Cetăţenii cu drept de vot sunt chemaţ, din nou, la urne, pe

data de 9 decembrie, pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul României în mandatul 2012 - 2016.

Principalele formaţiuni politice care se vor înfrunta la alegerile

parlamentare din 9 decembrie, coaliţiile USL şi ARD, şi-au desemnat candidaţii pentru colegiul V Sânni-colau Mare.

Candidaţii pentru Camera deputaţilorAşa cum era de aşteptat, din partea PDL va candida în cadrul Alianţei România Dreaptă deputatul în funcţie Alin Popoviciu. Acesta, pe bună dreptate, are avantajul că se poate lăuda cu cei peste 50 de milio-

ane de euro pe care i-a atras pentru proiectele de dezvoltare din colegiu în perioada 2008 – 2012.

Din partea USL, la alegerile pen-tru deputaţi va candida o figură mai puţin cunoscută, domnul Cosmin Costa, actual consilier judeţean, nominalizat de Partidul Naţional Liberal.

Candidaţii pentru SenatÎn ceea ce priveşte alegerile pentru senatori, comuna Beba Veche face parte din colegiul senatorial 3. Aici se vor înfrunta, din partea ARD, Va-sile Blaga, actualul preşedinte al PAr-tidului Democrat Liberal, iar din par-tea USL Matei Suciu, vicepreşedinte al PSD Timiş.

O mare problemă a apei de la Pordeanu a fost

rezolvată definitiv. Chiar dacă re-cent a fost executat un foraj nou și calitatea apei s-a îmbunătățit, con-ductele rămăseseră pline de mâlul care s-a depus de la apa extrasă din vechiul foraj. Un strat gros de rezidu-uri și substanțe petroliere se depoz-itase pe pe pereții conductelor, iar rezultatul era că apa continua să aibă culoare și miros.

Soluţie modernĂPrimarul Ioan Bohancanu a găsit o soluție ingenioasă și a contactat o firmă de specialitate care avenit cu o tehnologie avansată de curățare a țevilor. Într-o singură zi, muncitorii au reușit să curețe toate conductele. Cu ajutorul unui compresor de mare

capacitate, în rețea a fost introdus un jet puternic de aer care a evacuat toate particulele de pe conducte. Un jet puternic de mâl a ieșit de pe țeavă atunci când instalația a fost pusă în funcțiune.

apĂ mai BunĂA doua zi după ce au fost curățate țevile, calitatea apei era deja extraordinară, fiind limpede, fără urmă de miros și numai bună de băut. Iar presiunea a crescut simțitor. ”Am reușit să rezolvăm o problemă foarte mare, cu costuri foarte mici. Vă dați seama ce costuri ar fi fost dacă am fi înlocuit țevile”, a explicat prima-rul.

anul viitor urmeazĂ BeBa şi ChereStur

După ce a testat metoda la Pordeanu, primarul este decis ca la anul să aplice aceeași rețetă și la rețelele de apă din Cherestur și Beba Veche. ”Am obținut o îmbunătățire semnificativă,

cu costuri foarte mici. Cred că merită să executăm curățarea țevilor o dată la 3-4 ani, dar măcar să știm ce bem”, spune primarul.

apă mai bună la pordeanu

Curierulde BEBA VECHE

Anul IV • Nr 10 (52) • octombrie 2012 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

Alin Popoviciucandidat ARD Camera Deputaţilor

vasile Blagacandidat ARD

Senat

Se apropie alegerile parlamentare

Muncitorii au curăţat reţeaua de apă de la pordeanu

Cosmin Costacandidat USL Camera Deputaţilor

Marcel Suciucandidat USL

Senat

Primăria desfăşoară o amplă acţiune de curăţare a marginilor

drumului judeţean, de la intrarea în comună şi până la Beba Veche. Înarmaţi cu motocoase, trei angajaţi au lucrat timp de mai multe zile pen-tru a înlătura buruienile care s-au format de-o parte şi de alta a princi-palului drum care străbate comuna. „Vrem să intrăm în iarnă cu un drum curat. Continuăm să cosim pen-tru că astfel se formează tot mai puţine buruieni, iar scopul este să le

exterminăm”, spune primarul. După ce vor termina cu drumul judeţean, muncitorii se vor ocupa şi de alte zone care ţin de administrarea primăriei. „Dacă fiecare proprietar ar face lucrările acestea de două ori pe an, în câţiva ani nu am mai avea buruieni în comună”, mai spune pri-marul. Până la împlinirea acestui deziderat, trebuie să remarcăm, pe bună dreptate, că odată ce se intră în comună, aspectul se schimbă în bine.

