+ All Categories

CURS 2

Date post: 23-Nov-2015
Category:
Upload: ramona-manole
View: 5 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
32
CONCEPTE PRIVIND SISTEMELE DE TRASABILITATE
Transcript
  • CONCEPTE PRIVIND SISTEMELE DE TRASABILITATE

  • Trasabilitatea Conceptul de trasabilitate a fost lansat ca parte integrant a sistemelor de promovare a sntii publice, cu scopul de a rectiga ncrederea consumatorilor n produsele alimentare i a stabilit faptul c responsabilitatea numrul unu pentru sigurana i calitatea alimentelor revine industriei alimentare.

    Deoarece acoper ntreg lanul de producie-distribuie-consum, trasabilitatea presupune responsabilizarea tuturor actorilor care au un rol n traseul alimentelor, pn la consumatori, o verig slab sau neacoperit din acest sistem putnd compromite ntreg sistemul i afecta sigurana n consum.

  • Industria alimentaraIndustria alimentara s-a aflat sub o avalansa de incidente neprevazute care au determinat o scadere a consumului pe anumite categorii de produse. Exemple: Carne etichetata incorect, lapte de consum cu aflatoxina, peste congelat infestat, pericolul potential al unui nou val de gripa aviara etc.Din cauza unei mediatizari necorespunzatoare, informatiile au creat panica in randul consumatorilor si au produs pagube substantiale producatorilor.

  • PRODUCATORII TREBUIE S URMREASC CONTEXTUAL CAPACITATEA DE A STABILI TRASEUL PRODUSELOR ALIMENTARE, N RELAIE CU CAPACITATEA FURNIZORILOR I A CLIENILOR. Cu toate acestea, sistemul european de alerte pentru siguranta alimentara - RASFF (Rapid Alert System for Food and Feed) - contine in medie 300- 350 de alerte lunare pentru produse care au ajuns sau urmeaza sa ajunga pe rafturi.

  • HACCPRegulamentul 852/2004 - norme generale de igiena a produselor alimentare, precum si proceduri de verificare a conformitatii cu aceste norme. In plus fata de aceste norme comune generale, pentru anumite produse alimentare sunt necesare norme speciale de igiena. De exemplu, pentru produsele de origine animala aceste norme sunt stabilite prin Regulamentul 853/2004.

  • Puncte critice in lantul alimentarCarol Popa, Maria Vaschihttp://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html

  • Punct critic 7 Factorul umanInterferenta involuntara (accident) sau voluntara (frauda).

    Factorul uman a fost cel care a stat la baza scandalului legat de carnea de curcan in care au fost gasite urme de antibiotic.Carnea a fost verificata dupa sacrificare si nu inainte!!!!Un alt caz tipic de greseala prin omisiune a fost in cazul produselor lactate cu aflatoxina ajunse pe rafturile magazinelor. In acest caz, aflatoxina a scapat neobservata prin toate filtrele de control, de la producatorul de furaje, la ferma, la compania care a colectat laptele si apoi la procesator.Carol Popa, Maria Vaschihttp://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html

  • Fraudascandalul legat de schimbarea duritatii ambalajului de la un lot la altul. Producatorul german de ambalaje a realizat borcanele de sticla dintr-o compozitie ce nu asigura o duritate suficienta, iar la ambalarea automata a produsului si aplicarea capacului robotul distrugea marginea borcanului de sticla, fiind gasite astfel urme de cioburi in hrana destinata bebelusilor. Tot un caz de frauda, dar fara a ridica problema sigurantei alimentare, a fost cel al etichetarii carnii de cal drept carne de vita, pentru a obtine beneficii materiale suplimentare. In acest caz, siguranta alimentara nu a fost periclitata deoarece carnea de cal nu prezinta pericol suplimentar si este destinata consumului uman, dar dupa acelasi model ar putea interveni in lantul alimentar, cu scopul de a fi procesate, si produse necomestibile.Carol Popa, Maria Vaschihttp://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html

  • CCP 1 - FURAJELE PENTRU ANIMALEscandalul aflatoxinei M1 problemele incep inca de la calitatea semintelor pentru cultivarea cerealelor si se regasesc pe tot lantul, pana la depozitarea in silozuri.

