TRANSFUZIA DE SANGE

TRANSFUZIA DE SANGE = introducerea de sange, plasma sau globule rosii in sistemul circulator al unui bolnav

o metoda curenta de tratament in cele mai variate afectiuni

SCOPURILE TRANSFUZIEI DE SANGE

restabilirea masei sanguine si asigurarea numarului de globuie rosii

pentru transportul oxigenului in caz de hemoragii, anemii si stari de soc

stimularea hematopoiezei (transfuzii mici si repetate)

marirea capacitatii de coagulare a sangelui, in vederea hemostazei

prin introducerea in sangele primitoruiui de noi cantitati de elemente necesare procesului de coagulare

in caz de hemofilie, trombocitopenie, coagulopatia intravenoasa diseminata, hemoragii repetate inaccesibile tratamentului chirurgical

aportul de substante nutritive in organismul primitorului

substance proteice, vitamine, hormoni, saruri minerale, fier

transfuzia restabileste starile de hipoproteinemie si asigura o parte din materiile prime necesare elementelor sangelui in cazurile de anemie;

stimularea reactiilor metabolice ale organismului, intensificarea schimburilor celulare

efecte antitoxice si antiinfectioase

prin actiunea sangelui transfuzat asupra sistemului reticulo-endotelial

acest scop se atinge in special daca se administreaza sange de la bolnavi convalescenti dupa boala respectiva;

depurarea organismului

prin inlocuirea partiala sau totala a sangelui incarcat cu substance toxice exogene sau autogene cu sange proaspat

Transfuzia de sange se poate face:

Direct

cu sange proaspat

printr-un sistem de tuburi, cu ajutorul unei pompe, sangele este trecut direct din vena donatorului in sistemul vascular al receptorului

nu se mai practica datorita analizelor multiple la care trebuie supus sangele donatorului pentru a evita transmiterea unor eventuale infectii cu HIV, HBV, lues, malarie

Indirect

cu sange conservat

sangele recoltat de la donatori este pastrat un timp si apoi administrat, la nevoie, receptoruluiConditia fundamentala a oricarei transfuzii introducerea in organismul primitorului a sangelui COMPATIBIL cu sangele organismului su

( orice transfuzie de sange se incepe prin determinarea grupei sanguine a primitorului si a donatorului

DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE

COMPATIBILITATE = identitate antigenica intre sangele donatorului si primitorului.

Sangele contine o serie de aglutinogene si aglutinine

Aglutinogenele au caracter de antigene; ele sunt fixate de eritrocite

Dintre numeroasele aglutinogene existente in sangele uman, de o importanta deosebita sunt aglutinogenele A si B, precum si aglutinogenul Rh

Aglutininele sunt anticorpi naturali, existenti in plasma sanguina, fara a fi produse de actiunea vreunui antigen

aglutininele a si b

capabile sa intre in reactie cu aglutinogenele respective ( aglutinarea hematiilor de care sunt fixate aglutinogenele

Coexistenta unui aglutinogen cu aglutinina corespunzatoare (A si a sau B si b) la aceeasi persoana nu este compatibila cu viata

Nu exista aglutinine naturale specifice aglutinogenului Rh

Ele se pot forma in cursul vietii sub forma aglutininelor de imunitate

Dupa felul in care sunt reprezentate in sangele unei persoane aglutinogenele A si B si aglutininele a si b se deosebesc patru grupe sanguine

Grupele se noteaza, fie dupa numele aglutinogenului, deosebindu-se astfel grupele 0, A, B si AB, fie cu cifre romane (I, II, III, si IV)

Grupa 0 (l) Eritrocitele sunt lipsite de aglutinogen ( nu sunt aglutinate de nici unul dintre seruri

( persoanele care apartin acestei grupe pot da sange in cantitati moderate oricui, indiferent de grup

donatori universali

Serul confine ambele aglutinine (a si b) ( aglutineaza eritrocitele celorlalte trei grupe

Persoanele care apartin acestei grupe nu pot primi sange decat de la persoane din grupa lor

De la indivizii din aceasta grupa se poate transfuza oricarui grup 500-600 ml sange

La cantitati mai mari ( aglutininele a si b din sangele lor pot intra in reactie de aglutinare cu hematiile primitorului, care poarta pe suprafata lor aglutinogenul A sau B sau ambele

Grupa A(II) Eritrocitele contin aglutinogenul A ( sunt aglutinate de serurile care contin aglutinina a (adica de serul grupelor 0 si B)

Persoanele din aceasta grupa pot da sange pentru grupa lor si grupa AB(IV)

Serul contine aglutinina b ( aglutineaza eritrocitele care contin aglutinogenul B (adica grupele B) si AB)

Persoanele din aceasta grupa pot primi sange de la grupa lor si grupa 0(1)

Grupa B(III) Eritrocitele contin aglutinogenul B ( sunt aglutinate de serurile cu aglutinina b (adica de grupele 0 si A)

Persoanele din aceasta grupa pot da sange pentru grupa lor si grupa AB(IV)

Serul contine aglutinina a ( aglutineaza eritrocitele din grupele care contin aglutinogenul A (adica grupele A si AB)

Persoanele din aceasta grupa pot primi sange de la grupa lor si grupa 0(l)

Grupa AB(IV) Eritrocitele contin aglutinogen A si B ( sunt aglutinate de serurile care contin aglutinine a si b (adica 0, A si B)

