Structura si functiile pulpei dentarePulpa dentara este un tesut moale de origine mezenchimala, cu celule specializate, odontoblastele, aranjate periferic in contact cu matricea dentinara. secreta dentina. daca stratul de odontoblaste e distrus si resutl pulpei vine in contact cu dentina apare o rezorbtie -> rol protectiv.secreta dentina.prelungirile lor ajung in dentina=> se formeaza un complex in comunicare perm -> complex pulpo functional

Componentdentina, predentina, odontoblastecelule: odontofibrevase sangnervisubst fund

Vasodilatatie -> creste metabolismul => creste volumul de sange si al pulpei implicit . Cand ii creste V pulpa nu are spatiu sa se tumefieze -> creste presiunea cu consecinte asupra celulelor, SF, nervilor, circulatiei, etc. Apare durere datorita presarii nervilor.Dezavantaj: nu se poate trata decat daca se sacrifica smaltul si dentina

Zonele morfologice ale pulpei

4 zoneIMg historoz: predentina

CELULELE PULPEI1. Odontoblastelese gasesc doar in pulpa dentarasunt celule inalt specializate , secreta predentina (matriForma: cub alungitLa nivel radicular pot sa aiba forma cuboidalasunt celule mitotice care nu se inmultesc prin diviziunein pulpa adulta, daca o parte mor, exista posibilitatea ca din celulele mezenchimale tinere sa rezulte odontoblsteau niste prelungiri care pleaca din corpul cleuleli. prelungirile pot sa ramana in dentina in canaliculii dentinari.=prelungirea majoraprelungiri minore care pot sa patrunda in alte canalicule si se unesc cu alte prelungiri -> o adv reteaprin acele canalicule dentinare circula lichide, elem de nutritie pt dentina, pulpa si au si prelungiri nervoase Functii-secreta matricea dentinara-secreta fibrle de colagen-secreta proteine necolagene-secreta glicoproteine: preotoglicani cei mai imp-fosforina care intervine in mineralizare-fosfataze acide /alcalinese gases cin canaliculi -> asigura hranirea si troficitatea dentinei-sunt celulele cele mai ext ale pulpei asa ca orice stimul care ajunge la niv dintelui va actiona asupra acestor celule. preiau aceste impulsuri si le transmit receptorilor nervosiintervin in mecanisme defensive: cand sunt excitate prin prezenta microbilor, toxinelor microbiene produs dentina, isi cresc metabolismul -> pe o Rx in zona in care a existat o carie, exista o obturatie camera pulpara e redusa pt ca s a secretat dentina

Firboblastelecelule mature -> secreta fibrecelule tinere -> celule stem ce se pot transforma in orice tip de cel pulpara daca sunt stimulate spre o anumita zonasunt mai numeroase in pulpa tanara , scad in nr in pulpa maturaRol: sintetizeaza matricea pulpara/ SF a pulpa (fibrele) precursorii SF si colagen

macrofagelepot sa fie celule originale ale pulpei: histiocitepot sa provina din sist sangv: monociterol: fagocitoza/ curatarea pulpei de celule moarte.straine pulpei, factori straini care paturnd in pulpa -> rol in aparare, mai numeroase in inflamatiipot sa produca factori inflamatori de tipul interleukinelor, subst specifice inflaamtiei

4. cel dendritice5. limfocite: T dar doar in pulpa inflamata6. mastocite in jurul vaselor de sg care contin factor infl histamina si heparina7. PMN (infl cronica)8. plasmociteapar mai multe in infl cand pulpa e iritataodontoblaste, fibroblaste + cel de aparare

