CURS 6 STUD MG 5 -iași

ALIMENTAŢIAALIMENTAŢIA ÎN ÎN PERIOADA 0 – 1 ANPERIOADA 0 – 1 AN

ALIMENTAŢIA NATURALĂALIMENTAŢIA NATURALĂ

Definiţie:Definiţie: Alimentaţia naturală reprezintă Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia sugarului din alimentaţia sugarului din primele 4 - 6 luniprimele 4 - 6 luni de viaţă de viaţă exclusiv cu lapte umanexclusiv cu lapte uman (l.u.).(l.u.).

Metode:Metode: direct de la sânul mamei (suptul copilului) direct de la sânul mamei (suptul copilului) din biberon cu tetina, din biberon cu tetina, cu linguriţa,cu linguriţa, prin gavaj.prin gavaj.



Mecanismul secreţiei lactate:Mecanismul secreţiei lactate:

Factorul endocrin:Factorul endocrin: hormonii estrogeni, hormonii estrogeni, hormonul lactogenic placentar. hormonul lactogenic placentar.

Factorul nervosFactorul nervos


Factorul endocrin:Factorul endocrin:• ProlactinaProlactina controlează declanşarea şi menţinerea controlează declanşarea şi menţinerea secreţiei lactate.secreţiei lactate. • În sarcină: titru În sarcină: titru ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ h. estrogenih. estrogeni →→ inhibă prolactina. inhibă prolactina.• După eliminarea placentei: După eliminarea placentei: ↓ ↓↓ ↓ h. estrogeni h. estrogeni → → prolactina acţionează liber prolactina acţionează liber → → secreţia lactată.secreţia lactată.

• Hormonii estrogeni, prin intermediul hormonilor Hormonii estrogeni, prin intermediul hormonilor hipofizari (factorii mamogeni 1 şi 2) determină hipofizari (factorii mamogeni 1 şi 2) determină transformările glandei mamare în vederea lactaţiei.transformările glandei mamare în vederea lactaţiei.


Factorul nervos:Factorul nervos:• acţionează acţionează reflexreflex, prin excitaţiile provenite de la intero , prin excitaţiile provenite de la intero şi exteroceptorii mamelonari şi areolari, declanşate de şi exteroceptorii mamelonari şi areolari, declanşate de supt sau de storsul glandei mamare; supt sau de storsul glandei mamare; • contribuie la formarea şi menţinerea secreţiei lactate.contribuie la formarea şi menţinerea secreţiei lactate.

COMPOZIŢIA LAPTELUI UMANCOMPOZIŢIA LAPTELUI UMAN

Secreţia glandei mamare: Secreţia glandei mamare: colostru, colostru, lapte de tranziţie,lapte de tranziţie, lapte matur.lapte matur.

Colostrul:Colostrul: secreţia lactată în primele 5 zile după naştere,secreţia lactată în primele 5 zile după naştere, lichid galben opac, lichid galben opac, mai bogat în proteine şi Ig decât laptele uman matur.mai bogat în proteine şi Ig decât laptele uman matur.

ColostrulColostrul

Proteinele:Proteinele: variază între 27-41 g/l variază între 27-41 g/l diminuă odată cu stabilirea fluxului laptelui. diminuă odată cu stabilirea fluxului laptelui. ImunoglobulineleImunoglobulinele::

iniţial valori foarte mari, care scad în primele zile iniţial valori foarte mari, care scad în primele zile după naştere. după naştere.

90% 90% ddin cantitatea totală de Ig sunt IgAin cantitatea totală de Ig sunt IgA (Ac (Ac antipoliomielitici, anticoli, antistafilococici, antipoliomielitici, anticoli, antistafilococici, anticoxakieanticoxakie)). .

Ac din colostru (rezistenţi la acţiunea fermenţilor Ac din colostru (rezistenţi la acţiunea fermenţilor digestivi) digestivi) ++ Ac secretaţi de intestin distrug Ac secretaţi de intestin distrug germenii patogeni din tractusul digestiv germenii patogeni din tractusul digestiv →→ grad grad crescut de imunitate locală. crescut de imunitate locală.

ColostrulColostrul

Colostru este adaptat la necesităţile noului născut din Colostru este adaptat la necesităţile noului născut din primele zile de viaţă, având cantităţi crescute de:primele zile de viaţă, având cantităţi crescute de: lactoferină, lactoferină, IgA secretorii, IgA secretorii, proteine care leagă vitamina Bproteine care leagă vitamina B1212, ,

zinc, zinc, lipază, alfa-amilază, fosfataze, proteaze şi inhibitorii lipază, alfa-amilază, fosfataze, proteaze şi inhibitorii lor, lor, taurină.taurină.

ColostrulColostrul

Glucidele:Glucidele: cantitate totală de 55-60 g/l, cantitate totală de 55-60 g/l, lactoza lactoza este în proporţie mică (37 g/l), este în proporţie mică (37 g/l), oligozaharideleoligozaharidele (23g/l), favorizează implantarea (23g/l), favorizează implantarea bacilului bifidus în intestinul nou-născutului.bacilului bifidus în intestinul nou-născutului.

ColostrulColostrul

Lipidele totale:Lipidele totale: iniţial 30g/l, în corelaţie cu activitatea redusă a iniţial 30g/l, în corelaţie cu activitatea redusă a lipazelor intestinale ale n.n., lipazelor intestinale ale n.n., nivelul lor creşte ulterior, nivelul lor creşte ulterior, acizii graşi nesaturaţi mai ales cei esenţiali sunt în acizii graşi nesaturaţi mai ales cei esenţiali sunt în cantitate mare şi au rol în dezvoltarea sistemului nervos.cantitate mare şi au rol în dezvoltarea sistemului nervos.

ColostrulColostrul

Sărurile minerale:Sărurile minerale: în cantitate de 3,9g/l,în cantitate de 3,9g/l, nivelul Na, P, Ca, Fe, Zn, Cu mai mare, în concordanţă nivelul Na, P, Ca, Fe, Zn, Cu mai mare, în concordanţă cu cel al proteinelor.cu cel al proteinelor.

