+ All Categories
Home > Documents > Curs Tiic Stud

Curs Tiic Stud

Date post: 06-Mar-2016
Category:
Upload: cami-lush
View: 56 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
curs

of 40

Transcript
  • Tehnici si instrumente ale ingineriei calitatii

    Masterat

    Principalele subiecte ale disciplinei

    Concepte de baz ale managementului calitii

    Metode, tehnici i instrumente pentru mbuntirea calitii

    Tehnici i instrumente clasice prima generatie- utilizate n managementul calitii

    Diagrama Pareto Diagrama cauz-efect Stratificarea Fia de verificare Histogramele Diagrama de corelaie Diagrama de control

    Brainstorming

    Tehnici i instrumente moderne - a doua generatie - utilizate n managementul calitii

    Diagrama de relaii Diagrama matriceal Diagrama afinitilor Diagrama n arbore Diagrama sgeat Diagrama programului procesului de decizie Prezentarea n tabel

    Calitatea si Planurile de experiente Taguchi.

    Metoda 6 sigma

    Bibliografie

    Crian, L., Popescu, S., .a., Tehnici i metode ale Managementului Calitii, Ed. Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 1999 Olaru, M.,.a.,Tehnici i instrumente utilizate n managementul calitii, Editura Economic, Bucureti, 2000. Raboca Horia Mihai, Managementul calitii , 2012.

    - Site-uri internet - Curs predat la ore

  • Calitatea

    Calitatea este un concept care se utilizeaz n toate domeniile vieii economice i sociale, ns care

    prezint caracter subiectiv .

    Termenul de calitate provine din cuvntul latinesc qualitas, care la rndul su deriv din cuvntul

    qualis, care are semnificaia fel de a fi.

    Conform terminologiei ISO 9000: 2000, prin calitate se nelege ansamblul de proprieti i

    caracteristici ale unui bun sau serviciu care i confer acestuia aptitudinea de a satisface

    necesitile exprimate sau implicite

    "Prin calitate nu trebuie s se neleag cel mai bun bun/serviciu n sens absolut, ci cel mai bun

    bun/serviciu n condiiile impuse de ctre client, condiii izvorte din modul de utilizare i preul de

    vnzare (Ilies, 2003, pp. 13);

    Juran, J. M. definete calitatea ca fiind aptitudinea de a satisface necesitile sau msura n care

    produsul servete cu succes ateptrile consumatorilor

    Dicionarul Enciclopedic al Limbii Romne , 2000

    Calitatea este o categorie filosofic . un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri..

    3) Definirea calitii bazat pe utilizator sau consumator.

    Adepii acestei viziuni consider c definirea calitii trebuie legat mai mult de modul de

    conformare a produsului fa de cerinele i specificaiile consumatorilor i nu raportat la

    standardele sau specificaiile impuse de fabricant.

    2) Definirea calitii bazat pe produs.

    Aceast viziune definete calitatea n funcie de modul n care diferitele caracteristici sau atribute

    ale produsului ating un anumit standard de cerine sau specificaii impuse.

    n felul acesta calitatea este exprimat, cuantificat i msurat prin intermediul standardelor i

    specificaiilor pe care orice produs trebuie s le aib din punct de vedere al caracteristicilor i

    atribuiilor sale.

    Evolutia conceptului calitate

    1.Economia de productie

    1900 - 1920 - calitatea a evaluat sub forma unui element integrat n cadrul produciei

    manufacturiere;

    (1900 /SUA)/1920-1950. Europa , productie mare, era de lucru

    - Problema principala: productie cat mai mare si cat mai ieftin posibil

    - Profitul este un scop

    - Controlul calitii se bazeaz pe inspecii (inspecia calitii);

    - Epoca economiei de productie si de organizare stiintifica a muncii (OST).

    1941 - 1960 - apare controlul statistic al calitii

    SUA-Bell System introduce notiuni de inspectie si de control calitate

    2.Economia de piata

    1950-1990 Multi producatori, productie mare.

    - Capacitatea de productie superioara capacitatii de cumparare

  • - Nu este suficient ca pretul produsului sa fie mic pentru a vinde produsul

    - Economia de piata

    - Concurenta a crescut mult.

    - Problema principala: desfacerea (nu productia)

    1961 - 1980 - pe scal larg controlul statistic al calitii, apare i ncepe s se aplice conceptul,

    principiile legate de asigurarea calitii;

    3.Calitatea: factor concurential

    Dupa 1990

    - Progresul stiintei, a metodelor de productie Cresterea calitatii intrinseci a produselor

    - Calitatea: factorul care face diferenta intre produse si intre producatori

    - Producatorii cauta noi piete de consum,

    - Consumatorii devin mai educati si informati este

    - Calitatea factor concurential

    - Problema principala: a produce de calitate cat mai buna

    - 1981 - prezent - apare, se dezvolt i se implementeaz att managementul calitii ct i

    managementul calitii totale (TQM).

    - Problema principala:

    - Calitatea si Pietele de consum

    - Calitatea: Factor Concurential/de Competitivitate

    Realizarea unei calitati bune a produselor permite vanzarea lor.

    Nivelul tehnic ridicat asigura competitivitatea.

    Competitivitatea este capacitatea unui produs de a se impune pe piata.

    In conceptia clasica aprecierea competitivitatii se facea in functie de pret si calitate.

    Un pret scazut si o calitate inalta facea ca produsul sa fie competitiv

    Variatia vanzarilor in functie de calita

    Relatia cerere-pret este si ea functie de calitate

  • 1. Factorii tehnici sunt exprimati prin caracteristicile tehnice ale produsului, deci prin calitate.

    Adaptarea caracteristicilor tehnice la necesitatile pietei depinde de capacitatea si viteza de inovare a

    intreprinderii, de gradul ei de specializare.

    2. Factorii financiari sunt exprimati in special prin pret si modalitati de plata. Pretul depinde, la

    randul lui, de seria de fabricatie, flexibilitatea productiei, productivitate, consum de resurse,

    fluctuatii valutare,

    Aceste doua tipuri de factori corespund, in general, modelului clasic de competitivitate (calitate si

    pret). In plus, intervin insa alti doi factori.

    3. Factorii de suport, exprimati prin service-ul oferit, instructiunile de utilizare elaborate, piesele de

    schimb disponibile etc.

    4. Factorii comerciali exprimati, in principal, prin promptitudinea livrarii produsului, termenul de

    livrare, modul de distributie, canalele de distributie, locul de achizitie.

    Efectul cresterii calitatii: PROFIT

    Este vital sa existe calitate inalta pentru a deveni o firma competitiva.

    Doar firmele competitive, care vand mai bine sunt firme de succes

    Calitatea: concepetie, produs, productie

    Calitatea unui produs este rezultatul unui mare numr de activiti si servicii, care se desfoar n

    diferite compartimente tehnice. Aceste activiti hotrtoare pentru calitate, se pot grupa n

    urmtoarele domenii tehnice distincte:

    C - activiti de concepie-proiectare

    F - activiti de fabricaie;

    U - activiti de utilizare.

    Bucla calitii (Quality loop) ISO 8402/1995)

    F

    C

    U

  • Bucla calitii, concept

    largit

    Triunghiul calitatii

    CALITATEA mai nti se proiecteaz, apoi

    se execut i ulterior se manifest la

    beneficiar

    Evolutia in timp a conceptului calitate

  • Controlul calitatii isi propune sa determine daca produsele indeplinesc cerintele de calitate

    impuse. La baza: inspeciei calitii si controlului calitii

    - inspectia: actiunile de supraveghere intreprinse in scopul identificarii produselor cu defecte.

