+ All Categories
Home > Documents > comuna bacioi

comuna bacioi

Date post: 29-Dec-2015
Category:
Upload: violeta-cazacu
View: 271 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
17
Comuna Băcioi-scurt istoric Legenda Intr-o legendă despre satul Băcioi se povesteşte că acest sat a fost intemeiat de nişte ciobani. Cică, tot ei au pus şi bază unui cătun de cealaltă parte a riului Işnovăţ, pe malul lui drept. Dar acel cătun, după cum mai precizează legendă, a fost devastat şi ars de tătarii nomazi, care veneau incoace pentru păşunatul vitelor, dar, mai ales, pentru pradă. De fapt, arheologii au găsit pe acest loc mai multe urme de aşezări străvechi. Astfel, s-au descoperit urmele unei aşezări getice, cu straturi de lut ars, inspre Revaca, apoi о ncă a unei aşezări de tipurile Hoardei de Aur, care s-a aflat spre nord-vestul localităţii, unde acum se intinde o livadă. S-au găsit fragmente de ceramică roşie-galbenă din sec. XIV. Cuvintul Bacioi provine de la denumirea proprietarului sau cel mai de seama cioban al turmelor de oi, Baciul. Caci pe locurile unde-i acum satul, in vreme a avut fiinta o vestita gospodarie de turme de oi si alte vite a unui tot asa cunoscut baci. Este firesc, ca prezentind locurile cele mai favorabile conditii naturale pentru pascutul si cresterea vitelor. Un izvor arata ca acest mare proprietar de turme de oi Baciu, a avut urmasi: pe Chelsea, On, Mustoaia si pe unul Cosma Razanul, despre care vom vorbi mai jos. Dupa plecarea pastorilor aceste locuri au ramas pustii, fara populatie, pina la asezarea intemeietorilor satului. Cei care au intemeiat satul au fost osteni viteji, din oastea lui Stefan cel Mare, domnul Moldovei, care lupta in ceata boierului Gangur toti ani de domnie ai voievodului. Sa păstrat un hrisov domnesc de danie scris de Stefan cel Mare in "1484 (6993) iunie 8 Suceava" pe piele de viţel in limba sirbă in care citim: "Cu mila lui Dumnezeu, eu Stefan Voievod al Pămintului Moldovei, facem ştire cu această carte a domniei noastre tuturor celor ce vor căuta, care ea sau ce vor auzi citind-o, că cu această carte a domniei mele dat- am slugilor noastre Maluşca, fratelui sau Neicia, lui Cosma Răsanu si fratelui său Dragoş pentru a lor slujbă credincioasă păminturile pustii ce se află pe ambele părţi ale Işnovăţului, pe lingă Bicu..." este vorba despre paminturile pe care se află azi Băcioiul, Frumuşica, Străistenii şi alte sate, dar care pe atunci incă nu existau. Populația Băcioiului, cum scrie un călător german, era caldă la suflet, binevoitoare, sinceră și obiectivă. Aspectul lor exterior se remarcă prin ”statura lor înaltă și frumoasă, prin părul caștaniu și negru, prin trăsăturile armonioase ale feței. Băcioiencile se disting prin frumusețea corpului și a feței, prin ochi frumoși și fermecători.” Frumoase calități fizice, spirituale îi
Transcript
Page 1: comuna bacioi

Comuna Băcioi-scurt istoric

Legenda

Intr-o legendă despre satul Băcioi se povesteşte că acest sat a fost intemeiat de nişte ciobani. Cică, tot ei

au pus şi bază unui cătun de cealaltă parte a riului Işnovăţ, pe malul lui drept. Dar acel cătun, după cum

mai precizează legendă, a fost devastat şi ars de tătarii nomazi, care veneau incoace pentru păşunatul

vitelor, dar, mai ales, pentru pradă. De fapt, arheologii au găsit pe acest loc mai multe urme de aşezări

străvechi. Astfel, s-au descoperit urmele unei aşezări getice, cu straturi de lut ars, inspre Revaca, apoi

