No. 2. Anul I. lass!, 15 Marne 1867.

CONATORBIRI LITERARE

Apare la 1 qi. 15 a fieettrei luni:Abonamentul pe unu anu in Romgnia libel% unu galbenu; in Austria 4 fl Abonamentele se facu ni Tam la Tipografia

Somata Junimea; in Bucuresci la libraria Soccec & Comp.

SIIMARITT.Despre Poesia rumgng de D. T. Maiorescu. (Urmare.)Pareatcg sau Asesorul Schivernisealii, ctinticelu comicu de

D. I. Ianov. .Desperarea. Poesie de Lamartine, tradusg de D. N Sehehtti.Anunciuri literare si sciintifice.

DESPRE POESIA ItITTELNA.1.

Conditiunea materiall a poesiei.(Urmare.)

Spre a mai put fi intrebuintate asemenemetafore in literatura rumana, trebuescu im-prospatate in modu originalu prin alte cuvinte,cari sa fie in stare a renasce din nou imaginilein toata frumusetea lor primitiva. Drept mo-delu poate servi poesia lui Alexandri De-dicatiune a .

Tu care esti perdutg in neagra vecinicie,Stea duke si inbitg a sufletului med

0 Mal, mult duioasg si tainieg luming....

Aci imaginea isi produce efectul ei, fiindcaeste preparata i rennoita, prin cele-lalte cu-vinte marcate: tu care eti perdutd in neagravecinicie, etc.

Cat de sllabe din contra (pentru a nu spune

unu cuv6ntu mai energicu) sunt conparatiunica aceste :

aci eu in lume sunt ca o floare,*i cu iubirea mg mai nut: escu,B'a filomelei dulce antarePare ami dice. all, te iubescu I

Dragg Elizo, tu esti mal dulceDeat o rozl, decgt unu ennu.

Frumoasit ca o roa erai in astA lume,Frumoas1 ca o floare, ca flearea dehcatI

Tu esti o stelA ce dai lummI.

Ce e noaptea, and nu cginaFilomele pintre flori?

etc.

Dad, e vorba sg, comparamu tot cu liori,O. ne luarau mai bine de esemplu poesiilepopulare, chiar cele mai de r6ndu, cari toateau cel putin originalitate in determinareaflorilor 0 nu vorbescu numai de rose 0 de crini.Gat este de espresiva urnaltoarea strofl,nIscutl pe stradele Bucurescilor!

Frundg verde lam sglciuLa grgding 'n CismegiuDoue fete frumuseleMi-au furatu mincile mele:

18 DESPIIE POESIA RIIMXN.A.

Una caches/ si na1t1Ca o dalie invoaltA,Alta blond/ mijlocieCa o jun/ iasomie,Una are ocht de mullCare immile furl,Alta duce vioreleCe te scoate din oprele.

eta.

A doua conclitiune pentru admiterea corn-paratiunilor este : ca ele s. fie juste. Compa-ratiunile sunt chemate a da o imagine sensibiltpentru gIndirea prea abstractt, Ins6 aceasttimagine trebue st fie potrivitt en gIndirea,altfel sensibilizarea ei produce contraqicere

constitue o eroare. E de necreclutu, at dedes p6cAtuescu scriitorii in contra acesteiregule elementare-a conceperei, intrebuintInducompartri false sau pline de confusiune.

ne mai mirtmu de cei nechemati i ne-ale0, and putemu cit asemene erori chiarin poetii nostri cei mai eminenti ? Eact minacompart unul dintre ei :

Pe eNuds steaoa se oglind/,'In izvorul ainuitu,Crinul merge de colind/Campul verde si 'nfloritu,

in cupa lui aduna.Lacrimele de pe flori,Ce cu radele dm lun/Se grutu ca dulci surori

Ear cnid soarele s'aprmdePe al ceriului altarn,Crmul vesel i intmdeCupa'i de m/raritarn.

Astfel tu, copil/ dalbl,Und in lume te ivesci,Culegi roua duke,De pe crimi 1,ufletesci;

ortnd ceful in luminaTe desteaptit despre diori,A ta inchingFeciorescele-i comori.

Cuvintele fi imoase, dar comparatiunea con-fug, imposibil, indatt ce incerci desemnb,imaginile intrebuintate.

Aceastt parte a poesiilor rumlne moderneeste plint de erori in parte aa de cornice,inat potu deveni unu izvoru bogatu pentritalmanace humoristice, i en at autorul vreasti fie mai solemnu sau mai duiosu, cu AU,se 'ntelege, impresiunea este mai ricliculti.

Unu poetu comparI :

Primlivara cea doritti de Ir, sferele seninePe-a zefirului aripe intre noi voioasi vine,Sub usoarek ei pasuri mii de furl au redritu,

muntele st codrul de nou ear au Inverditu,Aerul seninu s'adapl de-a, sufl/rei ei miroase,

dip sinu-i roureaz/ pe Orme ploi minoase.