    - controlului calitii reprezinta ansamblul procedeelor si activitatilor cu caracter operational,

    utilizate si efectuate in scopul satisfacerii cerintelor referitoare la calitate , ISO 8402;

    Asigurarea calitatii isi propune sa previna aparitia noncalitatii prin adoptarea unor masuri

    corespunzatoare, care sa confere increderea ca un produs sau un serviciu va satisface cerintele

    de calitate.; Nou: instruirea personalului, mbuntirea continu a calitii,

    garantarea calitii

    Managementul calitatii totale este un sistem modern de conducere care isi propune

    stapanirea calitatii prin antrenarea intregului personal in actiunea de realizare a calitatii si

    extinderea notiunii de calitate la intreaga activitate a unei organizatii./ISO 9000-2000

    Managementul calitatii totale (TQM)

    Succesiunea principalelor modaliti de organizare a calitii n organizaie

    Managementul calitatii

    Sistemul de management al calitii, J. Juran definete acest concept prin intermediul funciilor

    deinute de el (trilogia calitii):

    (1) planificarea calitii;

    (2) inerea sub control a calitii;

    (3) mbuntirea continu a calitii.

    n fapt, funciile de baz ale managementului calitii sunt n acest caz: planificarea, verificarea

    (asigurarea calitii n sens restrns) i inerea sub control a calitii.

    Calitatea face parte din managementul si strategia unitatii

    Sistemului de management al calitii, componenta a managementului, anumii autori definesc

    acest sistem ca fiind un

  • ansamblu de activiti

    avnd drept scop realizarea unor obiective,

    prin utilizarea optim a resurselor.

    Acest ansamblu cuprinde activiti

    planificarea calitii,

    controlul calitii,

    asigurarea calitii,

    imbuntirea calitii" mbuntirea calitii se realizeaz prin aciuni ntreprinse n

    ntreaga organizaie, cu toate c managementul calitii devine responsabilitatea tuturor

    nivelurilor de management din cadrul organizaiei.

    Roata lui Deming sau ciclul universal de imbunatatire a calitatii PDCA

    Pentru ca imbunatatirea calitatii n-a fost luata mult timp in considerare decat in faza de

    realizare a produsului utilizarea instrumentelor traditionale s-a dezvoltat in principal in

    domeniul industrial.

    Roata lui Deming este considerata (in Occident ca si in Japonia) ca fiind metoda

    universala, ciclul de baza al oricarei actiuni de imbunatatire a calitatii, fie ea si rezolvarea

    unei probleme.

    Este vorba de un principiu sub forma de bucla, recursiv.

    Cele patru faze ale ciclului PDCA /Plan, Do, Check, Action =

    Planificare,

    Realizare,

    Verificare

    Actiune

    Managementul calitii totale (TQM)

    Cuprinde n sfera sa de activitate toate etapele anterioare micrii calitii i anume:

    inspecia calitii, controlul calitii, asigurarea i managementul calitii.

    n esen, managementul calitii totale const ntr-o filosofie centrat pe crearea unei culturi

    organizaionale bazat pe calitate (crearea unei culturi a calitii).

    Managementul calitii totale - un mod de conducere a unei organizaii, centrat pe calitate i

    bazat pe participarea tuturor membrilor si, care tinde spre eficien pe termen lung, obinut

    prin satisfacerea clienilor i incluznd realizarea de beneficii att pentru membrii organizaiei, ct

    i pentru societate (Mattana,1991);

    - Concentrarea pe nevoile clienilor i satisfacerea lor

  • Folosirea metodelor, tehnicilor i instrumentelor de calitate in inginerie

    Folosirea tehnicilor i instrumentelor de calitate are ca scop realizarea aspectelor care privesc

    calitatea i obinerea primelor succese.

    Organizaia trebuie s aleag instrumentele corespunztoare n acest sens. Proiectele sunt cel

    mai bine realizate prin intermediul echipelor. Echipele trebuie s nceap cu analiza muncii care

    trebuie desfurat, a proceselor i metodelor care exist i a rezultatelor obinute de acestea.

    Procesele de analiz scot n eviden aspectele care trebuie mbuntite i furnizeaz lista

    iniial pentru programul de mbuntire.

    Este important ca echipele s fie susinute printr-o pregtire a membrilor ei n cunoaterea

    instrumentelor necesare pentru rezolvarea problemelor i luarea deciziilor.

    Factorii principali care afecteaz calitatea productiei

    In productie principalele cauze posibile care ar genera probleme de calitate (defecte) au fost

    grupate (Sistemul de productie Toyota) in cei 5M

    materialele, mana de lucru, masinile, masurarea si metodele

    Acestea ar cuprinde:

    materiile prime, resursele materiale;

    mainile, utilajele, echipamentele de lucru;

    metodele, procedeele de lucru;

    muncitorul, resursele umane;

    msurarea, metodele i mijloacele de msurare;

    Au mai fost apreciati ca importanti jnca 3 factori, a rezultat cei 8M

    mediul; natura

    managementul /puterea banului

    mentenanta

  • Folosirea instrumentelor, tehnicilor, metodelor de calitate

    Folosirea instrumentelor, tehnicilor, metodelor sau a practicilor de succes din

    domeniul calitatii are ca scop realizarea aspectelor care privesc calitatea i obinerea de

    succese in calitate in organizatie.

    Organizaia trebuie s aleag instrumentele, tehnicile sau metodele corespunztoare

    pentru a rezolva probleme de calitate sau a imbunatati mereu calitatea. Proiectele

    organizatiei se realizeaza cel mai bine prin intermediul echipelor. Echipele trebuie s

    nceap cu analiza muncii care trebuie desfurat, a instrumentelor, tehnicilor sau

    metodelor care exist si care se pot aplica i a rezultatelor obinute folosind aceste mijloace.

    Procesele de analiz scot n eviden aspectele care trebuie mbuntite i

    furnizeaz lista iniial pentru programul de mbuntire.

    Este important ca echipele s fie susinute printr-o pregtire a membrilor ei n

    cunoaterea mijloacelor necesare pentru rezolvarea problemelor de calitate i luarea

    deciziilor.

    Identificarea i soluionarea unei probleme

    ETAPE/PASI

    identificareaproblemei stabilirea obiectivului de mbuntire

    analizarea cauzelor

    formularea propunerilor de mbuntire

    aplicarea planului de mbuntire

    evaluarea rezultatelor mbuntirii

    asigurarea c problema nu se va mai repeta

    Folosirea instrumentelor, tehnicilor, metodelor calitatii

    Alegerea celor mai potrivite tehnici i instrumente de mbuntire a calitii i utilizarea lor

    ct mai eficient este responsabilitatea managementului de vrf, constituind o component a

    procesului decizional din cadrul instituiei

    inerea sub control a calitii se realizeaz i prin utilizarea tehnicilor statistice

    n funcie de dificultatea aplicrii lor: tehnici elementare, intermediare, avansate

    Instrumente, tehnici si metode Calitate

    Ce este un instrument de calitate?

    Instrumentul calitatii, in sensul strict al notiunii, aflat la baza baza piramidei sistemului de

    mijloace de imbunatatire a calitatii, este un mijloc sau un instrument conceput pentru a

    rezolva in mod eficient o problema concreta de calitate, dupa o metoda bine definita.

    Relativ autonom, instrumentul permite gasirea si realizarea activitatilor care conduc la

    imbunatatirea calitatii, n scopul de a maximiza beneficiile.

    - Imbunatesc pozitia concurentiala (prin calitate) punand accent pe satisfactia clientului

    extern, a angajatilor si a patronatului (beneficii)

    - Folosite izolat nu duc la rezultate bune pe termen lung

    Exemple de instrumente utilizate in ingineria calitatii:

    brainstorming, grafice de control, analiza Pareto, histograme, diagrama cauza - efect.

  • Ce este o tehnica folosita in ingineria calitatii?

    Tehnica folosita in calitate este un ansamblu de procedee ordonate sistematic si

    utilizate intr-un context specific pentru a atinge un obiectiv bine determinat.

    Tehnicile de calitate se aplica pe domenii mai largi decat instrumentele si sunt in general

    constituite din mai multe instrumente pe care le folosesc dupa anumite reguli.

    Exemple de tehnici folosite in ingineria calitatii : tehnica functiei calitate, tehnica AMDEC,

    auditul calitatii, tehnica obiectivelor, tehnica celor 6 palarii care gandesc

    Ce este o metoda de calitate?

    Metoda (uneori numita "abordare") este un set de proceduri raionale, reguli i principii

    folosite pentru a obine un rezultat ntr-un context specific.

    Spre deosebire de tehnica, metoda nu necesit neaprat o punere n aplicare a unui

    algoritm riguros.

