparatele:- aparat locomotor alcatuit din oase, articulatii, muschi cu functia

principala de sustinere si locomotie- aparat digestiv format din tubul digestiv si glandele anexe cu functia

principala de nutritie- aparat cardio-vascular format din inima si vasele de sânge cu funtia

principala de transport- aparat excretor format din rinichi si cai urinare cu functia principala de

excretie- etc

Sistemele sunt unitati morfologice si functionale alcatuite din organecare au aceeasi structura si sunt formate predominant din acelasi tesut: sistemulosos, sistemul muscular, sistemul nervos, s. limfatic, s. endocrin, etc.

Corpul uman este alcatuit din cap, gât trunchi si membre.Capul reprezinta cel mai Înalt segment al corpului si este alcatuit din

partea craniana, (cutia craniana sau neurocraniul, care adaposteste encefalul), sipartea faciala care corepunde viscerocraniului, (fata, unde se gasesc organele desimt si segmentele initiale ale aparatului digestiv si respirator).

Capul se sprijina pe trunchi prin intermediul gâtului.GâtuI este segmentul care leaga capul de trunchi si prezinta o regiune

posterioara sau nucala, (ceafa), si alta anterioara.Cele doua regiuni se mai numesc si regiuni cervicale, (anterioara si

posterioara).

Page 4: Anatomie Curs 1

Trunchiul este segmentul situat sub gât. De el se prind radacinilemembrelor.

Trunchiul este format din torace, abdomen si pelvis. Fiecare dintreacestea include o cavitate cu continut visceral important.

Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala prin muschiulnumit diafragma.

Cavitatea abdominala se continua cu cea pelvina care este limitatainferior de muschiul numit diafragma pelvina.

MembreleFiecare membru este alcatuit dintro portiune prin care se leaga de

trunchi, numita centura, si o portiune ce continua centura, numita membru liber.Membrele sunt superioare si inferioare.Membrele superioare sunt formate din centura scapulara si membrul

superior propriu zis, caruia îi descriem urmatoarele portiuni: brat, antebrat,mâna cu cinci degete, (police, index, deget mijlociu, inelar, deget mic).

Membrele inferioare sunt formate din centura pelvina, (pelvisul osos), simembrul inferior propriu zis, caruia îi descriem urmatoarele portiuni: coapsa,gamba si picior cu cinci degete, (cel mare numit haluce).

Page 5: Anatomie Curs 1

Celula

Celula este unitatea structurala, functionala si genetica a materiei vii. Poate exista singura (ovulul,spermatozoidul) sau grupata în tesuturi.

Forma celulelor este variata: sferica, ovala fusiforma, cubica, stelata etc.f {1 . t

Dimensiunea celulelor variaza si ea, ~. , fiind de 20-30 de microni (lmm= 1 000 microni).) C"""'-t \"j,Jifl

Componentele celulei sunt: '-"Aw ~l ni;- t>\f'..J1.U.l '$} J.; ~ i'flV'!.J,.ltJ"./i .sh~0-"4..Membrana celulara- prezenta la toate celulele, este trilaminata (este formata din trei straturi), cel

extern si intern de natura proteica sau protidica (alcatuit din proteine) si unul median de naturafosfolipidica; protejeaza celula la exterior, dându-i forma caracteristica; intervine în schimbuEileintercelulare; arepermeablhtate selectiva si este polarizata electric(negativ pe fata interna si pozitiv pe cea

·extei=na, datorita repartitiei inegale ale ionilor de cr, Na+, K+, pe cele doua fete ale celulei).Citoplasma este masa celulara care înconjura nucleul. Se perzinta ca un sistem coloidal, în care mediul

de dispersie este apa, iar masa dispersanta este reprezentata de micele organice aflate într-o continuamiscare, numita miscare browniana (mediu de dispersie= mediu de împrastiere, fazadispersanta=substante ce se misca, miscare browniana=tip de miscare descoperit de Brown).

Din punct de vedere structural si functional, citoplasma are doua tipuri de componente sau organite:• oganite comune (prezente la toate celulele)• organite specifice (întâlnite numai la anumite celule)Organitele comune sunt reprezentate de:Reticulul endoplasmic se prezinta ca un sistem de canalicule intracitoplasmatice (În interiorul

citoplasmei) ce fac legatura Între nucleu si exteriorul celulei. Exista doua varietati de reticul: neted sirugos, cel rugos are atasat pe suprafata lui ribozomi.