Primtvara vine cu papa %oi, re 0 plotdin sinu!

Altul glee :

Taliali nail/ si subtirtcl,Ochii tei negri de abanosu,

356.na ta albit i mititic/Face din tine unu ceru stelosu.

Talie ina1t, ochi negri i mtnt mica facuunu ceru stelosu!

Unu poetu data, :

sit fiu zefirul, srfiuPrin cele fete sti saltu usoru,

salte prin fete ca zefirul sau ca zambila!

compart :

Sus la PetricicaCgnd mergea fetica

staviceit pAdeaIsi lu de fura,41's ea o hasdiaa15'i ea o nalucdIn tuficu toned!

Si

alba,

Si

Campul,

Si

Sg,

St

inima-i

samba,

Altul,

$i

DESPRE POESIA RIIMANA. 19

kii in altu locu :

QcLii cum ii joacg,Ca la o serpoica,Ca o panduroaicg, etc.

Cetimu inteo foae nourt din Iassi (Septem-Trig, 1866) :

Adoru tare adevgrul,Ilu adoru a e friar osu,Precum e in fioare mgrul,Al livedli pomu frumosu.

Adevgrul frumosu ca m6rul!

Unul incepe:

Bela copilg, de gratii pl ng,Musa sublima, Bove d'amoru,

Coruri de nimfe pe buza-ti lingLe vgdu cum joaca incetsoru.

Inchipuiti-vd o buzd, ling., pe care joacacoruri de Tiimfe I

Unul se adreseazd la iubita sa :

Tu floare frumusicg, ca cerld de magmata.,Ca dgnsul de alliastrg.

Ear altul dice :

Aste inirni prea 'nfocateCu stilpgri de nemunreDe al pgcei imnu legateCantu a patrici iubire 1

Ce imagine teribild! Inimi infocate, legatede nnu imnu cu stilpiri de nemurire!

Dar destul si prea destul de aceasta infir-merie a literaturei rumlne, si sd revenimuin fine la partea serioasg a cercetgrilor, cene ocupg.

Recapitulandu resultatul dobdnditu din anal iza-Tea precedentg a detaiurilor poetice, constatgmu

i

ca demonstrate urmdtoarele propositiuni dininceputul disertaciunei :

Particularitatile Stilului poeticu (espresiuntdeterminate, epitete, personificdri, comparati-uni) purcedu toate din trebuinta de a sensibilizaLgdndirea obiectelor ; aceasta provine din neces-saatea de a crea poesiei elementul materialmce nu-lu afld gata afard din sine, de care ruistinu se poate lipsi nici unu opu de arte, fru-mosul fiindu togmai esprimarea unei idei subo forma sensibild corespun46toare.

Din aceste refieeciuni intelegernu in acelasutimpu ce vrea sil dicg mult discutata origina-litate a poetulni. Poetul nu este si nu poateft totdeauna nou in ideea reahzatd, : dar nou sioriginalu trebue sit' fie in vestmehtul sensibilu,cu care o inve'lesce si care fln reproduce inimaginatiunea noastrd. Suktul poesielor; im-presiunile lirice, pasiunile omenesci, frumuse-tile naturei sunt aceleasi de elnd lumea ; noudInsd si in perpetuu variatd, este ineorporarealor in arte : ad cuvdntul poetului stabilesce unnraportu prtnd atunci necunoscutu intre lumeaintelectuald si cea materiald si descopere astfelo nou g. harmonie a naturei.

Ne pare importantu a insistg, asupra acestoradeve'ruri fundamentale a le literaturei: cricitogmai ele sunt astaqi perdute din consciintajunei noastre generaciuni, si de aceea astddisuntemu hi periculu de a mi mai aye poesie,adecd. de a nu mai aye unul din puternicelemijloace de culturd a le societillii rumrme.Este probabilu, ca politica ne-a surpatu micatemelie artistica ce o puseserrt in teara noastra

20 DESPRE POESIA. RIIMANX.

poetii adeve'raCi Alexandri, Bolintineanu *), Gr.Alexandrescu. Atat cel putin este siguru, cg,cele mai rele aberaCiuni, cele mai deaduteproduceri intre poesiile noastre de la unu timpuincoace, sunt cele ce au primitu in cuprinsullor elemente politice. i causa se intelege usor :politica este unu -productu esclusivu alu Tali-unei logice, poesia este i trebue sa" fie unuproductu alu fantasiei (altfel nici nu are ma-terialu) : una dar eschide pe cealaltbi.