    In acelasi timp, metoda ar putea sa cuprinda un set de tehnici si instrumente pe care le-ar

    folosi dupa anumire reguli.

    Exemple de metode folosite in ingineria calitatii : metoda 6 sigma, metoda planificarii

    experimentelor, metoda Hoshin.

    Tipul de organizatie

    Majoritatea mijloacelor folosite la imbunatatirea calitatii se pot aplica in organizatii diferite:

    Intreprindere producatoare

    Intreprindere/organizatie furnizoare de servicii

    Intreprindere/organizatie care practica comertul

    Mijloc folosit la implementarea managementului calitatii intreprinderea este la nivelul de

    baza privitor la folosirea instrumentelor calitatii

    Mijloc folosit pentru urmarirea calitatii (pastrarea nivelului atins)

    Mijloc de optimizare a calitatii

    Mijloacele calitatii sunt la fel de importante si de utile in toate cele trei niveluri.

    Tehnicile si instrumentele clasice

    ale managementului calitii au fost preluate, n cea mai mare parte, din statistic, fiind

    utilizate pentru:

    ordonarea i sintetizarea datele referitoare la calitate

    luarea deciziilor referitoare la calitatea loturilor de mrfuri, pe baza analizei

    eantionului prelevat

    controlul bunei funcionri a unui proces, n scopul asigurrii capacitii acestuia de a

    obine n mod constant nivelul de calitate solicitat

  • Ishikawa propunea utilizarea tehnicilor statistice pentru inerea sub control a calitii, pe

    care le-a grupat, n funcie de dificultatea aplicrii lor n:

    - tehnici elementare

    - tehnici intermediare

    - tehnici avansate

    In opinia lui, urmatoarele apte tehnici statistice elementare trebuie considerate tehnici de

    baz ale calitatii:

    diagrama Pareto,

    diagrama cauz-efect,

    stratificarea,

    fia de verificare,

    histogramele,

    diagrama de corelaie

    diagrama de control

    n anii 80, aceste tehnici erau utilizate pe scara larg, pentru rezolvarea problemelor

    companiilor japoneze, n cadrul cercurilor calitii.

    Tehnici i instrumente clasice utilizate n managementul calitii cele apte instrumente

    clasice

    1. Histograma

    2. Diagrama cauz-efect

    3. Diagrama Pareto

    4. Fisa de verificare

    5. Diagrama de corelare

    6. Graficul de control

    7. Stratificarea datelor

    - Brainstorming , complementar

  • Cele 7 instrumente, denumire sub care sunt cunoscute n practica organizaiilor, se constituie

    ntr-o metod elementar de cunoatere i analiz a cauzelor care determin variaia caracteristicilor

    unui produs, proces, eveniment etc., influennd negativ calitatea acestora. Odat cunoscute,

    cauzele pot fi corectate n sensul dorit, pe baza soluiilor stabilite prin folosirea unor metode

    adecvate.

    - n practica curent numrul acestora este mult mai mare

    O alta clasificare a instrumentelor calitatii

    Tehnici si instrumente pentru date numerice

    permit ordonarea i prezentarea unui ansamblu de date referitoare la calitate, ntr-o manier

    sintetic, uor de perceput

    aparinnd statisticii descriptive: diferite tipuri de

    fie,

    tabele,

    reprezentri grafice

    tehnicile de control statistic al calitii prin eantionare

    diagrama de control

    Tehnici si instrumente pentru date nenumerice

    brainstorming

    benchmarking

    diagrama Ishikawa

    diagrama procesului

    matricea compatibilitii etc

    Instrumente clasice si imbunatatire a calitatii

    Instrumentele din prima generaie (cu cteva excepii) sunt folosite pentru rezolvarea

    problemelor de calitate atunci cnd se dispune de date certe, plecand de la fapte vizibile sau

    masurabile, datele fiind exprimate numeric (exceptie Brainstorming)

    Tehnici si instrumente pentru date numerice

    Tehnicile i instrumentele clasice sunt preluate, preponderent din statistic, i utilizate

    pentru:

    ordonarea si sintetizarea datelor i informaiilor n domeniul calitii

    (fie, tabele, diagrame/grafice);

    fundamentarea i luarea deciziilor referitoare la calitatea loturilor de mrfuri, pe baza

    analizei eantionului prelevat

    (eantionarea);

    controlul bunei funcionri a unui proces (supervizarea procesului), n scopul asigurrii

    capacitii acestuia de a obine n mod constant nivelul de calitate solicitat

    (diagrama de control).

    Instrumente clasice si ciclul de imbunatatire a calitatii

    Roata lui Deming sau ciclul universal de imbunatatire a calitatii PDCA

    William Edwards Deming 1900 1993, inginer american

    Cele patru faze ale ciclului PDCA -Planificare, Realizare, Verificare si Actiune permit

    pozitionarea utilizarii instrumentelor clasice sunt instrumente de imbunatatire a calitatii

  • Planificare:

    - Analiza faptelor prin fisa de urmarire, fisa de inspectie, histograma, diagrama Pareto,

    diagrama de corelatie.

    - Analiza cauzelor prin diagrama lui Ishikawa.

    Realizare: nici un instrument clasic nu este destinat acestei faze de stabilire a solutiilor, poate

    fi atribuita doar

    diagrama Gantt.

    Verificare: evaluarea efectelor solutiilor stabilite prin fisa de inspectie, histograma,

    diagrama Pareto.

    Actiune: ca si pentru faza Realizare nu exista printre instrumentele clasice un instrument

    specific acestei faze.

    Tehnici i instrumente moderne utilizate

    n managementul calitii - cele apte noi instrumente

    1. Diagrama de relaii

    2. Diagrama matriceal

    3. Diagrama afinitilor

    4. Diagrama n arbore

    5. Diagrama sgeat

    6. Diagrama deciziilor

    7. Prezentarea n tabel

    + Analiza factoriala a datelor

    n anul 1977 Uniunea Oamenilor de tiin i Inginerilor Japonezi (JUSE) a selectat alte

    apte instrumente si tehnici, cunoscute sub denumirea Noul apte (dintr-un numar de 30

    de tehnici de management si creativitate), pentru a fi folosite la managementul calitatii.

    Completndu-le pe cele clasice, aceast a doua generaie de instrumente faciliteaz

    gsirea unor noi soluii prin care se asigur continuarea procesului de ameliorare a calitii.

  • Noile instrumente sunt folosite n cazurile n care nu exist suficiente date numerice

    necesare rezolvrii problemelor de calitate. Tocmai de aceea au fost denumite

    Tehnici i instrumente pentru date nenumerice.

    In numeroase cazuri rezolvarea unor probleme ale managementului calitii necesit

    colaborarea specialitilor din diferite compartimente. Or, n aceast situaie datele sub form

    numeric sunt rare, iar cele care ar putea fi propuse sunt n general subiective.

    n toate aceste cazuri n care rezolvarea problemelor de calitate nu se poate face pe cale

    analitic, se va apela la tehnici i instrumente pentru date nenumerice.

    Scopurile urmrite prin aplicarea acestor instrumente sunt, n principal, urmtoarele:

    - identificare problemelor care trebuie rezolvate i a cauzelor care le-au generat.

    n acest scop se recomand diagrama relaiilor i diagrama n arbore;

    - gsirea soluiilor pentru rezolvarea problemelor analizate.

    Se pot folosi diagrama matriceal i diagrama n arbore;

    - elaborarea programului pentru rezolvarea efectiv a problemelor pe baza soluiilor propuse.

    Se folosesc diagrama deciziilor i diagrama PERT.

    Aceste instrumente noi devin instrumentele schimbarii deoarece responsabilitatea calitatii

    trece succesiv din mainile inspectorilor calitatii in cele ale operatorilor unitatilor de

    productie, si in cele ale proiectantilor, operand astfel o progresie catre varful intreprinderii.

    Furnizorii intra si ei in aceasta miscare, in care exact la timp (just in time) constituie un

    element important.

    Noile instrumente ofera un suport corespunzator pentru un mod nou de management al

    calitatii: management in amonte (upstream management).