Continuă lupta împotriva bucurienilor

interviu Cu deputatul CoLeGIULUI 5, ALIN PoPoVICIU

Domnule deputat Alin Popoviciu, în ultimii 4 ani aţi devenit cunoscut pentru iniţiativele electorale cu priv-ire la pedepsirea unor infracţiuni. De ce au fost necesare cele 2 proiecte de lege depuse în Parlament? Cred sincer că una din condiţiile de bază ale dezvoltării unei societăţi este siguranţa cetăţeanului. E drept avem legi dar cred că sunt mult prea indulgente cu infractorii. Şi mă refer aici îndeosebi la cei care săvârşesc infracţiuni contra persoanei şi în spe-cial contra copiilor şi femeilor. Vorbim în primul rând de viol, pedofilie, dar

şi de tâlharii şi chiar infracţiuni de crimă organizată. Aş vrea să va spun că doar anul trecut au fost au fost 800 de violuri, peste 2600 de tâlhării, zeci de cazuri de pedofilie şi aproape 200 de cazuri de exploatare a femeilor. La acestea se adaugă sute de dosare întocmite pentru infracţiuni de crimă organizată. Ce au avut în vedere cele 2 proiecte pe care le-aţi depus în Camera Deputaţilor? Am iniţiat 2 proiecte care să îi protejeze pe oameni de tâlha-ri, violatori, pedofili şi chiar de cei care îi înşeală ori profită de bunăvoinţa lor. Avem nevoie

de legi mai bune, astfel încât cei care săvârşesc asemenea infracţiuni să aibă parte de pedepse mai aspre. Nu este normal să vedem eliberaţi, din închisoare, după doar 2 sau 3 ani, persoane care au abuzat sexu-al de copii, care au violat femei sau care au intrat în casele unor bătrâni şi le-au luat banii pregătiţi pentru înmormântare. Şi eu am familie, doi copii pe care îi iubesc ca pe ochii din cap, şi ştiu ce înseamnă să le duc grija în aceste vremuri tulburi. M-a preo-cupat şi mă preocupă siguranţa lor, ca pe orice părinte. Am înţeles că şi aceasta este o luptă pe care vreau să o duc mai departe, de acolo, din Parlamentul României. Lupta pentru

siguranţa noastră. A tuturor. Şi cred că împreună putem să luptăm pen-tru creşterea siguranţei fiecăruia. Cele două iniţiative nu s-au bucurat de succes. Au fost respinse de colegii dumneavoastră parlamentari. Ce intenţionaţi să faceţi acum? Am reuşit să-l cooptez în această iniţiativă şi pe senatorul Vasile Bla-ga, care a fost ministru de interne şi ştie foarte bine ce înseamnă să duci o luptă împotriva celor care vor să aducă atingere valorilor person-ale. Vreau să luptăm împreună îm-potriva acestor infracţiuni, pentru a-i proteja mai bine pe cei nevinovaţi. Acum câteva săptămâni a fost un caz în Timiş când 2 fetiţe de 9 şi 10 ani au fost abuzate sexual. În urmă cu câteva zile, un alt pedofil a fost reţinut într-o altă localitate. Nu mai vorbesc de tâlharii mascaţi care au intrat în locuinţele bătrânilor şi le-au luat banii pe care cu greu au reuşit să-i strângă de-a lungul anilor. Ştiu că nu putem opri asemenea infracţiuni dar cred că frica de pedepse mult mai aspre i-ar determina pe nenorociţii care săvârşesc asemenea fapte să se gândească bine că pot sta toată viaţa după gratii. Aşa că nu voi preg-eta nici o clipă pentru asta şi vreau să continui să fac legi pentru o Românie Dreaptă, în care să putem trăi în linişte şi siguranţă. Împreună vreau să facem legile drepte.

e nevoie de legi care să îi apere pe oameni de infractori

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

PeTRoM ecologizează vechile sondeCompania PETROM care desfăşoară activităţi de extracţie a petrolului pe raza comunei noas-tre a început un program de ecolo-gizare a vechilor sonde. Acestea sunt demolate în totalitate şi înlo-cuite cu un perimetru foarte mic, dalat şi îngrădit.

