zANUL I(1 Hartle 1867-1 Mart le 1868).

Redactoru: Iacob Negruzzs.

--,---2.....Qz----s

Alecsandri Vasilie.Capfa $c.Cornea M., D.

Creteanu George.Cugler Matilda.

Gheorghian V.Grdeltsteanu PetruIanov Ioan.Negruzzi Leon.Negruzzi Iacob,

Pogor Vast lie.

Popiliu Moisi.

Franca

TABLA DE MATERIT

Poesli:Pagina

Tenera Creolg. 193Pe unu albumu , 315o lacrimg, 41La gura sobei, . . . 72Din departare (poesii noue). 87, 96Glumiadu. . 255Desperarea 283In bisericl; In o co1ib . 194Unei tinerp fete. . . 143Una visu; 0 dorintg. . . 211Blondu i negru; Necreclarer 254o rap. ling,. . . 256Pgserica 143Nu me uitit (tr. din A. de Musset) 244o sutg lei pe lung 211Nesimtitorul; Durere. . . 164Don Ramiro (trad. din Heine) 70Idealul meu; Jurgmentu. 110Respunsu; Seninu i furtung 111Asu da ani Nehotarire. 131Lgngit Marea ; Nepasare;

In zadar. 135In dulcea lung Mai 194Durere ; Mgnggiere; Adio 195Pgrere de reu ; Presimtire;caa amicul men M. D. C. 228Unu visu 270Dupg furtung; Cgtrg o co-

-eIntoarcerea. . 271CIntecu 272Doue ile 297Vedi gritdina 163Magnitudo Parvi 242Vajitul 316

sarg 349Valsul. 143o furtung 144Durerea. 145

Pagins

.Roitt George. Enigmrt. 211Schelitti N. Desperarea (trad. din Lamartine) 26

Belsatar(trad. din Heine). . 243Lacul &rad. ain Lamartine). . 298Hotgrirea (trad. din Uhland). 349

erlirtnacu l'eodor.la Danubin 124Zimbit4 si Lactimi 178Doru; Privescu . 479

Vargolict Stefan. Lit unu luceaferu. 314Celu ce se nasce 315

B. C. Viga. .7 . 315C. N Floarea, floritritit romIng (trad

din Levitschaigg). . , . , 147N. Duoi ochii Steaoa d'amorq. 255P. Unu balu .. 349

Novele.

Fluerul lui Stefan de D. N. Ganea 29Suferinte (dupg diariulu unui june) de D. S. L.

Budniirescu. 116, 125 173Vental Soartel de D. Leon Negruzzt. 149, 165, 181, 201, 218

harmasarul banului de Craiova de D. D. Morfun. 240Peatra Rd Osman de D. N. Ganea. . 257

Teatra.(Comedii, proverburi, anticele).

Impacarea de D. Iacob Negruzzi 45Indoeala.si Reahtatea de D. Sc. Capsa 730 poveste de D. Iacob Negruzzi 229Pareatcg sau asesorul Schivernisalg de lean &not). 21Stan Covrigarul de D. V. Alecsandiri. 214Gurit-Cascg, omu politicu de D. V. Alecsandri. . . 280Ioan Pgpusgrul de D. V. Alecsandri 294Surugiul de D. V. Alecsandri 328

N.

.

4

4

t

.

Soimul

,

, ;

. ,

pill;

0 .

.

1

.

.

.

tritlea literara 0 selintilicii.P ,tg i nit.

Despre poesia romitnli, de D. Tttu Matorescu 2, 17, 38, 53,61, 89, 101

H. T. Buckle, istoria civilisatiumi in Engletera deD. Vasdie Pogor. 80

Critica ortografiei D-lui Cipande D. 11'4 Malomco 137, 158Itlizvan-Voca dram/ in 5 acturi de D B. P. Hitja'u,

criticit de D. P. Catp . 245Dreptul publicu alu Romiinilor i Scoala lui Barnutia,

critics, de D. Tttn Matorescu. . 273, 286, 317, 333Poesfile populate Ronfitne adunate de D. V. Alecsandri

espunere de D Tito Maiorescu . 101

Deserieri 0 blogralii.Galeria de Tablouri din Iassi de D. Iacob Negruzzi. . 9Alecsandru Donici de D. Constanten Negruzzi. . . . 66Din Carpati de .D. Iacob Negruzzi 308, 324, 343

Diverse,

Flora Romitn4 de D Constantin Negruzzi. . . . 92, 106Despre literatura LatinK discursu tinutu de D. N.

Qutntescu 113, 130

kagnia.

Scrisoarea D-lui V. Alecsaudri cltrit redactorul Con-vorbirilor Literate" 213

Ochire asupra literaturei franceze, discursu tinutu deD. I. Moot& . 248

Noaptea anului non a unui nefericitu din Jean Paul(Fr. Richter). 285

Notite literare 0 selintifiee.

Prelectiuni populare tinutd in Iassi ,cle membriiSocietatii Junimea 12, 68, 332

Apelul SocietAtii Junimea la autorfi Romiini. . . 15, 99Asupra brosurei D-lui A. Gregoriadi-Bonachi despre

Ortografia RomInii 60, 281Asupra Prospectnlui giamaticalu a D-lui P. Paicu. , . 98Despte Poem& populare adunate de D. V. Alecsandri. 132Estragerea notitei din toaea Bucovinei asupra ortogra-

fiei D-lui Tutu Maiorescu 195ReSpunsul D-lui Cipariu la critica ortografiei sale. . . 196Societatea Academia Romgnit din Bucuresci 197Despre novelele istorice is D-lui George Asacbi. . . 228Despre Geografia lfi istoria evului vechiu de W. Putz,

prelucratu de D. I. MesotX, de /I Tttu Matorescu 256Despre jurualul pentru Too 315Despre jurnalul Steluta 331

.....

-

No. 1. Auld I. Iassi, 1 Marne 1S67.

CONVORBIRI LITERARE

Apare la 1 i 15 a fteettrei luni.Abonamentul pe unu anu in Rom4nia 1iber unu galbeuu; In Austria 4 ft. Abonarnentele se faeu la Tipogiafia Soeittatii

Junimea in Iassi.

In mijlocul agita0unilor politice de care fura cuprinse toate spiritele inRomania, miscarea literara, suqinuta inainte cu Mu ltu succesu de foile literareatat de cunoscute i prquite de toata societatea, a incetatu cu totul. Mudvorbescu pasiunile politice, artea i sciinta ii ascundu producerile lorAcum Anse', cand in Romania libera politica a luatu o cale mai statornicaspiritele spereaza intr'unu viitoru mai regulatu, s observa natural reincepereaocupaVmnilor literare. In Bucuresci s'a constituitu o societate care, organisandu-se ar put produce mult pentru cultura i instrucOunea poporului. In Iassi, unde,de si nu se mai afla centrul politicu, a remasu o inteligiata destul de respandita,uncle inane i numeroase institt4iuni scolare, intrqinu o activitate scih4ifica,permanenta, s'a formatu anca de mai mult timpu o societate literara Junimea"care din anu in anu ie proportiuni crescende i totodata solide si din parteacareia publicamu totu in acestu numeru importantul apelu catra autorii Romani.Aceste elemente reclama inflintarea unei reviste care sa aiba scopul de a repro-duce si respandi totu ce intra in cercul ocupatiunilor literare i sciin0fice de asupune unei critice serioase operele ce aparu din ori ce ramura a sciintei ; de ada sama despre activitatea i producerile societatilor literare, in special a celeidin Iassi si de a servi ca punctu de intilnire i infrAire pentru autorii nacionali.