    Utilizarea acestor instrumente noi aduce anumite avantaje deoarece sunt:

    - simple in principiul lor de utilizare;

    - vizuale pentru a favoriza lucrul in grup, a conduce la consens si a conserva memoria a ceea

    ce este dobandit pentru organizatie;

    - aplicabile in toate domeniile de activitate, pentru a oferi un suport in demersurile de

    imbunatatire a calitatii.

    Instrumentele noi si ciclul de imbunatatire a calitatii

    Pozitionarea acestor instrumente noi ale managementului calitatii in cele patru faze ale

    ciclului PDCA.

    (1) Afinitati; (2) Relatii; (3) Arbore); (4) Matrice; (5) Sageata; (6) Decizia de actiune; (7) Analiza factoriala.

  • Alte instrumente si tehnici frecvent folosite in calitate

    - Instrumente statistice avansate

    - Planuri de experiente / Metoda Taguchi

    - 6 sigma

    - Controlul statistic al proceselor

    (SPC - Statistical Process Control/ Matrise statistique des procds - MSP)

    - 5 S

    - Kaizen

    Antrenarea personalului intreprinderii in identificarea problemelor si a solutiilor posibile pentru

    rezolvarea lor, au determinat dezvoltarea, in continuare, de noi tehnici si instrumente, printre care

    cele ale cercetarii operationale.

    G.Kanji si M. Asher au inventariat, de pilda, 100 de asemenea tehnici si instrumente.

    Cu toate acestea, se considera ca managementul calitatii trebuie sa se bazeze, in principal, pe

    instrumentele si tehnicile mentionate anterior (mai ales 7+7, clasice si noi).

    Importanta deosebita care se acorda acestor tehnici si instrumente este confirmata si de faptul ca

    unele dintre ele au fost definite ca tehnici si instrumente de imbunatatire a calitatii, intr-un

    standard international din seria ISO 9000.

    Tehnici i instrumente clasice utilizate n managementul calitii cele apte

    instrumente clasice

    Un instrument util:

    Fisa de inregistrare a datelor referitoare la calitate

    Nu face parte din instrumentele clasice principale (cele 7 clasice), dar este un instrument folosit in

    acest scop, care se remarca prin utilitatea lui.

    Pentru inregistrarea sistematica a datelor referitoare la calitate sunt utilizate diferite tipuri de

    fise. Figura de mai jos.

    Intocmirea unei asemenea fise presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

    - definirea scopului urmarit prin culegerea datelor;

    - stabilirea datelor necesare pentru atingerea scopului;

    - stabilirea metodologiei de analiza a datelor;

    - intocmirea fisei pentru inregistrarea datelor, cu rezervarea unui spatiu pentru urmatoarele

    informatii: cine a colectat datele, unde, cand si cum s-a realizat aceasta colectare;

    - efectuarea unei testari preliminare prin colectarea si inregistrarea catorva date;

    - analiza si revizuirea formei de prezentare a fisei, in functie de necesitati.

  • Fig. Fisa de inregistrare a datelor referitoare la calitate

    Cele 7 instrumente clasice;

    1. Histograma

    2. Diagrama cauz-efect

    3. Diagrama Pareto

    4. Fisa de verificare

    5. Diagrama de corelare

    6. Graficul de control

    7. Stratificarea datelor

    - Brainstorming , complementar

    Foaia de verificare

    Fisa sau Foaia de verificare (sau foaia de control) este un document utilizat pentru culegerea

    datelor n timp real, pe teren, la locul n care se genereaz datele.

    Datele culese poate fi cantitative sau calitative.

    Caracteristica definitorie a unei foi de validare este c datele sunt nregistrate, fcnd semne

    ("verificri") pe ea. O foaie de verificare tipic este mprit n zone, contin semne cu semnificaie

    diferit plasate n aceste zone.

    Datele sunt citite cu respectarea localizarii i numrul de semne de pe foaie

    Foaia de verificare este format dintr-un set de activiti ordonate ntr-o succesiune logic de

    consecutivitate a lor, ce-i orienteaz pe angajai spre realizarea obiectivelor calitii.

    Datele, nregistrate consecvent n fia de control, pot fi utilizate n analiza i soluionarea

    problemelor n domeniul calitii.

    Fia de verificare prezint un instrument eficient n controlul i prevenirea neconformitilor Se

    mai numeste: Fisa de conformitate.

  • Fisa de verificare este un formular cu format de tabel sau diagrama, destinat inregistrarii datelor

    pentru a obtine o imagine clara asupra problemei. Contine ansamblul de caracteristici pe care

    trebuie sa le indeplineasca o instalatie, o echipa, o persoana, pentru a se lua in consideratie faptul ca

    se poate realiza sarcina atribuita. Aceste liste cu caracteristici se folosesc cu mare eficienta in etapa

    controlului calitatii.

    Figura. Formatul unei fise de verificare/conformitate. A, B, ...E sunt cauzele care conduc la o

    problema de calitate (efect observat); x, numarul x-ilor da importanta cauzei la problema

    analizata.

    Aceasta tehnica de culegere de date se pregateste astfel incat utilizarea sa fie usoara si sa se

    interfereze cat mai putin posibil cu activitatea celui care realizeaza registrul. Imbunatatirea calitatii

    se foloseste atat in studiul simptomelor unei probleme, cat si in investigarea cauzelor sau in

    culegerea datelor pentru a verifica o ipoteza.

    Pentru a aplica in mod adecvat acest instrument, se urmaresc pasii:

    1) determinarea obiectivului, care trebuie prezentat in mod clar: se ver ifica distributia unui proces,

    defecte si/sau erori, se estimeaza cauze.

  • 2) definirea modului in care se va realiza inregistrarea: cine o va face, cum si unde, daca se vor

    inregistra toate datele sau se va face o demonstratie.

    3) proiectarea fisei de control se face astfel incat aplicarea sa fie simpla si situatia inregistrata sa se

    poata intelege imediat.

    De asemenea, este necesar sa se includa date ca: Titlul; Ce se verifica; Cine face verificarea;

    Unde se realizeaza; Metoda folosita; Periodicitatea; si, in general, orice altceva care se considera a

    fi necesar.

    Exemplu (defecte observate la asamblarea motoarelor in timpul zilelor saptamanii)

    Histograma

    Ce este histograma?

    Histograma este un grafic sau o reprezentare grafica a distributiilor (aparitiilor), prin coloane

    verticale alturate, reprezentnd proporional diferite mrimi statistice.

    Este un grafic folosit in statistica si care arata o distributie de frecventa (frecventa absoluta

    sau relativa).

    Distributia de frecventa se refera la numarul de evenimente

    statistice pe clase (grupe, intervale) de evenimente.

    Cuvantul histograma a fost propus prima oara de Pearson in 1895

    Karl/Carl Pearson 1857 1936, UK

    Cand se foloseste histograma?

    Histogramele ilustreaz distribuia de proces i sunt folosite pentru a face predictii despre un

    proces stabil. Dac sistemul este instabil, histograma va avea puine valoare predictiv.

    Histogramele se utilizeaza cnd se poate rspunde afirmativ la aceste ntrebri:

    Exista un set de date legate de elementele urmarite (defecte, de ex.)?

    Se doreste aflarea valorii centrale, a imprastierii, a plasarii aparitiilor fata de valoarea centrala ?

  • Se consider o populaie statistic P finit de volum N pentru care o caracteristic C este

    codificat de valorile numerice : x1 , x2 ,..., xN , nu neaprat diferite.

    Sirul finit de numere se noteaz :

    X : x1 , x2 ,..., xN i se numete serie de date.

    Distribuia de frecvene (sau variabila statistic) asociat caracteristicii C a populaiei P de

    volum N este

    unde xj , j {1,2,..., k} sunt valorile diferite nregistrate pentru caracteristica C iar nj , j

    {1,2,...k} reprezint numrul indivizilor populaiei caracterizai de valoarea xj ,

    Se numeste frecventa absoluta (n) a unei valori x a caracteristicii, numarul de unitati ale

    populatiei corespunzatoare acestei valori.

    Se numeste frecventa relativa (f) a unei valori xi a caracteristicii raportul dintre frecventa

    absoluta ni a valorii xi si efectivul total al populatiei (probabilitatea aparitiei valorii xi ).