Persoanele din aceasta grupa pot da sange numai pentru grupa lor

Serul este complet lipsit de aglutinine ( nu aglutineaza eritrocitele nici uneia dintre celelalte grupe

Persoanele din aceasta grupa pot primi sange de la persoane din orice grupa

primitori universali Grupele sanguine sunt caractere permanente, care nu se modifica in cursul vietii si se mostenesc

Determinarea grupelor sanguine in sistemul 0AB:

Probe directa

prin amestecarea eritrocitelor primitorului cu serurile standard 0, A si B, observand unde se produce aglutinarea

Proba inversa

se executa prin amestecarea serului sau a plasmei primitorului cu eritrocitele cunoscute din grupele A(ll) si B(lll)

Eritrocitele bolnavului si donatorului se obtin prin injectarea pulpei degetului

Plasma se obtine recoltand sange prin punctie venoasa cu citrat de sodiu

Dupa depunerea eritrocitelor la fundul eprubetei sau dupa centrifugarea sangelui, plasma ramane in partea de deasupra.

Serurile standard

se prepara in institute speciale de hematologie, care le livreaza in fiole

trebuie controlate la fiecare 15 zile si pastrate intr-un loc racoros, la intuneric.

Controlul se face cu eritrocite din grupul 0(l), A(II), B(III)

Serurile trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

aglutinarea cu eritrocite corespunzatoare trebuie sa apara dupa 15-20 de secunde

serul grupului A(II) trebuie sa aglutineze in 1-3 minute numai eritrocitele grupului B(III)

serul grupului B(III) trebuie sa aglutineze numai eritrocitele grupului A(II), iar serul grupului 0(l) eritrocitele grupului A(II) si B(III). Nici unul dintre acesteseruri nu trebuie sa aglutineze in timp de 5 minute eritrocitele grupului 0(l)

Tehnica determinarii.

1. Determinarea directa (proba Beth-Vincent)

Materialele necesare

o lama de sticla curata si uscata

3 pipete

o lama slefuita

seruri standard 0(1), A(ll) si B(lll)

materialele necesare pentru recoltarea sangelui din pulpa degetului

Se controleaza in primul rand serurile standard ( trebuie sa fie transparente, de culoare galbuie, in termen de garantie

Se pune pe o lama de sticla, cu pipete separate, din fiecare fiola cate o picatura de ser test cu un diametru de 5 - 6 mm

Se inteapa apoi pulpa degetului, se sterge prima picatura de sange, iar din urmatoarea se ia cu coltul lamei slefuite o picatura de marimea unei gamalii de ac si se pune pe prima picatura de ser test

Se omogenizeaza cele doua picaturi prin miscari circulare

Operatie se va repeta intorcand lama si folosind cate un alt colt si cu celelalte doua picaturi de ser test

Rezultatul se citeste dupa 5 minute

Tehnica determinarii. Se examineaza in primul rand serul grupului 0(1)

Daca in acest ser s-a produs aglutinarea, ea mai trebuie sa apara neaparat, fie in serul grupei A(ll), fie in serul grupei B(lll), fie in amandoua. In caz contrar s-a comis o greseala si analiza trebuie repetata.

Interpretarea rezultatelor: Daca nu se produce aglutinarea in nici unul dintre serurile test ( sangele face parte din grupa O(l)

Daca aglutinarea nu a aparut cu serul grupei A(II), dar exista in serurilegrupelor 0(1) si B(III) ( sangele face parte din grupa A(II)

Daca aglutinarea nu a aparut cu serul grupei B(III), dar se produce in serurile grupelor 0(1) si A(II) ( sangele face parte din grupa B(III)

Daca aglutinarea se produce in toate serurile ( sangele face parte din grupa AB(IV)

2. Determinarea inversa (proba Simonin) Materialele necesare = aceleasi ca si la proba directa, dar in loc de seruri test se folosesc eritrocite standard din grupul A(II) si B(III), iar sangele se recolteaza cu citrat de sodiu

Determinarea se face in mod analog cu proba directa

Se pune cate o picatura din eritrocitele standard pe lama de sticla si se amesteca cu cate o picatura de plasma din sangele de cercetat

dupa 5 minute se citeste rezultatul

Interpretarea rezultatelor: Daca aglutinarea se produce cu ambele picaturi ( sangele face parte din grupa 0(1)

Daca aglutinarea se produce numai cu eritrocitele din grupa A(II) ( sangele face parte din grupa B(III)

Daca aglutinarea se produce numai cu eritrocitele din grupa B(III) ( sangele face parte din grupa A(II)

Daca aglutinarea nu s-a produs deloc ( sangele face parte din grupa AB(IV)

In cursul determinarii grupelor sanguine se pot ivi erori. Cauzele posibile ale erorilor sunt urmatoarele:

a) Raport incorect intre sange si ser.

Picatura de sange trebuie sa fie de 10-20 de ori mai mica decat picatura de ser test

O cantitate prea mare de eritrocite inhiba reactia de aglutinare, iar o cantitate prea mica face ca reactia sa nu poata fi observata cu ochiul liber b) Schimbarea pipetelor.

Fiecare fiola trebuie sa aiba pipeta ei

Amestecarea serurilor sau a eritrocitelor test da rezultate false

Un rezultat fals se obtine si daca amestecarea serurilor test cu sangele s-a facut cu acelasi colt al lamei c)Temperatura necorespunzatoare.