оncă a unei aşezări de tipurile Hoardei de Aur, care s-a aflat spre nord-vestul localităţii, unde acum se

intinde o livadă. S-au găsit fragmente de ceramică roşie-galbenă din sec. XIV. Cuvintul Bacioi provine de

la denumirea proprietarului sau cel mai de seama cioban al turmelor de oi, Baciul. Caci pe locurile unde-i

acum satul, in vreme a avut fiinta o vestita gospodarie de turme de oi si alte vite a unui tot asa cunoscut

baci. Este firesc, ca prezentind locurile cele mai favorabile conditii naturale pentru pascutul si cresterea

vitelor. Un izvor arata ca acest mare proprietar de turme de oi Baciu, a avut urmasi: pe Chelsea, On,

Mustoaia si pe unul Cosma Razanul, despre care vom vorbi mai jos. Dupa plecarea pastorilor aceste

locuri au ramas pustii, fara populatie, pina la asezarea intemeietorilor satului. Cei care au intemeiat satul

au fost osteni viteji, din oastea lui Stefan cel Mare, domnul Moldovei, care lupta in ceata boierului

Gangur toti ani de domnie ai voievodului. Sa păstrat un hrisov domnesc de danie scris de Stefan cel Mare

in "1484 (6993) iunie 8 Suceava" pe piele de viţel in limba sirbă in care citim: "Cu mila lui Dumnezeu, eu

Stefan Voievod al Pămintului Moldovei, facem ştire cu această carte a domniei noastre tuturor celor ce

vor căuta, care ea sau ce vor auzi citind-o, că cu această carte a domniei mele dat- am slugilor noastre

Maluşca, fratelui sau Neicia, lui Cosma Răsanu si fratelui său Dragoş pentru a lor slujbă credincioasă

păminturile pustii ce se află pe ambele părţi ale Işnovăţului, pe lingă Bicu..." este vorba despre

paminturile pe care se află azi Băcioiul, Frumuşica, Străistenii şi alte sate, dar care pe atunci incă nu

existau.

Populația Băcioiului, cum scrie un călător german, era caldă la suflet, binevoitoare, sinceră și obiectivă.

Aspectul lor exterior se remarcă prin ”statura lor înaltă și frumoasă, prin părul caștaniu și negru, prin

trăsăturile armonioase ale feței. Băcioiencile se disting prin frumusețea corpului și a feței, prin ochi

frumoși și fermecători.” Frumoase calități fizice, spirituale îi înnobilează pe băcioieni: harnici, frumoși,

gospodăroși, ordanați – calități moștenite din moși – strămoși.[necesită citare] Fiecare gospodar

cunoaște cu lux de amănunte, cum să lucreze ogorul, cum să cultive vița de vie, livada, orice legume,

cereale, cum să le păstreze, cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să

țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane,

mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie

din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade,

Page 2: comuna bacioi

îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din piele, bunăoară opincile. Boierii purtau

cizme și ghete. Din mîncărurile preferate erau: răciturile, sarmalele, plăcintele, zama, sosul, friptura,

copturile cu nucă, dulciurile, jambolul, brînza, mămăliga, ș.a. Casele se făceau din nuiele lipite cu lut,

acoperișul era din stuf ori șindrilă. Casele boierilor băcioieni se deosebeau de cele țărănești. Erau

construite din piatră, acoperite cu oale, cu foișor, pridvor, cîteva odăi.

Comuna include în sine localitățile Băcioi, Brăila, Străstieni și Frumușica. Suprafaţa totală a terenurilor

constituie 6466ha cu o populaţie de circa 11400 locuitori şi circa 3000 gospodării. Din suprafaţa totală a

terenurilor 4928 ha sunt terenuri agricole, 3289 arabile, 773 ha–plantații forestiere, 1225 ha-plantații

multianuale, 172 ha-pășuni, 41 ha- terenurile fondului apelor; 1744 ha terenuri erodate , dintre care 954

ha slab erodate, 529 ha-mediu erodate, 261 ha –puternic erodate, 22 ha –terenuri supuse alunecărilor de

teren, 4ha – rîpi.