Sub numele de Convorbiri Literare" va apare la doue septemani o revistain formatul stinsei Romania Literara". Inceputul este modestu, dar redaqiuneaspereaza ca, va pute da in curendu acestei foi proportiuni mai insemnate prinbine-voitorul concursu ce este in dreptu de a ascepta din partea tuturor auto-rilor Romani.

Jacob Negruzzi.

linistite.

2 DESPRE POESIA RUMANA.

S UNEARIU.Despre poesia rumAul de D. T Illaiorescu.Galeria de tablouri din Iassi de D I Negruzzt.Prelectiuni populare tiuttte de menibru Societdtii Ju-

Apelul SocittAtii ,,Jununea" auk autorii runinu.Anunciuri literare i seiiutifice.

DESPRE POESIA ULM.I.

Conditiunea materiall a poesiei.

Poesia, ca toate artele, este chiematCa es-prima frumosul ; in distingere de sciintg, carese ocupii de adev6ru. Cea d'intiii i cea maimare difermtl intre adevru i frumosu este :ca adev6rul cuprinde numai idei, pe ctind fru-mosul cuprinde idei manifestate in materie

Este dar o conditiune elementaria:a fiecAruiopu de arte, de a aye uun materialu in caresau prin care szl'si realizeze objectul. Astfelsculpt ura isi taie idea in lemnn sau in pea-Wt. pictura si-o esprima priu colon, musicaprin tonuri, i aceasta coustitue ceea ce s'anumitu mcchanismul artelor. Numai poesia(sia ci vedemu prima ei distingere de celelaltearte) nu allt in htmea fisict tum materialugata peutru scopurile ei. Ca'ci cu intele auqitenu sunt materialu, ci uumai organu de coma-nicare. Clue aude silabele unei poesii sanscritefart a intelege limba sanscritrt, de si poatepriml o idee vagI de ritmul si de efonia cu-vintelor, totusi nu are impressiunea proprie aopului de arte, nici partea lui sensibilit, nicicea liked, ; fiindct, sonul literelor nu are sa neimpressionese ca tonu musicalu, ci mai antaide toate ca unu vehiculu pentru a descepth

imaginile i notiunile corespuncl6toare cuvinte-lor, i unde aceasta desceptare lipsesce, lipse-sce possibilitatea preceptiunfi unei poesii. Dincontra tine vede o picur jndicit, i fart, aintelege ideea streina ce a incorporat'e poateartistul prin colori d. e. detaiul unui cultunecunoscuta alu anticitatii, are totusi pe de-plinu partea sensibila a opului de ante si estein stare a o apretul. Colorile picturei suntdar unu adev'eratu materialu, asemene tonu-rile,musicei, peatra sculpturei ; tnsei cuvintelepoesiei sunt de regula numai unu mijlocu decomunicare intre poetu si auditoriu.

Uncle este atunci materialul sensibilu alupoetului, farg care nu se poate produce unitopu de ante? Materialul poetului nu exist6 inlumen din afarrt; elu se cuprinde numai inconsciinta noastrii si se compune din imagi-nile reproduse ce ni le desceaptrt atuJirea cu-vintelor poetice. Mid cetimu d. e. la Bolin-tineanu :

Intr'o salg, pintre apitaniStA pe trouu'i Mimes, incareatu de ani.

Astfel pintre trestit tinere 'nverditeUnu stejarn iutinde brate vestepte.

Astfel dupit dealun erdi i nurnai lioiiStN:bgtrInul inunte albitu de ninsoii,

partea materiaili, din ceea ce este frumosu inaceastil poesie, sunt imaginile provocate dinfantasili noastrrt prin cuvintele poetului Mir-cea inciircatu de ani, ca unn stejaru ce'si in-tinde brate vestejite pintre trestii, ca unitmunte albitu de ninsori dup5; dealuri vercli" etc.

Prima conditiune dar, o conditiune materialtsau mechanicrt, pentru ca sit existe o poeshin genere, fie epict, fie Erica, fie dramatica,

'amen

nimee...

1

sensibilt.

DESPRE POESIA RITMANA.

este : ea sit 8e descepte prin cuvintele ei ima-gini sensibile in fantasia auditorului, i togmaiprin aceasta poesia se deosebesce de proS/ caAmu genu aparte cu propria sa ratiune de afi. Cuv6ntu1 prosaicu este chematu ilmi danotiuni chiare, Ins6 aceste notiuni sunt ab-stracte, logice, desmaterializate, i potu con-stitui astfel unu adev6ru i o sciini, dar niciodatl o arte si unu opu frumosu. Fruraosulnu este o idee teoreticg, ci o idee desv1it1incorporat/ in form/ sensibilg, si de aceea cu-ve'ntul poeticu trebue reproducrt aceast/form/. Notiunea abstractrt cina cea de tain/apoate fi adeverat, dac i cunoscu relatiunileessentiale din Istorie, Ans pentru aceasta flueste ancI frumoasI; vroescu s facu din eaunu opu de arte, trebue s o incorporezu in-teo materie sensibilg, sl mi-o depingu cu co-lori inteunu tablou (Leonardo da Vinci) sausi o descriu cu euviiite cari s/'mi descepteimagipi de sensibilitate adecuate cu objectulei (Klopstock Messias a).

Prin urmare unu siru de cuvinte, care nucuprindu alta decAt notiuni reci, abstracte, flrg,imaginatiune sensibil/, fie ele ori at de binerimate i imp/rtite in silabe ritmice si in strofe,.totusi nu sunt si nu potu fi poesie, ci rem/nupros/ o pros/ rimatI.

Pentru a demonstra cu rigoare acestu ade-v6ru demonstratiune en atat mai important/

7

Cu at din ignorarea lui multe din poesiilenoastre nici nu intra, in categoria opurilor dearte, ci sunt pros/ stricat/ prin rime vomuintl./ in Cateva detaiuri a le productiuniloradev6ratu poetice i vomu arIta, cum o sum/de particularitati essentiale ale poesiilor celormai frumoase se esplicg numai pe baza aceluiadev&u.