    Se recomanda tratarea semintelor si evitarea reactiilor chimice secundare.Carol Popa, Maria Vaschihttp://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html

  • CCP 2 - FERMELE DE ANIMALEVaccinurile pot avea in anumite cazuri efecte contrare destinatiei lor si pot produce fisuri in lantul alimentar. Astfel, reglementarile prevad o serie de vaccinuri obligatorii, dar si o lista de vaccinuri optionale pe care fiecare fermier le poate utiliza in caz de nevoie pentru animalele din ferma. In 2003, in Franta si Belgia, un vaccin cu rol antiinflamator destinat bovinelor a generat o tulpina ce a anulat efectul unor vaccinuri obligatorii, fapt ce a condus la distrugerea a 11 ferme, cu un numar total de peste 28.000 de capete de bovine. Ca urmare a acestui incident, au aparut cerinte suplimentare ale medicilor veterinari pentru explicitarea efectelor adverse ale vaccinurilor destinate animalelor.Carol Popa, Maria Vaschihttp://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html

  • CCP 3 - COLECTAREA PRODUSELOR DE LA PRODUCATORI INDIVIDUALI SAU FERMEAcest punct este considerat unul dintre cele mai periculoase pentru trasabilitatea lantului alimentar.Deoarece numarul companiilor care fac colectarea este destul de mare, iar numarul producatorilor individuali este si mai mare, riscurile de contaminare sunt contracarate cu verificari ale fiecarui lot de produse ce ajunge la poarta procesatorilor.Pericolele pot aparea atat la producatorul individual cat si la colectorului. Care sunt acestea????

  • CCP 4 - ABATOARELEZona cu risc de contaminare ridicat (interferentei dintre producatorii industriali si producatorii individuali). Riscurile pe aceasta zona au ca numitor comun provenienta animalelor (sursa materiei prime) si certificatele sanitare care insotesc animalul abatorizat.Carol Popa, Maria Vaschihttp://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html

  • CCP 5 - PROCESATORII DE CARNE SI LAPTEConsiderate pana recent ca fiind cele mai sigure puncte de pe lantul alimentar, in care normele HACCP sunt respectate cu strictete, companiile de procesare si-au dovedit vulnerabilitatile in recentele scandaluri. Cheia acestor vulnerabilitati este factorul uman, cel care poate decide eronat si poate influenta negativ tot lantul alimentar.

  • CCP 6 - RAFTURILE MAGAZINELORCu exceptia hipermarketurilor, care dispun de generatoare proprii, orice magazin s-a confruntat cel putin o data cu o intrerupere de curent pe durata mai multor ore. Ce se intampla insa in magazinele fara personal pe timpul noptii, cand curentul se intrerupe 2-3 ore, produsele congelate se dezgheata, dar pana dimineata la ora deschiderii sunt din nou congelate? Numai in 2012 inspectorii ANSVSA au retras de pe piata peste 25 de tone de produse supuse deteriorarii prin recongelari succesive. In acest caz, normele privind verificarea zilnica a produselor expuse in rafturi ar putea fi mai riguroase, deoarece acum lipsesc cu desavarsire, iar intreruprea curentului este o scuza ce poate disculpa si un comerciant rau intentionat, care cu buna stiinta comercializeaza produse refrigerate succesiv. Carol Popa, Maria Vaschihttp://www.revista-piata.ro/8_puncte_critice_pe_lantul_alimentar-id9109.html

  • ROLUL SISTEMELOR DE TRASABILITATE

  • Managerial definirea obiectivelor sistemului;demonstrarea prin nregistrri a eficienei sistemului pe ntreg circuitul alimentar;stabilirea unui mecanism de revizie periodic; testarea capacitii de retragere de pe pia a unui lot de produse susceptibil de a fi compromis.

    UBTn elaborarea sistemului de trasabilitate, cea mai dificil decizie cu care se confrunt operatorii este definirea lotului de produse i a unitii de baz trasabile. Un pas inapoiUn pas inainte

  • UBT poate varia n limite foarte largi, de la stabilirea:UBT ca producie zilnic, pentru cazul unitilor mari din industria alimentar.UBT ca unitate de produs ambalat, n special pentru unitile de catering i tip fast-food.

  • Elemente care asigur trasabilitatea produselor alimentare

  • Exemple de documenteDiagrame de flux (unitate sau produs)Provenienta materiilor prime, inclusiv ingrediente sau alte materiale furnizori autorizati, prezenta documentelor care atesta calitatea, salubritatea tuturor materiilor prime. Specificaiile materiilor prime definire i consemnare proceduri - cum se efectueaz practic verificarea inscrisurilor de pe ambalaje sau etichete in concordan cu alte documente nsoitoare (certificate de calitate).Procedurile privind verificarea calitii Corespondena dintre nscrisurile de pe etichetele i ambalajele materiilor prime i identificarea societii n sistemul de trasabilitate.