Instituţiile publice/sociale amplasate în comună sunt: Primăria,Liceul “Grigore Vieru”, școala primară

(Băcioi), 4 și una în construcție Grădinițe de copii (Băcioi, Braila), Cenrul de Sănătate Publică, biblioteca,

oficiul poștal, Biserica.

Pe teritoriul comunei sunt zăcăminte de piatră cu extragere minieră de CAP “Băcioi” (Braila).

Comuna este traversată de rîul Ișnovăț pe o lungimea de 7 km.Prin localitatea Băcioi curge și un rîuleț

fără nume cu o lungime de 1 km, care ajunge pînă la r. Ișnovăț, alimentat din izvoare, apele de poli și

scurjerile formate în gospodăriile situate în preajma rîulețului. Pe malurile r.Ișnovăț sunt prezenți pe

alocuri arbori de salcie și vegetație de stuf.

Pe teritoriul comunei sunt înregistrate 2 iazuri, dintre care unul situat pe cursul de apă denumit „Răvaca”

cu o suprafață de 7,37 ha, construit în a.1970 este transmis persoanei fizice Răducan Constantin și se

află în stare satisfăcătoare; altul „Hlobeni” cu suprafața de 4,8 ha este uscat. În comună sunt 300 fîntîni

de mină, apa din ele apa în 100% a fîntînilor investigate nu corespunde normativelor de potabilizare și se

constată ca apă tehnică. Ca surse de apă pentru consum potabil servesc fîntînile aereziene. În localitatea

Băcioi sunt amplasate 16 sonde, dintre care 5 sunt gestionate de ÎM „Băcioi ComService”; 4-CAP „Bacii”

(cooperativa agricolă); 3-SA „Agmo-Beton”, dintre care 2 se exploatează; 1-ÎI „Borș Nicolae”; 1-SRL

„Evladieagro”, altele 2 sunt tamponate. În s. Brăila sunt amplasate 2 sonde de apă, dintre care una este

gestionată de ÎS „Moldelectrica” SA, alta –de ÎM „Bacioi ComService”. În s. Frumușica sunt amplasate 2

sonde de apă, gestionate una de către ÎM „Băcioi ComService” și alta de către SRL „Agrobrio”

(întreprindere agricolă/cotași). În localitatea Străstieni populația se alimentează din sonda ce aparține

persoanei fizice Culinca. În total în comună sunt înregistrate 21 sonde arteziene.

Sistemul de aprovizionare cu apă cuprinde în sine o rețea de apeducte (12), alimentate separat din

sondele atreziene. Astfel, ÎM „Băcioi ComService” deservește 7 apeducte, dintre care 5 în localitatea

Page 3: comuna bacioi

Băcioi, cîte unul în localitățile Brăila și Frumușica, la care sunt conectate 2200 gospodării (1770- Băcioi,

265- Braila, 165- Frumușica), instituțiile publice. Lungimea totală a apeductelor constituie 45 km.

Concomitent prin 2 apeducte alimentate din sondele arteziene ce aparțin CAP „Bacii” și apeductul

conectat la sonda ce aparține SA „Agrobeton” se alimentează respectiv 300 și 150 gospodării in

localitatea Băcioi. Populația din s. Stăstieni (200 gospodării) se alimentează din apeductul conectat la

sonda ce aparține persoanei fizice „Culinca”. Sonda ce aparține SRL „Agrobrio” se utilizează pentru

necesitățile întreprinderii și deservește 24 abonați în localitatea Frumiușica. Pentru necesități locale se

folosește și sonda ce aparține SRL „Evladieagro”. Evidenșa și tarifele sunt stabilite pentru consumatorii

deserviți de către ÎM „Băcioi ComService”. Tariful constituie 6-9 lei pentru persoanel fizice. Anual volumul

de apă consumat constituie 177 mii m3. Sistemul de canalizare construit de fosta gospodărie agricolă în

localitatea Băcioi cu o lungime de 10,7 km recepționează apele uzate de la instituțiile publice și o mică

parte din populație în volum de 16 mii m3/an, ce-ea ce constituie 9,0 % din volumul de apă consumată.