Temperatura optima pentru determinare este de 16-18 Sub 10, aglutinarea nu se produce cu regularitate

Atmosfera prea calda usuca marginea picaturilor

d) Folosirea serurilor test cu titru slab, prost conservate sau cu valabilitate depasita

Determinarea grupelor sanguine trebuie executata concomitent prin cele doua probe, rezultatul citindu-se comparativ.

Proba incrucisata a compatibilitatii

in caz de urgenta sau in lipsa serului test se executa prin amestecarea directa a sangelui de perfuzat cu sangele primitorului pe o lama de sticla

este bine daca aceasta proba se practica inaintea oricarei transfuzii

Metoda serului test uscat pe carton lucios

in conditii speciale

pe carton tip carte de vizita se depun serurile test 0(l), A(ll) si B(lll) in picatura nu prea groasa, ca si pe lama

se lasa sa se usuce lent la temperatura camerei

se impacheteaza in pachete de cate 3x10, separate prin folie pentru protectie si invelite in hartie neagra pentru a fi ferite de lumina

valabilitatea lor este de 3-4 luni de la preparare

la intrebuintare, fiecare picatura de ser test uscat se amesteca cu o picatura de apa distilata, iar mai departe se procedeaza ca si la metoda obisnuita

avantaje: (1) nu cere conditii speciale de conservare si transport; (2) grupa sanguina ramane fixata pe carton dupa executarea probei

Determinarea factorului Rh Factorul Rh = aglutinogen care se poate gasi in eritrocite independent de aglutinogenele din sistemul OAB

Nu exista aglutinine naturale specifice fata de aglutinogenul Rh

Ele pot aparea sub forma de anticorpi de imunitate la persoane Rh-negative, fiind provocati prin transfuzii repetate cu sange Rh-pozitiv (care contine aglutinogenul Rh)

Aglutininele de imunizare anti-Rh apar si la femeile gravide Rh-negative, al caror fat este Rh-pozitiv (factorul antigenic se mosteneste de la tata)

Este necesara cercetarea compatibilitatii in sistemul Rh cu ocazia transfuziilor, mai ales la:

bolnavi care au primit transfuzii repetate

cei supusi unui tratament hematopoietic indelungat

femeile care puteau sa se sensibilizeze in cursul sarcinilor cu feti Rh-pozitivi

Incompatibilitatea de factor Rh ( accidente posttranzfuzionale, mergand uneori pana la deces

Determinarea factorului Rh se poate face fie pe lama, fie in eprubete

Eritrocitele de cercetat se adauga la serul test din mijloc

Se aseaza lama intr-o cutie Petri ( se asaza la termostat la 37C

Citirea rezultatului se face dupa 1-2 ore

Se compara picatura din mijloc (a sangelui de cercetat) cu picaturile mostre din dreapta (Rh-negativ) si cu cea din stanga (Rh-pozitiv)

Prezenta aglutinarii arata ca persoana ale carei eritrocite se cerceteaza este Rh-pozitiva

TRANSFUZIA (INDIRECTA) DE SANGE

= in sistemul vascular al bolnavului se introduce sange recoltat anterior de la donator si conservat

Sangele se verifica pentru eventuale infectii cu HIV, HBV, brucella, lues, malarie si alte infectii

Sangele se procura de la statiile de recoltare si conservare a sangelui si ajunge in sectia de spital prin mijlocirea punctului de transfuzie

Sangele se recolteaza si se livreaza in pungi de material plastic, sterile, de unica folosinta, confectionate din substance netoxice, apirogene, ignifuge

In aceste pungi este preambalata o substanta anticoagulanta:

ACD (acid citric, citrat trisodic si dextroza)

CPD (acid citric, bifosfat de sodiu si dextroza)

SAG-M (dextroza monohidrat, adenina anhidra, clorura de sodiu si manitol)

sau alte substance anticoagulante Pungile incarcate se inchid ermetic prin sudarea electrica a tubului prin care s-a facut umplerea

Se aplica doua suduri la distanta de cca 15-20 cm, lasand o cantitate de sange intre cele doua suduri ( se va utiliza pentru controlul grupei si proba de compatibilitate majora, fara a se deschide punga.

Pungile contin de obicei 250, 350, 400 si 450 ml sange.

Sangele se livreaza pe baza cererilor completate de sectia de spital

Cererile trebuie sa cuprinda datele personale ale bolnavului, diagnosticul, felul produsului sanguin cerut, grupa sanguina si cantitatea necesara

Un exemplar al cererii ramane la punctul de transfuzie si serveste ca document Transportul sangelui conservat de la statia de recoltare si conservare la punctul de transfuzie:

in frigidere portabile sau lazi, respectiv valize izoterme

contin un rezervor de gheata, sau elemente de racire cu lichid de refrigerare care asigura temperatura scazuta de +4, +6C

peretii lazilor sunt confectionati sau captusiti cu un strat de material termo-izolator

capacul lazii se inchide ermetic

In interior exista stativ in care se aseaza pungile de sange in pozifie verticala

transportul se face fara trepidatii ( risc de hemoliza

Sangele sosit la punctul de transfuzie se utilizeaza imediat

In caz contrar, va fi pastrat in frigider, la o temperatura de +4, +6C

Inainte de administrare, sangele destinat pentru transfuzie trebuie sa fie controlat Controlul intra atat in sarcina medicului cat si a asistentei. Se vor cerceta: Integritatea pungii

intacta, ermetic inchisa, fara fisuri Corespondenta datelor

Datele de pe eticheta si talonul de control trebuie sa corespunda cu acelea de pe cerere