  • nregistrri privind cantitile de materii prime recepionate (facturi, avize de nsoire a mrfii) in corelatie cu cantitatile de produs finit. nregistrri privind calitatea materiilor prime recepionate (certificate de calitate, atestri ale prezenei/lipsei organismelor modificate genetic acolo unde este cazul, n special la produsele din soia). Procedura pentru constituirea loturilor si lotizarea materiilor prime si a produselor finite. Sisteme de identificare i urmrire pe flux a containerelor/ recipienilor n care se transport, depoziteaz temporar unele materii prime i auxiliare (culori, cipuri etc) pe diferite faze tehnologice.

  • Proceduri referitoare la etichetare evidena si gestionarea stocurilor de etichete corelatia intre sistemul de etichetare, ingrediente i tratamentele aplicate. verificarea nscrisurilor de pe etichete care trebuie sa fie complete si conforme cu prevederile legale. numere de ordine ale etichetelor (sau alte sisteme asemntoare care s asigure cronologia).

  • Proceduri privind depozitarea depozitarea pe loturi evidena intrrilor n depozitele de produse finite evidena livrrilor din depozite pe sortimente si loturi

  • Proceduri privind livrarea produselorevidene privind beneficiariisisteme de identificare a mijloacelor de transport, inregistrate sanitar veterinar, folosite la transportul produselor. evidene privind declaratiile de conformitate n funcie de loturi. evidenele privind modul de constituire a loturilor de livrare pentru fiecare transportator.

  • CARACTERISTICI ALE ST

  • Exemplu trasabilitatea carniilatimeaSe refer la cantitatea de informaii colectate. Un sistem de nregistrare care s includ toate atributele produselor alimentare ar fi extrem de scump, prea mare i de cele mai multe ori nepractic.Este important s fie selectate numai informaiile relevante.Tratamente veterinareFurajare.Rasa.Exemplu conserve de legumegradul de maturitate, dimensiune, atribute senzoriale au relevan mic n cazul n care obiectivul sistemului trasabilitii l reprezint sigurana n consum a conservelor.

  • Adancimea lungimea drumului parcurs, reconstituit prin nregistrari.Exemplu trasabilitatea carniiRefacerea traseului pana la animalExemplu trasabilitatea cerealelorPoate fi identificata zona din care s-a recoltat produsului?

  • reprezint exactitatea cu care un sistem al trasabilitii poate evidenia traseul unui produs, lund n calcul erorile aleatoare care pot aprea mai ales n cazul lanurilor de producie-distribuie transnaionale complexe.

    precizia

  • ST trebuie sa asigure:identificarea unic a lotului i/sau UBT;utilizarea pe ntreg lanul alimentar, fr ntreruperi;gestionarea infomaiilor colectate;

    pastrarea informaiei pe ntreg ciclul de via al produsului;prelucrarea produsului fr s stnjeneasc acest proces.

  • Sisteme de trasare..EXTERNE etichetele de hrtie, mrcile, plcuele din material plastic, microcip-urile.BIOMETRICEprofilul ADN, markeri biologici specifici unor regiuni (de exemplu: compui de arom, enzime, proteine, etc.), sau unor specii de animale pentru identificarea produselor.

  • Avantaje Externe permit codificarea diverselor informaii cu ajutorul codurilor cu bare i al simbolurilor, iar accesul la informaii se realizeaz relativ uor.Biometrice nu pot fi falsificate sau nlocuite i cu toate c sunt costisitoare i necesit personal nalt specializat pentru utilizare, acestea permit refacerea traseului unui produs pn la surs.

  • Dezavantaje Externe dificil de gestionat i pstrat de-a lungul unor sisteme complexe de prelucrare-distribuie. poate fi uor ndeprtat de pe produs, pierdut sau poate fi falsificat. Uneori aceste sisteme pot deveni redundante prin excesul de informaie pe care le ofer.

    Biometrice necesit o anumit perioad de timp pentru efectuarea analizelor sau a testelor de recunoatere, fapt ce mpiedic identificarea produselor n timp real.

  • VA MULTUMESC."Viata nu se masoara cu numarul de respiratii pe care le aveti, ci in momente care iti taie rasuflarea."


Recommended