Tariful constituie 3 lei/ m3 pentru persoane fizice și 21,2 lei/m3 pentru persoane juridice. La moment

primăria dispune de proiectul tehnic de construcție a stației de epurare de tip “monobloc” cu capacitatea

de 101 m3/sutcă.

Şeptelul de animale în sectorul privat numără 200 capete bovine, 400 -ovine șicăprine, 200 -porcine, 20 -

cabaline și 5000 -păsări. Deşeurile animaliere în cantitate de 1070 tone (calculată conform normativelor)

se depozitează în curţile gospodăriilor şi se utilizează ca îngrăşăminte organice sau sunt evacuate pe

terenuri agricole. Comuna dispune de o gunoiște neautorizată cu o suprafață de 2,0 ha. Deşeurile

menajere solide formate în sectorul particular, instituțiile publice și agenții economici se evacuează și se

transportă cu autospeciala prin contract (60- cu populația, 50- întreprinderi și instituții publice) de către

ÎM “Băcioi ComService”. Tarifele sunt stabilite de 61 lei/tomberon cu capacitatea de 0,9 m3 pentru

persoane fizice și 92 lei/tomberon pentru persoane juridice. O mare parte din populația localităților din

comună transportă deșeurile în mod individual, în multe cazuri le depozitează la periferia acestora,

aruncate pe terenuri agricole nevalorificate.

Din sursele locale au fost alocați 300 mii lei pentru construcția apeductului.

Cercetarea apei,solului,vegetatiei,faunei,aerului,reliefului,climei

Cel mai bun pamint(cernoziom),de grad superior,a fost raspalui de regimul comunist.Pe el s-au construit

Aeroportul,case de locuit,depozite,fabrici,necompensind satului nimica pentru o suprafata de cca 5000

hectare,in care intra podisul pina la marginea Singerei,pe Bic pina la Muncesti,toata Botanica,Schinoasa

etc.

In 1993 la 1 ianuarie s-a construit un drum bun asfaltat,ce leaga Bacioiul cu tara prin sud si cu

Chisinaul.Distanta de la Bacioi la Chisinau este de 13 km.

Page 4: comuna bacioi

Pozitia geografica a satului este de 46-45,latitudine e de 16*33,longitudinea e pe meridianul Parisului.

Bacioiul se margineste:la rascruce cu satele Revaca si Singera,la nord cu Bacioiul Nou,la nord-vest cu

Chisinaul,la vest cu Ialoveni,la sud cu satele Zimbreni,Rezeni,Tipala.

Hotarele mosiei Bacioioiului :la sud pe piscul Strimbei pina la Brazda Cazacului,la rasarit

Dobrogea,Singera,la nord riul Bic,la apus-nord Valea Curvei,Costiujeni,Schinoasa.

Solul e cernoziom si e de citeva categorii:bazic,cernoziom obisnuit si cu carbonati,cernoziom cu o

heminoeiza de elemente,soluri spalacite de diferite grade.75% cernoziom,10% lutos-nisipos,15%

aluviane.

Invelisul de sol al vaii Isnovatului apartine categoriei de sol aluvian de lunca.

Relieful:lunca,podis,dealuri cu vai manoase,povirnis.Dealurile Oane,Strimba,Florioaia,Andriana.

pina la colectivizarea fortata din 48-49 erau acoperite cu paduri seculare de stejar,corn,frasin.

Apele:Isnovatul,e pe vale in codri inalti..punctul initial al culmei si inaltimea lui ajunge la 323 metri.

Riuletul Isnovat izvoraste din Capriana,e afluent al riului Bic,se alimenteaza de la izvor,ploi,zapada.