Vitaminele A, E, C, BVitaminele A, E, C, B1212 sunt bine reprezentate în sunt bine reprezentate în colostru comparativ cu laptele matur.colostru comparativ cu laptele matur.

Valoarea caloricăValoarea calorică == 58 kcal/100ml. 58 kcal/100ml.


Laptele de tranziţieLaptele de tranziţie

ziua a 6-a şi a 10-a postpartum, deşi modificările ziua a 6-a şi a 10-a postpartum, deşi modificările biochimice şi imunologice continuă până la o lună,biochimice şi imunologice continuă până la o lună, scade conţinutul de proteine, săruri minerale, pH-ul,scade conţinutul de proteine, săruri minerale, pH-ul, creşte nivelul lipidelor şi al lactozei.creşte nivelul lipidelor şi al lactozei.

Laptele uman maturLaptele uman matur

ApăApă - 87%. - 87%.

Proteine totale - Proteine totale - 10g/l: 10g/l: 4g/l cazeina, 4g/l cazeina, 6g/l proteinele din lactoser (lactalbumine şi 6g/l proteinele din lactoser (lactalbumine şi lactoglobuline), lactoglobuline), laptele uman este un lapte de tip albuminos. laptele uman este un lapte de tip albuminos.


Cazeina umană:Cazeina umană: sintetizată de glanda mamară din acizii aminaţi din sintetizată de glanda mamară din acizii aminaţi din sânge sânge trei fracţiuni (alfa, beta şi kappa), trei fracţiuni (alfa, beta şi kappa), kappa - cazeina are rol în colonizarea cu kappa - cazeina are rol în colonizarea cu Bacilus Bacilus BifidusBifidus a intestinului sugarului alimentat natural. a intestinului sugarului alimentat natural.


Proteinele din lactoserProteinele din lactoser:: AlfalactalbuminaAlfalactalbumina - conţine lactosintetaza, enzimă - conţine lactosintetaza, enzimă implicată în sinteza lactozei;implicată în sinteza lactozei; LactoferinaLactoferina glicoproteină capabilă să fixeze reversibil fierul glicoproteină capabilă să fixeze reversibil fierul → → absorbţia Fe din lapte la nivelul intestinului şi absorbţia Fe din lapte la nivelul intestinului şi stomacului. stomacului. chelator de fier chelator de fier → → acţiune bacteriostatică. acţiune bacteriostatică. factor suplimentar de protecţie al intestinului faţă de factor suplimentar de protecţie al intestinului faţă de agenţii patogeni, alături de IgAs, lizozim şi agenţii patogeni, alături de IgAs, lizozim şi Lactobacilus bifidusLactobacilus bifidus. .


Proteinele din lactoser:Proteinele din lactoser: BetalactoglobulinaBetalactoglobulina este absentă este absentă →→ laptele uman este laptele uman este

nealergizant.nealergizant. Albuminele sericeAlbuminele serice →→ rol de liganzi pentru folaţi, vit. rol de liganzi pentru folaţi, vit.

BB1212,, tirozină, zinc.tirozină, zinc. Imunoglobulinele:Imunoglobulinele: IgAs IgAs

aglutinează antigenii de origine alimentară,aglutinează antigenii de origine alimentară, virusurile şivirusurile şi enterotoxinele bacteriilor, blocând enterotoxinele bacteriilor, blocând aderareaaderarea lor lalor la suprafeţele epitelialesuprafeţele epiteliale,,

conţin conţin Ac Ac anti anti E. coli, Shigella, Salmonella, E. coli, Shigella, Salmonella, Klebsiella,Klebsiella, Coxackie, EchoCoxackie, Echo,, virus poliomielitic, virus poliomielitic, virus hepatitic B şivirus hepatitic B şi virus rujeolicvirus rujeolic..

Laptele uman maturLaptele uman maturIg GIg G şi şi Ig MIg M:: în cantităţi mici în lîn cantităţi mici în lapte,apte, nu diferă structural de nu diferă structural de IgIg serice. serice.

Enzimele laptelui uman - Enzimele laptelui uman - rol în:rol în: digestia componentelor laptelui digestia componentelor laptelui apărarea antiinfecţioasă.apărarea antiinfecţioasă.

Lizozimul:Lizozimul:contribuie la liza unor germeni intestinali, contribuie la liza unor germeni intestinali, potenţează formarea anticorpilor.potenţează formarea anticorpilor.

Laptele uman matur - Laptele uman matur - Enzimele laptelui umanEnzimele laptelui uman

LipazeleLipazele au rol în digestia trigliceridelor laptelui uman. au rol în digestia trigliceridelor laptelui uman.

Alfaamilaza:Alfaamilaza:catalizează hidroliza amidonului în maltoză,catalizează hidroliza amidonului în maltoză,compensează deficitul amilazei pancreatice şi compensează deficitul amilazei pancreatice şi intestinale la sugar.intestinale la sugar.

Proteazele şi inhibitorii proteazelorProteazele şi inhibitorii proteazelor::cantitate mai mare comparativ cu laptele de vacă,cantitate mai mare comparativ cu laptele de vacă,catalizează hidroliza proteinelor.catalizează hidroliza proteinelor.


Aminoacizi liberi:Aminoacizi liberi:

taurina - taurina - rol în resorbţia lipidelor şi dezvoltarea rol în resorbţia lipidelor şi dezvoltarea creierului. creierului.

Proteinele laptelui uman sunt absorbite şi utilizate de Proteinele laptelui uman sunt absorbite şi utilizate de către sugar cu un randament optim. către sugar cu un randament optim.

Nici un procedeu fizic sau chimic nu permite obţinerea Nici un procedeu fizic sau chimic nu permite obţinerea unor proteine similare cu cele din laptele uman. unor proteine similare cu cele din laptele uman.



GlucideleGlucidele - - 70 g/l:70 g/l: lactoză (beta lactoză - 60 g/l) - sursă de galactozălactoză (beta lactoză - 60 g/l) - sursă de galactoză

(în compoziţia cerebrozidelor creierului);(în compoziţia cerebrozidelor creierului); oligozaharide (10 g/l) - rol în apărarea antiinfecţioasă oligozaharide (10 g/l) - rol în apărarea antiinfecţioasă nespecifică (favorizează colonizarea intestinului cu nespecifică (favorizează colonizarea intestinului cu Lactobacilus bifidus).Lactobacilus bifidus).