„Este foarte benefic pentru noi, pentru că limitează posibilele scur-geri de petrol şi ne protejează mai bine teritoriul. Tototdată, focarele de buruieni care se formau în jurul sondelor vor dispărea”, a explicat primarul.

Bani de la apiaÎncepând cu data de 16 octombrie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pen-tru Agricultură (APIA) a început să vireze avansul către fermierii care au depus cereri de plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă - Campania 2012.

Cuantumul pentru plata în avans a fost calculat pe baza Hotărârii de Guvern nr. 977/2012 şi este în valoare de 53,88 euro/ha. Plăţile se vor face la cursul de schimb de 4,5383 lei pentru un euro.

Noutăţi de la şcoalăDirectorul Remus Ungureanu ne-a informat că începând din data de 15 octombrie, la şcoală a început să fie dat drumul la căldură, cu toate că temperaturile de afară au fost destul de plăcute. Măsura a fost luată cu scopul de a evita apariţia şi răspândirea virozelor.

Domnul director Ungureanu ne-a mai spus că au fost montate băncile de la clasa pregătitoare, primite de la Minister. De asemenea, prin grija primăriei, au fost aduse şi dis-tribuite rechizitele şcolare.

Se apropie sezonul rece, perioadă în care majoritatea incendiilor ce se produc la gospodăriile populației sunt cauzate de sistemele de încălzire exploatate fără respectarea normelor de prevenire a incendiilor. Având

în vedere că temperaturile pe timpul nopţii au scăzut, se recomandă cetăţenilor care utilizează la încălzirea locuinţelor sobe sau aparate ori mijloace electrice de încălzire, să ia următoarele măsuri specifice de prevenire a incendiilor de locuinţe: • asiguraţi verificarea, curăţarea şi repararea, dacă este cazul, a coşurilor de fum de către o persoană specializată; • nu folosiţi decât materialul combustibil pentru care a fost destinată soba şi evitaţi supraîncărcarea acesteia; • nu folosiţi soba decât cu uşiţa închisă; • aşezaţi o tăviţă metalică în faţa sobei, în dreptul uşiţei; • nu aşezaţi în apropierea sobei sau pe aceasta materiale combusti-bile; • stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa; • nu adormiţi niciodată cu soba aprinsă; • verificaţi integritatea aparatelor şi mijloacelor de încălzire electrice, iar în cazul în care acestea sunt defecte, reparaţi-le cu ajutorul unui specialist sau cumpăraţi-vă altele noi; • nu aşezaţi aparatele de încălzire electrice în apropierea materialelor combustibile; • nu aşezaţi materiale combustibile pe mijloacele de încălzire electrice; • decuplaţi aparatele de încălzire electrice înainte de a părăsi locuinţa sau de a adormi. • nu lăsaţi niciodată copiii nesupravegheaţi cu soba aprinsă ori aparatele de încălzire electrice în funcţiune.

Recomandări pentru încălzirea locuinței în sezonul rece

„Nu există om căruia să nu-i placă curăţenia”. Asta şi-ar

putea spune orice gospodar care de când se ştie face curăţenie zilnic, pentru că vrea să trăiască în condiţii cât mai bune.

Declarativ, toată lumea iubeşte ceea ce este frumos şi curat. Când vine vorba de fapte, lucrurile se complică. Curăţenia e parcă mai frumoasă când o fac alţii, dar parcă este o povară atunci când trebuie să facem noi înşine un efort în acest sens. Curăţenia de la alţii o vedem, pe cea din faţa noastră…mai puţin.