In afara indicatiilor date prin litere (0, A, B, AB), grupa de sange este marcata si prin culoarea literelor cu care sunt imprimate grupele:

grupa 0 este imprimata cu rosu

grupa A cu verde

grupa B cu galben

grupa AB cu albastru

toate pe fond alb pentru grupele Rh pozitiv

pe fond negru pentru grupele Rh negativ

Punga de sange trebuie sa poarte si eticheta ,,Validat" Daca sangele nu si-a pierdut valabilitatea

Data recoltarii este mentionata pe eticheta Aspectul macroscopic al sangelui din punga

Sangele pastrat cateva ore la frigider cu punga suspendata se sedimenteaza in 3 straturi:

stratul inferior cuprinde masa eritrocitara, aparand mai vascos, siropos si de culoare rosie-inchis

stratul al doilea este reprezentat printr-o pelicula fin a albicioasa, formata din leucocite si trombocite

peste acesta se suprapune stratul al treilea, limpede, omogen, de culoare galbena-verzui, reprezentat de plasma Aspectul macroscopic al sangelui se modifica in urmatoarele conditii:

Infectarea sangelui din punga

plasma este tulbure, apoasa-murdara si confine flocoane, pelicule sau cheaguri

Acelasi aspect poate sa-l prezinte sangele si daca contine picaturi fine de grasime, daca recoltarea s-a facut dupa mancare

acest sange, prin incalzire la 38C, isi recapata aspectul normal prin topirea si dispersarea particulelor de grasime

Hemoliza

Plasma va avea o culoare rosie, deoarece hemoglobina, eliberata din globulele rosii distruse, se raspandeste si in plasma

Intensitatea culorii rosii a plasmei este in functie de gradul hemolizei

Coagularea sangelui

se vad cheaguri de sange

daca cantitatea si marimea acestora sunt reduse, sangele poate fi utilizat, intercaland in aparat un filtru de matase

Compatibilitatea de grup intre sangele din flacon si sangele primitorului

se vor determina, atat in sangele primitorului, cat si in sangele din flacon:

grupa sanguina din sistemul 0, A, B si Rh prin metodele Beth-Vincent si Simonin

proba compatibilitatii directe Jeanbureau

dupa instalarea aparatului si inceperea transfuziei - proba biologica Oelecker, aceasta din urma repetandu-se si in cursul transfuziei propriu-zise

In afara de sange integral, se utilizeaza pentru transfuzie masa eritrocitara concentrata si masa eritrocitara resuspendata

Aportul de substante transportoare de oxigen este mai mare in aceste cazuri

plasma decantata poate fi utilizata pentru alti bolnavi

Transfuzarea se face la fel ca si in cazul sangelui integral

Valabilitatea lor este mai scurta decat aceea a sangelui integral

Daca trebuie administrat intr-un ritm rapid, sangele va fi incalzit la temperatura corpului inainte de utilizare, punandu-l in termostat sau in pat langa bolnav

Incalzirea sangelui la flacara sau deasupra caloriferului este strict interzisa

Daca insa transfuzarea se va face picatura cu picatura (perfuzie), incalzirea nu este necesara.

Sangele din punga fiind sedimentat inainte de executarea probelor pentru verificarea grupei sanguine si transfuzie trebuie omogenizat.

Omogenizarea se va face prin cateva miscari fine, de rasturnare a pungii

Agitarea puternica sau scuturarea pungilor cu sange conservat este interzisa.

Pregatirea instrumentelor si materialelor

Pentru transfuzia intravenoasa de sange se vor pregati urmatoarele:

trusa pentru perfuzat sange, ambalata original, sterila.

cuprinde aceleasi piese ca si trusa pentru perfuzat solutii; tubul de perfuzie prevazut cu acul de flacon si portac pentru acul de venopunctie, intrerupt de vizor si prevazut cu prestub

Spre deosebire de aparatul pentru perfuzat solutii, vizorul aparatului pentru sange alaturi de picurator mai cuprinde si un filtru

trusa pentru perfuzat sange, ambalat si sterilizat de la fabrica se utilizeaza numai o singura data si dupa terminarea transfuziei se arunca

cantitatea necesara de sange materialele necesare pentru controlul grupei sanguine

stativ prevazut cu bratari si cleme pentru fixarea flaconului de sange

alcool, tinctura de iod, vata,comprese sterile, romplast

garou de cauciuc, musama, perna tare, tavita renala

doua sau trei pense sterile, foarfeca, pensa hemostatica

2 seringi de 5-10 ml cu ace pentru injectii intramusculare si intravenoase medicamente necesare pentru eventualele accidente transfuzionale sau posttransfuzionale

Pregatirea bolnavului

in salon, la patul bolnavului pe nemancate

in caz de urgenta, nu se va lua in considerate starea de plenitudine a stomacului sau chiar perioada digestiei

decubit dorsal mana la care se face transfuzia se va aeza n extensie i pronaie, fr s i se imprime o poziie forat, cci transfuzia poate s dureze cteva ore La bolnavii cu:

vene superficiale, greu accesibile care au primit repetate transfuzii i venele s-au sclerozat la bolnavi ocai, n colaps periferic la copii, la bolnavi agitai la cei cu arsuri ntinse

se utilizeaz vena subclavicular (rmne umplut cu snge i atunci cnd celelalte vene sunt complet colabate)