    Graficul corespunztor unei serii statistice se numete diagram.

    Nota: Pentru variabila cantitativa se ia un numar de intervale (k)

    Reprezentari grafice :

    Figura. a. Histograma cu segmente. b. Histograma cu bare.

  • Exemple.

    Experiment statistic: aruncam un zar si inregistram numarul afisat. Repetam aruncarea de inca 11

    ori si obtinem urmatoare lista: 1, 2, 4, 3, 6, 4, 5, 3, 5, 1, 3, 3. Daca se incadreaza in clase de

    evenimente, rezulta distributia din tabelul de mai jos

    Histograma cu coloane : un grafic/ diagram cu coloane sau segmente in baza datelor rezultate

    din experimentul statistic

    Fata

    zarului

    A aparut de...

    ori

    1 2

    2 1

    3 4

    4 2

    5 2

    6 1

    Total 12 evenimente

    Histograma permite sa se vada cum sunt distribuite evenimentele statistice analizate (majoritatea

    evenimentelor statistice se aglomereaza in jurul valorilor "3) .

    Cum se construiete o histogram ?

    Construirea histogramei presupune parcurgerea urmtoarelor etape:

    1) - ntocmirea tabelului cu datele de intrare;

    2) - stabilirea numrului de intervale n funcie de numrul valorilor cunoscute ale parametrului

    studiat;

    3) - determinarea valorilor maxim (Vmax)) i minim (Vmin) din irul valorilor parametrului

    studiat i a mrimii intervalelor (L);

    4) - trasarea limitelor fiecrui interval pe abscis i a frecvenei datelor acestora pe ordonat;

    5) - desenarea dreptunghiurilor

    Exemplul de mai jos se refer la controlul preciziei de forjare a unei piese, pentru o dimensiune

    de 150 mm, cu o toleran admis de 15 mm.

    Sunt msurate 100 de piese .

    Construirea histogramei

    EXTRAS DE DATE

    Etapa 1: ntocmirea tabelului cu datele de intrare

  • La stabilirea numrului de intervale/clase care vor fi utilizate se are n vedere c cea mai mare

    valoare este 190, iar cea mai mic 109.

    Etapa 2. Stabilirea numarului de intervale/clase:

    Numarul de intervalle este in functie de marimea esantionului.

    Recomandare: Numrul de intervale era proporional cu radical din N (=10) . In unele

    programme statistice el este ales proporional cu log2N =4,6 5

    ( se decide un numar intre 5 si 10) 5

    Se poate aplica si Formula lui Herbert Sturges : k= 1+ log2N,

    ETAPA 3. Determinarea valorilor maxim (Vmax)) i minim (Vmin) i a mrimii intervalelor (L);

    Vmax= 190, Vmin =109

    Se pot alege 200 i 100 ca limite superioar i inferioar ale claselor

    Determinarea marimii intervalelor

    Largimea unei clase ar trebui sa fie un multiplu al unitatii de masura si valoarea minima (sau

    foarte apropiata ei) este valoarea centrala a primei clase.

    - Dimensiunea (largimea) fiecrei clase va fi: (200 100):5 = 20

    Numarul de valori ale seriei care aparin fiecrui interval se numete frecvena clasei.

    Pentru facilitarea construirii histogramei se recomanda ca datele sa fie cuprinse intr-un tabel

    Tabel. Distributia frecventei datelor

    Etapa 4 - trasarea limitelor fiecrui interval pe abscis i a frecvenei datelor acestora pe

    ordonat;

    Etapa 5 - desenarea dreptunghiurilor

  • Intervalele parametrului, ordonate cresctor, sunt reprezentate n abscis iar n ordonat este

    reprezentat frecvena de apariie.

    Linia care uneste mediile=

    Poligonul frecventelor

    Se construiete un grafic cu un numr determinat de intervale n form de dreptunghiuri lipite.

    Bazele dreptunghiurilor sunt egale, iar nlimea este proporional cu nivelul frecvenei

    fenomenului

    Analiza histogramei

    Din analiza histogramei se constat c zonele colorate n albastru sunt n afara cmpului

    de toleran admis. ntruct nu se ncadreaz n cerinele normativului sunt considerate

    neconformiti, respectiv rebuturi. Pentru analist aceast informaie va sta la baza msurilor ce vor

    fi propuse n vederea mbuntirii calitii de execuie a operaiei de strunjire.

    Histogramele cu dispersie mare indic variaii mari, iar cele n care rezultatele sunt concentrate

    n jurul mediei indic variaii slabe, ceea ce face posibil stpnirea procesului care a generat

    rezultatele.

    Histogramele nu rein valorile observate i sunt foarte utile atunci cnd se dorete raportarea

    pe un numr mare de cazuri.

    Conform figurii urmatoare :

    - Histograma permite compararea vizuala a distributiei caracateristicii cu curba specifica legii

    normale de distributie (a);

    - Histograma permite observarea amestecului a doua loturi de piese aduse la control

    - Histograma permite sesizarea ca o parte din lotul de piese nu au ajuns la control (cele cu cota

    inferioara lui A).

  • Histogramele pot fi creat usor cu programe (Ex. Excel, Statistica, CHARTTrunner Lean etc.)

    Figura. Histograma 2D creata cu programul

    STATISTICA .

    Exemple de utilizare :

    - diametrul unui arbore dupa prelucrare

    - duritatea unei set de piese dupa efectuarea tratamentului termic

    - concentarea unui element in compozitia unui aliaj (obtinut prin turnare)

    - masa unui preparat alimentar intr-o cutie de conserve

    ..

    Concluzii. Histograma este forma de reprezentare grafica a frecventelor fenomenelor analizate,

    fiind un instrument vizual utilizat in managementul calitatii care permite detectarea unor

    anomalii sau in a face un diagnostic inainte de a decide masuri de imbunatatire a calitatii.

    Cu ajutorul histogramelor se pot evidentia punctele critice asupra carora trebuia concentrate

    eforturile de imbunatatire a calitatii.

    Principiul si diagrama lui Pareto

    Economistul italian Vilfredo Pareto, este autorul unui principiu care i poart numele (sau

    legea 80/20), enuntat in 1906.

    Conform principiului lui Pareto cauzele esentiale ale noncalitatii se pot imputa doar unui

    numar restrans de factori.

    Urmrind calitatea unor produse/servicii sau performana unui grup de persoane sau produse se

    constat adesea c un numr mic de factori prezint o importan mare, n timp ce restul,

    majoritatea, au o importan redus.

  • Aceasta distributie dezechilibrata a cauzelor scaderii calitatii este foarte intalnita in

    intreprinederi iar diagrama Pareto o poate usor pune in evidenta.

    Acest principiu a fost folosit de M.D. Lorenz, la proiectarea unei diagrame (care n mod

    eronat poart denumirea diagrama Pareto).

    Juran, in 1958, introduce numele principiului si al diagramei.

    Joseph Moses Juran 1904-2008 SUA

    Principiul este important pentru studiul problemelor legate de calitate, ntruct cea mai mare

    parte a costurilor noncalitii nregistrate ntr-o organizaie se datoreaz, n general, unui numr mic

    de cauze speciale.

    Principiul si diagrama Pareto reprezinta un instrument simplu , dar puternic, utilizat pentru

    identificarea cauzelor problemelor de calitate.

    Diagrama lui Pareto, instrument al calitatii

    Diagrama Pareto este o histograma (diagrama cu coloane) care prezinta si claseaza, in ordine

    descrescatoare importantei cauzele sau problemele care conduc la scaderea (cresterea) calitatii.

    Inaltimea coloanelor este proportionala cu importanta fiecarei cauze.

    Cu cat suprafata coloanei este mai mare cu atat problema este mai importanta.

    Diagrama este utilizat n cazul n care:

    - datele sunt mprite pe categorii i poate fi determinat frecvena fiecrei categorii.

    - frecvenele sunt ordonate descresctor.

    Pe axa vertical din stnga sunt trecute frecvenele.

    Pe axa orizontal sunt trecute categoriile n ordinea descresctoare a frecvenelor

    corespunztoare.