Deşi în anii precedenţi, Curierul de Beba Veche a dus o campanie de promovare a curăţeniei în comună, cu rezultate frumoase pentru o perioadă de timp, vechile obiceiuri par să moară greu, sau mai rău, să revină din nou la suprafaţă, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. O scurtă plimbare prin Beba Veche (Cherestur şi Pordeanu au scăpat de data aceas-ta), arată o faţă mai puţin plăcută a comunităţii.

GâșTeLe fAC LeGeADe îndată ce treci de centrul comu-nei – acolo unde lucrurile sunt la vedere pentru multă lume – situaţia se schimbă. Bunăoară, la un colţ de stradă, gâştele pasc nestingherite

iarba de pe domeniul public, iar dacă au noroc şi mai rămâne ceva, şi alte delicatese, cum ar fi florile vecinului. Ce s-au gândit proprietarii? Nu ştim, probabil nici nu şi-au pus problema că este ilegal să laşi animalele libere pe domeniul public, darămite la fap-tul că pot provoca daune vecinilor. Este clar: atâta timp cât păsările vor umbla nestingherite pe străzile co-munei, nici un gospodar nu va mai pune flori, gazon sau alte lucruri care ar putea înfrumuseţa localitatea.

molozul are loC de CinSte

Molozul este un deşeu şi ca orice deşeu, este aruncat în locuri spe-cial amenajate, departe de locali-

tate. Materialele de construcţie, se folosesc pe loc şi se depozitează în şantiere. Dar pentru unii locuitori din Beba Veche, mormanele de molozul, pietriş sau nisip par a fi motiv de fală şi sunt puse chiar în faţa casei, ca să „orneze” locul. Unele stau acolo de ani de zile. Proprietarul este probabil bucuros că a reuşit să construiască

ceva şi de aceea vrea să spună: „iată, mis fălos, mi-am construit casă”. Altă explicaţie nu găsim. De ce ar dori cineva să-şi ţină deşeurile sau ma-terialele de construcţie în faţa casei, când acestea dau un aspect urât pro-priei case? Este greu de înţeles. Oare ce am face dacă toţi ar scoate molo-zul în faţa casei?

LeMNeLe De foCDeşi la Beba Veche nu sunt păduri, venirea iernii transformă comuna într-un fel de fabrică de cherestea. Mai scumpe sau mai ieftine, lemnele

fac drum lung până să ajungă la gospodăriile bebenilor. Marea major-itate au grijă să îl taie şi să îl înmaga-

zineze frumos pentru ca iarna să aibă cu ce se încălzii. Unii dintre ei sunt atât de îndrăgostiţi de lemn că îl lasă cu lunile în faţa casei (poate poate va apărea peste noapte o pădure de fag sau chiar stejar în mijlocul comunei). Aspectul pe care îl lasă ese deprim-ant.

UTILAjeLe AGRICoLeDacă fiecare gospodar ar avea câte o pereche de tractoare şi remorci şi le-ar lăsa în faţa casei, comuna ar fi un fel de târg de maşini agricole. Din păcate, nu toată lumea posedă uti-laje iar cei care le posedă, preferă să le ţină în curte şi nu pe afară. Totuşi, mai există şi cetăţeni pentru care „în curte” sau „pe stradă”, este acelaşi lu-cru. Deşi este interzisă parcarea lor pe domeniul public, utilajele agricole care tronează ici colo, dau un aspect dezolant şi ne readuc aminte, dacă mai era nevoie, că „trăim în România”.

Deşi suntem cei mai apropiaţi de vest şi ar trebui să fim un exemplu pent-ru cei care nu au acest privilegiu, ne luptăm, iată, cu aceleaşi metehne ca oriunde în ţară. Sunt lucruri cu care ne obişnuim şi care ne fac viaţa mai puţin plăcută decât ne-am dori.