Lactobacilus bifidusLactobacilus bifidus – – roluri: roluri: determinădetermină acidifierea mediului intestinal acidifierea mediului intestinal →→ inhibă inhibă creşterea germenilor patogeni, creşterea germenilor patogeni, antianemic şi antirahitic (favorizează absorbţia de Fe, antianemic şi antirahitic (favorizează absorbţia de Fe, Ca, vit. D şi lipide),Ca, vit. D şi lipide), sinteza vitaminelor B şi K.sinteza vitaminelor B şi K.


Lipidele: Lipidele: 36 - 40 g/l 36 - 40 g/l

acizi graşi (AG) mono şi polinesaturaţiacizi graşi (AG) mono şi polinesaturaţi (acid oleic, (acid oleic, palmitoleic şi palmitoleic şi linoleiclinoleic):):

peste 1/2 din totalul AG din l.u.peste 1/2 din totalul AG din l.u. rol în maturarea SNC în perioada neonatală rol în maturarea SNC în perioada neonatală

trigliceridetrigliceride - raport egal între AG nesaturaţi şi - raport egal între AG nesaturaţi şi saturaţi.saturaţi.


ColesterolulColesterolul şi şi lecitinalecitina: : cantităţi mai mari în l.u. decât în l.v.cantităţi mai mari în l.u. decât în l.v.

Prezenţa Prezenţa lipazeilipazei în laptele uman: în laptele uman: facilitează hidrolizarea lipidelor facilitează hidrolizarea lipidelor favorizează eliberarea de AG rapid utilizabili pentru favorizează eliberarea de AG rapid utilizabili pentru metabolismul energetic.metabolismul energetic.


Sărurile minerale şi oligoelementele:Sărurile minerale şi oligoelementele: conţinut de 4 ori mai scăzut comparativ cu l.v., puţin conţinut de 4 ori mai scăzut comparativ cu l.v., puţin influenţat de aportul alimentar matern, el fiind asigurat influenţat de aportul alimentar matern, el fiind asigurat de depozitele materne. de depozitele materne. Astfel, dacă fosforul şi calciul sunt insuficiente în dieta Astfel, dacă fosforul şi calciul sunt insuficiente în dieta mamei, ele sunt obţinute prin mobilizarea din depozitele mamei, ele sunt obţinute prin mobilizarea din depozitele osoase ale acesteia. osoase ale acesteia.


Sodiu:Sodiu: cantitate cantitate scăzută →scăzută → este evitată suprasolicitarea este evitată suprasolicitarea funcţiei renale. funcţiei renale.

CalciuCalciu de 4 ori mai puţin şi de 4 ori mai puţin şi fosforfosfor de 6-7 ori mai puţin de 6-7 ori mai puţin decât l.v., dar raportul Ca : P = 2 : 1 este favorabil decât l.v., dar raportul Ca : P = 2 : 1 este favorabil pentru buna lor utilizare. pentru buna lor utilizare.

Fierul: Fierul: cantitate de două ori mai mare în l.u., cantitate de două ori mai mare în l.u., absorbţia intestinală şi încorporarea în molecula de absorbţia intestinală şi încorporarea în molecula de Hb sunt net superioare la sugarul alimentat natural. Hb sunt net superioare la sugarul alimentat natural.


Vitaminele:Vitaminele: liposolubile (A, D, E, K) liposolubile (A, D, E, K) hidrosolubile (C, acid folic, complexul vit. B) hidrosolubile (C, acid folic, complexul vit. B)

proporţii variabile, în raport cu aportul alimentar. proporţii variabile, în raport cu aportul alimentar. o dietă echilibrată a mamei asigură aportul adecvat o dietă echilibrată a mamei asigură aportul adecvat al acestor vitamine, cu excepţia al acestor vitamine, cu excepţia vitaminei Dvitaminei D..


Cantitatea de vitamină D din laptele uman nu asigură Cantitatea de vitamină D din laptele uman nu asigură necesităţile sugarului chiar în condiţiile unei expuneri necesităţile sugarului chiar în condiţiile unei expuneri solare corecte, dar este mai mare comparativ cu cea din solare corecte, dar este mai mare comparativ cu cea din laptele de vacă, ceea ce explică incidenţa mai mică a laptele de vacă, ceea ce explică incidenţa mai mică a rahitismului la sugarul alimentat natural. rahitismului la sugarul alimentat natural.

Valoarea energeticăValoarea energetică a l.u. matur a l.u. matur == 65-68 kcal/100ml65-68 kcal/100ml..


Factorii laptelui umanFactorii laptelui uman

1. Factorii de protecţie antiinfecţioasă:1. Factorii de protecţie antiinfecţioasă: imunologici imunologici biologici biologici

asigură protecţia faţă de agenţii infecţioşi din mediul asigură protecţia faţă de agenţii infecţioşi din mediul înconjurător până ce sugarul îşi dezvoltă imunitatea înconjurător până ce sugarul îşi dezvoltă imunitatea proprie.proprie. sugari alimentaţi natural versus sugari alimentaţi sugari alimentaţi natural versus sugari alimentaţi artificial: artificial:

rată scăzută de spitalizare, rată scăzută de spitalizare, incidenţă scăzută a infecţiilor respiratorii, a incidenţă scăzută a infecţiilor respiratorii, a

diareei, a rash-urilor etc.diareei, a rash-urilor etc.

Factorii laptelui umanFactorii laptelui umanFactorii de protecţie antiinfecţioasăFactorii de protecţie antiinfecţioasă

Factorii celulari (macrofage, PMN, Ly B şi T):Factorii celulari (macrofage, PMN, Ly B şi T): rol antiinfecţios la nivelul glandei mamare materne rol antiinfecţios la nivelul glandei mamare materne şi tractului digestiv al sugarului (protejează faţă de şi tractului digestiv al sugarului (protejează faţă de enterocolita ulceronecrotică).enterocolita ulceronecrotică).