    Pentru fiecare categorie se ridic o coloan pn n dreptul frecvenei corespunztoare,

    limile coloanelor fiind egale.

    Se mai calculeaz frecvenele cumulate cresctor relative care sunt trecute pe axa vertical din

    stnga i se traseaz curba acestora.

    Construirea diagramei. Etape.

    - Se identifica factorii (problemele, cauzele) si se trec intr-un tabel

    - Se cuantifica importanta fiecarui factor din lista

    - Se calculeaza procentul atribuit importantei fiecarui factor in raport cu totalul

    - Se ordoneaza factorii dupa procente in ordine descrescatoare ( se pot atribui procente si

    unui factor cuprinzand diverse cauze, care se va plasa la urma)

    - Se va reprezenta grafic diagrama, coloanele cele mai inalte fiind plasate la stanga

    Pe axa vertical din stnga sunt trecute frecvenele.

    Pe axa orizontal sunt trecute categoriile (factorii, cauzele) n ordinea descresctoare

    a frecvenelor corespunztoare.

    Pentru fiecare categorie se ridic o coloan pn n dreptul frecvenei

    corespunztoare, limile coloanelor fiind egale.

    Se mai calculeaz frecvenele relative cumulate cresctor care sunt trecute pe axa

    vertical din stnga.

    Se completeaza cu curba valorilor cumulate (ale carei puncte sunt determinate prin

    adunarea valorilor factorilor identificati, suma care duce la 100%). Se va observa astfel

    importanta relativa a coloanelor.

  • Exemplu: Precizia diametrului exterior

    Diagrama Pareto

    Exemplu. Explicarea denumirii de Diagrama/ metoda A, B, C.

  • Analiza diagramei

    Diagrama Pareto este un instrument grafic, care se utilizeaza in analiza cantitativa a

    defectelor.

    Permite identificarea cauzelor celor mai importante/vitale care afecteza fenomenul (calitatea,

    costul), face o comparatie cantitativa intre aceste cauze si, in consecinta, arata prioritatea

    deciziilor si interventiilor.

    Interventiile se vor face cu un cost mai mic, pentru ca se va interveni doar asupra cauzelor

    majore, in general putine la numar dar cu efecte importante, (care conduc la aprox. 80 % din

    probleme de calitate).

    Ex. La primul grafic (din ultimele doua exemple) se va actiona la primele doua cauze, la ultimul

    grafic la primele trei cauze (78% din cauze ).

    20 % din cauzele inlaturate vor rezolva aprox. 80 % din probleme de calitate (defecte), sau vor

    reduce costul corectarii calitatii cu aprox. 80 %.

    De cele mai multe ori una din cauze conduce la aprox 50...60 % din defecte.

    Pentru obinerea unei eficecte imediate se recomand ca eliminarea defectelor s nceap cu cele

    care au valoarea cea mai mare. Pentru aceasta vor fi identificate locurile de munc care le-au

    provocat i se vor face propuneri corespunztoare, innd seama de specificul activitii

    Avantajele metodei:

    - Calcule simple

    - Tehnica de reprezentare grafica nu este complicata

    - Vizualizare clara a rezultatelor

  • Mai jos sunt cateva exemple interesante pentru regula 80/20:

    80% din costurile noncalitii se datoresc la 20% din tipurile de defecte.

    20% din timpul consumat produce 80% din rezultate;

    80% din telefoanele pe care le dai sunt pentru 20% de interes major;

    20% din strazi suporta 80% din trafic;

    80% din mancarurile comandate la un restaurant provin din 20% din meniu;

    20% dintr-un document contine 80% din informatii;

    20% din oameni creeaza 80% din probleme;

    20% din caracteristicile unei aplicatii sunt folosite in 80% din timp.

    20% din produse aduc 80% din profit;

    20% din vanzatori produc 80% din cifra de afaceri;

    20% din clientii tai fac 80% din reclamatii;

    20% din timpul consumat produce 80% din rezultate;

    80% din absenele de la serviciu sunt produse de 20% din personal

    Diagrama cauza effect

    Diagrama cauza efect a fost conceputa de Kaoru Ishikawa si popularizata n anii 1960, cand

    implementa managementul calitii n antierele navale Kawasaki.

    Diagrama a fost folosita prima data in 1920.

    Numita si: diagrama Ishikawa , diagrama schelet de peste (fishbone diagram), diagrama

    schelet de hering (herringbone diagrams), diagrama Fishikawa.

    Este un instrument clasic al managementului calitatii

    Instrument de analiza a problemelor complexe care par a avea mai multe cauze interdependente.

    Scopul folosirii

    ilustrarea grafica a legaturii dintre un rezultat si factorii ce au dus la aparitia acestuia;

    imagine de ansamblu a cauzelor potentiale ce au dus la o anumita problema sau efect.

    Diagrama premite evidenierea i ierarhizarea cauzelor care genereaz un

    anumit efect.

    Cauzele (care provin din cei 5M) sunt factorii care determin apariia unei situaii date, iar

    efectele sunt concretizate n evoluia nivelului parametrilor ce caracterizeaz procesul supus

    analizei.

    n practica industriala, dac se constat existena unei cauze care influeneaz negativ

    parametrii produsului, aceasta trebuie identificat precis i apoi formulate propunerile prin care

    poate fi eliminat. Pentru emiterea propunerilor se organizeaz, cel mai adesea, o edin de

    brainstorming (un alt instrument al ingineriei calitatii), n care diagrama cauz efect servete ca

    suport vizual, stimulnd creativitatea participanilor.

  • Cauzele identificate (din 5M sau 8M, ) sunt ordonate pe categorii i vizualizate grafic sub

    forma scheletului de pete.

    Standardul ISO 9004-4 recomanda delimitarea urmatoarelor categorii de cauze principale:

    sistemul informational; echipamentul de productie; mijloace de masurare; factorul uman;

    mediul; materiale; metode.

    Diagrama cauza-efect ilustreaza cauzele principale si secundare ale unui anumit efect.

    Construirea diagramei cauz efect

    Etape

    1. Definirea problemei sub forma unei intrebari DE CE..?(de ex. de ce sunt atat de

    multe reclamatii la produsul X?) se noteaza problema/efectul in ,,capul pestelui.

    Este important ca toti membrii grupului sa agreeze formularea problemei.

    Efectul este considerat rezultatul unor activiti, de ex. din activitatea de control al calitii

    refuzuri, msurtori , functionare, ambalare, etc .

    2. Identificarea si Expunerea principalelor cauze posibile. Pentru aceasta, se ntocmete o

    list cu toate cauzele posibile care determin variaia caracteristicilor stabilite. Cauzele sunt, de

    regul, clasificate n cele 5 M-uri, (scheletul principal) menionate mai nainte sau n cele 5 rele

    (defecte, greeli, ntrzieri, pierderi, accidente). Evident, pot exista i alte cauze n funcie de

    problema studiat.

    Pentru identificarea cauzelor se folosete o metod adecvat, de exemplu brainstorming-ul.

    Cauzelor posibile: cauze reale, probabile, potentiale.

    La fiecare cauza sau subcauza trebuie sa persiste intrebarea De ce?

    3. Gruparea cauzelor pe cauze fundamentale directe (nu mai mult de 6) i pe cauze

    secundare indirecte sau subcauze.

    n cazul studierii unor bunuri complexe care prezint un numr mare de cauze, este indicat s se

    ntocmeasc diagrame pariale.

    4. Elaborarea i dezvoltarea diagramei.

    Sunt poziionate principalele categorii de cauze i problema (respectiv efectul acestora).

    Efectul-cap de peste. Cauzele si subcauzele- pe oasele scheletului

  • Construirea diagramei cauz efect

    Figura. Diagrama cauz efect

    Efectul: Coeficient mare de rebuturi

  • 5. Plan de actiune

    Analiza influentei cauzelor asupra efectului analizat si luarea deciziilor

    - se creaz un plan de aciuni pentru rezolvarea cauzei//cauzelor marcate.