Poetul, eheinatu a deseepta prin cuvintelece le intrebuinteaqd, aceleasi imagini sensibilein consciinta auditorului, ce si le inchipuesceelu in fantasia sa, are a se lupta eu o prim/dificultate foarte insemnatii : en perderea cres-c6ndg, a elementului materialu in gAndirea cu-vintelor unei limbi. La inceputu, mai toatecuvintele corespundeau unei impressiuni sen-sibile, i eine le aupt atunci, ii reproduceaprin ele acea imagine materiall, din care senIscuseM. Cu at inainteazrt Anse' limba, encitt esperiinta se intinde peste mai mnite cer-curi i cuprinde consciinta a tot mai multeobjecte de acelasi felu : eu atrtt cuv6ntul cele esprim/ devine mai abstractu, cant/ a sepotrivi cu toot/ suma de objecte Cdstigatit dinnon, perde una cate una din amintirile sen-sibile de mai nainte i, devenindu o notiunegenerall, se ridicA, pe calea abstractiunei spresfera sciintei, ilns se depArteaza in proportiuneegalg de sfera poesiei. SA lurtmu d. e. euve'ntuleminentu. CAnd epee ast/Oi cineva capacitateeminentit", nu leap, nici o imagine sensibilIcu aceste cuvinte. Altfel a fostu in vechime,in acea vechime romana, care a intrebuintatupentru prima oar/ cuv6ntu1 eminens. Eminensst/ in leg/tura cu vechinl meno, care insemni

fi ingltatu, a se ridica peste o nivel/ datI;de uncle cuv6ntu1 mensa care mai nainte vreasg. (pc/ ori ce ridicIturk masA, bancl, seen/pentru vinderea sclavilor, etc.; e-minere aratito lithe/tura mai frapant/ deat celelalte, scoas/la iveal/ dintre toate, i eminens cuprindea darpe atunci o imagine sensibil/ foarte semnifi-cativI. Astadi a disp/rutu elementul materialudin conceptinnea acestui euv6ntu, eminentu esteo notiuue esclusivu intelectualI. Eminens celuvechiu. putea sA fie o espressiune podia, emi-

3

sa'mi

a

4 DESPRE POESIA RUMANA.

nentul de astIdi este o espressiune essentialprosaicg.

Ceea ce s'a intiimplatu cu emit/errs, s'a in-tiimplatu cu cele mai multe cuvinte a lelimbei rumitue si a tuturor limbelor indo-europene : cuprinsul lor, in procesul psicholo-gicu alu formArei notiunilor, a devenitu asade etericu, incIt nu mai possede cleat o slabrtamintire de sensibilitate.

Ce importan tg. are aceastii eterizare pentrusciinp, amu arkatu cu aItg. ocasiune *). Re-sultatul 6.110 pentru arte este : a poetul nu'mai poate intrebuiuta toate cuvintele limbeisimple asa precum sunt admise astadi pentruinsemnarea objectelor gitudirei hii, ci trebueSau sg, le ilustreze cu epitete mai sensibile,sau ea le iuvieze prin personificgri sau a lematerializeze prin comparatiuni, in ori ce casuliaise sa' aleagg, dintre toate cuvintele ce es-primA aproape acelasi lucru pe acele, carecuprimht cea mai mare dos g. de sensibilitatepotrivitrt cu inchipuirea fantasiei sale.

Baca, precum amu arrttatu, Diu progresullogicu alu inteligintei limbistice intr'unu po-porn giindirea cuventuhii, care la inceputu aveatrupu si sutietu, si-a perdutu cu timpul trupulsi si-a pgstratu numai sufletul, unu sufietu recesi logicu, ogliudit fldel6 a ratiunei omenesci:poetul trebue mai Antra de toate sit inaldeascg,acestu productu si sg, resusciteze in imagina-tiunea auditoruluitrupul evaporatu din vechieleconceptiuni de cuvinte.

1. Sit privimu acum mai in detaiu mij-loacele poetilor de a ne sensibiliza gandirea

*) ,,Despre scrierea limbei rumIne", public, a societltaiJurnmea, pag. 142-150.

cuvintelor. Primul mijlocu este de a alege cu-ventul celu mai putin abstractu. 13-nu esem-plu va llmuri pe deplinu aceastil, assertiune.Mid dicu simtu durere", cuvintele sunt nu-mai prosaice, fiinda-mi dau o notiune inte-lectuall, dar nu me silescu a o intrup;cand dicu durerea me cuprinde", locutiuneaa devenitu mai poeticit, fiindcii, verbul esteexpressivu sau, cum se dice, pitorescu. Dure-rea me' petrunde, durerea me sggeatii", etc.sunt alte variatiuni corespundetoare trebuinteide sensibilitate in cugetarea aceluiasi lucru.Si astfel vedemu poetii preferindu cuvintelorabstracte pe cele ce esprimg, o grindire maiindividualrt si calitAti mai palpabile.

A. Mureseanu in locu de a vorbi de armataturceasca, de Russia, de patria rumlnrt, cuvintecu totul prosaice, sensibilizeazg, aceste notiunisi dice :

N'ajunse kaaganul barbarei semi-lune,A cgrui plAgi fatale si aqi le mai siretirnu,Acum se via Cautot in vetrele strdbuneDar martoru ne e Domnul, cit vii nu o 'primimu!

Schiller,, in Moartea lui Wallenstein" *)dice :

HilitriaDe admiralu mi-ai suntls'o de pe capu.

Si in altu locu :Cu Mt u posomorduPrivest.i ei pe striimi in tara lor,*i bine le-ar veal a ne trimititACasiti cu min puninu de /mini etc.

Camans dice (Lusiada, antul V) :Dupl ce arau trectitu linia arrendh ce gparit lumea 'n

tloue.

*) Traducere rumitra, pubicatI de Soc. Junimea", pag.15, 22.

DESPRE POESIA RUMANA. 5

Din aceeasi particularitate poeticg se-espliclfarmecul fabulelor lui Lafontaine. Objectullacester fabule este cunoscutu din alti antori,poate nici nnul nu este originahi alu lui. Darceea ce este originalil in Lafontaine, este aceaalegere admirabilg de cuvinte prin care in too-dul celu mai simplu se esprimg lucrurile innatura lor palpabilg :

Maitre coibeau stir un arbre pereUTenatt en son bec un frontage.

Maitre renard par l'odeur allchietc.

Il ouvre un large bec, laisse tomber Mt proieetc

Shakespeare, modelul celui mai perfectupen-tru totu ce se va chiema vreodatg fantasiede poetu, se feresce Ong, la exagcratiune decuvinte abstracte si dad, le intrebuintazg, lerune tot-deauna aliiturea o imagine sensibilg.

Esemple se aflg, pe ficcare pagine a operilorsale. Sit ne mgrginimu la cgteva din cele tra-duse in rumlnesce, din Macbeth" *).,

Sit potn resturna cu viteaza rnea limbdOn ce te-ar deOrtl de la cereal de auru.

Cercul de auru" in locu de coroana re-geascg, la care aspira Macbeth.

La finele actului I dice Macbeth:Sum deplinu hothitu: Intsnqu e or cc nermSpre teribila faptii.

In actul III, scena 1.en sum rei-kictna

i tat11,1 multor regi.

In scena 4.Am innotatu in. seinge Rata de departebat de a m'elntoarce tot twit greu imi. vine

*) Traducere de P. Carp, publ. de Societ. ,,Junimes,"pag. 16, 23, 24, 52, 60.

CO de-a merge nainte. In capu nni clocotescaCurioase g1ndiri,

etc. etc.

Amis ne creases pas vos cheres reveries,

dice yictor Hugo (Feuilles, d'automne, 29).

