BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR 7

Fascicule conducătoare

- elementele ţesutului conducător se pot asocia întreele FASCICULE CONDUCĂTOARE

- alcătuirea şi modul de aranjare la fascicule diferă înstructura rădăcinii faţă de cele din structura tulpiniişi frunzelor

- rădăcină: fascicule simple (ţesut lemnos şi, separat,ţesut liberian)

- tulpină şi frunză: ţesutul lemnos se asociază cu celliberian fascicule mixte = LIBERO-LEMNOASE

Clasificare:

În funcţie de modul de asociere a liberului şi lemnului:- colaterale- bicolaterale- concentrice- radiare (mai rar)

Fascicule colaterale

- formă mai mult sau mai puţin ovală- elementele ţesutului liberian se dispun spre marginea

organului la tulpină şi spre interior la frunză- elementele ţesutului lemnos se dispun spre axul central

al organului la tulpină şi spre exterior la frunză- la unele fascicule colaterale un arc de cambiu

(procambiu) dispus între liber şi lemn FASCICULECOLATERAL DESCHISE (caracteristice Dicotiledonatelorşi Coniferelor)

- fasciculele colaterale fără cambiu = FASCICULECOLATERAL ÎNCHISE (caracteristice pt. uneleGimnosperme şi majoritatea Monocotiledonatelor)

Fascicul colateral inchis (Zea) si colateral deschis (Ranunculus)

Fascicule bicolaterale

- variantă a celor colaterale- elementele ţesutului lemnos sunt dispuse la mijloc,

între două straturi de ţesut liberian

Exemple:

- plante din familiile Solanaceae, Cucurbitaceae

Fascicul bicolateral deschis la Cucurbita pepo

Fascicule concentrice

- de tip închis, lipsite de cambiu- elementele liberiene şi lemnoase sunt dispuse

concentric (un ţesut îl înconjură pe celălalt)

Exemple:

FASCICUL HAROCENTRIC (amficribral) = lemnulsituat central şi înconjurat de liber (unelePteridophitae)

FASCICUL LEPTOCENTRIC (amfivasal) = liberulcentral şi înconjurat de lemn (uneleMonocotiledonatae – Convallaria majalis)

Fascicul hadrocentric (Polypodium) si leptocentric (Cordyline)

Fascicule radiare

- dispoziţie radiară ca spiţele de la o roată a ţesutului lemnos şi liberian

- mai rar întâlnit (structura tulpinii la unele Lycopodiaceae şi rizomii unor ferigi)

- între fasciculele libero-lemnoase ale unei plante reţea complexă generată de ramificaţii şi anastomoze

CELULE SI TESUTURI SECRETOARE

nu exista o parere unanima asupra definirii acestor categorii de tesut

s-au emis mai multe pareri in ceea ce priveste definirea = toate formatiunile care au capacitatea de a produce

anumite substante in exces (cu exceptia acelor care produc sau contin substante de rezerva)

dependent de producerea si pastrarea substantelor produse in interior sau deversarea acestor substante in exterior => clasificarea tesuturilor secretoare: EXTERNE si INTERNE

CELULE SAU TESUTURI CU SECRETIE EXTERNA

- la suprafata organelor plantelor- uneori chiar celule epidermice sau formatiuni ale

acesteia: papile si peri secretori (glandulari)

Perii secretori (glandulari) aspect morfologic si structural diferit →pot fi unicelulari si

pluricelulari pot fi scurti sau lungi se termina cu una sau mai multe celule secretoare (peri

capitati – in varf au o celula secretoare mare, acoperita de cuticula; picior pluricelular si o baza care face parte din celulele epidermice “tatana”)

Ex: la plantele din familia Lamiaceae, Solanaceae – substanta secretata se acumuleaza intre celulele secretoare si cuticula)

Peri glandulari (glande secretoare pedicelate) Ex: Lamiaceae – Mentha piperita – 8 celule secretoare –

pe un pedicel scurt inserat intr-o invaginatie epidermica Thymus serpyllum – 12 celule secretoare, alte plante din familia Asteraceae, Canabinaceae –