La sugari i copii mici se abordeaz venele epicraniene eventual vena jugular extern sau vena subclavicular Sugarul va fi imobilizat n vederea transfuziei Bolnavul va fi bine nvelit frigul ar putea provoca un frison care ar putea fi interpretat greit, considerndu-l ca nceputul frisonului transfuzional i ntrerupnd inutil transfuzia

Dac bolnavul sufer de boli alergice va fi pregtit cu medicamente antialergiceReverificarea compatibilitii sngelui transfuzat cu acel al donatorului nainte de a monta flaconul cu snge se va efectua proba de compatibilitate direct, major Jeanbureau Se amestec pe o lam de sticl serul sau plasma bolnavului cu sngele (sau eritrocitele splate ale sngelui) pregtit pentru a fi transfuzat Extragerea sngelui pentru prob se face prin puncionarea tubului dintre cele dou suduri fr a se ptrunde n pung Se va avea grij ca pictura de ser s fie ct mai mare, iar cea de globule roii ct mai mic pentru a respecta o proporie de 1 / 10 - 1/20 Lama se incubeaz la termostat la temperatura de 37C timp de 30 de minute ntr-o cutie Petri, dup care se citete rezultatul n caz de incompatibilitate, sngele se aglutineaz sub form de grunj sau placarde vizibile cu ochiul liber sau la microscopTehnica transfuziei propriu-zise. Montarea aparatului Se dezinfecteaz cu alcool aprtoarea de pe una din intrrile n pung, dup care se taie aceasta cu o foarfec steril Se desface aparatul de transfuzie i se nchide complet prestubul Se ndeprteaz teaca protectoare de pe trocarul de extragere a sngelui i se ptrunde cu el n pung prin intrarea dezgolit Se suspend punga cu snge pe stativEvacuarea aerului din aparat se ndeprteaz teaca protectoare de pe captul portac al tubului, care se ridic deasupra nivelului sngelui din flacon Se deschide uor prestubul i se las s se scurg sngele n dispozitivul de perfuzie, picurtorul fiind inut orizontal Se coboar progresiv portacul, pn cnd tot tubul s-a umplut cu snge i s-au eliminat complet bulele de aer Se ridic n acest moment picurtorul n poziie vertical i se nchide din nou prestubul Aparatul rmne atrnat pe stativ, avnd grij ca amboul s nu se ating de nimic din jur pentru a-i pstra sterilitatea Se va evita umplerea picurtorului cu snge, ceea ce ar face imposibil executarea transfuzieiPuncia venoas Se aaz cmpul steril sub braul bolnavului Se aplic garoul de cauciuc Cu acul de perfuzie montat pe sering, se execut puncia venei Se verifica poziia acului Se adapteaz amboul dispozitivului de perfuzie la ac Se ndeprteaz pensa i se regleaz prestubul la ritmul necesar de administrare a sngelui Se fixeaz acul i amboul tubului cu benzi de leucoplast, eventual i extremitatea tubului Se verifica scurgerea sngelui Dac bolnavul are legat ntr-una din vene o canul de polietilen, atunci aparatul de transfuzie se va racorda la aceasta, fr s se puncioneze o nou ven Se supravegheaza ritmul de transfuzie la nivelul picurtorului

Se poate ntmpla ca dup deschiderea prestubului aparatul s nu funcioneze

n acest caz, asistenta va verifica urmtoarele: permeabilitatea tuburilor Tuburile pot fi lipite sau frnte Aparatul poate fi nfundat cu un cheag sau alt corp strin, de cele mai multe ori la nivelul amboului se va dezlipi sau ndrepta tubul, sau se va schimba aparatul de perfuzie poziia acului n ven Bizoul acului poate fi lipit de peretele venei Acul putea s ptrund dincolo de ven Modificarea corespunztoare a poziiei acului remediaz defeciunea calitatea sngelui din pung i permeabilitatea filtrului din vizor Sngele poate conine cheaguri sau pelicule de fibrin Acestea din urm se depun pe filtru, astupndu-i orificiile n acest caz, se va renuna la punga de sngeExecutarea probei biologice Oelecker Primii 20 ml de snge vor fi lsai s se scurg prin picurtor, dup care se strnge prestubul n aa fel, ca numrul picturilor s nu ntreac 10-15 pe minut Administrarea sngelui se continu n acest ritm timp de 5 minute Dac n acest rstimp nu se instaleaz semnele incompatibilitii de grup (senzaie de frig, frison, dureri de cap, dureri lombare, nelinite, tahicardie, urticarie, congestia feei etc), atunci se repet aceeai operaie introducnd din nou 20 ml de snge, dup care se reduce din nou ritmul de administrare la 10-15 picturi pe minut Dac n urmtoarele 5 minute nu se constat nici un simptom alarmant, se continu perfuzia de snge n ritmul prescris de medic n caz contrar, se ntrerupe imediat administrarea sngelui i se raporteaz medicului

Ritmul de administrare a sngelui n jet continuu = transfuzie de snge n cazuri de urgen, cnd patul vascular trebuie umplut repede n ritm lent, pictur cu pictur = perfuzie de snge 30 60 80 picturilor pe minutSchimbarea pungilor de snge Dac volumul de snge necesar bolnavului este mai mare dect cel cuprins ntr-o singur pung Punga nou trebuie s fie pregtit i verificat n prealabil Continuarea perfuziei se va face cu acelai aparat, care se monteaz la noua pung de snge fr s se scoat acul din vena bolnavuluiSupravegherea bolnavului n cursul transfuziei