Ribozomii sunt formatiuni sferice, cu rol În sinteza proteinelor specifice. Sunt fie liberi În citoplasma,fie atasati de reti cuIul endoplasmic rugos.

Lizozomii sunt ca niste vezicule ce contin enzime hidrolitice (enzimele hidrolitice=substante cu rol Îndigestie). Se afla În cantitate mare În leucocite (globulele albe ale sângelui).

Aparatul Golgi se afla În apropierea nucleului si are rol În elaborarea produsilor de secretie ai celulei.Mitocondriile sunt formatiuni sferice sau ovalare, cu membrana dubla, una externa neteda si alta

interna ce se invagineaza, formând criste pe care se prind enzime oxido-reducatoare cu rol În respiratiacelulara.

Centrozomul (centrul celular) este situat În apropierea nucleului si are rol În formarea fusului dediviziune. Lipseste În celula nervoasa (neuron) aceasta neputându-se divide, o data distrus,neuronul nu se

~mai reface.

Organitele specifice:Miofibrilele (specifice celulei musculare)Neurofibrilele si corpii tigroizi sau corpusculii Nissl (specifici celulei nervoase).Nucleul este cea mai mare componenta a celulei, este prezent de obicei În centrul celulei, uneori

migreaza catre periferie (celula adipoasa). Poate exista un singur nucelu (majoritatea celulelor,uninucleate, mononucleate) sau mai multi (binucelate: hepatocitul=celulele ficatului, multinucleate: fibramusculara striata) sau poate lipsi (hematie=eritrocit=globula rosie din sânge, trombocite).Este învelit de o membrana dubla cu pori care delimiteaza în interior carioplasma (nucleoplasma).Carioplasma este alcatuita dintr-o retea de filamente subtiri, formate din granulatii fine de cromatina (onucleoproteina) care contine ADN si proteine din care, la începutul diviziunii celulare,se formeazacrOlnozomii.

Nucleul contine si unul sau mai multi nucleoli.

Page 6: Anatomie Curs 1

.~.

Tesuturile

Tesuturile reprezinta grupari de celule de acelasi fel, care îndeplinesc aceeasI functie SI care austructura asemanatoare.

Principalele tipuri de tesuturi sunt: epitelial, conjunctiv, muscular si nervos.

'7 !Tesutul egitelial este alcatuit din celule asezate pe unul sau mai multe straturi, stratul de la baza.- fiind asezat pe o mem rana bazala care îl separa de tesutul conjunctiv de sub el. Tesutul epitelial nu este

vascularizat deci nu se poate hrani singur, hranirea fiind asigurata prin difuziune prin intermediulmembranei bazale.

Dupa roul pe care îl are, tesutul epitelial poate fi: de acoperire, glandular (secretor) si senzitiv.Tesut epitelial de acoperire

Dupa numarul straturilor de celule care intra în alcatuirea lui, tesutul epitelial poate fi uni stratificat saupluristratificat (multi stratificat, stratificat).Epiteliile unistratificate, dupa forma celulelor, pot fi:

• pavimentoase simple (au celulele turtite si asezate într-un singur strat), intra în alcatuirea tuniciiinterne a vaselor sanguine, pleura, pericardul si peritoneul.

• Cubice simple, se întâlnesc în bronhiole si canalele de secretie ale glandelor• Cilindrice simple, formeaza epiteliul mucoasei tubului digestiv de la stomac la rect si al mucoasei

trompelor uterine. Aceste epitelii formeaza "marginea în perie" având pe suprafata lor cili simicrovili, marindu-se foarte mult suprafata de absorbtie (se întâlneste mai ales la nivelulvilozitatilor intestinale).

Epiteliile pluristratificate pot fi:• pavimentoase stratificate cheratinizate (numele este dat de forma celulelor din stratul superficial,

turtite de data asta), intra în structura epidermei• pavimentoase stratificate necheratinizate, intra în structuraepiteliului mucoasei bucale si

esofagiene• Cilindrice stratificate, intra în structura canalelor excretoare ale glandelor salivare,epiteliul

ureterelor si al vezicii urinareEpiteliu pseudostratificat este un epiteliu unistratificat, dar cu celule ale caror nuclei se afla la înaltimidiferite, dând impresia de falsa stratificare ("pseudon"=fals). Se întâlneste în structura epiteliului traheei sial bronhiilor mari.