Humulus lupulus – celule secretoare numeroase dispuse ca o cupa sustinuta de un piciorus scurt; toate celulele sunt acoperite de o cuticula comuna iar produsul secretat se acumuleaza intre celulele secretoare si cuticula

Peri glandulari

Par glandular ob 40X

Par octocelular la Mentha piperita

Par glandular octocelular in frunza de Mentha piperita

Par glandular octocelular in frunza de Mentha piperita

cuticula

celule secretoare

Par secretor – Chamomillae flos

Par secretor - Chamomillae flos

Acesti peri secreta: uleiuri volatile, oleorezine, rezine, gumirezine cu rol de aparare (consum de animale), de reglare a transpiratiei –rol atribuit perilor glandulari de pe muguri; ex: arin, castan, plop. Acesia secreta un amestec de mucilagii si rezine sau balsamuri → ex: mugurii de plop – unguent antihemoroidal

PERII DIGESTIVI (GLANDE DIGESTIVE)

specifici plantelor carnivore cu diferite grade de diferentiere si sunt uneori in legatura cu

tesutul conducator numarul celulelor secretoare este variabil; ex: 6 la

Pinguicula vulgaris; un numar mare, nedefinit la Drosera rotundifolia si Nepenthes – maciulii sustinute de piciorus pluricelular

aceste celule secretoare de la perii digestivi au proprietatea de a produce enzime peptonizante – hidrolizeaza proteinele pana la peptone; pe aceasta se bazeaza nutritia plantelor carnivore

Pinguicula vulgaris

Drosera rotundifolia

Nepenthes sp

Nepenthes sp

HIDATODELE

denumite si glande secretoare de apa – au capacitatea de a elimina apa in stare lichida

Clasificare:

HIDATODE ACTIVE – formatiuni ce pompeaza apa din tesuturile subiacente – formatiuni epidermice uni/pluricelulare ce nu sunt in legatura cu tesutul conducator

HIDATODE PASIVE – formatiuni complexe ce cuprind atat elemente epidermice cat si subepidermice – hidatoda de la frunza de Primula officinalis - in legatura cu vasele conducatoare

NECTARINELE Formatiuni epidermice, uneori participa si elementele

subepidermice Clasificare (dupa locul de formare, de dispunere): NECTARINE FLORALE (nuptiale) – in interiorul florilor NECTARINE EXTRAFLORALE (extranuptiale) – pe alte

organe Ex de dispunere pentru nectariferele florale:

la baza filamentelor staminale (Sinapis sp. – mustar) la baza petalelor la baza ovarului pe receptaculul floral in pintenul florii

Ex de dispunere pentru nectariferele extraflorale: pe frunze pe stipelele frunzelor pe petiol pe ramuri

Produsul secretat = nectar: suc zaharat (zaharoza, manitol, dextrine, gume, substante fosforate azotate)

Nectarinele – adaptare a plantelor ce se polenizeaza prin insecte – uneori specializari extreme

CELULE SAU TESUTURI CU SECRETIE INTERNA

- Formatiuni ce isi pastreaza produsii de secretie fie in interiorul celulei fie in spatii intercelulare (ce nu comunica cu mediul extern)

- Clasificare: A) cu secretie intracelulara B) cu secretie intercelulara

a) Celule sau tesuturi cu secretie intracelulara

Dispunere: in parenchimul radacinii, tulpinii, frunzelor, florilor, fructelor, semintelor

Uneori sunt imbracate intr-o membrana groasa ce se poate chiar suberifica → celule cu camfor. Ex: Cinnamommum camphora, Illicium verum (fruct), plante din Zingiberaceae (rizom)

Clasificare: dupa natura substantelor secretate celule secretoare de ulei volatil – ex: Laurus nobilis,

Acorus calamus, Peumus boldus celule mucilagene (contin mucilag care se imbiba cu

apa puternic) – ex: Malvaceae, Orchidaceae, Liliaceae celule tanifere

Celule cu mucilag - cactus

Celula secretoare in frunza de Piper auritium

Celule sau tesuturi cu secretie intercelulara

Dispuse de asemenea in tesuturile parenchimatice Clasificare: functie de forma, structura spatiului in care se

deverseaza produsul secretat A) buzunare (pungi) secretoare B) canale secretoare

A) BUZUNARE SECRETOARE

au contur mai mult sau mai putin sferic se pot distinge chiar cu ochiul liber la unele organe de

plante; ex: frunze de Hypericum perforatum – privite prin transparenta – punctuatii translucide, ca mici perforatii

