Slide 1

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa Iasi

Studenti:

ATOMEI ANDREEANECHIFOR CRISTINARADU SMARANDATANASE SEBASTIANTEODOR IULIANA

Iasi 2015PATOLOGIA CHIRURGICALA A COLONULUI

CUPRINSAnatomia si fiziologiaDiverticuloza colonicaBoala CrohnTumori benigneTumori maligneANATOMIA COLONULUIColonul este un segment al tubului digestiv implicat in digestia chimului intestinal si formarea materiilor fecale.

Este alcatuit din: - cec cu apendice- colon ascendent- colon transvers- colon descendent- colon sigmoid.

1. CeculEste prima portiune a intestinului gros, situat sub planul orizontal care trece prin deschiderea ileonului in intestinul gros, in FID si se continua cu colonul ascendent.

Raporturi - A: peretele anterior al abdomenului- P: m. iliac si psoas- L: m. iliac si laterala a ligam. inghinal- M: originea celor 3 tenii si cea a apendicelui- I: unghiul format de peretele abdominal anterior si FID

POZA NETTTTTTEEEEERRRRRR5

2. Valva ileo-cecalaEste alcatuita dintr-o buza superioara mai mare si alta inferioara, acoperita de prima. Acestea circumscriu ostiul ileo-cecal prin care ileonul se deschide in intestinul gros.

Structura: mucoasa, submucoasa si fibre musculare.Acestea din urma provin din musculatura ileonului si cecului, care spre marginea libera a valvei formeaza un sfincter; astfel incat continutul intestinal trece intr-un singur sens, din ileon in cec.POZA NEEETEERRF7

3. Apendicele vermiformEste un organ diverticular, anexat cecului, de forma cilindrica. Se deschide pe fata postero-mediala in cec, la 23 cm de valva ileo-cecala, la unirea celor 3 tenii cecale.

- subcecala- pelvina- retrocecalaPozitii - prececala- laterocecala - retroileala/ mezoceliaca Structura similara cu cea a tubului digestiv, cu exceptia tunicii submucoase care contine vase de sange si numerosi folicului limfatici, motiv pentru care apendicele este considerat un organ limfoid, numit si amigdala intestinului.

Vascularizatia cecului si apendiceluiArterele sunt ramuri alte arterei ileo-colice si ramura dreapta a arterei mezenterice superioare.

Venele sunt afluenti ai venei ileo-colice si prin aceasta, ai venei mezenterice superioare.

Limfaticele dreneaza in ggl cecali anteriori, ggl cecali posteriori, ggl mezenterici superiori, ggl duodeno-pancreatici, ggl trunchiului celiac si cisterna Chyli.

Nervii: fibre nervoase din n. vag si din simpatic, prin n. splahnici si plexul celiac.

4. Colonul ascendentInitial este intraperitoneal apoi vine in raport cu peretele posterior al abdomenului, devenind retroperitoneal; si se continua cu colonul transvers.

Raporturi A, M si L: ansele intestinului subtire, omentul mare si peretele anterior al abdomenului;

M si P: m. psoas si partea descendenta a duodenului;

prin fascia Toldt: m. iliac si patrat al lombelor, fata anterioara a RD.Proiectat pe peretele anterior al abdomenului corespunde flancului drept al peretelui abdominal.

145. Colonul transversSe intinde intre flexura colica dreapta si flexura colica stanga, continuandu-se cu colonul descendent.

Raporturi

flexura colica dreapta (T12-L1): fata posterioara a RD, partea descendenta a duodenului si partial capul pancreasului

flexura colica stanga (T11-T12): incruciseaza fata anterioara a RS.

6. Colonul descendentSe intinde intre flexura colica stanga si FIS, limita sa inferioara fiind colonul sigmoid, la nivelul stramtorii superioare a pelvisului.

Raporturi: A: ansele intestinului subtire si omentul mareP : prin fascia Toldt: diafragmul si marginea laterala a RS, m. psoas si patratul lombelorin FIS: m. iliac si psoas, vasele iliace comune si externeM : polul inf. al RS, ansele jejunale si ilealeL : in santul paracolic stang: ligam. freno-colic stang.7. Colonul sigmoidSe intinde de la stramtoarea superioara a pelvisului si articulatia sacro-iliaca stanga pana la S3, unde se continua cu rectul.