De aceea vedemu, ca," poesiile politice pre-cum i cele role istorice, au toate yitiul co-respunptoru : de a fi lipsite de sensibilitateapoeticl. Esemple yoru esplica mai bine, ceinsemneazI aceasta, i. pentru Mai mulfa, II-murire sii, incepemu cu o poesie foarte carac-teristici a nnei ce1ebrit4i de a le noastrectitrg C. Negri.

0 Negri! inamicu a totu ce da manreSi viata Romaniei null voru pute ierti.Ca at luatu o parte de lauri la unire

Prin insistinta ta!

A face-unu singuru popolu, o singura domnieDin doue; a restrmge atatia postulani.Credi tu, a o se faca veodata bucurie

Acestor sclavi tirani 9

Cuve'ntul datone spre teara, e unu nume!Si patria o umbra, marirea unu crew'A face sa remae despretuita 'n Iume

Si 'n umbra inai ales,

A pune interesul persoanelor nainteDe interesul terei, a nu sim0 veunu doruCand jugol reu apasa aceste locum sante

Acesta'i legea lor! etc.

Toate aceste strofe cuprindu unu iru decuvinte reci, Ma imagine, ,i prin urmare nici

0) Intelegemu pe Bolintmeanu de mai nainte, pana la1852, and se faca publicarea primelor sale poesii;cad peste ultimele lucran a le D-sale (Eumemdele,etc.) trebue a aruncamu nnu ve'lu de pudoare.

nu sunt poesie : sunt unu articul de jurpalupusu in rime,o monstruositate literarg. Dataunu adev6ratu talentu poeticu a ajunsu laaceastl decadencA, ce sa mai ateptam dela ceilalti?

Unul ne face urmtoarea poesie" epicl:

CBI 300 EROI DE LA SATUL PUTINEIUL (1594),

Cu o despartire de Romani aleasa,Din oastea cea brava a lui Bravu trasa,Radu, Stroe, Preda, cei trei frati Buzesci,Si Stoica si Radu, frati Calomfiresci,In cateva ore bilta oastea tataraSi in doue randuri ei o sfarimara;Apoi punu pe goana hordele barbare,Secerand cununa cea nemuritoare.

In aceasta lupta trei sute Olteni,Bravi ca si eroii din Caluereni,Singuri se luptara, bravii mei Romani,Cu douespredece de mii de pagani:Toti intr'o nmre, bravii mei juraraPe pagani sa'nvinga, sau cu toti sa moara.

-

Satul Putineml fu in doue dileCelebra strimtoare de la Terrnopile,Ear Pandurd nostri eroii Spartani;Sufletele-acelor trei sute FabianiIn Romani trecura in acea di totiCa sa nemureasca p'ai lor strauepoti

Manualul de istorie alu lui Laurianu, pusuin stance i trochee, i inc6. i aceste ca vaide ele.

Unu altu scriitoru, care acum debuteazi in .poesie, se adreseazg, inteunu qiarn (din Oc-tomyrie 1866) la Dumne4eu i'i spune intrealtele :

Impgrati, regi, principi dara toti mint o necesitatePentru popoli. unii sciu all implineasca datoria ce-ai impugn,Altul lug, plinu d'orgoliu, speculeaz' onestitate,Calci in picioare legea, flea fi de tine pusu.

Triste scene, snferinte, care striga resbunare;Totu ce-i sacru, nici virtute, toate aruncate'n /Alto

DESPRE POESIA RUMANA.

E tirauull Eln domnesce Mit vr'o nerusinare.Taa, fiu, sotie, frate la elu nu-i cleat cuv'entu.

Totu ce ceru de la Tine, este grabnica scrtpareA acelor cari suferu maltratitri necontemt.Ai puterea'n m4na, Doamne ; fit, st 'ndatit va dispareSuferintele tiranii au peritul

asa mai departe in vr'o ece strofe,nota-bene toata aceasta declamatiune politicaeste numai o introducere pentru a ajunge laesprimarea dorintei de 'ai revede amanta:

Elvirita absenteazI, nu'i viatit pe pgme"ntu.

Intr'unu altu diaru nou (din Augustu 1866)cetimu:

scriu la ode lingusitoareN'am obiceiul, mKrturisescu;Chiar de cuvinte mNgulitoareIn totdeauna m'e cam ferescu;Dar cu plIcere 1 cu citlduritAsu Berle multe, pre legea meaStritinbe, sucite, fait Ingsurl,Mit de villa, cum Rai put.

Asu face una acelui careDemocratia ar sprijini,Si monstruoasa centralizareCa pe o spainiN o ar gonl

Asu face una cu multemireAcelui spiritu ingrijitoru,Ce prin scoli bune mai cu graireAr da lumina st in poporu,

Au dura una celui ce ar faceMani in tearit stt nu zgrimu,

ne mai lese in bunit paceFIrl de d'enSii ca a tritimu,

etc.