Epitelii glandulare.Glanda=tesut epitelial+tesut conjunctiv+vase de sânge+nerviExista trei tipuri de glande:• Glande exocrine care îsi varsa produsii de secretie la exteriorul corpului sau în anumite cavitati

(glandele salivare, glandele sebacee, glandele sudoripare, glandele gastrice, ficatul etc). Prezintacanal excretor.

• Glande endocrine care îsi varsa produsii de secretie direct în sânge, produsi ce se numesc hormoni(glandele suprarenale, hipofiza, tiroida, epifiza etc). Nu au canal excretor , sunt formate dinfoliculi, cordoane sau insule celulare înconjurate de vase de sânge.

• Glande mixte îsi varsa produsii si la exteriorul corpului dar si în sânge (testiculele-spermatozoidul­exocrin si testosteronul-endocrin, ovarele-ovulul si progesteronul si estrogenul, pancreasul-suculpancreatic si insulina si glucagonul).

Page 7: Anatomie Curs 1

Epiteliile senzoriale sunt alcatuite din celule specializate în perceperea diversilor stimuli din mediulextern sau intern.

i /iesutul conjunctiv asigura rezistenta organismului, rol în depozitarea grasimilor (rol trofic,__ hram or , m ervme m apararea organismului etc. Este alcatuit din celule, fibre (de reticulina, de colagen si

elastice) si substanta fundamentala.Dupa proportia între cele trei elemente, tesuturile conjunctive sunt:

Tesut conjunctiv moale:• tesut conjunctiv lax, contine proportii aproximativ egale de celule, fibre si substanta fundamentala.

Celulele tesutului pot fi fixe sau mobile. Are rol trofic.

• Tesut reticulat este format din fibre de reticulina dispuse sub forma de retea în ochiurile careia suntdispuse celulele de origine ale elementelor figurate (celulele sângelui) si substanta fundamentala.Se gasette în maduva hematogena (maduva rosie din oase) si ganglionii limfatici.

• Tesut adipos (gras) este alcatuit din celule globuloase care au acumulat grasime si au împinsnucleul spre periferia celulei. Se gaseste sub tegument, în jurul unor organe (globi oculari, rinichi).

• Tesut fibros, continefibre de colagen si elastice, putina substanta si putine celule. Se gaseste la~ nivelul fasciilor care învelesc muschii, tendoanelor, aponevrozelor (ridicaturi pe oase la nivelul

carora se prind tendoanele de os), diferite capsule ce invelesc organele interne )rinichi, ficat)• Tesut elastic contine multe fibre elastice (de elastina) anastomozate în retea (unite), printer care se

afla substanta fundamentala si celule putine. Formeaza tunica medie a venelor si arterelor (vase desânge mari).

Tesut conjunctiv semidur (cartilaginos) este alcatuit din celule cartilaginoase tinere numite condroblaste,care secreta substanta fundamentala numita condrina (amestec de substante organice impregnate cu saruride Na si Ca); celulele tinere se impregneaza cu condrina si se transforma în condrocite sferice sau ovale,adapostite în niste cavitati numite condroplaste, iar printre celule se gasesc fibre de colagen si elastice.

Exista trei tipuri de tesuturi conjunctive (în functie de cantitatea de substanta fundamentala si tipul defibre):

• Hiillin are fibre foarte fine, substanta fundamentala fiind omogena. Formeaza cartilajelearticulare, costale, traheale, bronsice, laringeale.

• Elastic, predomina fibrele elastice. Formeaza epiglota si pavilionul urechii.• Fibros, predomina fibrele de colagen. Intra în structura meniscurilor articulare si discurilor

intervertebrale.

Tesutul cartilaginos nu este vascularizat ci se hraneste prin difuziune prin intermediul pericondrului, omembrana conjunctivo-vascular care îmbraca cartilajul.

Tesut conjunctiv dur intra în alcatuirea oaselor.