Raporturi: prima parte: peretele lateral stang al pelvisului, m. psoas, vasele iliace externe stangi, ductul deferent, n.obturator, ovarul stang si trompa uterina.

a doua parte, are directie transversal, situata la barbat in escavatia recto-vezicala si la femeie in escavatia recto-uterina.

a treia parte se continua cu rectul. Vascularizatia colonuluiArterele sunt ramuri din a. mezenterica superioara si inferioara. A. mezenterica superioara iriga colonul drept prin a. ascendenta; si a. mezenterica inferioara iriga colunul stang prin a. colica stanga si aa. sigmoidiene.

Venele sunt afluenti ai v. mezenterice superioare si inferioare, care impreuna cu v. splenica formeaza v. porta.

Vascularizatia colonului

Limfaticele dreneaza in ggl epiploici, ggl paracolici, ggl mezocolici, ggl intermediari si in final in ggl mezenterici superiori si inferiori.

Nervii: fibre nervoase din simpatic si parasimpatic, plex celiac, mezenteric superior si inferior, n. vag.

FIZIOLOGIA COLONULUI Motricitatea colonului contribuie la formarea materiilor fecale prin modificarea presiunii ce determina absorbtia apei si deplaseaza continutul spre rect.

Aceasta este asigurata de musculatura circulara (haustre) si longitudinala (3 tenii), fiind influentata de inervatia simpatica si parasimpatica si hormonii digestivi.Miscarile antiperistaltice (contractii haustrale si replierea mucoasei) cresc presiunea intraluminala din cec intervenind in absorbtia componentei lichide (apa si electroliti) a chimului.

Miscarile de propulsie incep la flexura colica hepatica, uneori deplasand continutul de la un capat la altul, prin contractii in masa (2-3ori/zi, prin distensia peretilor intestinali/ dupa alimentare/ emotii puternice).

Prelucrarea chimica a chimului alimentar in colon are loc in decurs de 24 ore, se transforma in materii fecale, fiind eliminate zilnic aprox. 150 g si 1000 ml gaze.

Absorbtia apei din chim are loc in special la nivelul cecului si colonului ascendent; pot fi absorbite glucoza si saruri minerale.

Culoarea materiilor fecale este determinata de prezenta stercobilinei.

La resturile alimentare se adauga si produse de secretie, leucocite, celule epiteliale descuamate, bacterii care se dezvolta in intestin si care intervin in procesul de fermentatie si putrefactie, in sinteza vitaminelor B si acid folic.

Prin procesul de descompunere bacteriana rezulta scatol si indol, ce contribuie la mirosul materiilor fecale.

DIVERTICULOZA COLONICA1. DEFINITIE:

DIVERTICUL= punga de dimensiuni variabile formate din hernieri sau protruzii ale mucoasei colonice.

DIVERTICULOZA COLONICAADEVARATI (congenitali)

FALSI ( dobanditi)

2. ETIOPATOGENIE :

Punctele slabe:

Puncte slabe ale musculaturii colonice( predominant sigmoidul)

Dieta saraca in fibre

Locul in care arteriolele penetreaza musculatura peretelui intestinal

Slide cu imagine!!33

DIVERTICULITA VS PERIDIVERTICULITADiverticulita = infectia asociata diverticuluilor termen oarecum necorespunzator deoarece procesul infectios asociat bolii diverticulare este unul pericolic interesand predominant tesuturile moi din jur, organe si seroasa peritoneala.Poza diverticuli falsi vs adevarati353. MECANISME DE PRODUCERE: (3)

Obstructia gatului diverticulului cu materii fecale;

Ischemia mucoasei protruzionate;

PERFORATIA.