Speramu, ca din opositiunea frapanta intrecitatiunile din urma i intre poesiile citatemai nainte, lectorul va fi simtitu diferintaradicala ce separa poesia de prosa fie aceastasimpla, fie rimata, i va fi intelesu cit inaintede a pute fi vorba de poesie, trebue celu Tulin

sa se implineasca conditiunea mehanica a oticarui opu de arte : afiarea materialului sen-sibilu, care pentru poesie consist& in imagi-nile sensibile desceptate prin cnvinte.

Odatrt aceasta conditiune implinitit incepete'ee'mul artelor, posibilitatea frumosului, cri-tica estetica, i de aci inainte vinu apoi ce-rintele artistice : ca dictitmea sI nu fie preamaterializatg, prin imagini, ca cuvintele sg, fiear de bine alese, incAt sit intrupeze in mo-dul celu mai simplu i pregnantu ideile poe-tului etc. Dupg m6sura acestor cerinte se do-.vedesce apoi adev6ratul poetu, i se distingechiar i in privinta cuvintelor literatura clas-sica de litera'nra decadintei. Dar, .dupI cumamu vedutu, de aceste consideratiuni mai inaltenu s'a tractatu in paginile precedente, i nicinu credemu oportunu de a se tracta in lite-ratura noastrA, prea tn6rI Ana pentru o es-tetic5, mai intinsg. Pentru noi a fostu primanecesitate : a marca in mothi demonstrativulinia de separare intre poesie i celelalte ge-nuri literare, pentru ca celu putin pe aceastrtcale sti se rateascI in juna generatiune _upusimtime"ntu mai justu despre .primele elementeale artei poetice.

(Va urma).T. Maiorescu.

PAREATCAsau

Asesorul Sehivernisalit.(Pareatca intrti cetindu o foaie de iltionitor,u,

suparatu i gnditoru.)Domnul ManI-lungI, in ken! Firfiri-

,gescu, Domnul Minciunescu, in load D-luiLingurscu; D. GurAlascl, in locul D. .11-

-

Si

SI

Sit

?1

maltimeiai

D-lui

22 PAREATCA, SAU ASESORUL SCIUVERNISALL

rie-briu; D. Cotcgrescu, in locul D-lui Spar-ge-grosu. (cittrii publicu.) Bre! Bre ! Bre !Ce de mai schimbgri ! bietii cinovnici ! Petoatg dioa vedi ca mii mgturg ell cgrdul dinslujbg ; adicl cum s'ar dice astdi mii toarngin dispoaie de toate.

Mad socoti ea stai mai bineVedi ca'n locu-ti altul vine,.$i de-o-data te trezesci,Ca in slujba nu mai eti.De-ai fostu reu sau omu de treablAsta nime nu te-ntreaba,Precum nu esiti intrebatuGaud au gustu de maturatu.

Dna nu bagi sama bineSI faci curte la ori-cine,Slujbulita pace nu-iTrebui sa-ti pui pofta '11 cuiu.

Incatu poilta cand sosescerotu elm ovnicul slabesce.Sit nu fie-n plicu vr'o vesteCa in slujba nu mai este.

Ia asa Domnilor intr'o bung dimineatg ampgsit'o si eu ; and credeam c'am prinsu oratracing mai bung in slubg, tronc ! Me tre-zescu tipgritu iu Monitorul ista, cit sunt ovol-hitu din slujbg, si inlocuitu cu eine D-lor ?...ia cu unii din aceia care la 59, jucau horaunirei in coltu la Petrea-bacalu, de le sgreaclicaile de la picioare si eu, pentru ca n'amvrutu s facu comedii de aceste pe ulitg, m'auluatu se vede de atuncea la ochi, si cum,s'au liniscitu trebile, pace, n'am mai veclutuslujba pang in dioa de astadi. Ei ! bine D-lor,asta Nr.e-i egalitaoa, fraternitaoa si inamovibili-taoa, pentru care ati jucatu, ca s'o avem, in;ark si care dragg Doamne, ne s'o garantatuprin bolmosita cea de Conventie.

Dual pe egalitaSi chiar pe fraternita,Audi vorba Domnia taSe nu potu i eu gustaVre unu felu de slujbuqoaraCum aveam odinioaraCi ca pleava 'n co*u la moaraAm remasu pe dinafar.

De la tractatal de la Adi ianopoli si pang lacelu de la Balta-liman, bine a mai fostu inOra asta ; ear de atuncea incoace curat c'aupicatu toate in baltri, si mergu abrasu si pedosu.

Mai de multu n'aveai sfialaNici scieai de MinisteruDaca te tineai de poalaVre milli velitu boierin.