2. Alu doilea mijlocu ce'lu vedemu iutre-buintatu pe poeti pentru a produce materialulsensibilu in ggndirea cuvintelor din partea au-ditorului, sunt adjective si adverbele, ceeace s'a numitu epitete ornate". Substantivulsi verbul singuru, chiar ciind se referu dea-dreptul la objecte si actiuni materiale , nuproducu in mintea noastrg decgt o slaM amin-tire de sensibilitate, mai mult o nglucire amateriei, cleat o adevgratg, impressiune. Muddicemu d. e. Hasdrubalu fu ucisu in Nana dela Metaurus, nu ne giindirnu la imaginile sen-sibile, ce an trebui sit fie cuprinse in acestecuvinte. Nici pe Ilasdrifbalu nu ni'lu inchi-puimu in figura hii, nici uciderea lin ne-oreproducemu cu tot ce are ea de crgncenu,nici Mtglia, nici rill! Maaurus : aceste sub-stantive si verbi sunt numai semne uscatepentru gandirea abstractil a fa ptului.istoricu,grIndire esclusiv prosa,cii.

Poetul nu poate intrebuinth, asemene verbisi substantive goale, ci este silitu a le imbrki,a le improspata, in partea lor sensibilii, prinanume relevare a ei. Aci este causa, care neesplicl d. e. epitetele cunoscute ce le al-01u inHomeru lgugg persoanele principale din ep op eilesale. Homeru nu numesce pe Achillu singuru,nici pe Diomedu, nici pe Pallas Atene, etc.Old ce sunt aceste nume? Cuvinte reci, carinu silescu imaginatiunea a'si reproduce per-soana in plenitudinea ei de viatg, palpabilg. De

6 DESPRE POESIA Ma-NA.

aceea Homeru dice totdeauna li-(;dec_c erztikei)s ---- Achillu celu grabnicu la picioru, si tesilesce astfel a'ti construi fantasia ta ima-ginea sensibira a eroului; Homeru dice .3)v /30yaNg AtopOic = Diomedu celu bunu la stri-gatu , ya,c0,76)ntF, ..4,91'/Y7i= Minerva cu ochiulalbastru

,etc.

Shakespeare in Macbeth", unde vorbesceBanquo en vrajitoarele*), le descrie:

Se vede a 'ntelegeti,Clici fiecare pune degetul cruntstuPe sbarcdele buze.

in altu locu :

-Vomit fi sihtu s4 iauDe la noapte 'mprumutu vre una din a eiIntunecate oat e.

Alexandri, in eminenta sa poesie Glroza",desceaptI cea mai vie impressiune prin adjec-tivele pline de sensibilitate, cu care insotesceobjectele gandirei:

Galbenu ca facha de galbena cearliCe aproape'l ardea,

Pe o scandurri vechie aruncatu afar4De somnul celu veciuu Groz' acum dormea ...

Unu moneagu atuncea, cu o barbX lungd,La Groza merendu,

Scoase doi barn lietedi din vechia sa pungg,L'Angri mortu ii puse, mlinal siirutrindu,Mai fricii o cruce si dise pranendu, etc.

Tot epitetele producu impresiunea pitoresca,si marcata, in poesia lui Strunga", d. e. instrofa a 6-a.

Opt voinici cu spete lateSi cu mangci suflecateStau cu puscele 'ncircate.

Frumosu este adjectival sensibilu in strofalui Mureseanu.

) Pag. 7 si 43 din editiunea ,,Junimei".

Inaltitli` hita frunte k 1 i cautI'n juru de tineCum stair ca brOi in munte voimci. Bute de mii .,.

Foarte plasticu in deserierile sale este Bo-lintineanu.

Noaptea se intinde 0 din geana saArgintoase lacrimi peste flori ve'rsit.

_

Colo sub o neagrg sancitGeme riul spumeloru,Pacea noptii e adXncg,Luna doarme pe unu. noru.

Caigi 1 vedi, noaptea vineDupii dealuri fumegdndu.

Pe unu piscu selbaticu si vtjeliosuUnde urini poale Argesul spumosu,Este o cetate.

etc.

3. Unu altu mijlocu de a realiza, aceeasiconditiune indispensabila a frumosului poeticusunt personificrtrile objeetelor nemiscatoare sauprea ,abstracte, precum si a caliatilor si ac-tiunilor. Prin aceasta se introduce in gandireacuvintelor o nonI miscare, neobicinuita in prosIsi togmai de aceea surprindaoare, ce desceaptl,imaginea sensibila; si coloreada' schema pa1id1a cuvOntului prin cea mai energicl visiune.

DeA Homeru nu mai intrebuinteaza' verbulsimplu a stiget, ci dice :

Sitgeata sboara, cu voluptate pentrua gusta carnea inimicri.

In Horatiu grija se urc 6. pe corrtbii:Scandit aeratas vitiosa navesCure.

Od. II. 16.

In Sofocle ajutorul are ochi voioi" etc.Cea mai pitoreaseg, fantasie i in:aceastI pri-

vin0 o are eara'si Shakespeare.

Bi

DESPRE POESIA RUMANA. 7

Lumina a intratuDejd cu noaptea 'n

ice Lady Macbeth *).Sacrilegiul omoru a calcatu sf intul templuAl regelui, furandu viata din altaru

strigi Macduff.

Pau' a mi mantuiNocturnul hliacu monachescul seu sborui pan 'a nu trage cornorutul gandacuSomnoros baziind, clopotul de noapteSe'mplinesee o fapta de cradh pomenire,

prevestesce Macbeth.

Grozavul omoru,Ce santinela sa, lupul l'a tredituUrlandu-i era no14ii, pacesce stachiosu . . .Pam'entu nestramutatu, n'audi pasul meuOr unde m'ar purt, ca nu pietrele taleDestainuindu-mi fapta, a lipsasca pe noapteDe grozava tdcere ce-acum nevoesce.

Treandu la literatura noastra, desi un neputemu asceptit la aceeasi fantasie viguroasa,totusi constatamu intrebuintarea aceluiasi mij-locu de personificare.

In esemplul dejit citatu din Bolintineanu :Colo sub o neagii stanciiGeme rml RpumatoliuPacea noptit e adanea,Luna doarine ye nun now,

impressiunea produsa prin aceasta strofa pro-vine mai ales din personificarea lunei in ver-sul din unna.

Asemene ill o poesie a lui Gr. Alecsandrescu:

Este oara niluciiii : unu mormentu se desvgk see,0 fantomd ncoronata din elu ese o zarescu,Ese vine catra termuri sta in preajma F. a privesce

inopoi se ti age, muntii verful ii clatescu.

Dintre toate poesiile D-lui Marelui Lo-gofetu" I. Vacarescu, (publicate la 1848),

') Macbeth", edit. Junimei, pag. 60, 34, 50, 28, 27.

singurele strofe acceptabile, afara de cea publi-cat& in colectiunea de fatrt, ne pant a fi celedintai din o iJi si o noapte de primavara laVacaresci", i frumusetea lor depinde maiales de la personificarea amorului :

Yam s scapu, in peptu porta dorulPeste ape, peste munti,

redu cii peste mdri amorulCnd o vrea ii face punta.