SLIDE CU IMAGINI OBSTR GAT ISCHEMIE MUC SI PERFORATIE INSISTAM PE PERFORATIE36

PERFORATIA = extravazarea materiilor fecale din lumen pe suprafata seroasei colonului.Cantitate redusa de fecale

Mecanism de aparare bun COMPLICATIILE DIVERTICULITEI:

Exista mai multe complicatii ale bolii diverticulare insa noi ne vom axa doar pe cateva dintre ele aici reamintim :404. MODALITATI DE DIAGNOSTIC: CLINIC

Istoricul pacientului

Examen clinic (simptomatologie nespecifica) -> general -> local

41

Distensia abdominala + senzatia de greutate in fis42 PARACLINIC:

Probe hematologice

Explorari imagistice

CTECOGRAFIE ABDOMINALACLISMA BARITATASIGMOIDOSCOPIE

Ne vom opri asupra explorarilor imagistice unde vom vb de ct eco si clisma baritata 1 slide pt fiecare cu poza + la final slide pt sigmoidoscopie)

43

Dd sigmoidoscopie si colonoscopie sigmoido dd pt cancer colo rectalnu se face insufla aer distensi si mai mare risc de aparitie a complicatiilor49

515. TRATAMENT DIVERTICULITA NECOMPLICATA:

Semne /simptome minime dieta lichidiana + AB

+ durere dieta lichidiana + AB + analgezic (Meperidina)

Semne inflamatorii severe spitalizate repaos intestinal fluide parenteral AB sonda NG (ileus, obstructii)

DUPA CE AU TRECUT SEMNELE SI SIMPTINCEPEM INVETSIGAREA PACIENTULUI PT A VEDEA GRADUL DE EXTENSIE A AFECTIUNII SI EVENTUALELE PATOLOGII ASOCIATE CT BARIU ETC. EPISOADEE ACUTE NU SE REPETADACA SE REPETA ESTE INDICATIE CHIRURGICALA

526. COMPLICATIILE DIVERTICULITEI:PERITONITA GENERALIZATA

ABCESUL

FISTULA

HDIPERITONITA GENERALIZATA (perforarea diverticulului materii fecale in cavitatea abdominala)

Simptomatologie: abdomen acut !

Radiologic: =/- aer in cavitatea abdominala

Laborator : leucocitoza + markeri inflamatori leucopenie (sepsis)

IMAGINI CU TEHNICA CHIRURGICALA!!!54Tratamentul de electie este chirurgical

OPERATIA HARTMANN

DIEVERTICULITA + ABCES

Simptomatologie:

durere in FIS sau in etajul abdominal inferior stang

masa palpabila in FIS

masa palpabila la tuseu rectal sau vaginal ( abces situat in pelvisul inferior inacesibil la palparea abdomenului) Modalitati de tratament:

drenajul percutanat al abcesuluidrenaj transrectal/transvaginal

!!! Laparotomia este riscanta

Operatia Hartmann

Rezectia fragmentului afectat cu anastomoza recto-sigmoidiana ( Rezectie in tesut sanatos impiedica recidiva)!

gambee SUTUTRE67

DIVERTICULITA + FISTULA:

Organe afectate: vezica urinara vagin intestin subtire piele

!! ATENTIE la d.d. al fistulei sigmoido-vezicale ca si complicatie a unui carcionom sigmoidian -> colonoscopie

Frecventa mai mare la B decat la F ! Atentie la femeile histerectomizate.

HBP, ADENOM DE PROSTATA ITU / SEPSISSONDA FOLEY

CISTOSTOMIE PERCUTANATA

AB I.V. Golden standard diagnostic = CT Apare : fecalurie / pneumaturieTRATAMENT:

Tratamentul inflamatiei locale

Repaos alimentar

Nutritie parenterala

AB

2. Tratamentul chirurgical:

Rezectia fragmentului afectat + anastomoza recto-sigmoidianaMANAGEMENT DEFECT PARIETAL VEZICALSONDA FOLEYCISTOSTOMIE PERCUTANATA7- 10 ZILE VINDECARETRATAMENT CHIRURGICAL PRIMAR

HARTMANNHEMORAGIA DIGESTIVA INFERIOARA

2 CAUZE : DIVERTICULARA

ANGIODISPLAZIA

POZE PT VASC DIVERTICULULUI + INGROSAREA INTIMEI SI SUBTIEREA MEDIEI POVESTEA ETC VB PE POZE77

Modalitati de diagnostic (3):