Fauna:In cele zeci de hectare de padure ce s-au pastrat totusi mai avem

caprioare,iepuri,vulpi,bursuci,lupi,veverite,mistreti,arici,guzgani,tistari.Lumea pasarilor e

variana:cucul,potirnichea,fazanii,graurul,vrabia,cioara etc.

Vegetatia:Cu taierea padurilor a saracit si vegetatia.Pe alocuri mai exista negara,brindusa,ceapa

cioareimpurul,troscotul,lucerna.clopotei,creasta-cocosului.

Climă:Teritoriul comunei Băcioi este situat în brâul climatic temperat, ceea ce determină particularitățile

climei temperat continentale cu ierni blânde, dar uneori și cu zile geroase. Vara clima este foarte variată.

În aceeași zi poate fi soare, ploi, grindină etc.

Toponimele:Malusteni,Botanica,Schinoasa,Floroaia,Adriana,Strimba,Oana,Cornisor,Valea

Macrisului,Revaca,Ochiul.

Page 5: comuna bacioi

Degradarea,apelor,aerului,vegetatiei,lumii animale,solurile….Masuri pe

protectie

O problema primordiala ce nelinisteste astazi intregul sat este legat de ocrotirea mediului ambiant:solul

este imbibat cu chimicale si nitrati ce defavorizeaza sanatatea satenilor,mai ales a copiilor.Desi

conducerea satului,medicii tin cont de aceasta problema la ordinea de zi,totusi apa,fructele,legumele

contin inca un procent mare de nitrati.Pe linga aceasta in sat sin peste 320 copii ce sufera de diferite

boli:mai avem un nr impunator de copii handicapati.Este o durere nu numai a parintilor,dar si a satului

Calitatea apei r. Bîc în segmentul comunei Bacioi, evident și pe cursul inferior

este influențată de:

1. Volumul mic de apă în limitele teritoriului

2. Deversările apelor meteorice neepurate prin sistemele de canalizare pluvială.

3. Deversările apelor reziduale de la unitățile economice necanalizate, ori conectate ilegal la sistemele de

canalizare pluvială.

4. Depozitarea deșeuriolor în albia și zonele riverane de protecție a rîului, îndiguirea și formarea

barajelor, preponderent cu deșeuri din plastic.

5. Lipsa, în unele segmente, a perdelelor forestiere de protecție, ceea ce a condus la înămolirea cursului,

concrescut cu vegetație de stuf.

Recomandări:

1. Asigurarea funcționalității stației de epurare în parametrii normativi de emisii a poluanților la

deversarea apelor în rîul Bîc ( construcția unei stații moderne de epurare a apelor uzate, ori reconstrucția

stației existente, în dependență de necesitățile și posibilitățile financiare).

2. Reconstrucția sistemelor de canalizare pluvială cu transportarea apelor la stația de epurare a

municipiului, ori conectarea acestora la o stație de epurare a apelor pluviale nou construită.

3. Inventarierea agenților economici în vederea determinării modului de utilizare al apei și de evacuare al

apelor uzate (conectarea la sistemele centralizate de evacuare al apelor reziduale ori construcția stațiilor

de epurare proprii).

4. Salubrizarea zonelor riverane de protecție (albia, malurile) prin evacuarea deșeurilor, efectuarea

lucrărilor silvice și crearea perdelolor forestiere.

Page 6: comuna bacioi

5. Efectuarea lucrărilor de curățare a cursului rîului, amenajarea malurilor prin extragerea stufișurilor.

Propuneri si solutii de imbunatatire a starii mediului inconjurator

1.Efectuarea unui control strict privind aplicarea pe terenurile agricole a diverselor reziduri.