Imunoglobulinele Imunoglobulinele – – IgAs:IgAs: rol opsonizant, rol opsonizant, mobilizează şi aglutinează bacteriile, virusurile şi mobilizează şi aglutinează bacteriile, virusurile şi antigenii de origine alimentară, antigenii de origine alimentară, stimulează formarea IgA în Ly mucoasei intestinale stimulează formarea IgA în Ly mucoasei intestinale a sugarului.a sugarului.


LactoferinaLactoferina – – rol bacteriostatic.rol bacteriostatic.

LizozimulLizozimul – – rol antimicrobian în asociere cu rol antimicrobian în asociere cu complementul şi IgAs, cărora le potenţează acţiunea.complementul şi IgAs, cărora le potenţează acţiunea.

LactoperoxidazaLactoperoxidaza – acţiune bactericidă împotriva – acţiune bactericidă împotriva unor germeni ca: unor germeni ca: Pseudomonas, E.coli, Salmonella, Pseudomonas, E.coli, Salmonella, StreptococcusStreptococcus..


MucinaMucina – împiedică aderenţa germenilor şi a – împiedică aderenţa germenilor şi a rotavirusurilor de suprafaţa intestinului. rotavirusurilor de suprafaţa intestinului.

Fracţiunile CFracţiunile C33 şi C şi C44 ale complementului ale complementului – rol în – rol în chemotactismul fagocitelor şi în înglobarea chemotactismul fagocitelor şi în înglobarea intracelulară a particulelor.intracelulară a particulelor.

Factorii bifidogeni (glicoproteine şi oligozaharide)Factorii bifidogeni (glicoproteine şi oligozaharide) - - rol în promovarea creşterii rol în promovarea creşterii Lactobacilus bifidusLactobacilus bifidus în în intestinul sugarului alimentat natural.intestinul sugarului alimentat natural.

Factorii laptelui umanFactorii laptelui uman

2. Factorii modulatori ai creşterii:2. Factorii modulatori ai creşterii:stimulează creşterea glandei mamare,stimulează creşterea glandei mamare,acţionează asupra unor organe ale acţionează asupra unor organe ale

sugarului.sugarului.

Factorul epidermic de creştere (Epidermal GrowthFactorul epidermic de creştere (Epidermal Growth

Factor – EGF) şi factorul de creştere insulin-like Factor – EGF) şi factorul de creştere insulin-like (Insulin–like Growth Factor: IGF-1)(Insulin–like Growth Factor: IGF-1) - rol în - rol în maturarea tractului gastro- intestinal.maturarea tractului gastro- intestinal.

Factorii laptelui uman Factorii laptelui uman Factorii modulatori ai creşteriiFactorii modulatori ai creşterii

Factorul de creştere nervoasăFactorul de creştere nervoasă – esenţial pentru – esenţial pentru dezvoltarea neuronilor simpatici şi a celulelor dezvoltarea neuronilor simpatici şi a celulelor senzoriale.senzoriale.

Factorul de stimulare a limfocitelor BFactorul de stimulare a limfocitelor B – rol în – rol în proliferarea Ly B şi producerea de imunoglobuline.proliferarea Ly B şi producerea de imunoglobuline.

TaurinaTaurina – ameliorează absorbţia lipidelor şi – ameliorează absorbţia lipidelor şi favorizează colonizarea intestinului cu favorizează colonizarea intestinului cu Lactobacilus Lactobacilus bifidusbifidus..


Alte calităţi ale laptelui umanAlte calităţi ale laptelui uman

este întotdeauna proaspăt şi la îndemână (este întotdeauna proaspăt şi la îndemână (imediat imediat accesibilaccesibil);); nunu implică implică pregătiri specialepregătiri speciale (este obligatorie igiena (este obligatorie igiena sânului);sânului); are are temperatura idealătemperatura ideală;; este este asepticaseptic;; nu nu determină determină alergiealergie sau sau intoleranţăintoleranţă;; are o are o distribuţie energetică optimădistribuţie energetică optimă, totalul energetic , totalul energetic fiind furnizat de lipide (55%), glucide (38%) şi proteine fiind furnizat de lipide (55%), glucide (38%) şi proteine (7%).(7%).

EVOLUŢIA SECREŢIEI LACTATEEVOLUŢIA SECREŢIEI LACTATE

““Furia laptelui”Furia laptelui” == t transformarea colostrului în l.u. de ransformarea colostrului în l.u. de tranziţie şi apoi în l.u. matur. tranziţie şi apoi în l.u. matur.

Manifestări clinice:Manifestări clinice: turgescenţa glandelor mamare turgescenţa glandelor mamare ±± durere, hipertermie durere, hipertermie locală,locală, febră, cefalee, tahicardie.febră, cefalee, tahicardie.

Paraclinic:Paraclinic: leucocitoză cu limfocitoză şi eozinofilie. leucocitoză cu limfocitoză şi eozinofilie.


““Psihoza de lactaţie” Psihoza de lactaţie” == modificări ale stării psihice ce potmodificări ale stării psihice ce pot

ajunge până la stări maniaco - depresive.ajunge până la stări maniaco - depresive.

aceste fenomene dispar spontan în majoritatea aceste fenomene dispar spontan în majoritatea cazurilor. cazurilor.

rareori se impune internarea mamelor în spitale de rareori se impune internarea mamelor în spitale de psihiatrie.psihiatrie.


Maximum de intensitate a secreţiei lactate:Maximum de intensitate a secreţiei lactate: între a 15-a zi şi 3 luni după naştere; între a 15-a zi şi 3 luni după naştere; poate dura un an sau mai mult dacă este stimulată prin poate dura un an sau mai mult dacă este stimulată prin supt sau stoarcerea sânului. supt sau stoarcerea sânului.

Compoziţia laptelui uman prezintă variaţii:Compoziţia laptelui uman prezintă variaţii: după etapele lactaţiei, după etapele lactaţiei, după timpul zilei (variaţii diurne/nocturne), după timpul zilei (variaţii diurne/nocturne), de la un sân la altul, de la un sân la altul, la acelaşi sân de-a lungul mesei. la acelaşi sân de-a lungul mesei.