Scintigrafia

Agiografia mezenterica (+ tratament)

Colonoscopia (+ tratament)

3 slide uri cu poze pe care eu am sa vb in detaliu despre fiecare 79

Poza scintigr80

Poza angiograf81

Poza colonoscopie82Metode imagistice NU identifica locul si cauza sangerariiLaparotomie exploratorieColectomie totalaAnastomoza ileo-rectalaIleostoma BOALA CROHNBOALA CROHNAfectiune inflamatorie cronica de etiologie necunoscuta care poate atinge toate segmentele tubului digestiv, dar cel mai frecvent ileonul terminal si colonul.

Etiologie:Alimentatia:

servicii alimentare de tip:

* fast food,

* zaharuri ultrarafinate,

* deficite enzimatice de la nivelul tubului digestiv.

! Rolul protector al fibrelor celulozice folosite in dieta zilnica.

2. Agenti bacterieni: Clamidya, Mycobacterium kansaii, Campilobacter, Yersinia pseudotuberculosis.

3. Agenti virali- picornavirusuri, rotavirusuri

4. Factori imunologici- nr LyB scade in timpul puseurilor acute ale bolii.I. edemII.edem cu infiltrate granulomatoaseIII. Ulceratii largi si profunde de forme variabile, in general longitudinale: aspect in piatra de pavaj

IV. Fisuri profunde, oarbe cand sunt dispuse spre marginea mezostenica;

Fistule in cavitate libera sau organe vecine;

Stenoze prin ingrosarea peretelui si reducerea lumenului cu ulceratii superficiale si esudat serofibrinos.ANATOMIE PATOLOGICAa) Aspecte macroscopice

ULCERATII AFTOIDE

Aspect piatra de pavaj

Ulcer map-like, cu stenoza

Gross pathologic features of Crohns disease. A, Serosal surface demonstrates extensive fat wrapping and inflammation. B, Resected specimen demonstrates marked fibrosis of theintestinal wall, stricture, and segmental mucosal inflammation. (CourtesyDr. Mary R. Schwartz, Baylor College of Medicine, Houston.)b) Aspecte microscopice

Boala Crohn se poate prezenta ca un proces inflamator acut (mase limfoide sau insule epiteloide giganto-celulare) sau ca un proces fibrotic.

Simptomatologie Manifestari digestive:

-dureri abdominale,

-sindrom dispeptic,

-varsaturi,

-diaree,

-sindrom subocluziv/ ocluziv.

Manifesteri generale:

-astenie-fatigabilitate-anorexie-anemie-febra de lunga durata-intarzieri de crestere -edeme ale membrelor inferioare cu hipoproteinemie

-eritem nodos-ulceratii bucale-artralgii sau artrite mimand un RAA-spondilita ankilopoetica-tulburari urinare cu disurie si lombalgiiManifesteri extradigestive:

Se deosebeste de boala Crohn cu localizare ileala prin:-rectoragii mai frecvente ( 50% din cazuri);-prezenta unor mase tumorale palpabile mult mai rara;-febra;-alterarea starii generale;-manifestari articulare mai frecvente;-localizari anoperianale- aprox 50% din cazuri fata de numai 10% in localizarile ileale -leziuni segmentare, discontinue, cu tertitorii intre ele de tesut aparent sanatos.

-trecerea de la zonele sanatoase la cele patologice este de cele mai multe ori incerta.

Examen radiologic ~tranzit baritat/ clisma baritata~

-fenomene spastice variabile de la un moment la altul

!!! Pierderea totala sau partiala a haustratiei.

Photos of Crohn's disease of the colon taken at colonoscopy Alte investigatii:

* Colonoscopia total poate evidenia leziuni inflamatorii, permind prelevarea de biopsii.Computertomografia cu substan de contrast digestiv poate decela modificrile de perete sau lumen, obtinandu-se imagini de o mare precizie atat ca localizare, cat si ca stadiu evolutiv al leziunilor.