Elu sermanul tot-de-a-unaPentru casnici se lupta;Iar de and suntemu tau unaCine vrea a te-ajuta?De la reglementu incoaeeEu in slujba totu am fostu,Dar acum me rogu ve placeSA ve spunu ce-mi dicu ea's prostu.

Ba ca nu seiu frantuzesce,Ca's pareatca Para hazu,Ba ca nu scriu latinesceDupe, moda cea de adi.

Fic vorba intro noiImi mai spunu eaki fi strigoiu,Ca nu-s patriotu de soiu,Dupa, cum sunt pe la noi.

Aa pozna gi minuneNici ca s'a mai pornenitu,La archiva ca me puneCa pe-o dela Fjiuruitu.

Eu Domniler ama slujitu 30 de ani in ra-mulu decanicescu, si n'am fostu scosu din

PREATCA, SAU ASESORIIL SCRIVERNISALX. 23

slujbg in mai multe rInduri, decgt numai dinpricing cl intre guvernu si mine era o mareneintelegere in tglcuirea pravilelor. In Vasi-licale Cartea a 6-a, titlul 1-in, capifolul 30 seclice ritos: cg, judecgtorul poate se primeas-cg de la jgluitori lucruri de ale mgnareibeuturei, de pildg,: romu, zaharu, cafe, icre,pesce i altele." Eu slturndu-me de la ovreme de toate acestea, m puneam la calecu impricinatii a partea mea sg-mi-o dee inbani. Ei bine D-Jor, ce v pare a pentru oastfel de consciintioasg, tglcuire a pravilelorstrImosesci cum me simtia dirmuirea, indatgme svirlea din slujbg, cgt colo. Me rogu chiarastgli cum intelegu judecgtorii acelu paragrafudin Vasilicale, in felul cum pretinde cgrmui-rea sau ilu intelegu eu ? Eu Domnilor andam intratu in slujbg, nu m'a pusu nime ca pemulti altii tronc cle-o datg membru de tribu-nalu sau de Divan, ci mai inteiu amu fost

Ajutoru pe la arhivaPan' s'a cioplitu asta titva,Am cusutu si snuruituCate mi s'au poroncitu.

Registratoru, scriitoru,Protocolistu, sefusoru,De lucramu la referatePan'ind durea 'n in peptu i 'n spate.

Prin pareatea, caciulire,Guvernul spre multamire,La directoru. m'a urcatu,Cu puuguta de umblatu.

Cad pe daturi i luaturi,Pe cercetatu referaturi,Sunt chipuri d'imomieCe-unn directoru numai sole.

Si nici cum m'am bucuratuCand m'au numitu candidatu,

Cad punguta mi-au luatu'n lout stinjinul mi-au datu.

Dar si'n asta slujbusoaraDaca bunu cinovnicu esti,Faci pe Maga lefuf,oaraDeli mai pica s ciupesci.

Ce slujbg poznasg i seacg, mai este si can-didatul ! vindeam cu doba la rufe orfanicesci,si de ale falitilor, i fAceam la hotarnice de

preteluiri, i inventare de starea aca-retelor pang m'am flcutu i eu c'o pgrechede acareturi destul de buuisoare, si cum amsimtitu cg, mi-e punguta pling, cum am rg-dicatu nasul sus si in vremea buclucului dela 48, and incepuse boerimea a bIzil, m'ainsborsitu i eu. Axa eram nun revolulio-nar foarte, foarte diplomatu. 4CInd dampeste cei ce nu le plkeg, cgrmuirea strigam(catdnd imprejuru, cu jumatate glasu). Joscgrmuirea! sg, trgiascg Constitutia! CAnddam peste cei ce erau tan i marl pe vre-mea aceia, strigam cat imi mua gura cg ase-menea revolutionari ti ebue spInzurati ... Tarand am vedutu cg nu'i de srgit i cit treabase ingroasg, i cl cei ce me indemnase sg is-cglescu cu dinsii, strigg,ndu toti pentru untilsi unul pentru told, o rupu de fugg toti pestetoate gardurile i umplu bojii i cg nu re-mane nici unul, cit pe toti mi'i leagI bur-duv cotu la cotu, i pe null i chelfInuea bi-nisor, atunci eu ca revolutionariu diplomaticu

Credinciosu cinovnicu

Luanda aminte car o asemine asprg me-surg m'a fostu umplutu de sperieti ;

Luandu aminte, cit toti revolutionarii, s'aufostu datu in partida cgrmuirei fiindu dusila casarmi;

mosii,

PAREATCA SAU ASESORUL SHCIVERNISALL 24

Lugndu aminte a am o cash de copiio nevastA care rtna trUesce ;

LuUndu aminte cg nu voeam nici cumse mg stricu cu armuirea, pentru c aveami am Ina mare nevoe de slujbg ;

Am hotnitu : Ght oiu fi 'oi trn in po-triva ocgrmuirii a nu me mai ritzbol."