Dispunere: imediat sub epiderma, in tesuturile mai profunde

au fata interna tapisata cu unul sau mai multe straturi de celule secretoare

aceste celule ce tapiseaza peretii buzunarelor secretoare au forma turtita sau de papile chiar

Raspandire: Hypericaceae, Rutaceae, Myrtaceae, Caryophyllaceae

contin ulei volatil, rezine Ex:

fructe: Citrus aurantium boboci florali: Caryophyllus aromaticus – Eugenia

caryophyllata frunze: Eucalyptus globulus, Hypericum perforatum,

Melaleuca viridiflora, Citrus sp., Ruta sp.

Buzunare secretoare – Hypericum perforatum

Buzunar secretor in frunza de Eucalyptus

Buzunare secretoare

b) Canale secretoare au forma tubuloasa sunt distribuite atat in tesuturile primare cat si in cele

secundare nu numai in parenchimuri ci si in alte tesuturi si aici ca si la buzunarele secretoare fata interna este

tapisata cu celule secretoare alungite in sensul canalului Raspandire: plantele inferioare si superioare Caracteristice pentru: Apiaceae, Malvaceae, Sterculiaceae,

in special la conifere – prezente in toate organele contin produsi foarte diferiti de la planta la planta Ex:

ulei volatil: Apiaceae, Asteraceae, Araliaceae canale cu rezine: conifere canale cu oleorezine: plante tropicale din familia

Anacardiaceae, Simaroubaceae canale cu gume, mucilagii, balsamuri

Numeroase plante ce contin canale secretoare au si intrebuintari farmaceutice

Ex: fructele de la Apiaceae medicinale: Pimpinela anisum – anason Foeniculum vulgare – fenicul Coriandrum sativum – coriandru Carum carvi – chimen

Rasina coniferelor – terebentina, sacaz (colofoniu) Un exemplu de glande – glandele lui Schacht –

caracterizeaza rizomul de feriga – Dryopteris filix mas – peri secretori in forma de para dispusi in meaturile tesutului parenchimatic din rizom – au continut verde

Canal secretor in fructul de Apiaceae

Canale secretoare – Helianthus annuus

Canale rezinifere in frunza de Pinus sp

Canale rezinifere in frunza de Pinus sp

Detaliu canal rezinifer

Canal rezinifer in frunza de Pinus sp

Dryopteris spinulosa – sectiune prin rizom – glandele lui Schacht

LATICIFERELE

Au mai fost incadrate de unii autori si la tesuturile conducatoare sau trofice

Denumirea – contin o emulsie laptoasa = latex ce poate fi alba, galbuie, roscata, albastruie functie de substanta continuta

foarte raspandite laticifere articulate: Papaveraceae, Campanulaceae,

Convolvulaceae, Loganiaceae laticifere nearticulate: Euphorbiaceae, Moraceae,

Apocynaceae, Asclepiadaceae

Compozitie complexaCompozitie complexa: picaturi de cauciuc, rasini, gume, lipide, proteine cristalizate, amidon, substante anorganice, alcaloizi, enzime

Laticifere

Laticifere la Euphorbia sp.

Laticifere in radacina de Taraxacum officinale

Rolul laticiferelor produs de excretie – cu rol metabolic produs de rezerva (amidon) rol multiplu specific

in cicatrizarea ranilor fiecarei forme de latex

de protectie (consumarii de catre animale)

Importanta: economica si farmaceutica

Ex: plante cauciucofere – Hevea brasiliensis (Euphorbiaceae), Manihot glaziovii, Ficus elastica, Castiloa elastica, Landolphia si Willonghby

gutaperca: Pallaquium, Pajena, Evonymus verrucosa – radacina

Importanta farmaceutica: opiul din Papaver somniferum cu continut bogat in alcaloizi activi terapeutic, dar si cu toxicitate - DROGURI

Recoltarea opiului din capsulele imature de Papaver somniferum