2.Identificarea surselor de poluare,luarea deciziilor potrivite;

3.Prelucrarea solului in conditii optime;

4.Reducerea compactarii utilajeor grele:tractoarele si masininile agricole;

5.Instituirea unor sistem de monitorizare pentru a distinge calitatea solurilor;

În vederea asigurării protejării mediului inconjurator, Aeroportul

Internaţional Chisinau urmăreşte:

Respectarea reglementărilor europene şi internaţionale cu privire la protejarea mediului înconjurător şi

anticiparea cerinţelor viitorului

Prevenirea şi limitarea impactului de mediu al traficului aerian şi al activităţilor aeroportuare prin:

- Evaluarea şi monitorizarea nivelului de zgomot şi adoptarea unor măsuri pentru reducerea poluării

fonice

- Minimizarea emisiei de poluanţi la nivelul aerului, al apei şi al solului

- Reducerea consumului de energie şi de alte resurse natural

- Prevenirea riscurilor legate de substanţele periculoase (lichid degivrant, combustibil aeronave, uleiuri

etc.) pentru mediu

- Gestionarea adecvată a deşeurilor

Implementarea politicilor de mediu la toate nivelurile prin:

- Comunicarea informaţiilor privind rezultatele obţinute prin aplicarea măsurilor de protecţie a mediului

înconjurător

- Implicarea şi motivarea angajaţilor pentru ca aceştia să fie conştienţi de impactul activităţilor

desfăşurate asupra mediului înconjurător şi să se implice în protejarea acestuia

Menţinerea unui dialog continuu cu autorităţile competente şi cetăţenii prin:

Page 7: comuna bacioi

- Schimbul de informaţii

- Respectarea în detaliu a standardelor

- Adoptarea unei atitudini proactive pentru a asigura protejarea mediului.

Problema evacuării deșeurilor

O problemă strigentă, care n-a fost soluționată zeci de ani de administrația precedentă a primăriei

comunei Bacioi este problema evacuării și depozitării deșeurilor. La toate plîngerile și sesizările

locuitorilor din mahalaua Hamzeu li se răspundea în modul cel mai cinic „Cu ce-s vinovat eu primarul, că

voi v-ați născut lîngă gunoiște”.

A fost solicitata Ministerului Mediului permisiunea de a construi pe teritoriul comunei Bacioi o mini

fabrică de prelucrare a deşeurilor.

Solicitarea a fost refuzată motivîndu-se ca în raza de 12 km a Aeroportului conform normelor

internaţionale,nu pot fi amplasate depozite de deşeuri,pentru a exclude apariţia păsărilor zburătoare în

zona pistei de decolare a Aeroportului.Păsările prezintă un pericol sporit pentru aparatele de zbor.

În căutarea altei soluţii la şedinţa consiliului comunal Bacioi a fost luata decizia cu privire la scoaterea la

licitaţie a contractului „Delegare de gestiune a serviciului de salubrizare” pe com.Bacioi.

Este în proces de lucru proiectul de decizie cu privire la taxele pentru evacuarea deşeurilor de la furnizori:

atît agenţii economici, cît şi persoane fizice. Una din condiţiile de bază pentru participanţii la această

licitaţie va fi evacuarea totală de pe teritoriul comunei Bacioi.

Gunoiștea de la Hamzău va fi lichidată definitiv. Iar teritoriul ei va fi amenajat. Se preconizeaza ca

începînd cu luna aprilie 2014 problema deșeurilor să fie soluționată definitiv. De la 1 aprilie 2014 vor

incepe lucrarile pentru evacuarea deseurilor.

Calitatea mediului in riul Isnovat

Raul Isnovat situat in partea centrala a R. Moldova este unul din cele mai dens populate, in total 14

localitati (Capriana, Scoreni, Malcoci, Nimoreni, parte din Suruceni, Danceni, Ialoveni, Piatra Alba, Braila,

Straisteni, Bacioi, Frumusica, Revaca si Sangera) si ecologic devastate raulete de pe teritoriu R.M. este

cel mai afectat de exercitarea impactului antropic. Principalele surse de poluare sunt apele reziduale ne

epurate, gunoistile neautoritate, valorificarea solului pana la malul raului, lipsa filtrelor biologice,

biodiversitatea saraca a ecosistemelor naturale nu asigura stabilizarea echilibrului ecologic, iar nivelul

educational si starea mediului actualmente nu asigura dezvoltarea durabila a sistemului social-economic

din zona.