La pas prin comună: curăţenia se păstrează foarte greu

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

Gâştele au pus stăpânire pe unele străzi din Beba Veche

Agenda agricolă a lunii noiembrieLUCRăRI îN CâMP• se recoltează ultimele culturi care ajung la maturitate în toamnă;• se continuă eliberarea terenului de resturile vegetale;• se efectuează arăturile pe toate suprafețele eliberate de culturile de toamnă;• se controlează semințele și alte produse agricole din depozite• se controlează semănăturile de toamnă;

LUCRăRI îN GRăDINă • la începutul lunii noiembrie se încheie lucrările de înființare ale culturilor timpurii de ceapă verde, usturoi, spanac, salată sau ridichi;• se recoltează ultimele culturi de toamnă: varză, gogoșari, ridichi, sfeclă roșie; se sortează, se curăță și se depozitează în pivnițe sau se pregătesc pentru vânzare;• până în jurul datei de 15 noiem-brie se va finaliza săpatul grădinii. luCrĂri în livadĂ• după căderea frunzelor se recomandă aplicarea unor trata-mente fitosanitare la pomii din grădină;• se continuă plantările de toamnă cu pomi și arbuști fructiferi și se administrează îngrășămintele nat-urale în jurul pomilor.

Ungaria vrea să deschidă noi puncte vamaleGuvernul Ungariei intenţionează să deschidă noi puncte vamale la frontiera cu România, pentru

a stimula cooperarea între regi-unile din ambele ţări, a anunţat purtătorul de cuvânt al premieru-lui Viktor Orban. Bertalan Havasi a declarat că această problemă a fost discutată în cursul întreved-erii dintre Viktor Orban, ministrul ungar de Externe Janos Martonyi şi omologul român al acestuia, Ti-tus Corlăţean. Partea maghiară a vorbit despre două noi puncte va-male, însă nu a oferit alte detalii, pentru a nu lăsa loc de speculaţii.

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

Doamne Dumn-ezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis şi s-a făcut făptura, nu în-toarce dumnezeiasca Ta faţă de la noi cei păcătoşi, ca să nu vină asupra-ne mânia cea groaznică şi înfricoșătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre pe care în toată ziua cu nesocotință în chip nenumărat le săvârşim. Noi suntem păcătoşi şi pătimași, netrebnici şi plini de răutate, iar Tu ești izvorul vieții şi al milosti-virii; nu ne lăsa, Doamne; nu trece rugăciunea noastră a păcătoşilor, nici nu răsplăti nouă după nel-egiuirile noastre, ci, pentru ca nu suntem vrednici a câștiga prin sârguința cea de toate zilele mi-lostivirea Ta, dăruiește-ne-o Tu, Doamne, ca un preamilostiv. Pentru rugăciunile apostolului Tău Andrei, dăruiește-ne nouă sănătate şi viață ferită de toată răutatea. Pentru pomenirea lui cea de azi ne întăreşte cu darul Tău cel stăpânitor, ca din adân-cul inimilor noastre, cu bucurie să lăudăm prăznuirea lui, şi să slăvim preasfânt Numele Tău, in vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea Sf. Andrei

deCeSe †Bălăjan Macedon (65 ani)

Dumnezeu să-l odihnească în pace

Sărbători religioase ortodoxe Noiembrie

• 8 J Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil • 13 M Sf. Ioan Gură de Aur, (Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului) • 14 M Sf. † Sf. Ap. Filip; (Începutul Postului Crăciunului) • 15 J Cuv. Paisie de la Neamţ• 16 V Sf. Ap. şi Ev. Matei• 21 M Intrarea în Biserică a Mai-cii Domnului (Vovidenia) • 25 D Sf. M. Mc. Ecaterina; • 30 V Sf. Ap. Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României;

Sărbători religioase romano-catolice

noiembrie - Brumar• 1 J Toţi Sfinţii• 9 V Sfinţirea Bazilicii din Lateran• 25 D Cristos, Regele Universului• 30 V Sf. Andrei

Îndrumarea într-o mică afacere în dome-

niul meșteșugăresc, sprijinirea producătorilor locali pentru des-facerea legumelor în supermarket-urile timișorene sau în Piața de Gros, prezentări de oportunități de finanțare ale fondurilor nerambursa-bile - de acestea, și multe altele, se ocupă pentru locuitorii comune-lor timișene Biroul Regional Vest al Unității de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală (RNDR).