Page 8: Anatomie Curs 1

)

..--. ~ ,

/;/ . /eSa'~/ /nt:r..feu Ictt- .€ ~rLL1o+ clJu e-e-futfe sf'~cJJe--- ,; J'-'

f/UfYII'# m/oci/.f> SC:u.J ~\brQ mU.JCM(lare. S:'; cat'<2 CU-( Jmrmo c.e-funfl/h~!usJJor:-1.':1 O-LI. C_Q;..n::~G.--kr)~~'c;. o cJJ..op-DQJ:::,mo dJ~rf;\n~at-r ~n+-O~+;QQ-' 0-o.rQ. ..:s.~ pe~~ ~.

f'.. )) /.~

~rupq '=.:>U.6 ~,ma un~if"' /Drmo.<NC..H"t/ (1u m/k 1llto+' bhQ{!.. P"2.. bo2J

a c..~~\ co ro Q..+ei~.s.ckel f \ bl0Q ~ ~ p&--'+ r,: 't1""' "rn ~ Q..~Q1 ~ <oU \T' ~

~ br'Q (Y\~~ ~

o ~"-Q noQ#o.e ( fD rm ~ai).".. rn ll,~ Q hlJ ()Q fe 2JJsf. 0.\.1 CLU... m\ o~ bri ~, /

+: 6v'-Q f\\\jJ~ ~Q ~

ave

+- "'U.r) C-.k-UG\r" n -e +ed. ~f'\[\\~GZ4'

J..t. b dJ~ \r ) \;re0'~ Do n()vtJ ne.*Q; d-"; c..r f rn un c.-U-Q <Y\ Î\ G. -k d

fî""lLL'J<:.LU.C)l~ \""ex.. <JI.~o n Q.j@r

I co i I'OS pira. ~ rU .. g-l--c:.:

e ~'~rfY\;;;

ItrkrtHi! ..C~o-....

Uf\ f\lJd~.

m lUJQJJJ.~ <:2,. it.; 0.-4.

g Q 0.uo P,-U) eS-u. bde; r mcJ- ciJ n f;b~

4--:SClT\ la .f2..- Ir--crm, ~I ,

$.f el U ni 0-1 f\'I u...Q.~ (tU el-el'

t OI UJ)~CAÎ -S:~ ~+- eI

Ct..t .lti./'n ~ \JJ... i:' ciE' ..(?q

~t-mo do(? J~c.X. c:.uJe

---o

IV 1 ..() E>J<!l r- ma..1- J; () c.eLd ~ f'{J v-tno ~-re g,. u. '7l..-L-\ fi -er \r.0 Q

) ~C (H:. U \"'O n,; ) Ca \"--Q. Cll.i. pt"'O P<jI'Q~~ cOt? Q f d rn i <St 1,ct.lH rn ~ f)x cJ J-..., ~'J

S:i c.c:.h,.t9-~ uQJe&e.. (c..u rn-Q &0 ~~'lL~t'€. <SI -h(!}{.;<:,)

tJQ u m~ ,- o0Q c~rF ()Q..Umf)a...9... ~ prQlun~ ~liI , t - ti I , J ~ \ ~ Uiî f\.U cJ~ •.

CC!?>rpu.Q poo+e q-.; g t-eYOJ-'j-) S~rlc.. I pr{dffildcJl ') O

p~~\,"\l-e l\~hOf\uLuJ ~\l4-., d"enchn+eJe.. , oxonuQ.

Page 9: Anatomie Curs 1

Tesutul muscular este format din celule speciale numite miocite sau,fibre musculare care prezinta unul sau mai multi nuclei, membrana celulara,citoplasma, organite celulare comune si specifice, (contractile), miofibrilele.

Dupa particularitatile miofibrilelor, tesutul muscular poate fi:neted - În care miofibrilele sunt omogene si se contracta

involuntar. Acesta formeaza musculatura organelor interne.striat - cu miofibrile heterogene cu aspect striat care se contracta

voluntar. Acesta este format din fibre musculare, cu lungime de la 4cm lal5cm, cu mai multi nuclei si dispuse sub forma de fascicule. Formeazamusculatura scheletica.

cardiac - În care miofibrilele sunt striate dar tesutul se contracta,involuntar.