La Carpati mi-am adus jalea,Lor am vrut s'o harazescu:

Resunetul, frunda, valea.Apele mi-o inmultescut

Mii de pedici, mu de cm sePeste filea toat'a 'ntinsu,

Lacrimi in zadar sunt curseVnde-om merge, eu stint prinsu.

Aceste esemple vor fi de ajunsu pentru a dao idee despre personificartle poetice si pentrua proba, ca i ele sunt niscute din necesitateade a sensibiliza gandirea prea abstracta a cu-vintelor.

4. Sa mai observamu in fine rata unu modu,prin care poetul cauta a ajunge la acelasi re-sultatu, comparatiunea, metafora, tropul ingenere. linu objectu alu gnidirei se pune inparalela cu altul, care trebue s fie sensibilu,

cu ct aceastrt paralela este mai noua si maifrapanCt, cu atrit imaginatiunea este silitaconstrul figurele sensibile cuprinse in cavinte.

Talentu fih noricuE de prisosuTarawa fra focuN'are mirosn,

(lice Goethe in proverbele sale rimate.H. Hein3 compara :

Ca unu rage e plstorul,Trutt e dealul mverditu,

Rita

,

a'i

opes,

si

8 DESPEV POESIA' tUMANA.

Ear coroana e deasupralSoarele cclu strlucitu.

La picioare i aunt tnieiiCurtizaniCavaleri i sunt viteiiCe alearga pintre flori.

Tapii sunt actori de curte,Ear dud pasgri mripescu,Clopotele cand.resungFacu orchestrul celu regescu.

toti cllnt i incantg,Apa 'ncepe a sopti,Si cu arbori 'mpieungVoru pe rege-a adorml.

In acestu timpu stapanesceUnu ministru, acelu caneCe latrand vrea sit diete

veghiaza peste sane.

Ca din visu ofteaza Printul:Carmuirea e prea greaAh! ai vrea".:sa fiu acasgSi langa regina mea.

Pe-al ei stun se odihnesceCapul meu celu obositu,Si in ochiii se cuprindeUnu imperm nemargimtu

De tous les Oceans votre course a vu Ponde,Helas 1 et vous fertez une ceinture au monde

Du sillon du vaissau,

comparg V. Hugo (Feuilles d'automne 6).Tenths que votre ami, moins heureux et mins sage.Attendatt des saisons Pumforme passage

Dans le metne horizon;Et comme Paibre vert qui de loin la dessineA sa porte efetullant ses jours, prenait racine

Au seml de sa maison!

Ca unu glob& de auru luna strglucea,

incepe Bolintineanu una din cunoscutele salebalade istorice.

INDhaiu mandrul vine eargFalnicu ca unu stilpu de pars,

41ce Alecsandri.

Amoru, schintee smulse din radile ceresci,

comparg, Nic. N. in poesia sa o victiml".

DemnI de insemnatu este in fine urnatoareapoesie a unui poetu francesu mai putin cu7noscutu, Lachambeaudie :

ROSA CEA UMEDA *)

Alina cu-a sa mama pe campu mergandu odatgYI regina florilor, o rosa adoratg,Plecandu'O smul fragedu de roa inundatu.Spre-a uurI pe floare de umeda povaraEa scutura de creangadar fruit@ cea usoarCu roa deodata din rosa a picatu.

Copila -Omit lacrimi; ear muma 'ngrijitoareEi (Ilse Vedi efectul, ce grab-a dolie'nditu!De asteptai o rada s'ajunga de la soare,Ea umeda povara din floare-ar fi sorbitu.

,,Copilo stint in lume dureri asa, profundePe care si iubireaq datoare a respecta,Sunt rele vail de care destmul ne pgtrundeSt sffigur timpul numai le poate murk"

Done observatiuni intre cele multe, ce sepotu face asupra acestei materii, ne paru laordinea 4ilei pentru starea actuall a poesiilornoastre rumane : cea d'inte se refer:a' la nou-tatea, cea de a doua la justeta comparatiunilor.

Puntul de plecare pentru or ce compararepoetica fostu necesitatea Aensabiliziirei objec-telor. Ans6 pentru ca acestu scopu sI se ajunglcomparatiunea trebue sa fie relativ noua, altfelnu produce nici o imagine. Cea ce amu aratatuca se intampTh. cu cuvinte, se intampliicomparatiuni: prin usul dilnicu ii perde ele-mentul sensibilu. Audindu tot mereu unaaceeasi comparare, nu mai avemu pentra eaatentiune i nu ne mai reproducemu cuprinsulmaterialu. (Jam! dicu d. e. curajosu ca unitleu, nu'mi mai amintescu figura leului, ci pH-mescu loculiunea .oare cum ca unu semnu

a) Traducere de V. P.

I

i cu.

si

lingurtori,

Si

Ca

DESPRE POESIA RUMANX:.--GALEMIA DE TABLOURI DR IASSI. 19

,eonvntionalu pentru gandirea abstractit a uneiealit4i. Prawn prin deasa intrebuintare setocescu monetele si se perde chipul i pajuraesprimate pe ele, asa din comparatiunile preades aqite se sterge imaginea sensibila; si enacesta toata ratiunea lor de a

Remane acum la tactul limbisticu aht po-etnlui de a sinici, care metafora se poate in-trebninta, en succesu si care a incetatn dea mai fi comparatiune sensibi1l i prin urmaretrebuesce pentru nun timpu sau totul de-partata san cehi putin modificata in poesie. Inaceasta privinta none ne pare, crt in poesiilerumane de astadi sunt mai ales trei imaginiasa de usate i abusate, Welt poetii cei tineriaru face bine sit se fereasca de de : acestestint florile, stelele i filomelele.

Toate amantele poetilor nostri sunt ca oflorisoara san ca o steluta san ca amendoue iiiacelasi timpu (lucru mai greu de inchipuitu),toti prinii, toate universarele, toate dilelemarite` sunt ca o stea mare, si toate impres-sinnile poetice,se desceapta citud Uinta filomela.Astadi Anse' am cetitu atatea ion i floricele,stele, stelute, stelisoare i filomele in -versurilerumaue, incat acum primimu aceste cuvintenumai ca nisce semne uscate, obicinuite in vor-bire, prin urm a re fall, nici unu resultatu poeticu.

(Va urma).

Galeria de tablouri din 14.In anul 1860 se infiinta in Romania cea

anteiu galerie publica de tablouri si se asedain palatul Universittii din Iassi. Galeriaocupit o mare parte din randul anteiu si secompune din o. mita doue-deci de tablouri, in-tre care se gasescu si unele originale de ar-

tisti insemngi, denim 4e studiatu ehiar deluau publien amatoru i mulosatoru de arte.Impartala tablourilor un e sistematice nici

-dupg, scoli uiei dupa

10 GALERIA. DE TABLOURI DIN IASSI.

douilea se uit en interesu la pad lui man-dada o buditica .de pane.