aceste celule se gasesc situate intr o subst fundamentala SF poate sa aiba forma de gel daca e bine polim, la tineir e putin mai solubilcontine: polizaharide, glicoproteine (proteoglican), fibronectina + colagen (form din proteoglicani) -> o rete fibrilara in ochiurile careia se gasesc celule si molecule de apa. apa si ionicand pulpa e sanatoasa-> arata ca o gelatina functii-mentin celulele-rezervor de apa-este elastica si orice t4raumatism transmis pulpei este atenuat -> protejeaza celulele = perna protectiva-bariera impotriva microorg , toxinelor cat timp se afla in forma de gelin mom in care apare o inflamatie incepe sa se degradeze, nu mai are forma de gel: se depolimerizeaza -> nu mai are structura, apa nu mai e bine legata (de proteoglicani de obicei) => forma apoasa si nu mai are rol protectivSF poate fi degradata de enzime hidrolitice (hialuronidaza) care provin din cel proprii organismului (sunt enzime ce provin din lizozomi) sau din degradarea bacteriilordin celulele proprii rezulta: daca cineva agreseaza pulpa (Ex. toxine la distanta) prin moartea unor celueli se elibereaza enz hidrolitice lizozomale- > depolim a SF

FIBRELEde coalgen, de reticulinafibrele de coalgen sunt form din aa si sunt dispuse in retea, sustin SFdensitatea lor e mai mica in pulpa coronara si la tineri (nde avem ami multe celule), sunt mai multe la varstinci si la niv radiculrfibrel de reticulina (precolagen)formeaza o reteafibre de elastinasituate in peretii arterioleleordatorita lor arteriolele pot sa se dilate/contracte activ fata de vene care nu au fibre de elastinaROLURI fibreretea in int pulpeiamortizeaza presiunileparticipa la denitnogenezamentin hemostaza pulpara

INERVATIA PULPEIneuroreceptorifibre nervoase aferete (conduc) mielinice sau amielinicefibre nervoase simpatice: regleaza circulatia si dentinogeneza. se gasesc in jurul vaselor si odontoblastelor

indiferent de natura stimulului, toti fact care actioneaza asupra pulpei , sunt resimtiti ca durere.Clasificareau diametre diferitecele mielinice de tip A sunt mai groase si cele amielinice sunt mai subtiriv de cond e mai mare la mielinice fata de amielinicecele mielinice pot fi testate cu teste de vitalitatefibrele C amielinice nu sunt excitate decat cand apar modificari la niv pulpar, factor care le excita trebuie sa aiba intensitate f mare

fibrele mielinice ale pulpeiajung prin foramenul apical, vin dintr un ggll situat inafar apulpeise organizeaz in pulpa radicualra sub forma de manunchiuri iar in pulpa coronara se ramifica. trec de zona bogata in celule si formeaz o retea: plexul lui Raschkow fibrele amielinicese gasesc in jurul vaselor de sangepatrund in pulpa cu cele mieliniceregleaza diametrul vaselormerg spre periferie in zona odontoblstelor

fibrele merg intre odontoblaste dupa care vn in contact intim cu prelungirile odontoblastelor (se spiraleaza in jurul lor) -> dupa unii cercetatori se gasesc in canalicule

nu sunt fibre senzoriale in dentina! dentina nu se poate anesteziasunt mai numeroase in dreptul coarnelor pulpare (acolo si activ pulpei e mai intensa

Comportamentul fibrelor nervoasesunt f rezistente la hipoxie, inflamatie si chiar necrozaex. dinte cu necroza, fara sangerare : cand intram cu acul pac mai resimte durere pt ca corpul cel nu e in pulpa ci la distanta -> cel nu moare

teste de vitalitateelectrica si termica: excita fibrele tip Aele de tip C se excita doar cand pulpa e afectata, inflamatie pulpara

cum se tansmite durerea la pulpa> mecanism hidrodinamicdaca aplicam caldura la supr unui dinte, rasp vine mult mai repede decat tipul necesar ca acea caldura sa ajunga la pulpadatorita prelungirilor si tnv din cnaliculii dentinar in in canaliculi exista un fluid (limfa dentinara) . in mom in care aplicam un excitant pe un dinte apare o misc a fluidului in canalicul -> se misca ichidul -> misca sitnv si odontoblastele -> durereorice factor cre misca lichidul produce durere

ex.. spray rece. gravaj acid -> deschidem canaliculele -> daca dupa spalare uscam f tare pac resimte durere mult mai intensa ca inainteinerv pulpeif bogataajung pana in predentinas trasmite prin mec hidrodinamic