Bolnavul nu va fi prsit nici un minut n cursul transfuziei Asistenta va supraveghea n permanen, att starea bolnavului, ct i modul de funcionare a aparatului n caz de accidente transfuzionale, va anuna imediat medicul Ritmul de scurgere a sngelui va fi supravegheat la nivelul picurtorului n cursul perfuziei, scurgerea sngelui poate s se opreasc. n acest caz asistenta va verifica urmtoarele: permeabilitatea tuburilor

poziia acului n ven

coagularea sngelui refulat n ac se va schimba acul presiunea venoas exagerat se poate ridica punga pn la nlimea maxim permis de stativ se va adapta la pung o par de cauciuc prevzut cu un filtru steril de vat, cu care se va mri presiunea din pung, care va nvinge presiunea din venTerminarea transfuziei Se vor reine din fiecare pung 5-10 ml snge pentru verificri ulterioare dac s-ar instala accidente posttransfuzionale tardive Scoaterea acului din ven se face prin nchiderea prestubului i aplicarea pensei hemostatice deasupra amboului Cantitatea de snge administrat, precum i numele transfuzorului se noteaz n foaia de observaie a bolnavului Flaconul, mpreun cu bonul de cerere, se remit la punctul de transfuzie Aparatul de transfuzie trebuie curit imediat, cele de material plastic se aruncngrijirea bolnavului dup transfuzie Locul punciei venoase se ngrijete la fel ca n cazul oricrei perfuzii Bolnavul va fi aezat n pat, nvelit bine; temperatura camerei va fi cea optim, eventual cu 1-2 grade mai nalt Imediat dup terminarea transfuziei bolnavul poate bea lichide cldue Peste dou ore, el se poate alimentaEXSANGUINOTRANSFUZIA

= nlocuirea parial sau aproape total a sngelui unui bolnav cu snge strin Scop:

nlturarea din organism a sngelui ncrcat i viciat cu substane toxice sau devenit incompatibil cu organismul bolnavului Se practic n caz de:

boal hemolitic a nou-nscutului, cnd sngele Rh-pozitiv motenit de la tat trebuie nlocuit cu un snge Rh-negativ, din cauza anticorpilor anti-Rh provenii din organismul mamei

intoxicaii cu substane care nu pot fi eliminate din snge pe alt cale: oxid de carbon, toxice methemoglobinizante, clorat de potasiu, sublimat, barbiturice, unele toxiinfecii alimentare etc.

cnd se suspend funcia de depurare a organismului (hepatite acute, ciroze hepatice, stri septice etc.) dup ocul posthemotransfuzional, pentru ndeprtarea produselor aglutinate

n bolile organelor hematopoietice (leucemii, agranulocitoze etc.)

Pregtirea sngelui

Sngele trebuie s fie strict izogrup n sistemul 0, A, B i Rh, cu excepia bolii hemolitice a nou-nscutului, unde trebuie s fie ntotdeauna Rh-negativ Cantitatea de snge transfuzat trebuie s fie mult mai mare dect cantitatea de snge nlocuit, cci prin sngerare se ndeprteaz parial i sngele nou transfuzat introducerea unei cantiti de snge egal cu aceea a bolnavului nlocuiete 65% din sngele bolnavului transfuzarea cantitii duble nlocuiete 85% cantitatea tripl nlocuiete 95% din sngele primitorului

Cantitatea de snge necesar trebuie s fie pregtit i verificat de la nceputul transfuziei nclzirea se face n timpul administrrii Sngele nu poate avea o vechime mai mare de 2-4 zilePregtirea instrumentelor i materialelor flacoane de snge

trus complet de transfuzie de snge

trus pentru abordarea unui trunchi venos mai mare (vena subclavicular sau jugulara intern)

trusa de sngerare ac gros de puncie venoas, cu ambou olivar, continuat cu un tub de cauciuc de 50 cm lungime i prevzut cu o pens reglabil, pentru dirijarea vitezei de sngerare vas gradat de recoltare Exsanguinotransfuzia se mai poate face i prin abordarea unei singure vene n acest caz, distribuitorul n form de Y" se va aplica i deasupra amboului Una din ramurile lui se continu cu dispozitivul de transfuzie, iar cealalt, cu tubul de sngerare Se aplic pensa hemostatic pe tubul dispozitivului de perfuzie i se d drumul sngelui prin tubul de sngerare Dup ce s-au evacuat 250 ml de snge, se ridic pensa de pe tubul dispozitivului de transfuzie i se aplic pe tubul de sngerare Se deschide prestubul sau pensa Hoffmann i se introduce o cantitate de 250 ml de snge Apoi totul se ia de la nceput Alternarea actului de sngerare i de transfuzare trebuie s fie nsoit de aplicarea i ridicarea garoului care realizeaz staza venoas necesar pentru sngerare Aceasta se va face sincron cu aplicarea i ridicarea pensei hemostatice de pe tubul dispozitivului de perfuzie

La nou-nscui, exsanguinotransfuzia n primele 5 ore dup natere se face prin vena ombilical, cu ajutorul unei seringi Tzanck cu 3 ci, printre care una se adapteaz la dispozitivul de perfuzie, a doua la tubul care-l leag de vena ombilical i a treia la tubul de sngerare. Operaia se petrece n patru timpi:

1. aspirarea sngelui din vena ombilical n sering

2. expulzarea sngelui din sering n vasul de sngerare

3. aspirarea sngelui din flacon n sering

4. introducerea sngelui din sering n vena ombilical

Exsanguinotransfuzia trebuie continuat cu oxigenoterapie i cu administrarea intravenoas de calciu, cci introducerea unor cantiti mari de snge citratat poate provoca crize de tetanie