La aceeaşi masă laptele de la sfârşitul prânzului La aceeaşi masă laptele de la sfârşitul prânzului („hindmilk”)(„hindmilk”) este mai bogat în lipide şi proteine decât este mai bogat în lipide şi proteine decât cel de la începutul prânzului cel de la începutul prânzului („foremilk”),(„foremilk”), deci este mai deci este mai săţios şi mai hrănitor.săţios şi mai hrănitor.

Administrarea Administrarea numai numai dede l.u. după l.u. după vârsta devârsta de 6 luni 6 luni nu nu este suficientă calitativ şi cantitativ pentru dezvoltarea este suficientă calitativ şi cantitativ pentru dezvoltarea sugarului.sugarului.

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ SECREŢIA LACTATĂSECREŢIA LACTATĂ

vârsta: vârsta: femei tinerefemei tinere →→ secreţie lactată mai abundentă; secreţie lactată mai abundentă; paritateaparitatea: la : la primipareprimipare secreţia lactată se instalează cu secreţia lactată se instalează cu o întârziere de câteva zile;o întârziere de câteva zile; felul naşteriifelul naşterii: : intervenţiile la naştereintervenţiile la naştere (cezariene, (cezariene, forceps, perineorafii)forceps, perineorafii) prin traumatisme şi regim prin traumatisme şi regim alimentar postoperator constituie factori inhibitori ai alimentar postoperator constituie factori inhibitori ai secreţiei lactate;secreţiei lactate; alimentaţia, repaosul, efortul fizic gradatalimentaţia, repaosul, efortul fizic gradat şi mai ales şi mai ales factorul psihicfactorul psihic contribuie la menţinerea unei secreţii contribuie la menţinerea unei secreţii lactate satisfăcătoare;lactate satisfăcătoare;

SECREŢIA LACTATĂSECREŢIA LACTATĂ

Stimularea secreţiei lactate:Stimularea secreţiei lactate: supt, supt, storsul glandei mamare, storsul glandei mamare, asigurarea confortului psihic al mamei.asigurarea confortului psihic al mamei.

AgalactiaAgalactia: extrem de rară.: extrem de rară.Hipogalactia: Hipogalactia: mai frecventă la primipare, la mai frecventă la primipare, la intelectuale, la femeile care nu respectă repaosul.intelectuale, la femeile care nu respectă repaosul.Scurgerea spontană a secreţiei lactate:Scurgerea spontană a secreţiei lactate: poate fi un poate fi un semn de hipogalactie.semn de hipogalactie.

AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALENATURALE

1. Avantajele pentru copil:1. Avantajele pentru copil:

creştere şi dezvoltare fizică optimăcreştere şi dezvoltare fizică optimă – l.u. are toate – l.u. are toate principiile nutritive necesare, în cantităţi şi proporţii principiile nutritive necesare, în cantităţi şi proporţii ideale pentru nevoile copilului şi o ideale pentru nevoile copilului şi o biodisponibilitate maximă;biodisponibilitate maximă;

legătură afectivă copil - mamălegătură afectivă copil - mamă trainică şi durabilă, trainică şi durabilă, cu consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii cu consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii psihice a copilului.psihice a copilului.


Avantajele pentru copil Avantajele pentru copil morbiditate scăzutămorbiditate scăzută prin: prin:

riscuri incomparabil mai mici de malnutriţie, boli riscuri incomparabil mai mici de malnutriţie, boli diareice acute, parazitoze intestinale, afecţiuni diareice acute, parazitoze intestinale, afecţiuni dentare (carii, malocluzii, parodontoze);dentare (carii, malocluzii, parodontoze); incidenţă cu peste 50% mai redusă a proceselor incidenţă cu peste 50% mai redusă a proceselor maligne în perioada 0-16 ani;maligne în perioada 0-16 ani; patologie respiratorie şi ORL mai rară şi mai puţin patologie respiratorie şi ORL mai rară şi mai puţin gravă;gravă;


Avantajele pentru copil Avantajele pentru copil morbiditate scăzutămorbiditate scăzută prin: prin: astm bronşic şi diverse manifestări alergice mult mai astm bronşic şi diverse manifestări alergice mult mai rare şi cu forme mai uşoare;rare şi cu forme mai uşoare; risc de diabet zaharat şi de moarte subită la sugar de risc de diabet zaharat şi de moarte subită la sugar de 2-3 ori mai mic;2-3 ori mai mic; ITU de 5 ori mai rare în primele 6 luni de viaţă;ITU de 5 ori mai rare în primele 6 luni de viaţă; rol protector faţă de HTA şi ateromatoză.rol protector faţă de HTA şi ateromatoză.


2. Avantajele pentru mamă:2. Avantajele pentru mamă:

afectiv (psiho-emoţional)afectiv (psiho-emoţional): : contactul fizic nemijlocit („skin to skin”) mamă – contactul fizic nemijlocit („skin to skin”) mamă – copil copil →→ reacţii emoţionale pozitive reacţii emoţionale pozitive →→ ↓ ↓ riscul de abuz, riscul de abuz, neglijare sau maltratare a copilului şi neglijare sau maltratare a copilului şi ↓ ↓ riscul stărilor riscul stărilor depresive postpartum;depresive postpartum;


Avantajele pentru mamă Avantajele pentru mamă

contraceptiv contraceptiv → → spaţierea sarcinilor spaţierea sarcinilor →→ efecte benefice efecte benefice asupra sănătăţii reproductive a mamei;asupra sănătăţii reproductive a mamei;

scade riscul cancerului de sân, de ovarscade riscul cancerului de sân, de ovar;;

osteoporozaosteoporoza are o are o incidenţă mai micăincidenţă mai mică dacă alăptarea a dacă alăptarea a durat mai mult de 9 luni.durat mai mult de 9 luni.


3. Avantajele pentru familie:3. Avantajele pentru familie:

sugarul alimentat natural sugarul alimentat natural se dezvoltă armoniosse dezvoltă armonios, , reprezentând astfel un liant afectiv pentru familie;reprezentând astfel un liant afectiv pentru familie;

economiceeconomice – se evită costurile mari, grijile şi – se evită costurile mari, grijile şi pierderea timpului pentru prepararea laptelui, se pierderea timpului pentru prepararea laptelui, se economisesc energia termică, detergenţii etc.economisesc energia termică, detergenţii etc.