Page 8: comuna bacioi

Apele reziduale industriale si menajere din comuna Bacioi nu sunt supuse epurarii, statia de epurare nu

functioneaza, iar apele reziduale uzate se varsa intr-un canal care au un miros toxic. Aceste ape

desavarsindu-se in riul Isnovat inrautateste calitatea apei lui si micsoreaza potentialul lui de

autoepurare. De mentionat ca Institutia publica Eco-Lex si Inspectoratul Ecologic din mun. Chisinau au

avertizat autoritatile comunei despre situatia ecologica nefavorabila din zona. Ca raspuns la avertizare

administratia locala a curatit canalul. in rezultatul acestei actiuni s-au deschis cateva izvoare care

amelioreaza intrucatva situatia din canal, prin diluarea apei si declansarea proceselor de scurgere si

autoepurare a apei. Actualmente canalul este inflorita de o planta acvatica Lentita, care utilizeaza

substanta organica din canal pentru necesitatile sale vitale. Astfel ameliorand situatia ecologica din

canal.

Scopul proiectului a fost indeplinit prin urmatoarele obiective:- Estimarea impactului uman si a situatiei ecologice din bazinul raului Isnovat.

- Inventarierea surselor de poluare si tipizarea poluantilor din localitatile rurale .

- Analiza sanitaro-igienica (numarul total de bacterii, microorganismele amonificatoare, heterotrofe si

coliformi).

- Efectuarea actiunilor de promovare a dezvoltarii rurale durabile si a protectiei mediului ambiant.

- inaintarea recomandarilor practice referitoarea la protectia ecosistemelor si minimizarii impactului

antropic.

- Organizarea seminarelor, lectiilor, lucrarilor practice, didactico ? educative cu participarea elevilor,

primarilor si profesorilor din localitatile rurale.

- Elaborarea pliantelor ecologice si recomandarilor pentru imbunatatirea mediului ambiant.

- Emisiuni radiofonice despre starea mediului in bazinul raului Isnovat.

- Publicatii in ziarele Natura si Curierul Eco-Lex pe tema ecologia raului Isnovat.

In scopul ameliorarii situatiei ecologice din bazin au fost organizate 20 de lectii didactico-educationale, 4

mese rotunde cu participarea primarilor, profesorilor, elevilor, mas-media, la care sa preconizat activitati

ecologice concrete:

- restabilirea ecosistemelor forestiere si de pajisti naturale;

- asigurarea pastrarii biodiversitatii floristice si faunistice stoparea degradarii biotopurilor ca rezultat a

poluarii;

- stoparea pasunatului execis si nereglamentat;

- stoparea defrisarii padurilor de lunca;

- lichidarea gunoistilor neautorizate

- crearea zonei de protectie a albiei raului prin plantarea fitocenozelor silvice;

- epurarea apelor reziduale;

- crearea poligonului menajer autorizat.

Page 9: comuna bacioi

Criză ecologică în comuna Bacioi. Sute de oamenii resimt şi acum efectele nefaste cauzate de chimicale.

Autorităţile locale au evacuat pesticidele din zonă. Totuşi, depozitul de chimicale nu a fost lichidat.

Ecologiştii avertizează că acesta pune în pericol vieţile oamenilor şi compromite recoltele. Comuna Bacioi

este cunoscută mai ales în pieţele din capitală pentru roşiile suculente, viţa de vie şi pepenii verzi. Totuşi,

oamenii nici nu bănuiesc că aceste produse comportă riscuri grave pentru sănătatea lor. Cauza o

constituie rămăşiţele de chimicale care se scurg la fiecare ploaie în apele freatice şi sol. Depozitul de

chimicale este amplasat la marginea comunei Bacioi. Acum câţiva ani, datorită finanţării bancii

mondiale, autorităţile locale au evacuat chimicatele, dar nu au curăţat terenurile şi nu au lichidat

depozitul. Cel mai grav este că în imediată vecinătate locuiesc oameni.