Bolnavii crora li s-a fcut exsanguinotransfuzie vor fi supravegheai cu atenie n tot cursul zilei

TRANSFUZIA INTRAARTERIAL Este o metod excepional de tratament i se aplic dup ocuri grave traumatice, hemoragice, postoperatorii, arsuri, electrocutri etc, cnd transfuzia intravenoas a rmas complet ineficace Presiunea arterial de obicei fiind mai mare dect presiunea coloanei de snge din tubul transfuzorului transfuzia intraarterial se execut sub presiune, ceea ce asigur nvingerea presiunii intraarteriale i intrarea sngelui transfuzat n arter Presiunea necesar din punga de snge se realizeaz cu ajutorul dispozitivului pentru presiune controlat, care se adapteaz ia una din intrrile n pung Dispozitivul pentru presiune controlat este alctuit dintr-un compresor de mrime adecvat, care funcioneaz n condiii sterile La nevoie, acesta se poate improviza dintr-un tensiometru obinuit, la care n loc de manet se adapteaz o canul mai lung, cu care ptrunznd n pung, vrful ajunge deasupra nivelului sngelui. Aceast canul este prevzut cu un filtru din vat steril.

Pomparea aerului cu compresorul sau para tensiometrului realizeaz n interiorul pungii, deasupra nivelului sngelui o presiune, a crei valoare se poate citi pe manometrul tensiometruluiPregtirea instrumentelor i materialelor trus complet de transfuzie

dispozitiv pentru realizarea presiunii controlate

trus chirurgical pentru descoperirea arterei n care se va face transfuzia

snge izogrup sau, n caz de urgen, snge de la donator universal

cmpuri sterile, muama, seringi, ace, agrafe etc.

Evacuarea aerului se va face cu mai mare grij dect n cazul transfuziilor intravenoase, cci embolia gazoas pe cale arterial este mai periculoas Se adapteaz dispozitivul de presiune la aparat i se verific modul lui de funcionare

Bolnavul nu necesit nici o pregtire deosebit, intervenia avnd un caracter de urgenTehnica transfuziei Abordarea arterei o face medicul Se fixeaz acul i imediat se ncepe introducerea sngelui sub presiune Dispozitivul de presiune controlat este manipulat de asistent Introducerea sngelui se ncepe la o presiune de 6-8 cmHg, dar curnd aceasta se urc la 12-14-16-18 cm Introducerea sngelui se face n curent continuu, pn la obinerea efectului urmrit n general, nu este nevoie de mai mult de 100-150 ml snge Transfuzia se va continua mai departe pe cale intravenoas cu un alt aparat, cel iniial fiind pstrat deocamdat n arter, pentru eventualitatea unei recderi, i va fi ndeprtat numai dup revenirea total a bolnavului.

Dup terminarea transfuziei i scoaterea acului se aplic un pansament compresiv pe locul puncionat, care rmne pe loc una, eventual mai multe zile, pentru a favoriza nchiderea orificiului Transfuzia intraarterial poate fi nlocuit cu transfuzia intracardiac Pregtirea pentru aceast intervenie se face la fel ca i pentru injecia intracardiac. Aparatura de transfuzie este identic cu cea utilizat pentru transfuzia intraarterial, tehnica transfuziei fiind de asemenea identicACCIDENTELE TRANSFUZIONALE I POSTTRANSFUZIONALE1. Incompatibilitatea de grup n sistemul 0, A, B una din complicaiile cele mai grave; poate fi fatal se manifesta sub forma ocului hemolitic Semne precoce: frison, stare general alterat, tahicardie, dispnee, paloare, cianoz, vjituri n urechi, dureri lombare i uneori retrosternale din cauza distrugerii n mas a globulelor roii ( hemoglobina trece n urin, colornd-o mai nti n rou, apoi n brun-nchis Se blocheaz glomerulii renali ( reducerea secreiei urinare ( anurie La apariia primelor simptome de alterare a strii generale (senzaie de frig, frison, cefalee, dureri lombare etc) ( asistenta ntrerupe imediat transfuzia i avizeaz medicul

Pn la venirea acestuia nvelete bine bolnavul, i recolteaz urina, ncepe hidratarea cu lichide cldue pe cale bucal i pregtete trusa de prim-ajutor pentru accidentele posttransfuzionale, inclusiv aparatul de oxigen

2. Transfuzarea unui snge alterat Sngele hemolizat ( fenomene asemntoare ocului transfuzional aprut prin administrarea de snge incompatibil. Se iau aceleai msuri

Sngele infectat cu germeni viruleni ( frisoane care apar de obicei la 1-2 ore dup terminarea transfuziei, spre deosebire de frisonul determinat de incompatibilitatea de grup, care apare chiar n timpul acesteia. Pn la intervenia medicului, asistenta va nclzi bolnavul cu pturi i termofoare i-l va hidrata cu buturi calde: ceai

Prezena substanelor piretogene n snge ( frison uor, nsoit de cefalee i febr. n general, nu are urmri asupra organismului i se rezolv fr nici un tratament

Cheaguri ( embolia pulmonar Bolnavul se cianozeaz brusc, devine agitat, prezint dureri toracice i o tuse chinuitoare, nsoit de hemoptizie i febr Asistenta va administra oxigen. Pn la sosirea medicului va pregti medicamentele de urgen i trusa necesar pentru o eventual intubaie traheal pentru oxigenoterapie