Avantajele pentru familieAvantajele pentru familie

mai puţine îmbolnăviri mai puţine îmbolnăviri →→ mai puţine vizite la medic, mai puţine vizite la medic, mai puţine tratamente;mai puţine tratamente;

confort crescutconfort crescut – nu mai sunt necesare deplasări – nu mai sunt necesare deplasări pentru procurare, manevre de pregătire, sterilizare, pentru procurare, manevre de pregătire, sterilizare, riscuri de contaminare, etc.riscuri de contaminare, etc.


INCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN INCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂALIMENTAŢIA NATURALĂ

Regurgitarea:Regurgitarea: apare la sfârşitul mesei, în momentul eructării,apare la sfârşitul mesei, în momentul eructării, nu trebuie confundată cu vărsătura, nu trebuie confundată cu vărsătura, cantitatea de lapte eliminată este mică, fără jet şi nu cantitatea de lapte eliminată este mică, fără jet şi nu influenţează curba ponderală,influenţează curba ponderală, nu apare în timpul somnului,nu apare în timpul somnului, este izolată, tranzitorie, fără simptome concomitente,este izolată, tranzitorie, fără simptome concomitente, se remit spontan în al 2-lea semestru de viaţă.se remit spontan în al 2-lea semestru de viaţă.


Diareea (post)prandială Diareea (post)prandială == diaree motrice, sindrom de diaree motrice, sindrom de colon iritabil al n.n. şi sugarului mic alimentaţi natural.colon iritabil al n.n. şi sugarului mic alimentaţi natural. nu este o gastroenterită;nu este o gastroenterită; emisie de scaune semilichide, galbene, acide, în emisie de scaune semilichide, galbene, acide, în timpul suptului sau imediat după alimentaţiei, adesea timpul suptului sau imediat după alimentaţiei, adesea însoţite de ţipete, agitaţie;însoţite de ţipete, agitaţie; poate determina apariţia eritemului fesier;poate determina apariţia eritemului fesier; curba ponderală se menţine ascendentă;curba ponderală se menţine ascendentă; starea generală este bună.starea generală este bună.


Diareea (post)prandială:Diareea (post)prandială: sursă de nelinişte pentru mamă şi familie sursă de nelinişte pentru mamă şi familie → → consultaţii medicale, tratament antibiotic inutil;consultaţii medicale, tratament antibiotic inutil; alimentaţia naturală nu va fi întreruptă; alimentaţia naturală nu va fi întreruptă; se poate recomanda administrarea de calciu carbonic, se poate recomanda administrarea de calciu carbonic, 0,5 – 1g/zi, înainte de a se administra laptele.0,5 – 1g/zi, înainte de a se administra laptele.


Icterul:Icterul:

formă precoceformă precoce („brest-feeding early onset jaundice”) („brest-feeding early onset jaundice”) -- apare în prima săptămână de viaţă apare în prima săptămână de viaţă

formă cu debut tardivformă cu debut tardiv - începe către sfârşitul primei - începe către sfârşitul primei săptămâni de viaţăsăptămâni de viaţă


Icterul cu debut precoce:Icterul cu debut precoce:

aport aport ↓ ↓ de lapte de lapte →→ inaniţie relativă inaniţie relativă →→ ↑ ↑ bilirubina bilirubina

Prevenirea accentuării icterului fiziologic: Prevenirea accentuării icterului fiziologic: alăptarea la sân, precoce şi frecventă; alăptarea la sân, precoce şi frecventă; suplimentarea temporară a alimentaţiei cu o formulă suplimentarea temporară a alimentaţiei cu o formulă

de lapte.de lapte.


Icterul cu debut tardiv:Icterul cu debut tardiv: a 4-a – a 7-a zi de viaţă, cu maxim în a 3-a săptămână a 4-a – a 7-a zi de viaţă, cu maxim în a 3-a săptămână şi persistenţă până la 10 săptămâni; şi persistenţă până la 10 săptămâni; hiperbilirubinemie neconjugată (BI), hiperbilirubinemie neconjugată (BI), absenţa altor semne de boală. absenţa altor semne de boală. Test diagnostic şi terapeutic: Test diagnostic şi terapeutic: valorile BI valorile BI ↓ ↓ rapid, în câteva zile, dacă se întrerupe rapid, în câteva zile, dacă se întrerupe alimentaţia cu l.u. şi alimentaţia cu l.u. şi ↑↑ la reluarea acesteia. la reluarea acesteia. Se recomandă Se recomandă continuarea alimentaţiei naturalecontinuarea alimentaţiei naturale ±± fenobarbitalfenobarbital câteva zile.câteva zile.


Hipogalactia maternă:Hipogalactia maternă: rareori rareori primarăprimară, , frecvent frecvent secundarăsecundară, legată de starea fizică, psihică, de , legată de starea fizică, psihică, de dieta mamei şi de o tehnică alimentară deficitară.dieta mamei şi de o tehnică alimentară deficitară.

Copilul nu creşte în greutate, este agitat (înfometat), are Copilul nu creşte în greutate, este agitat (înfometat), are scaune rare şi închise la culoare, apoi devine somnolent scaune rare şi închise la culoare, apoi devine somnolent şi prezintă semne de deshidratare. şi prezintă semne de deshidratare.


Mastita şi abcesul sânului:Mastita şi abcesul sânului: consecinţa consecinţa stazei lactatestazei lactate şi a şi a ragadelor mamareragadelor mamare, , apărute ca urmare a suptului inadecvat.apărute ca urmare a suptului inadecvat.

OBSTACOLE ÎN ALIMENTAŢIA OBSTACOLE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂNATURALĂ

Din partea copilului:Din partea copilului: malformaţii ale cavităţii bucalemalformaţii ale cavităţii bucale (buza de iepure, gura (buza de iepure, gura de lup, retrognatismul);de lup, retrognatismul); infecţiiinfecţii (rinite, otite, pneumopatii); (rinite, otite, pneumopatii); boli neurologiceboli neurologice (hemoragii meningocerebrale, (hemoragii meningocerebrale, meningite, encefalite);meningite, encefalite);


Din partea copilului:Din partea copilului: prematuritate;prematuritate; boala hemolitică a nou-născutului;boala hemolitică a nou-născutului; ictere;ictere; vărsături.vărsături.