“Noi simţim un miros de putoare a aerului. Când e linişte, nu!, dar când bate vântul aerul, tot mirosul

ajunge la noi. Noi creştem copii aici în murdăria asta. S-au înecat şi capre şi animale” afirma Ina

Ungureanu, localnică comuna Bacioi.

Oamenii spun că acum 30 de ani casele din apropierea depozitului trebuiau să fie evacuate. Câteva din

ele au fost demolate, însă localnicii care nu au avut bani au rămăs pe loc. Totodată, spun ei că nu au apă

potabilă din cauza depozitului. Toate fântânele din vecinătate au fost distruse, apa fiind otrăvită.

Oamenii mai susţin că în depozitul de chimicale se mai fabrică otrăvuri.

- Aşa mari otrăvuri spun că nu se fac şefii. Numai pentru viţa de vie se fac. Da noi de unde să ştim, spune

Ina Ungureanu, localnică comuna Bacioi.

Ecologiştii susţin că chimicale sunt deosebit de toxice şi prezintă pericol mare pentru populaţie. Ei spun

că depozitele trebuie lichidate.

- Depozitele trebuie să fie distruse, cum au fost distruse şi pesticidele, betonate aceste pietre, duse,

strânse şi accesul trebuie să fie limitat ca să nu fie în contact cu mediul pentru că ele sunt destul de

periculoase şi depozitele, până şi hainele în care au muncit oamenii la chimicale, a declarat Andrei

Dumbrăveanu, ecologist.

Page 10: comuna bacioi

Mesaj catre autoritatile locale!!!

!Autosesizati-va -faradelege la Primaria Bacioi!Primarul V.Salari vinde in stinga si in dreapta

cernoziom.Se ia din padure de linga traseul Chisinau-Rezeni.Este o gunoiste neautorizata si

afecteaza mult populatia din c.Bacioi.La alegeri a promis ca o v-a lichida,dar Primarul si mai

mult o extinde.A pus si un supraveghetor,care ia bani de la masinile straine si le da voie sa

descarce gunoiul.O sa fie o epidemie,oameni buni,la Bacioi.Va rog sa luati masuri si cu malurile

riului Isnovat,care tot sau transformat in gunoiste si nimic nu se face in acest

domeniu.SOS,stimati guvernanti.

Page 11: comuna bacioi

Termeni cheie:

Degradarea terenurilor: Proces de deformare a terenurilor, ca urmare a eroziunii sau a deplasării de teren; reducere treptată a înălțimii reliefului prin acțiunea distructivă exercitată de agenți geomorfologici externi

Poluare:  A face ca aerul, apa, mediul de viață să devină nocive din cauza materiilor chimice reziduale, a deșeurilor industriale, a gazelor de eșapament etc.; a vicia; a infecta

Decantare: limpezirea unui lichid care conține particule solide în suspensie; decantație

Reziduri furajere:Deșeuri din industria alimentară care pot fi valorificate în alimentația animalelor.

Protectia mediului: reprezintă ansamblul reglementărilor, măsurilor și acțiunilor care au ca

scop menținerea, protejarea și îmbunătățirea condițiilor naturale de mediu, ca și reducerea sau eliminarea, acolo unde este posibil, a poluării mediului înconjurător și a surselor de poluare.

Concluzie

In aceasta micromonografie a satului natal ne-am pus scopul de a cerceta si evidentia schimbarile ce s-au produs pe acest meleag din cele mai vechi timpuri si pina astazi.

Le-am oferit oamenilor o reala sansa de a cunoaste satul Bacioi.A avut de suferit mult,a trecut si trece prin greutati,prin calvaruri ,dar totusi datorita harniciei si daruintei merg inainte

Page 12: comuna bacioi

Bibliografie

1.Bacioi-Sofia Carol (Gujuman)

2.Revista Bacioi ed.5

3. http://www.civic.md/m-stiri/17512-un-vis-implinit-la-bcioi.html?device=iphone

4. http://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=5511

Page 13: comuna bacioi

Anexe:

Page 14: comuna bacioi
Page 15: comuna bacioi

Recommended