    Avantaje

    Ajuta la identificarea cauzelor de baza si a relatiilor dintre cauza si efect

    Stimuleaza participarea grupului in rezolvarea problemelor

    Arata clar ce poate fi schimbat

    Permite probarea ideilor prin ndeprtarea unei ramuri pe rnd

    Participantii inteleg mai bine procesele /activitatile si interdependentele dintre ele

    Diagrama de corelare /Scatter Plot

    n situaiile reale, se poate ntmpla ca, n locul unui parametru ce trebuie estimat, s fie mult

    mai simplu de determinat un altul, aflat n corelaie cu primul. Problema care se pune este cea a

    aflrii dac ntre cei doi parametri (ntre cele dou seturi de date) exist cu adevrat o corelaie.

    Diagrama de dispersie se utilizeaz pentru identificarea i reprezentarea grafic a relaiilor

    dintre dou ansambluri asociate de date sub forma unei mulimi de puncte i pentru confirmarea

    relaiilor anticipate dintre aceste ansambluri de date .

    Evideniaz grafic existena sau inexistena relaiilor poteniale dintre dou categorii de date

    Diagrama este folosit si pentru aprecierea tipului de corelaie stabilit ntre cele dou categorii

    de date.

    Traducere: Scatter plot, scatter chart, scattergram, scatter diagram or scatter graph.

    Trasarea Diagramei de corelare /Scatter Plot

    Este de fapt un grafic fara nici o linie

    Pasii care trebuie parcursi pentru a realiza o diagrama a dispersiei:

    1. culegerea a mai mult de 30 de perechi de date;

    2. realizarea unui sistem de axe, astfel incat ambele axe sa aiba o lungime similara;

    3. reprezentarea perechilor de date.

    4.Se traseaz medianele de distributie Mex i Mey, separnd numrul de puncte;

    -se traseaz o linie vertical corespunztoare medianei tipului de date reprezentat pe axa X

    - se traseaz o linie orizontal corespunztoare medianei tipului de date reprezentat pe axa Y

    - in jurul punctului central se gsesc patru zone (indicate prin cifrele I, II, III, IV).

    - graficul este astfel mprit n patru cadrane, I, II, III, IV.

    Figura. Diagrama de corelatie.

  • Interpretarea Diagramei de corelare /Scatter Plot

    Este identificabil o tendin liniar n norul de puncte

    Pentru ca diagrama s probeze o relaie ntre dou seturi de date, este necesar ca norul de puncte

    s aib alura unei drepte de pant nenul.

    Figura. Exemple de diagrame de dispersie

    a) corelaie puternic pozitiv; b) corelaie slab pozitiv; c) corelaie slab negativ;

    d) corelaie puternic negativ; e) nu exist corelaie.

    Situaiile prezentate n figura nu trebuie s conduc la ideea existenei corelaiei ntre dou

    seturi de date (totusi, poate fi o corelatie de tip curbiliniu)

    Figura. Exemple de diagrame de dispersie.

    Fals corelaie ntre dou seturi de date

    Corelaia ntre dou seturi de variabile nu implic faptul c ntre ele s-a stabilit o relaie de tip

    cauz-efect. Uneori, poate exista o cauz ascuns care produce ambele efecte.

  • Interpretarea Diagramei de corelare

    Directia diagramei

    Diagrama este folosit si pentru aprecierea tipului de corelaie stabilit ntre cele dou categorii

    de date.

    Astfel, corelaiile pot fi:

    corelatii pozitive sau negative, (directia)

    liniar sau neliniar. (forma)

    Corelaiile sunt pozitive dac valorile crescnde ale unei categorii de date corespund valorilor

    crescnde ale celeilalte categorii (valori mari ale lui X se asociaz cu valori mari ale lui Y)

    i negative n caz contrar (Valori mari ale lui X se asociaz cu valori mici ale lui Y)

    Corelatia poate avea:

    intensitate (atracie) puternic sau slab, (imprastierea).

    Intensitatea corelatiei

    Tipuri de corelatii:

    a. puternica; puternic pozitiva, punctele de

    coordonate (x,y) nu prezinta un grad mare de

    imprastiere

    b. slaba (pozitiva); punctele de coordonate (x,y)

    prezinta un grad mare de imprastiere , nor de

    puncte difuz.

    c. puternic negativa;

    d. negativa slaba;

    e. nu exista corelatie; punctele de coordonate (x, y)

    prezinta un grad mare de imprastiere

    f. corelatie neliniara. la valorile crescatoare ale lui y

    ii corespund valori descrescatoare ale lui x

    Corelatia. Directia.

  • Testarea corelatiei - Teste statistice

    Testul Pearson. Coeficientul de corelaie Pearson (1857-1936)

    Simbol: r (sau R )

    - ia valori ntre -1 i +1

    - valoarea absolut indica puterea asocierii (se interpreteaza valoarea coeficientului) i

    - indica direcia asocierii lineare (se interpreteaza semnul coeficientului):

    + (direct proporional) direcia asocierii

    - indic (invers proporional) direcia asocierii Reguli empirice de interpretare a coeficientului de corelaie, regula lui Colton:

    Colton [Colton T. Statistics in Medicine. Little Brown and Company, New York, NY 1974] :

    r [-0.25 la +0.25] Nu exist nici o relaie

    r (0.25 la +0.50] (-0.25 to -0.50] relaie slab

    r (0.50 la +0.75] (-0.50 to -0.75] relaie moderat x

    r (0.75 la +1) (-0.75 to -1) relaie puternic .

    De reinut! Evaluarea puterii asocierii dintre dou variabile cantitative continue (normal

    distribuite) se foloseste diagrama de corelaie

    innd seama de eventualele corelaii astfel stabilite, se vor determina factorii asupra crora

    trebuie actionat pentru a se nregistra o evoluie favorabil a caracteristicilor studiate.

    Aceast diagram se poate utiliza dup stabilirea unei diagrame cauze-efect, de exemplu pentru

    a determina corelaiile posibile ntre dou cauze ale unei probleme, din aceeai categorie sau din

    categorii diferite.

    Diagrama de dispersie poate fi utilizat n timpul fazei de colectare a datelor (n special

    pentru tratarea datelor deja existente) sau n timpul fazei de identificare a cauzelor primare care

    determin efectul principal.

    Ex. : a testa coerena rezultatelor obinute de doi inspectori de calitate independeni.

    Graficul de control

    Graficele (sau diagramele) de control prezint evoluia unui proces de-a lungul timpului .

    Un proces presupune orice ansamblu de oameni, echipamente, proceduri i condiii care

    contribuie la obinerea unui rezultat.

    Rezultatele unui proces variaz de-a lungul timpului datorit variaiei n materiale,

    echipamente, condiii de mediu i aciuni fizice i mentale ale persoanelor participante la proces.

    Variatiile procesului se fatoreaza unor cauze specifice si unor cauze aleatorii. Figura.

    Numai cauzele specifice pot fi descoperite i eliminate, pentru a atinge obiectivul de

    stabilizare a procesului

  • Graficul ce control este o diagram a variaiei caracteristicii de calitate in timp.

    Graficele de control sunt instrumente statistice folosite pentru a evalua stabilitatea unui

    proces. Acestea permit sa se distinga cauzele variatiei.

    Graficul de control a fost folosit prima data in 1920 de Walter Shewhart cand lucra pentru Bell

    Labs.

    Graficele de control au la baza ideea c variaia unei caracteristici a calitii poate fi

    cuantificat. Deming : greficele de control reprezinta vocea procesului .

    Cele mai des intalnite diagrame de control prin variabile sunt diagrama X (variaiei mediei

    aritmetice X) si diagrama R (diagrama de amplitudine).

    Diagrama X se foloseste pentru a monitoriza tendinta centrala a unui proces,

    iar diagrama R masoara dispersia.

    Alte denumiri: diagrama de control/ graficul de timp/ diagrama de comportament a unui

    proces)/ graficul Shewhart (Shewhart chart)

    Pentru a studia stabilitatea unui sistem, datele sunt incluse ntr-un grafic provizoriu, numit

    Grafic de tendin.

    - selectarea caracteristicii X a carei variatie va fi urmarita;

    - stabilirea marimii esantionului de date N care se va culege si periodicitatea culegerii lor

    Cum se construieste graficul de control?