,D. S. Vrnav a thdicatu trei-apm-clece ta-blouri toate de mare valoare. ()du mai in-semnatu este marele tablou. de le Sueur careinfatosaza pe Phaeton cum roaga, pe tatal senApo Hon, permita a face 0 primblare cucarul sen. Phaeton e in gentinchi inaintea tro-nului lui pollon. conjurandu-lu en manile im-preunate sa-i acoarde rugamintea. Apollon sestinjinesce; day in fisionomia lui se vede ,carationamentul Va fi invinstt de amorul parin-tesey. Imprejuru) t lor se atilt eele patru ano-timpuri,,infatosate dupit earacterul lor. IarnaC. unn batranu garbovitu care seincalqesce laken; primavara ,o t6aa. i frumoasa fecioaracc imprascie flori s. In fundul stingu sevede in fine iu departare carul i caii lui A-pollen care _ asceapta en mandra nerabdaremomentul pornirei.

Le Sum., unul dm cei mai fini si maiabili desemnatori avea in proportiune putinusciinta pentru coloritu: In tabloul mencionatuins6 s'a intrecutu pe sine colorile suutintrebuintate en aa perfecta maestrie, incatin astii, priyinta ela e superioru la multe ta-blouri ale vestitului pictoru care sunt ase;la-te in galeria thu. Louvre.

Pe langa tabloul lui Elmeton celu mai fru-mosu din eele dedicate de.D. Ararnav e Stinkfeeioarif de Murillo. Fie ce cunosatoru vavid6 dupa o scurta esaminare ea acestu ta-blon nu poate fi dead originalu. Altu origi-naln de Mu-No _CC -se afla intr'a, doua Bala :Inmormantarea lui christoef ar fi de unupreto neme'suratu dtcit restauratorii nu l'arufi profanatu. Peptul Aug. de care nu s'au a-tinsu barbarii arata Cit C esitu din penelul

unui geniu.Doue tablouri Culesul viilor deLeandro Bassano i Presentarea capuluiPompejus lui Cesar de Miguel Angelo Cara-vaggio ar fi destul pentru a arata publiculuica mica galerie din Iassi merita a fi luata insamIt i frequentath mai desu. Sub Judit piOlofern foarte frumosu tablou de Liberi ga-simu o cOmpunere geniala a unui maestru nouPhilippotaut. Tabloul represinta o episodadin retirada Francesilor din Rusia:

De mare preta mai este in fine si min go-belinu ce represinta pe MaripalulCei care s'au interesatu pentru gobelinuripotu singuri se apretniasca asta in adeve'rnfrumoasa opera.

D. Dasindi a dedicatu doue-ileci i optude tablouri care nu au, pntemu dice niciinsemnatate artistica, toate sunt copii din ca-re unele au reesitu mai mult, altele mai pu-tinu. Celu mai interesantu tablou e tivu capude Luther care de si nu samana in totul eucapul marelui reformatoru cum e representatuiii generalu, dupa prototipul lui Lucas Kranach

' pictoru contimpuranu a lui Luther, totu parea fi destul de vechiu de nu chiar din timpu-rile reformatiunei.

Din pictorii ce a produsu Romania, douisunt representati in galeria din Iassi, DomniiNastasanu i Amen. De celu ant'eln gasimuin sala III unu mare tablou ce repre-sinta unu cavaleru din evul de mijlocu, cum-Oratu de la artistu de catra Ministerul Cul-telor i instructiunei publice. Aceastrt produ-cere artistica e de pre neinsemnatit valoare

pling de greseli anatomice ; colorile suntadesa reu iutrebuintate si in unele locuri aglo-merate in enorme bittimi. Cand teteo parte, cregi a avea inaintea ochilor o

insi4i:

lu

uiti din-

sad

c.a. o

si

GALERIA DE TABLOURI DIX IASSI. 1:1

eharta orograficrt, vedi munti, vgi i lacuri detotu feliul de colofi care formg toate impre-ung unu amestecu chaoticu frg idee predom-nitoare. Portretul Domnitorului AlesindruIoan I, asemene produce nemultumire, caciWand la o parte lipsa de -aslimgnare i po-siOunea caracteristicg. intrebuinOrea colo-rilor e in mare parte cu totul gresita..

De artistul RomInu D. Amon se ggsescutrei tablouri iii galeria din Iassi, care ne panta fi superioare operilor D-lui Nastasanu desinu atingu ingltimea operilor adev6ratu irtis-tice. ("vim e din tablourile ce posidemu deD. Aman, aceht ce a reesitu mai bine. Mol-dova si Tara Romlneasca sunt representateea done fecioare cuprinse intr'o imbratosare.Espresiunea fisionomiilor lor e Ansa cu to-tul melancolica. Privindu-le n'ai crede c suntparttime de adevaul versului : in noi duoiunu sufletu bate", ci din contra ea sufletelekr se stingu i ca se uitg cu intristare spreunu jalnicu viitoriu. Tabloul Stefan celitMare i Arccqii a caruea idee e Watt dinfrumoasa balada de Alexandri, Zidirea Mo-nastirei Putna" satisface mai putinu Inca peobservatoriu. Domnul Stefanu nu pare a fiviteazu mai'e ce-a datu groaza prin paglini"ci uuu plgesu obositu ce se razimg pe arculseu, uitandu-se cu nepasare la publicul, celucontemplg. Al treilea tablou de Aman, p-imp Vodd i solii Turd, luatu dintr'o baladade Bolintineanu, ar fi destul de bine dug pic-torul n'ar fi comisu done mari greseli: Saladomneascg e facutli in stilit goticu, sau maibine 4isu, in nici unu stilu, caci numai usele

ferestrele s'apropie de stilul goticu si inmijlocul salei sunt doue columne in stilt' gre-eescu, de o mgrime adevarat giganticg, care

forma en restul salei mm atat de mare con-trastu, incgt silescu pe privitoru, de voescesau de nu, a se uith la ele : A nitatu pictorulcit intr'unu tablou istoricu, inainte de toatepersoanele trebue se atraga, luarea aminte, iarnu tocrurile neinsufletite. Mai incolo a douagresala este cit privitorul uitandu-se la auto-rii scenei istoricW ce s Art, inaintea ochilorlui, vede intre (Milli chipuri cnuoscute. Pri-vindu mai de aproape vede intre persoanelece incunjura pe Tepep:Wd4, persoane dincunoscinta sa, persoate ce trtlescu i jou&min rolu politieu in Romania chiar in dilelenoastre. In stinga vede in thie pe insusi pic-torul care pare a intrebA pe observatoru careeste parerea sa despre taiolou. Aceste facu cascena istorica isi perde totu interesul.

Nu facu mentiune nici de tablourile Dom-nitorului Mihail Sturza si a MitropolituhiiVeniamin, amandoue de marime estraopdinargzugravite de D. Schoeft, nici de apostolii zu-gravici de D. Schiavoni pentru Mitropolia dinIassi ce acum se afig in risipa, dupa ideiaunor icoane din biserica Banului din Iassi, ta-blouri scapate tie directorul Museulni C. Pa-naiteanu de Fin hambare si sure mule lo-cueau impreunit cu guzganii, eaci toate nu auacea insemnatate artistica ce merita 0 parti-cularg mentionare.