Vascularizatiaartera dentara care patrunde prin foramenul apical dimensiuni: 100micronicse divide in arterioare care se ramifica in centrul pulpei radicualre si formeaza un plex capilar subodontoblasticreteaua capilara subodonto este cea mai intinsa din organismacea retea are o dimensiune mai mare la tineri pt ca odontoblastele lucreaza si au nevoie de hrana, oxigenla tinei acea retea capilara patrunde intre odontoblastee mai mare in dreptul coarnelor pulapre (mai multe oonto, se lucreaza mai mult)capilarele subodonto au perei perforati pt a favoriza eliberarea subst nutritiveCapilarele se reunesc si form calea d eintoarecere sangv, venule postcapilare, venule largidiametru venelor e dublu 200 miconi fata de al arterelor nu au fibre elastice in structura peretilor -> nu se pot dilata si contracta prin mecanism nervosAnastomoze arterio venoase: artera se term prin capilare si apoi vene. in pulpa arteriolele se term cu venulele ! pt ca uneori prin aceste anostomoze se realizeaza o suntare a circuitului snag. ex infl in o zona pulpara un capilarele sunt larg deschise, sangele a iesit din capilare, pt ca sari peste aceasta zona unde crescut presiunea.favorizeaza scaderea presiunii in zonele de infl pulparanegativ: in zona respectiva schimburile de nutrienti sange pulpa sunt reduse deoarece factorii de nutritie ies mai greu din vase

fluxul sang pulpar este influentatprin stimularea firelor simpatice amielinice: produc contractia vaselor . daca stau mult contractate apare o dilatare activa la inceput si apoi pasiva si apare inflamatiapostura: cand stam in picioare sange spre extremitatea cefalica e mai scazutin poz orizontala fluxu spre extemitatea cefalica creste (ex. pac spune ca il doare noaptea)

caracteristicile pulpei dentareeste situata intr un lacas cu pereti rigizicounica cu restul org prin foramensist art de tip terminalSN v bine reprezinca una

particularitatile inflamatiei pulpare1. situarea in lacar cu pereti rigizi+ protecite fata de ag mecanici, microbieni- creste pres intrapulpara -> comprima elem pulpare-impiedica investigarea directa-accesul se face umai prin trepanarea smaltului si dentinei2. comunicarea pulpei se face prin foramenul apicalforamenul apical are dimensiuni dif de a lungul varsteitrat unei afectiuni, daca avem dinte cu apex larg fara apexifiere -> se menitne vitala pulpa . => la tinei se incearca macar conservarea pulpei radicularedaca foramenul apical e rigid, inchis, stramt -> vitalitaea cel e compromis apt ca presiunea creste in toata pulpa

intr o inflamatie apare o dilatare a arterei care patrunde in pulpa pt a aduce mai mult sange in pulpa -> va comprima vena. ea aduce mai mult sange care va stagna -> intoarcerea e mai greoaie => staza venoasa => cresterea presiunii si scaderea eliminarea prod toxiceprod toxice, prod de mtabolism -> acizi -> creste aciditatea pulpei -> depol SF -> cresterea presiunii intratisulare asupra cel, vaselor etc

imbatranirea pulpei se poate produce si fara fact infl prin strangerea inelului -> scade fluxul sang -> scade metabolismulde multe ori la o pers in varsta la o carie profunda e necesar un trat endo pt ca pulpa e afectata.

3. sist arterial e de tip terminal4 SN bine reprez in pulpain infl apare stare de hiperexcitabilitate datorita presiunii si dat acidifierii

5. pulpa prezinta o mare labilitate structurala

gafar, castelucci, cohen