    - Pe orizontal se traseaza axa timpului pe care se nregistreaz ordinea producerii datelor.

    - Pe verticala se traseaza axa valorilor variabilei de calitate analizate.

    Se alege scara pentru cele doua axe.

    - Punctele se unesc prin linii, ceea ce permite o mai bun observare a variaiei.

    - Graficul de tendin este completat cu o linie orizontal, care indic media datelor,

    - i de alte dou linii, tot orizontale, echidistant plasate fata de linia centrala, care indic limitele

    de control al stabilitii.

  • Metodologia determinrii parametrilor statistici necesari construirii graficului de

    control este redat n standardele ISO 7870 i ISO 8258.

    Liniile (superioar i inferioar) reprezint limitele de abateri, stabilite conform unor standarde,

    sau calculate numite limite de probabilitate .

    Cum se determina valorile pentru trasarea liniilor de control:

    Limitele de control sunt de obicei calculate ca 3 (trei erori standard).

    Liniile de control al stabilitii se obin folosind urmtoarele relaii :

    n aceste relaii, X reprezint media datelor,

    iar mR este media dimensiunilor mobile.

    Secvena dimensiunilor mobile se obine prin scrierea datelor n linie sau n coloan i prin

    calculul diferenei dintre dou date vecine, aa cum se prezint n exemplul urmtor:

    Date (X) 20 16 18 19 21 21 17 15 : X = 18,37 Dimensiuni mobile (mR): 4 2 1 2 0 4 2 : mR = 2,14 Liniile se calculeaz pornind de la cel puin 30 de date stabile .

    Stabilitatea si Instabilitatea sistemului

    Un sistem este stabil cnd rezultatele (pentru caracteristica sau parametru analizat) sunt

    conforme cu cerinele prevzute.

    Un sistem este instabil ( in urma analizei starii de instabilitate a sistemului, a caracteristicii

    alese) daca se constata apariia unor semnale statistice.

    Ambele cazuri se observa pe graficul de control.

    Din definiia semnalelor statistice rezult c un sistem produce un semnal statistic

    atunci cnd graficul de control prezint una dintre variaiile urmtoare:

    1 punct deasupra limitei superioare de control (LCS);

    1 punct sub linia inferioar de control (LCI);

    8 puncte succesive deasupra liniei mijlocii;

    8 puncte succesive sub linia mijlocie.

    Pentru a nregistra apariia unui semnal statistic este recomandat s se aplice metoda

    dimensiunii mobile.

    Nota: Se poate spune c sistemul este stabil dac exist o secven de minimum 30 de puncte

    fr nici un semnal statistic.

    Exista doua tipuri principale:

    diagramele de control prin atribute si cele prin variabile.

    Diagrama de control prin atribute:

    Acest tip arata informatiile rezultate din numararea frecventei sau a punctelor.

    Rezultatul se exprima prin numarul de defecte sau prin termenii admis/respins, da/nu,

    bun/rau, prezenta/absenta unui defect.

    Diagrama de control prin variabile:

    Acest tip arata valorile obtinute din masurarea unei variabile continue.

    Exemple de date variabile: timp scurs, temperatura, greutate si doza de radiatii.

  • Etapele aplicrii diagramei de control la analiza stabilitii unui sistem:

    - adunarea i selectarea datelor n ordine cronologic;

    - calcularea mediei (i a amplitudinii) pentru fiecare subgrup;

    - calcularea limitelor de control (LCS i LCI) pentru mX (i R) ;

    - construirea graficului de tendin;

    - cutarea semnelor statistice;

    - Decizii privitoare la corectarea sistemului.

    Actiunile vor fi luate pe baza trendului procesului, si nu pe baza unei variatii individuale a

    procesului.

    - Se face un nou studiu, un nou grafic de control, dupa corectarea cauzei depistate anterior.

    Figura. Modelul unei diagrame de control

    Diagram de control X. Calcule. Trasare diagrama. Interpretare

    S-a masurat grosimea (mm) unei bande de metal : 10 probe

    9 masuratori pentru fiecare proba

    Rezultatele se grupeaza in zece (10) eantioane pe 9 coloane.

  • Concluzii

    Graficul sau diagrama de control servete

    - la analiza stabilitii sistemului (procesului) i

    - la stabilirea momentului n care trebuie intervenit pentru a-l corecta.

    Un sistem este stabil cnd rezultatele (pentru caracteristica sau parametru analizat) sunt

    conforme cu cerinele prevzute.

    Analiza pornete de la starea de instabilitate a caracteristicii alese, care se studiaz prin apariia

    unor semnale statistice n cadrul unui grafic de control.

    Diagramele de control ale datelor caracteristice sunt folosite individual.

    Diagrame de control sunt utile pentru

    monitorizarea variaiei unui proces in timp,

    testarea eficacitatii aciunilor ntreprinse de mbuntire, precum i

    estimarea capacitatii de proces

    n practic se folosesc numeroase tipuri de grafice de control.

    Analiza prin stratificarea datelor

    O analiz matematic riguroas necesit mai multe informaii pentru fiecare dat.

    De exemplu,

    - pentru a mpri populaia unei ri n diverse categorii dup poziia acestora n structura

    social, sunt necesare informaii cu privire la numrul populaiei, categoriile sociale, criterii

    (limite) de ncadrare pe categorii etc

    - pentru a afla cauza rebutului in urma prelucrarii unei piese sunt necesare informatii despre

  • calitatea desenului, material, tratament termic, masina-unealta, scula, muncitor, instrumente de

    masurare, organizare.

    Aceast operaie se numete stratificarea datelor.

    Fiecarei grupe i se spune strat.

    Obiectivul este acela de a izola cauza unei probleme, identificand gradul de influenta al

    anumitor factori.

    n managementul calitii, stratificarea datelor este o cerin curent. ansele de mbuntire a

    calitii unui produs, de exemplu, cresc dac datele legate de parametrii calitativi sunt analizate

    detaliat

    Definiie - metoda de grupare a datelor pe caracteristici comune (similare) (tip de material,

    metod de prelucrare, scule folosite etc.)

    Exemplu: Clasificarea pieselor dup diametru (zona haurat = rebuturi)

    La nivelul unei histograme, a unui grafic de control etc., datele pot fi stratificate prin simboluri

    sau coduri de culori

    Diagramele includ o legenda care idetica culorile sau simbolurile folosite.

    Exemple. Stadiul de introducere a sistemului de management al calitatii in IMM-2004

    IMM-urile din Agricultura abia incep sa fie preocupate de aceasta problema, in schimb 29,7%

    dintre ele se aflau in proces de introducere a sistemului de management al calitatii.

    Exemplu. Gradul de familiaritate cu conceptul

    de inteligenta organizationala.

  • Concluzii

    Surse care ar impune ca datele sa fie stratificate

    Echipamente

    Schimburi (shifts)

    Departamente

    Furnizori

    Zilele saptamanii

    Ore din timpul zilei

    Produse

    Stratificarea se foloseste

    Inainte de colectarea datelor se stabileste stratifcarea . Colectarea datelor se planifica tinand

    cont de stratificare. Colectarea datelor fara planifcare poate face imposibla stratifiacarea si

    identificarea problemei

    Cand datele provin de la surse diferite, sunt culese in conditii diferite (furnizori, saptamani,

    schimburi, masini)

    Cand analiza datelor impune separarea diferitelor surse sau conditii

    Stratificarea este o tehnic utilizat n combinaie cu alte instrumente de analiz a

    datelor (histograme, diagrame Pareto, diagrame cauza-efect.).

    Cnd date provenite de la o varietate de surse au fost concentrate mpreun, sensul datelor

    observate poate fi imposibil s fie identificat.

    Diagrama poate utiliza culori sau simboluri diferite in functie de surse sau conditii, fapt ce

    permite evidentierea stratificarii.

    Acest instrument separ datele astfel nct modelele/evolutiile pot fi vzute .

    Analiza prin stratificare

    - Poate fi realizata pentru fiecare sursa/conditie

    - poate fi realizat succesiv, gruparea realizndu-se dup caracteristici din ce n ce mai

    detaliate.

    Rezultat: identificarea problemei de calitate


Recommended