Sngele infectat cu virusul HIV, HBV, cu plasmodiul malariei, cu Spirocheta pallida sau Brucella nu provoac reacii imediate. Vor aprea numai manifestri tardive, dup trecerea perioadei de incubaie respective3. Introducerea aerului n vasele sanguine Complicaie rar Apare mai ales dac sngele se administreaz sub presiune Ca i n embolia cu cheaguri, fenomenele apar brusc, cu alterarea profund a strii generale, cianoz, dureri toracice puternice, dispnee, puls slab, filiform, tensiune arterial sczut, pierderea contiinei ( deces

Comportarea asistentei va fi identic ca i n cazul emboliei cu cheaguri4. Administrarea ntr-un ritm accelerat a unei mari cantiti de snge Poate provoca dilataia acut a inimii Aceasta se manifesta prin simptomele insuficienei cardiace acute: tahicardie, dispnee, cianoz, scderea tensiunii arteriale, dureri toracice etc.

Asistenta va opri imediat transfuzia, msur suficient dac s-a aplicat de la apariia primelor simptome alarmante Va ntiina medicul, pregtind, pn la sosirea acestuia, cardiotonice i opiacee5. Transfuzarea sngelui nenclzit, la temperatur joas poate provoca hemoliz intravascular ( blocaj renal, oc posttransfuzional, acidoz metabolic, stop cardiac Asistenta va proceda la fel ca i n cazul celorlalte accidente, ntiinnd imediat medicul6. Reactivitatea neobinuit a bolnavului Datorit incompatibilitii dintre proteinele din sngele primitorului i donatorului, apare uneori o uoar cefalee sau stare subfebril, alteori reacii urticariene sau edeme La aceti bolnavi este bine ca:

n loc de snge integral sau plasm s se administreze hematii splatesau transfuzia s fie precedat de medicaie desensibilizant cu novocain, ACTH, cortizon sau romerganTRANSFUZIA DERIVATELOR DE SNGE.TRANSFUZIA DE PLASM SANGUIN Administrarea plasmei sanguine este preferabil transfuziei cu snge integral in:

cazurile n care exist o hemoconcentraie (arsuri, oc traumatic) pierderi mari de proteine plasmatice (nefroze, ciroze hepatice) necesitatea introducerii n organism a unor substane imune

Plasma, spre deosebire de sngele integral:

poate fi uor transportat poate fi pstrat timp ndelungat la temperatura camerei n form uscat sau liofilizat

Plasma nu expune organismul la accidentele de incompatibilitate de grup, cci nu conine globule roii Totui proba biologic Oelecker trebuie executat n mod obligatoriu (pericol de hipersensibilitate fa de proteinele plasmatice ale donatorului) Plasma se utilizeaz ca: plasm lichid se prezint sub form nativ i sub form defibrinat plasma nativ poate fi folosit 7-8 zile dup extracie plasma defibrinat poate fi pstrat i cteva luni la temperatura camerei plasm uscat sau liofilizat plasm congelat Pregtirea instrumentelor i materialelor se face la fel ca i n cazul transfuziei de snge Pregtirea bolnavului se face la fel ca i n cazul transfuziei de snge Ritmul de administrare = 30-60 de picturi pe minut Nu este bine s se introduc ntr-o singur edin mai mult de 300 ml de plasm Dac necesitatea este mai mare, peste cteva ore se poate repeta aceeai cantitate, ajungnd la 1 000-2 000 ml, n 24 de ore Introducerea brusc a unei mari cantiti de plasm ( reacii hemolitice grave ntre hematiile bolnavului i aglutininele introduse cu plasma Dup terminarea perfuziei de plasm se vor pstra civa ml n flacon, timp de 24 de ore pentru eventuale analize n caz de accident posttransfuzional

Aparatura fiind de unica folosin, dup transfuzia de plasm, la fel ca dup transfuzia de snge, se arunc Plasma congelat. Plasma poate fi conservat i prin congelare la o temperatur cuprins ntre -15 i -20. Dezghearea se face la temperatura de 37 n preajma folosirii, pstrnd toate calitile biologiceTRANSFUZIA DE MAS ERITROCITARA mas eritrocitara concentrat mas eritrocitara resuspendata Aportul de substane transportoare de oxigen este mai mare n aceste cazuri Plasma decantat poate fi utilizat pentru ali bolnavi Transfuzarea masei eritrocitare concentrate i a masei eritrocitare resuspendate se face la fel ca i a sngelui integral Valabilitatea lor este mai scurt dect a sngelui integralTRANSFUZIA ALTOR DERIVAI Al SNGELUI Albumina uman solutie 25% sau 40% sau sub form liofilizat se adm. dup tehnica perfuziilor obinuite Gammaglobulinele i imunoglobulinele umane specifice se adm. sub form de injeciiTRANSFUZIA CU SNGE PROPRIU n preajma unor intervenii chirurgicale majore, dac este timp suficient, se pot recolta de la bolnav n perioada de dinainte de intervenie 3-4 prize de snge de cte 400 ml Acestea vor fi rezervate pentru donator, pentru ca n cursul i dup intervenie s i se transfuzeze sngele propriu Pentru favorizarea refacerii sngelui recoltat, se administreaza preparate de fier Prin aceast metod se previne orice posibilitate de infecie transfuzional cu snge strinPAGE 22