Galeria de tablouri din Iassi cuprinde ast-febu opere Para, mare valoare dar con-tine i opere adevaatu frumoase. Cu toateaceste publicul nu e in stare ale apretui !Fara indoeala Anse acea galerie va contribulcu timpul mult pentru desceptarea i desv6-lirea gustului pentru arte in Romania.

Iamb Negruzzi.si

, f

mate

it PRELECTIUNI POPULARE.

PRELECTIUNI POPULNRE,tinute in Wei

de-membrit Societatii Junimea".

Prelectiuuile populare care se tam, in WAUniversitatii de Iassi datcaza din anul 1863.Initiativa a fostu luata atunci de D. 'BtuMaiorescu care de abia ajunsu in,Iassi a in-ceputu in sala Bawd, unit siru de discursurifilosofice populare asupra educatiunei cu ur-matorul programu :

*Familia in &fait si in soaietate, educa-tinnek in familie ;

2) klucatiunea fundata pe principii sCiin-tifice; estetica si psichologia ea parti ale fi-osofiei.

3) Principii estetice. Frinnosul, sublimulsi placutul. Aplicari la musica, (opera cla-sica si opera italiana) si la literatura (clasicasi romantica).

4). Importanta esteticei pentru educatiune.Principii psiliologice. Idealismul si mate-rialismul in psihologie.

5) Temperamentele.6). Viata (le di si viata de noapte a su-

fletului ; visu, visiuni, stahii..7) Memoria si fantasia.8) Vointa si caracterul.9) Vointa si inteliginta, taleutul si geuiul.10) Recapitulare. Mijlocul justifiek scopul.

La cele d'auteiu doii6 prelectiuni publiculparei a veni mai multu de euriositate ; eaala treilea discursu rtus6 tike-mul acestei in,treprinderi a fostu consolidatu : o influinta depublicu surprindeloare compusa atat din dameat si din barbati a doveditu justeta si o.,portunitatea ei, De atunci pat astAdi cm.-surile populare de duminica sunt una din re-creatiunile cele mai preferite si tot de o (latacele mai importante ale Societatii din lassi.Aceasta uoi o privimu ca unu bunu auguriupentru implinirea misinnei la care este chie-matu orasul nostru : a, deveni unu centru deactivitate sciintifica pentru Romania.

In anul alu douilea D-nii V. Pogor si P. Carpse unira cu D. Maiorescu si programul cur-surilor incepute totu la 9 Februarie. fu dinaceasta musk' foarte variatu, neput6ndu anea,infatosa unitatea de idei ce a destinsu maipe urma intreprinderile Societatii Junimea."Obiectele cursurilor pe 1864 au fostu :

1) Ce scopu au cursuri populare ? de D. T.Maiorescu.

2) Religiunea in poporu de D. T. Maiorescu.3) Sunete si colori de D. T. Maiorescu.4) Tragedia antica si moderna de D. P.

Carp.5) Andi o datil principii estetice i apli-

earl la architectua de D. T. Maiorescu.6) Aplicari la tragedia Moartea lui \Val-

lenstein" cetitu in traducere Romana, de D. T.Maioresu.

7) Moartea lui Wallenstein" continuareacetirei.

8) Moartea lui Wallenstein" terminare.9) Inriurirea revolutiunei franceze asupra

ideilor moderne I, de D. V. Pogor.

PREunrum POPUIARE.

10) Individualitatea poporului i Cosmopoilitismul de 1). T Maiorescu.

11) Inriurirea revolutiunei franceze asupraiIeilor moderne II, de D. V. Pogor.

- 12) Socialismul si comunismul in Francia(143, D. T. Maiorescu.

13) Trei Ceari (Cesar, Caro lu celu mare,Napoleon I.) de D. P. Carp.

14) Mintea i inima de D. T. Maioreseu.In iptervalul acestor prelectiuni s'a con-

stituitu Si societatea literara Junimea" des-pre a crtrei inceputu si activitate vomu vorbiintr'unu numeru viitoru. Prelectiunile po-pulare au de atunci incoace, de ,si sunt ti-nute de mai multi, mm programu unitu inopunere si deosebire cu discursurile ce tinumembrii Societatii literare din Bucuresci.'Toate tiadu a demonstra una Si aceeasi ideefundamentalA, desvoltatil in diferitele ei faseistorice. Si astfel videmu in anul alu trei-lea dovedindu-se printr'o privire teoretia"care stint fundamentele de esistentii istoricrta unui poporu si argtaindu-se apoi in discur-surile urmritoare aceleasi fimdamente la dife-ritele popoare istorice.

Intregul programu alu cursurilor din 1866a fostu :

Preleetiuni populare (leSpre demo).-tele de -data a popoarelor manifes-

festate lii istorie.1) Privire teoreticrt. D. Maiorescu.2) Legislatiunea Elenti, (Solon si Licurgu)

D. N Mandrea.3) Practica filosofie clone (Socratu i Aris-

totele). D. Maioreseu.

4) Artea in poporul elenu. D. V. Pogor.5) Viata, Romanrt. D. Moioresca.6) Abnegatiunea in Crestinismu (St. Vasi,

lie). D. Maiorescu.7) Legislatiunea Romanii. D. L Negyuzoi.8) Mahomet. 1J Maioreseu.9) Reformatiunea (Luther). D. I. Negragzi.Cu discursul alu noulea l'a intreruptn seria.

Agitatiunile politice erau prea violente in Iassipentru a mai lasa locu acestor ocupatiunide sell* liberti. Ue aceea si din causti cg,unii din membrii Societiiiii furti chiemati ajuca roluri politice, nu se -puturit tine pre-lectiunile anuntate a D-lor Dimitrie Sturzasi Leon Negruzzi.

Pentru anul alu patrulea 1867, prelectiunileau urmiitorul programu :

PRELECTIUNI PONLARECARTILE OMENIREI.

1) 5 Fevruarie: Pentateucul (Moisi). T..Maiorescu.

2) 12 Iliada (Homeru). I. Cara-giani.

3) 19 rhagiur (Buddha) T. \Ma-iorescu.

4) 26 Pandectele. N. Mandrea.5) 5 Martie : Dramele lui Shakespeare.

V. Pogor.

6) 12 Biblia Protestanta. I. Ne-gruzzi.

7) 19 Enciclopedia. V. Pogor.8) 26 Faust (Goethe). I, Negruzzi9) 2 Aprilie: Critica ratiunei. (Kant),.

Maiorescu.

2,

18

,

F.

14 PRELEOTIUNI POPULARE.

-Din aceste preleOtidni s'au. tinutu 14116 Du-mink& in 26 Febniarie cele iatru hnt6iu.Eat& cup'ritsul lor" p'e Acurtu In rint4ia pre-lectiune, D. T. Maiorescu 'argt, h introdn-cere teoreticii eele doue conditiuni pentru car-tile Suferinta general& a poporului

a epocei i unu geniu care au abnegatiunede sine cad& sl stabileasc& idealul de indrep-tare. Aplicandu aceasta la Pentateucu,descrisu starea poporului evreu in transitiu-nea lui din sclavia egipetului spre libertate

vorbindu despre opul lui Moisi a esplicatureligiuuea moralg primitivri i cea dogmatic&

sectatorilor.