Testul nervos este format din celule nervoase, (neuroni), care auproprietatea de a primi si transmite excitatii, repectiv din celule gliale, care aurol de sustinere si trofic.

,Neuronul are corp neuronal, (stelat, sferic, piramidal), cu un nucleu siprelungirile neuronului, (dendritele si axonul).

Page 10: Anatomie Curs 1

Page 1 of 1

Page 11: Anatomie Curs 1

Sângele

Sângele, limfa si lichidele intercelulare formeaza mediul intern alorganismului caracterizat prin compozitie si proprietati fizico-chimice realtivconstante, asigurând homeostazia organismului.

Sângele reprezinta 8% din greutate corpului si este format din plasma,55% pâna la 60%, si elemente figurate, 40 - 45%.

Sângele este un lichid de culoare rosie care circula prin vasele de sânge Întot organismul.

Functiile sângelui sunt:1. Functia respiratorie, (sângele transporta oxigenul de la plamâni la tesuturi si

dioxidul de carbon de la tesuturi la plamâni.)2. Functia nutritiva, (sângele transporta substantele nutritive din alimente, adica

apa, aminoacizi, monozaharide, grasimi, saruri minerale, de la intestin latesuturi.)

3. Functia excretorie, (sângele transporta metaboliti, adica uree si acid uric, spreorganele de excretie - pielea, rinichii, tubul digestiv-, unde sunt eliminati Înmediul Înconjurator.)

4. Functia de termoreglare, (transporta caldura de la organele interne spresuprafata corpului.)

5. Functia de protectie imunologica, (se exercita prin intermedul anticorpilor sifagocitelor. )

Plasma este un lichid galbui omogen putin vâscos, cu gust sarat sicontine 90% apa, 7% proteine, (abumine, globuline, fibrinogen), iar restulglucide, lipide, substante anorganice, saruri minerale.

Elementele figurate ale sângelui sunt:

a. Hematiile sau globulele rosii sau eritrocite au rolul de a transportagazele respiratorii. Hemoglobina din eritrocite are rolul de a lega oxigenul subforma de oxihemoglobina si dioxidul de carbon sub forma decarboxihemoglobina. Formarea globulelor rosii are loc În maduvahematopoetica din oasele late, fenomen controlat de eritropoetina secretata derinichi.

10

Page 12: Anatomie Curs 1

Hematiile sunt celule de forma circulara iar În profil forma de lentilabiconcava si sunt celule anucleate.

Durata de viata a hematiilor este de 120 de zile, dupa care sunt distruseprin hemoliza În special În splina. Numarul eritrocitelor la adult variaza Între4,5 - 5 milioane pe milimetru cub. Cresterea numarului de eritrocite se numestepoliglobulie iar scaderea numarului de eritrocite se numeste anemie.

O caracteristica importanta a eritrocitelor este elasticitatea lor, eleputându-se deforma atât de mult Încât sa traverseze capilare cu diametrul maimic decât al eritrocitelor.

b. Leucocitele sau globulele albe - sunt elementele figurate ale sângeluicare se deosebesc de eritrocite prin lipsa hemoglobinei, prin forma lorschimbatoare si prin exisetenta nucleului.

Cresterea numai'ului de lucocite se numeste lucocitoza, iar scadereanumarului lor, lucopenie.

Leucocitele au rol În apararea organismului, fiind capabile sa emitapseudopode, (picioruse false), datorita acestei proprietati au posibilitatea de a semisca si de a strabate peretele vascular si de a Înglobla În citoplasma lor diferitiagenti patogeni pe care Îi digera, (fagocitoza.

Leucocitele se gasec la adultul sanatos În numar de 4.000 - 8.000/mm3 .

În functie de dimensiune si forma a nucleului se clasifica În:- polinucleare, (granulocite):

a. neutrofile În proportie de 65 - 70%b. eozinifile - 1 - 3%

c. bazofile - 0,5%mononucleare care pot fi :

a. limfocite - 27%, (produc aticorpi dupa ce vin În cotact cuantigenul)

b. monocite - 5%

Durata vietii lucocitelor variaza de la 1 - 2 zile pâna la câtiva ani. Elesunt produse de maduva rosie a oaselor, (polinucleare si monocitele), si desplina, timus, ganglioni limfatici, (limfocietele).

c. Trombocitele - sunt cele mai mici elemente figurate ale sângelui, avândun diametru de 2 - 4 microni. Sunt lipsite de nucleu. Se formeaza În maduvahematogena, (rosie), si au o durata de viata scurta, aproximativ o saptamâna,dupa care sunt distruse de splina.