Diplomati asa ca mineMulti i pe la noi mai suntCum politica le yineAsa se dau diva, v6ntu.

Wed bate vb-ntul tareDe la nordu ctri apusu,Ii vedi dioa meada mareCum spre Sudu bulucu s'a dus.

De se'ntoarce v6ntu'n tardDe l'apusu spre resAritu,fnul ete unul sboardSi'nddrApt toti au venitu,

Jar de'i vremea cam senindCum e adi soare cu dinti,Vinu cu totii i se'nchitaFiindu diplomati eu minti.

Da dupg ce a dat D-4eu de s'au liniscitu trebilein tarL. . pentru credinta i supunerea ce amdoveditu patriei mele, de'mpreunI cu alti sin-patrioti, am fostu pristavilisitu i intrtrituasesoru! Ce frumoas chemare Domnilor, andtine cineva cumpana dreptnii in mang.poate cIntUri cam i place.

Cum se faces, dimineataLa presusvie porneam,De ceteam din scoartg'n scoartXDelele ate gseam.

Apoi ori ce circularAMinisteriul publici,0 scieam pe din afarlS'o potu bine aplici.

Aveam multd chibzuireCu celn blandu i eau coltosuCa din ori ce hotdrireSA'mi easit ceva folosu.

De yineit unul ce poateSe m6 toarne c'unu cavntuI gseam pe ben dreptateCa'n procesul celu mai sflintu.

De vine& vr'unu bunu de gurdEard nu vr'unu berechetu,Ii turnam o rAsturd.Pe pareatca 'ntemeetu.

C'avemu legi i circulareCe potu sluji de temeiu,Sciti, dupd imprejurareCa se'ntorci asa cum vrei.

Ei doamne ce bine mai merge treaba and ecineva in slujbg ; poti sli fii lasatu de la D-4eu at de ngtrgu i en de p6atos, toatIlumea ti se inching i doresce a-ti face cu-nosciinta, eti poftitu pe la mese, pe la pe-treceri, fggrtduesci celor ce au cute o trebu-park', liandu-le : Sg videmu ; pentru D-voas-tre voiu ceti acta ; mai alesu! Voiu face totuce va fi cu putin tg. in mgrginirea legilor . . "La tribunalu treci pe dinaintea fiecgruia,infumuratu i cu nepasare arltIndu-leeti foarte ocupatu . . . . i and nu pricepitreaba, sau dai peste mu docladu mai ga-sutu unde se poate anink vre unu clenciu,pui acta la o parte, liandu jauitorului.... vino mane! Astg4i avem lucari maiserioase sau i spui incetu la ureche: Pof-timu dupg masg, la mine acaa . sg'mi dailtimurire in pricing; faci mii de greutni laslobozirea banilor din depositu ; armuesciSute de averi orfanicesci i de ale falitiloren acea praviliceascI ingrijire, inat la eman-ciparea orfanilor, i treci i pe dinii de-adreptul in catastihul falitilor ; scoti rgpede

0

0

ch

..

,

PAREATCA SAU ASESORUL SCIIIVERNISALA. 25

in vtinclare averea datornicilor slabi si pre-lungesci cu anii acelor ce'i proteguesci saute temi de ei. Iar and ai a. face cu unutirie-briu ca de-al de advocatul Corciodirescu,dai tot din mInI si din guru numai se scapide corciocurile lor, el' te toarni in toate ga-zetele.

Lege le din lumea toata,CAte-odat 5. nu's de ajuns,Se dtscigi o judecattiDac'unu paragrafu nu'i pus.

Cu dinsul mult se'nlesnesceCel mai slabu judecrttoru,De cat si nimerescePe acelu trebuitoru.

Ace lu paragrafu se chiam5,Nu sciu cum asa ciudatu,Dadt nu mi-ar fi cam teamAAicea de pronuntatu.

Asu grisi s'acole'n salIMulti din acei domnisori,Ce'l cunoscu fitandoealDe dind sunt judecatori.

Dar ce folosu D-nilor ! el n'am apucatubine a 016 cumpana dreptAtii in mana si de-odata tronc! Ear buclucu in inril : Incepusea clod unirea, si a juck j'ailbile in toate par-tile. Eu avndu mula cunoscintl de poli-tica terii, si afirmdu-me chiar si in slujbkam inceputu a iscall si eu la jalbe pe la Ta-rigradu in contra unirei, si a guvernului re-presentativu. Ei bine D-lor! Cine a pututusi scie c'oru sa vie lucrurile asa de curiosu,cg, asu fi sgritu si eu si asu fi. cantatu sijucatu mai tare deal toatg lumea. M'asufi datu cu totul in taraful liberalilor ; daracum pentru c5, n'am nimeritu politica, imigicu a's omul trecutului si el am murit enregulamentul.