Biroul și-a început activitatea în acest an, în cadrul unui proiect inițiat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Din punct de vedere geograf-ic, Biroul acoperă județele Timiș, Arad,

Caraș-Severin și Hune-doara. De la înființare, printre altele, specialiștii acestei structuri au reușit să organizeze întâlniri ale conducerilor supermar-ket-urilor timișorene cu producători de legume și fructe din zona Periam și Belinț.

De asemenea, a fost facilitată or-ganizarea unui stand permanent al producătorilor de cartofi belințeni în incinta Pieței de Gros din Timișoara. Alte activități derulate: promovarea oportunităților de finanțare prin Pro-gramul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), prezentarea unor exemple de bune practici în implementarea

și exploatarea investițiilor cu bani europeni (mici ferme, clinici medicale), pro-movarea meșteșugurilor tradiționale. Toți cetățenii se pot adresa acestui Birou pen-tru solicitarea de informații

privind PNDR, solicitarea de sprijin în organizarea desfacerii producției, în relația cu băncile comerciale sau informarea privind evenimentele or-ganizate în cadrul RNDR.

Adresa la care membrii aces¬tui Birou pot fi găsiți este: Biroul Regional Vest, Timișoara, str. Andrei Șaguna, nr. 3, bloc U5, apartament 1, tel: 0256-232-579, 0736 -354-194, fax 0256 - 232-578, email: usr.vest@mdr.ro

Cu mult timp în urmă trăia un împărat care, într-una din zile, îi

spuse călăreţului său:

- Încalecă-ţi calul! Străbate călare cât mai mult pământ. Când nu mai poţi, opreşte-te iar răsplata îţi va fi întreaga suprafaţă pe care vei reuşi să o acoperi.

Sigur pe sine şi îndrăzneţ, călăreţul a pornit la drum şi a alergat cât de iute a putut ca să poată să acopere cât mai mult pământ. A ţinut-o aşa zi şi noapte iar când obosea sau îi era foame nu se oprea deloc de-oarece vroia să acopere foarte mult pământ.

A ajuns la un punct când a acoperit o suprafaţă substanţială însă, obo-

seala şi foametea l-au străpus lâsân-du-l fără pic de vlagă. Apoi s-a între-bat: “De ce m-am forţat atât de mult să acopăr o suprafaţă atât de mare de pământ? Acum sunt pe moarte

şi am nevoie doar de un petec de pământ unde să mă îngrop!”

Povestioara aceasta este foarte similară cu cea a călătoriei vieţii noastre.Ne forţăm în fiecare zi atât de mult şi de tare pentru a face bani şi pentru a câştiga putere sau recunoştinţă. Neglijăm, din păcate, sănătatea noastră, timpul pe care ar trebui să-l acordăm familiei noastre, să ne dedicăm hobby-urilor pe care le avem şi, de asemenea, să apreci-em şi frumuseţiile meleagurilor din jurul nostru. Într-o zi, când ne vom uita în urmă ne vom da seama că nu avem nevoie de chiar atâtea lucruri şi atunci nu vom mai fi capabili să

întoarcem timpul înapoi pentru a re-cupera ceea ce am pierdut.

Viaţa nu este legată doar de a face bani şi de a câştiga putere. Cu siguranţă viaţa nu înseamnă numai muncă! Munca este necesară doar pentru a ne bucura de frumuseţiile şi plăcerile vieţii. Trebuie să existe o balanţă între: muncă şi joacă, fami-lie şi timpul personal. Trebuie să te decizi cum să ţi echilibrezi viaţa ca să îţi fie cât mai bine. Defineşte-ţi priorităţiile, dă-ţi seama dacă eşti capabil/ă să faci compromisuri iar unele decizii lasă-le să fie luate pe baza instinctelor.

Fericirea este intenţia şi scopul vieţii, este întregul ţel al existenţei umane. Si atunci, ia-o mai uşor, fă ceea ce-ţi doreşti să faci şi apreciază fiecare zi. Viaţa este fragilă, viaţa este scurtă. Trăieşte un stil de viaţă echilibrat şi bucură-te la maxim!

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcPentru un petic de pământ

Căsătorii - nu au fost

Pentru cei interesaţi în dezvoltarea rurală

fotografia lunii: drumuri curate