Din partea mamei:Din partea mamei: furia laptelui;furia laptelui; hipogalactia temporară a primiparelor;hipogalactia temporară a primiparelor; mameloane ombilicate;mameloane ombilicate; ragade mamelonare;ragade mamelonare; limfangite, mastite;limfangite, mastite;

Contraindicaţii permanenteContraindicaţii permanente

Cauze materne:Cauze materne: maladii viscerale evolutive grave:maladii viscerale evolutive grave: TBC, hepatită, TBC, hepatită, SIDA, malarie, septicemii, neoplazii/tratament cu SIDA, malarie, septicemii, neoplazii/tratament cu citostatice, insuficienţă cardiacă, insuficienţă renală;citostatice, insuficienţă cardiacă, insuficienţă renală; boli neuropshice:boli neuropshice: tulburări psihice grave/psihoza de tulburări psihice grave/psihoza de lactaţie, scleroza în plăci, epilepsie/tratament cu lactaţie, scleroza în plăci, epilepsie/tratament cu anticonvulsivante;anticonvulsivante; alte situaţii/boli: alte situaţii/boli: diabet zaharat, o nouă sarcină cu diabet zaharat, o nouă sarcină cu vârsta vârsta >> 20 săptamâni. 20 săptamâni.

Contraindicaţii permanenteContraindicaţii permanente

Cauze legate de copilCauze legate de copil (rare, unele chiar excepţionale): (rare, unele chiar excepţionale): galactozemie congenitală;galactozemie congenitală; intoleranţă ereditară/primară la lactoză;intoleranţă ereditară/primară la lactoză; fenilcetonurie.fenilcetonurie.

Suplimentări necesare în alimentaţia naturalăSuplimentări necesare în alimentaţia naturală

La copil:La copil: Vitamina DVitamina D (profilaxia rahitismului) (profilaxia rahitismului) Fier Fier (preparate orale)(preparate orale):: sugarii născuţi la termen:sugarii născuţi la termen: 1 - 2 mg Fe elemental/kgcorp/zi de la vârsta de 5 - 6 1 - 2 mg Fe elemental/kgcorp/zi de la vârsta de 5 - 6 luni, timp de 3 luni. luni, timp de 3 luni. prematurii:prematurii: 2 – 2,5 mg Fe elemental/kgcorp/zi, de la 1 ½ - 3 luni 2 – 2,5 mg Fe elemental/kgcorp/zi, de la 1 ½ - 3 luni până la vârsta de 1 an.până la vârsta de 1 an.

Administrarea injectabilă a fierului este contraindicată.Administrarea injectabilă a fierului este contraindicată.


La copil:La copil:

În general, în alimentaţia naturală, În general, în alimentaţia naturală, nu este necesar un nu este necesar un aport hidric suplimentaraport hidric suplimentar (apă/ceai, suc de fructe, etc.), (apă/ceai, suc de fructe, etc.), mai ales la nou născut şi sugarul mic. mai ales la nou născut şi sugarul mic.

Sugarul născut la termen, sănătos, cu o curbă ponderală Sugarul născut la termen, sănătos, cu o curbă ponderală constant ascendentă nu are nevoie de nimic altceva constant ascendentă nu are nevoie de nimic altceva decât de lapte uman.decât de lapte uman.


La mamă - La mamă - pentru lactaţie: pentru lactaţie: aport aport caloric suplimentarcaloric suplimentar,, evitarea evitarea consumului de consumului de alcoolalcool, , evitarea evitarea alimentelor puternic mirositoarealimentelor puternic mirositoare (ceapă, (ceapă, usturoi, condimente) şi a celor usturoi, condimente) şi a celor bogate în celulozăbogate în celuloză (mazăre, fasole, varză) care pot da diaree la copil,(mazăre, fasole, varză) care pot da diaree la copil, evitarea evitarea conservelor.conservelor.


Mamele vegetariene:Mamele vegetariene: vor consuma vor consuma laptelapte zilnic zilnic vor suplimenta dieta cu vor suplimenta dieta cu vitamina Bvitamina B1212 care se găseşte care se găseşte aproape exclusiv în produsele animale.aproape exclusiv în produsele animale.

ÎNŢĂRCAREAÎNŢĂRCAREA

Se va face Se va face cât mai târziu posibilcât mai târziu posibil. .

Sunt considerabile avantajele oferirii fie şi a unor Sunt considerabile avantajele oferirii fie şi a unor cantităţi mici de l.u. până la vârsta de 1an, 1 ½ , chiar 2 cantităţi mici de l.u. până la vârsta de 1an, 1 ½ , chiar 2 ani.ani.

ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ

ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ

Definiţie:Definiţie: Alimentaţia artificială este alimentaţia Alimentaţia artificială este alimentaţia copilului în copilului în primele 4 luni de viaţă cu un alt lapte decât primele 4 luni de viaţă cu un alt lapte decât laptele umanlaptele uman..

Se recomandă utilizarea preparatelor industriale din Se recomandă utilizarea preparatelor industriale din lapte de vacă lapte de vacă (l.v.) (l.v.) deoarece prin prelucrare acestea tind deoarece prin prelucrare acestea tind să fie cât mai apropiate de să fie cât mai apropiate de l.l.u. u. Se va recurge la administrarea lSe va recurge la administrarea l..vv.. doar atunci când doar atunci când este absolut imposibilă folosirea formulelor de lapte.este absolut imposibilă folosirea formulelor de lapte.

Compoziţia laptelui de vacăCompoziţia laptelui de vacă

Proteinele:Proteinele: 32 - 34 g/l 32 - 34 g/l cazeinacazeina - 28 g (l.v. este un lapte de tip cazeinos) - 28 g (l.v. este un lapte de tip cazeinos) proteinele din lactoser (lactalbumina şi proteinele din lactoser (lactalbumina şi

lactoglobuluina):lactoglobuluina): 4-6 g. 4-6 g.