Pentru biata lefusoar!Pentru postul ce-am avutu,Asu cunoasce bune'n -cardToate cate s'au fAcutu.

Asu cunoasce si unireIasul datu pe Bucuresci,Asu striga 0.1 fericireOH si nude te'nvirtesci.

M'asu uni cu acea lumeCare'ndatl s'a schimbatu,Si de fapte si de numeCum in slujba a intratu.Dar sl stau svirlitu de-o parte,pen nu potu sg, me unescu,Fa'r5. O. am si eu parteCu ceva s5, me'ndulcescu.

Domnilor, cu cinstea toatAVe rogn se'mi fiti de ajutqpiCe-a fostu ieri, acli nu se catIPotu sa. fiu de-ori ce coloru!

Asti dori 'Audi, o dataSA fiu pusu la locusoru,Ce-a fostu ieri acli nu se cati,Potu sa, fiu de-ori ce colon'.

(Cortina cade.)loan Ianov.

3P CO 3E S I 1.

DESPERAREAde

LANIAILTINE.(Traducere.)

Cand deul prenuternieu, cu vorba-i creatoarlMat aceastI lume, bite() fatal! oarit,

Din cbaosul uimitu ;.3t asvirlind pAm'entul, en mult dispretu prin sfere

Dispare-n infinitu.

26 DESPERAREA DE LAMARTINE.

IfergI" ! OA elu de-acuma cu-a ta nenorocire,Nedemnu de-a mea urgie, nedemnu de-a mea

iubire,In chinuri vei trai!

Hazardul prin neanturi etern a s'a te poarte,Departe de-a Inca fatI condusu de rele soarte,

Vei fi nenorocitu.

Ca vulturul, ce pica pe pradrt cu crOie,Nenorocirea-arunca, ca sernnu de bucurie,

Unu gemetu fiorosu!String6ndu totu universul cu-a sale crude ghiareImbratosaza vecinicu, cu-eterna sa turbare,

Acestu eternu chaosu!

De-atunci in lume r6ul ca suveranu domneazI,De-atunci totu ce respirI si tout ce cugeteazI,

S'adapI in veninu.Si inima si corpul si cerul si pInAntul,Natura toatrt geme : si soapta sa si cIntul

PIreau unu lungu suspinu.

Spre-a cerului am* s'inalt'-a ta videre,&dart& cati pe 12eul si chemi tu cu durere

PeLacestu mAngIetoru!Nu este bunatate in opera sa sfntl,Tu cauti al teu sprijinu si lumea iti presinta,

Pe-al teu prigonitoru!

Ce nume sa-ti dImu tie diving. esisten,SI te numimu naturd, destinu sau providenta,

Neint,eles misteru.SI tremuru sau sti b1ast6me sub manele-ci

divine,

SI te iubescu din suftletu sau sa me teinu de tine,Totu tu domnesc in cern!

Ah, am chiematu speranta srt-mi dee mIngIere,.Si insIlat de dansa, lAusanau cu placere

Paharu-i otrAvitu;Ah, ea impinge omul in cruda 'ntunecime,Cu flori incoroneazI pe tristele victime

Pe care le-a jertfitu!

Si de-ai lasa hazardul macar sa ne sterpeasca,Si mIna ta grozavd pe toti sI ne loveasca.

Cu de-opotriva legi ;Dar te-am Vedutu adesa ca inimi cu mar ime,Ca frumuseta, geniul, virtutile sublime,

Ca victime le-alegi.

Asa doreau si pea cu sange sa-i serbeze,Si turma inocentI ades sit espireze

In ternplu'ngrozitoru.Se'naltI hecatomba de turmi nenumerate.Si alba turturica si mielul fard pita.

Pe-alor altare moru!

Printipu a totu ce este, puter'etern 4eeas7Tu, pdntru care lucrul esistg, far' srt nasca,

S'in infinit domuesci!Tu ai pututu de sigur, din a ta vecinicie,SI scoti si norocirea s'al vietei bucurie,

Pe toti sti-i fericesci.

Ah tu cu usurintd, ori unde in naturrt,SI faspandesci norocul, plIceri far' de m6surg,

De sigur ai pututu,Si spaciul si puterea si timpul null lipsesce,0 mintea mea se pefde, se sfarmI, s'ingrozesce,

CI tu s'o fad n'ar vrutu!

A clisu !

DESPERAREA DE LAMARTINE._

27

Ce crim'-a facutu omul sa merite sa nasca ?Cand ti-a cerutu neant al sa ,Invie sl trgeascl ?

Mud viata a priimitu ?Suntemu noi o ha zarde ? al soartei jucarie ?Nenorocirea noastrg iti trebue Doamne tie

Sii poti fi fericitu ?