D. Caragiaui in prelectiunea a dona a des-crisu mai anteiu starea in care se afli popo-rul elenu in timpurile cele primitive. Ne-norocirile politico ce-lu bantuiau din causadesbinrtrii diferitelor populatiuni ; nenerocirilemorale din causa lipsei unei religiuni frumoase0 mai ideale. Acea stare trebuezi indreptata deunu geniu care aparil in persoana lui Homeru.Acesta ie de motive oare0 care traditiuni aunui resbeln ce am fi avutu locu intre Eleni

unu poporu asiaticu, pentru a crea poemanumita Iliada prin care insult& in poporu toatevirtutile cetiitenesci i unu simtu religiosu maifrumosu. Dupa ce a trecutu pe scurtu asu-pra controversei despre esistenta hii Homeruoratorul descrise cuprinsul Iliadei, arata fru-musetele sale principale ; influinta ce-a avutuasupra desvairei poporului elenu i sflr0 do-vedindu valoarea acestei opere pentru omeni-rea intreaga.

A treia prelectiuneIinuta de D. Maiorescua avutu de obiectu Budhaismul (Khagiur).pupa o introducere despre studiul sanscritu,

oratorur a trecutu la literatura acestei limbiin special la Khagiur colectiunea ideilor mo-rale i .religioase a Budhaismului i descriinduin largu starea poporului indicu dupit impar-tirea sa in caste (conform cu legislatiunea luiManit), a deprinsu necesitatea unei reformecare a fostu intreprinse de Budha. Dupgaceasta--a esplicatu din punctul de videre filo-sok& nihilismul (nirvana) faimoasei religiuni

,

asiatice.

D. N. Manama in prelectiunea a patra aesplicatu mai antelu pentru ce ideia dreptu-lid este natural& fiecArui poporu, dar tot oda-tit pentru ce unn poporu este mai aptu

altul de a intelege i a desvolta aceastaidee. Din toate popoarele, Romanii au avutuchemarea de a desvolta ideea dreptului maimultu cleat toate celelalte popoare ale an-tichitMei, aceasta o dovedi oratorul prin coin-paratiunea ce fiicI intro Romani, Chinezi,Indieni, Egipteni i Greci. Descriindu apoicaracterul si viata Romanilor, arata conditiu-nele pe care le-a intrunitu acestu poporu pen-tru a desvolta ideea dreptului ; vorbi apoi des-pre operile in care aceasta ideie a fostu dis-voltata i in specialu despre pandecte 0 des-pre influintl ce a avutu i ce va avea acea-sta legislatiune asupra tuturor legislatiunilordin lume.

Intr'unu nume'ru viitoriu vom da samadespre celelalte discusuri publice ce au a setine. (va urrnh).

omenirei:i

a

acle-

at

:

gi

Ape lu la autoril rumninSocietatea literara Junimea" din Iassi poside o tipografie complecta, a el-

rei intrebuintare o pune la dispositiunea autorilor rumani en urmatoarele con-:

1) OA ce manuscriptu rumanescu, a carui oportunitate, se, va A constatatude unu Comitetu alesu pentru fiecare opu dintre membrii competenti aimei " , se va imprima cu cheltuiala Societatii.

2) Din vinderea cartilor tiparite, Societatea ii reserva dreptul de a -se in-demnizA, socotindu-si cinci galbeni pentru coala de 16 pagine la -una mie exem-plane formatul Charpentier. Banii reintrati.' au destinarea de a servi 1 altepublicatiimi de acelasu felu.

3) Odata Societatea indenmizata conf art. precedentu, tot venitul din -vin-derea cartilor este alu autorului.

4) Administratinnea Tipografiei Societatii este obligata, fata cu autorii de cartiimprimate la ea, de a le da din arm in aim socoteala despre vinderea cartilorlor, resp. de a le respunde banii ce li se euvinu.

5) Ortografia en care se imprima cartile rumanesci a le Societatii, estecea publicata in cartea D-lui Maiorescu Despre scrierea limbei rumane". Cutoate aceste Societatea nu impune ortografia ei in modn obligatoriu, ci invita nu-mai pe acei autori, cari arn voi s&I vada serierile imprimate aitfel, ca sa men-tioneze aceasta espres.

6) Pentru ficsarea precului, cu care sa se vOnda o carte imprimata, Societa-tea se va inelge totdeauna en autorul ei.

7) Autorii, cari cu acest-e, conditiuni sunt dispusi a se folosi de inlesnirea cele presinta Societatea prin tipografia ei, voru binevoi a adressa manuscriptullor aceluia din membrii Societatii, care este insareinatu en administratiunea anualaa Tipografiei (Adressa : Administratorul Tipografiei SocietaVi Junimea , caseleBancei). Membrul administratoru da chitanta de primire, inainteaza, manuscriptulin desbaterea Societalii i, la casu de primire, se obliga in numele Societ4iila editarea- manuscriptului sub conditiunile cuprinse in acestu apelu.

8) Manuseriptele, care nu vor pare Comitetului Societatii apte pentru im-primatu, se vor inapoi indata autorilor ion

9) In privinta prioritatii la punerea sub presa vox fi preferite cartile pen-tru usul scoalelor.

Piarele rurmlue sunt rugate a da acestui apelu o mai intinsit publicitate prin reproducelea`)

Juni-

Anulleittri.-3----t= -r-----c-

la aeeasta !OHM a .,Cenvorbirilor literare" se primesen numaf anuneiuri literare si artistiee. Pretul,

liniei este 20 panda.-

A etnu de sub presa rid se alla Cie 'Onclare la Biuroul Tipograflei aunimeat(casele Bancei) cea mai nouii publicatiune a SocietAtii Junimee.

Melic, I. M. ELEMENTE DE ARITMETICA pentru usul scoalelorsecundare rumiine. Unu vol. 8. mare, 184 pag. Pre-tul 8 lei.

Cu aceastli publicatiune se implinesce o lacunl simtitl in Instructiunea noastrii. Carte&D-lui Me lic este prelueratii dupri cele mai recunoscute antoritAti din specialitatea sa 0 est*totdeodatti potrivitii en programul nostril de inveVanigntu i en trebuintile noastre.

Din publicatiunele anterioare a le Societatii sunt de vi,nclare la acelaf$1 Biurou:

Maiorescu, Titu: DESPRE SCRIEREA LIMBEI RUMANE.Pretul 11 Icosar 7 lei cursul pietei Iassi.

Paicu, Pavel: EPITOME HISTORIAE. SACRAE. Editiune inusul scoalelor, cu adnotatiuni rumane 0. cu voca-bularu latino-rumanu. Pretul 2112 lei.

Schiller: MOARTEA LUI WALLENSTEIN. Traducere rumitnI deE. M. Pretul 10 lei.

Shakespeare: MACBETH. Traducere rumg,ng de P. P. Carp.Pretul 5 lei.

.

Reda etoru respunlotoru: Iacob Negruxei. Tipografia Societatii Junimea.

tr. _

.1.