β-lactoglobulinaβ-lactoglobulina este puternic este puternic antigenică/alergizantăantigenică/alergizantă..

CazeinaCazeina l.v. precipită în stomacul sugarului în cheaguri l.v. precipită în stomacul sugarului în cheaguri mari, greu digerabile mari, greu digerabile →→ intervale mai mari de timp între intervale mai mari de timp între prânzuri. prânzuri.


Glucidele:Glucidele: 48-50 g/l (versus 68-70 g/l în l.u.) 48-50 g/l (versus 68-70 g/l în l.u.)

reprezentate reprezentate exclusivexclusiv de de lactozălactoză →→ aport mic de aport mic de galactoză galactoză → → mielinizare mai lentă a SNC.mielinizare mai lentă a SNC.

oligozaharidele lipsescoligozaharidele lipsesc →→ absenţa colonizării absenţa colonizării intestinului sugarului alimentat artificial cu bacil intestinului sugarului alimentat artificial cu bacil bifidus.bifidus.


Lipidele:Lipidele: 36 g/l 36 g/l

saturatesaturate, maldigeste, deficitare în acizi graşi esenţiali, , maldigeste, deficitare în acizi graşi esenţiali,

cantitate de 5 ori mai mică de cantitate de 5 ori mai mică de acid linoleicacid linoleic, ,

colesterolcolesterol în cantitate mai mică decât în l.u. în cantitate mai mică decât în l.u.


Sărurile minerale:Sărurile minerale: cantitate de 4 ori mai mare decât în l.u. cantitate de 4 ori mai mare decât în l.u.

alături de conţinutul proteic ridicat alături de conţinutul proteic ridicat →→ metaboliţi şi metaboliţi şi osmolaritate osmolaritate ↑↑↑↑ →→ ↑ ↑ nevoile de apă ale sugarului.nevoile de apă ale sugarului.

fosfaţi şi citraţi în cantitate fosfaţi şi citraţi în cantitate ↑↑ →→ ↑↑ pH-ul gastric pH-ul gastric →→ împiedică absorbţia şi favorizează eliminarea Ca. împiedică absorbţia şi favorizează eliminarea Ca.

Compoziţia laptelui de vacă Compoziţia laptelui de vacă Sărurile mineraleSărurile minerale

RRaportul Ca/P aportul Ca/P ~~ 1: 1: inadecvat pentru absorbţie, inadecvat pentru absorbţie, rahitigen, rahitigen, putrefactiv (flora intestinală - E. coli) putrefactiv (flora intestinală - E. coli) efort hepatic şi renal efort hepatic şi renal ↑↑ pentru eliminarea metaboliţilor. pentru eliminarea metaboliţilor.


Fierul:Fierul: carenţa de Fe a l.v. carenţa de Fe a l.v. şi şi absorbţia sa deficitară explică absorbţia sa deficitară explică frecvenţa anemiilor feriprive la sugarii alimentaţi cu frecvenţa anemiilor feriprive la sugarii alimentaţi cu lapte de vacă.lapte de vacă.

Vitaminele:Vitaminele: cantităţi mai reduse decât în laptele uman, cantităţi mai reduse decât în laptele uman, prin fierberea laptelui o bună parte din ele se distrug.prin fierberea laptelui o bună parte din ele se distrug.

Dezavantajele administrării laptelui de vacăDezavantajele administrării laptelui de vacă

deficienţa de fierdeficienţa de fier, prin aport/absorbţie scăzute , prin aport/absorbţie scăzute ++ pierderi intestinale (hemoragii oculte) datorate pierderi intestinale (hemoragii oculte) datorate alergenicităţii laptelui de vacă;alergenicităţii laptelui de vacă;

deficienţe nutriţionaledeficienţe nutriţionale diverse (rahitism, ş.a.); diverse (rahitism, ş.a.);

deshidratareadeshidratarea, prin încărcare renală crescută;, prin încărcare renală crescută;

riscul crescut de a face riscul crescut de a face alergiealergie..

ALERGIA LA PROTEINELE LAPTELUI ALERGIA LA PROTEINELE LAPTELUI DE VACĂDE VACĂ

Definiţie:Definiţie: APLV APLV == Reacţie de hipersensibilitateReacţie de hipersensibilitate generată de oricare dintre componentele proteice ale l.v. generată de oricare dintre componentele proteice ale l.v. (cel mai probabil de (cel mai probabil de betalactoglobulinăbetalactoglobulină).).

Reacţia alergică:Reacţia alergică: imediată - imediată - mediată prin mediată prin IgEIgE,, întârziatăîntârziată - mediată - mediată celularcelular..


Manifestări clinice:Manifestări clinice: pielepiele ( (eczema sugaruluieczema sugarului, prima manifestare alergică), , prima manifestare alergică), aparat digestivaparat digestiv ( (vărsături, diaree, colici, creştere vărsături, diaree, colici, creştere nesatisfăcătoare, RGE, constipaţie cronicănesatisfăcătoare, RGE, constipaţie cronică), ), aparat respiratoraparat respirator ( (wheezing recurentwheezing recurent). ).

Sugestivă:Sugestivă: anemia carenţială feriprivă anemia carenţială feriprivă (hemoragiile (hemoragiile digestive oculte).digestive oculte).


Cel mai important Cel mai important test de diagnostictest de diagnostic utilizat în practică utilizat în practică este cel este cel terapeuticterapeutic (la sugar investigaţiile alergologice se (la sugar investigaţiile alergologice se realizează cu dificultate):realizează cu dificultate): scoaterea din alimentaţie a l.v. şi a derivaţilor lui scoaterea din alimentaţie a l.v. şi a derivaţilor lui →→ ameliorarea simptomatologiei.ameliorarea simptomatologiei.

Tratamentul Tratamentul medicamentos nu este necesarmedicamentos nu este necesar. .

Este suficientă înlocuirea l.v. cu o Este suficientă înlocuirea l.v. cu o formulă de lapte formulă de lapte hipoalergenică. hipoalergenică.

Date post:	14-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	ana-maria-simirea
View:	31 times
Download:	2 times

CURS 6 STUD MG 5 -iași

Documents