Blasti,muri, geme ix, lacrimi, durere, chilli', sus-pinuri,

Tamae cc iubesce, inalta-te spre ceruriCa unu concertu divinu!

Si moartea ne'npacata sa meargg sa loveascaPalatal de destinuri si bolta sa cereascg

Cu al seu grozavu suspinu!

Voi ceruri, tu pame'nte, prgpastii tenebroase,In care moarte-arunca victime numeroase

`V oi toate ati zacutu !S'o plangere eterng, s'acuz' asta naturg !SI dea si durerea la ori ce creatura

0 voce de gemutu !

Din qioi cand natura, in dulcea sa lumina,Esise din neanturi, prin maim, ta diving',

VOusi tu pe pgme'ntuMateria supusit l'al rului vointaSi ori ce corpu in gemetu si ori si ce fiinta,

Geloasa de mormntu ?

VOui tu elemente in lupta intre sine ?Cum timpul destructorul s'asada pe mine,

Ce singuru a 'naliatu ?Acolo elu as,teapta a sale fapte Vane,Si moartea, pruncii gingas I, a mumelor ser-

mane

Ucide te'ncetatu.

De-a viciurilor ghiare virtutea-i sfsiata,Ipocrizia 'n cinste, dreptatea alungata

Prin lume ratacindu.Si libertatea sfantg l'al lumei pei jertfita,Puterea 'ntemeiazg domnia sa ctimplita

Popoarele-asuprindu!

Curagiul, fara pei, decide biruintg ;Si viata ta diving, pe-a lui Platon credinta,

0 ! Caton, tu jertfesci !Chiar Brutus, ce virtutea asa de multu iubesce,In ultima sa (Ara, elu desperandu soptesce ;

Virtute-unu nume esci !"

Norocul se unesce la ori-ce mare clip*Tradarea 'ncoronata devine legitimit

In sange inotanduS'a bunului rea fapta nepotul mostenesce,Si seculul ce trece, durerea sa soptesce

La seculul nasce'ndu.

S'atatea suferinte si crime si tradareN'au aruncatu destule victime 'n desperare

Pe crudul te'u altaru?Si soarele, vechiu marturu alu vietei dureroase,Nu lasa sa luceasca, macar o di frumoasa,

Pe alu lumei chinu am aru !

0 fiu alu suferintei, ! Victimg inselata !De l'a sa bunatate o -nu spera, veodata,

S'adoarma alu tell chinu ;Pan' moartea va deschide aripa-i de durere,Si va'ngropa in trista s'eterna ,sa tacere

Eternul t6u suspinu ! !lk. Sehelitti.

Anunciuri.In aceastit rubriert a Convorbirilor Moran" se primeseu numai anunciuri literare 0 artistiee. Pretul

liniei este 20 parale.

A eitu de sub presa 0 se mai de v6nc1are la Biuroul Tipograliei nJunimea"(easele Bancel) cea mai nouri publicatiune a Societatii Junimeaa.Melic, I. M. ELEMENTE DE ARITMETICA pentru mul scoalelor

secundare rumane. Unu vol. 8. mare, 184 pagePretul 8 lei.

Cu aceasta publicatiune se implinesce o lacung, simtitl in Instructiunea noastrl. CarteaD-lui Me lic este prelucratI du$ cele mai recunoscute autoritIti din specialitatea sa i estetotdeodatg, potrivit g. cu programul nostru de invetIme'ntu i cu trebuintile noastre.

Din pubticatiunele anterioare a le Societ5tii stint de vrajare la acela0 Biurou:Maiorescu, Titu: DESPRE SCRIEREA LIMBEI RUMANE.

Pretul 11,2 Icosar 7 lei cursul pietei Iassi.Palm, Pavel: EPITOME HISTORIAE SACRAE. Editiune in

usul scoalelor, cu adnotatiuni rumgne i cu voca-bularu latino-rumgnu. Pretul 292 lei.

Schiller: MOARTEA LUI WALLENSTEIN. Traducere rumg"ng deE. 1/1. Pretul 10 lei,

Shakespeare: MACBETH. Traducere ruman de P. P. Carp.Pretul 5 lei.

S'a pusu sub tiparu:CALAUZUL PQRTAREILOR

in materie civilA, comercialg i penal ; contiindu 1. formulare de toate actele ministeriuluilor de D. EMANUEL ARGIIIROPOL, Portgrelu Cugei de Apel din Iassi.

Acestu Opu apare in bropri On A la complectarea lui. Pretul Opului intregu este 14 lei.Abonamentele se facu numai in Iasi, la Tipografia Junimea," la libraria nouti i la autoru.

Persoanele care se voru abonh, voru primi broura I, care au i apArutu.Redactora respumptoru: Iacob Negruzzi. Tipografia SocietAtii Junimea.