Numarul lor variaza Între 150.000 - 300.000/mm3 .

Cresterea numarului lor se numeste trombocitemie, Iar scadereanumarului lor se numeste trombocitopenie.

Page 13: Anatomie Curs 1

Rolul trombocitelor este foarte mare, intervenind În cursul hemostazei,datorita proprietatilor:

adezivitate - proprietatea trombocitelor de a adera de suprafetelelezate

aglutinarea - proprietatea de a forma Între ele conglomerate- metamorfoza vâscoasa - proprietatea de a se autoliza

functia de eliberare a unor substante active, (histamina, serotonina), sifactori ce intervin În coagulare.

Datorita acestor proprietati, trombocitele intervin În realizareahemostazei, (hemostaza reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin Înoprirea sângerarii).

Grupele sanguine sunt consecinta prezentei pe suprafata hematiilor aunor substante mucopolizaharitice cu activitate antigenica numite aglutinogene,notate cu A si B, si prezentei unor anticorpi plasmatici numiti aglutinine, notaticu alfa si beta.

Aglutinogenele nu trebuie sa intre În contact direct cu aglutinineleaceluiasi tip, (A cu alfa si B cu beta), deoarece se produce liza hematiilor.

Pentru a se putea realiza o transfuzie de sânge trebuie sa nu existeaglutinine care sa reactioneze cu aglutinogenele de pe hematiile transfuzate.

Se descriu patru grupe sanguine :

grupa O - cuprinde persoanele care nu au aglutinogene, În plasmase gasesc ambele aglutinine

grupa A - cuprinde persoanele care au pe hematii aglutinogenul Aiar În plasma aglutinina beta

grupa B - cuprinde persoanele care au pe hematii aglutinogenul Biar În plasma aglutinina alfa

grupa AB - cuprinde persoanele care au pe hematii ambeleaglutinogene iar În plasma lipsesc ambele aglutinine.

Importanta practica a acestor grupe este foarte mare.Persoanele din grupa O sunt donatori universali iar cei din grupa AB sunt

primitori universali. Aceasta regula este valabila la transfuzii de pâna la 500mlsânge. Transfuziile În cantitati se vor face numai În cadrul aceluiasi grup,(izogrup).

În afara aglutinogenului A si B, pe membrana hematiilor s-a maievidentiat un antigen numit factor Rh. Acest factor este prezent pe hematiile a85% din populatia globului, care sunt considerati Rh pozitiv iar restul de 15%sunt considerati Rh negativ.

/2-

Page 14: Anatomie Curs 1

Limfa - este un lichid galbui care contine lucocite, În special limfocite.Are rol În apararea organismului prin limfocite si rol În absorbtia grasimilor.

Limfa se formeaza din lichidul interstitial care este preluat de vasespeciale numite capilare limfatice.

Functia de aparare a sângelui.La patrunderea În organism a unor microorganisme, (virusuri, microbi), a

unor celule sau substante straine, În organismul gazdei se declanseaza reactia deaparare care are doua etape:

1. aparare nespecifica, imediata, si consta În intrarea În actiune aleucocitelor care vor actiona prin fagocitoza.

2. Apararea specifica, tradiva, (imunitatea), se realizeaza cu ajutorulanticorpilor.

Anticorpi sunt celule proteice numite si gamaglobuline.Antigenul este o molecula proteica care, ajunsa În contact cu o celula

imunitara, provoaca sinteza de anticorpi.Imunitatea reprezinta capacitatea de a recunoaste si neutraliza agentii

straini patrunsi În organism si este de doua feluri :a. Înascuta - rezistenta naturala,b. dobîndita - realizata de fiecare individ În functie de experienta

biologica proprie. Imunitatea poate fi dobîndita consecutiv unor boli sau În modarificial prin vaccinare, (vaccinul contine germeni morti sau atenuati).


Recommended