Arteriografie selectiva-> hipervascularizatia teritoriilor patologice si ingrosarea parietala.

Modificri biologice care se pot ntlni sunt: anemia, VSH crescut, hipopotasemie, hiponatremie, hipoproteinemie.

Examenul coprologic relev hemoragii oculte i, inconstant, steatoree.

EvolutieStadiul 0Boala Crohn inaparentaStadiul 1Boala Crohn inactiva

Stadiul 2Boala Crohn activa

Stadiul 3Boala Crohn complicata

- In urma unei exereze chirurgicale in care au fost ridicate toate leziunile macroscopice si la care examenul histopatologic al marginilor piesei de rezectie este normal.La bolnavi purtatori de leziuni decelabile radiologic sau endoscopic

Simptomatologia este frusta sau chiar nulasimptomatologie:*Diaree*Dureri abdominale*Alterarea starii generale*Sindrom inflamator*Manifestari digestivecomplicatii: *Ocluzii*Perforatii*Abcese*Fistule interne*Fistule externe*Colectazii

Indice compozit clinic de evolutivitateI. Stare generalaII. Dureri abdominaleIII. Numar de scaune lichidiene pe zi IV. Masa abdominalaV. Complicatii0= foarte buna

1=satisfacatoare

2=mediocra

3=alterata

0=absente

2=discrete

3= moderate

4=puterniceCate 1 punct.0=absenta

1=incerta

2=certa

3=certa si cu aparare muscularaArtralgii

Uveite

Eritem nodos

Fisuri anale

Fistule

Abcese

(cate 1 punct)

Tratament

1.medical

a). Cu viza curativa in timpul puseurilor acute si ca tratament de intretinere.

b). cu viza nutritionala- pentru:*reducerea aportului*cresterea pierderilor digestive*cresterea nevoilor energetice.

c). Simptomatic- pt *sindromul diareic *dureri abdominale * varsaturi-trebuie adaptat fiecarui caz

2. Chirurgical

-se adreseaza in general complicatiilor bolii Crohn:

*fistule,

*peritonita,

*ocluzii

*abcese.

Photograph of a patient with multiple perianal fistulas secondary to Crohns disease. (Reproduced with permissionfrom Hamilton SR, Borson BC. Crohns disease: Pathology. In: Berk JE, ed. Bockus Gastroenterology. 4th ed. Philadelphia: Saunders; 1985:2229, Fig. 127-5. Copyright Elsevier.)S. Schwartz Principles of surgery - Rezectii

- Tehnica anastomotica

Interventiile cel mai des folosite sunt:

113

- Laparoscopie

Single incision laparoscopic colon surgery for Crohn's diseaseDrenaje,

Bypass intern,

Bypass extern ,

- Interventii combinate in sfera genitala sau urinara.

TUMORI BENIGNEI. BOALA POLIPOASA (polipii intestinali)II. SINDROAMELE POLIPOASE I. BOALA POLIPOASA (polipii intestinali)A.POLIPI NON-NEOPLASTICI

mici (2-3 mm), aceeai culoare ca i mucoasa normal;raportul B/F 4 la 1, mai frecvent intalniti la batraniasimptomatici, sigmoidoscopie de rutina PATOGENITATE: celulele ce formeaz un polip metaplastic cresc mult mai ncet i au o durat de via mai lung epiteliu hipermatur adenocarcinomulTRATAMENT: ndeprtarea polipilor metaplastici examen bioptic din cel mai reprezentativ polip; urmrirea evoluiei n timp a afeciunii este OBLIGATORIE!1. POLIPII METAPLASTICI/ HIPERPLASTICI

2. POLIPII HAMARTOMATOSIHAMARTOMUL= malformaie asemntoare unei tumori n care esuturile unei pri distincte a organismului sunt aranjate dezordonat, de obicei cu una sau mai multe din componentele sale dezvoltate n exces. Leziunea nu are o tendin de cretere excesiv, iar dup adolescen creterea nceteaz.

Dou tipuri de polipi intr n aceast categorie:polipii juvenili i polipii Peutz-Jeghers

B. POLIPI NEOPLASTICI

1. ADENOMULDpdv clinic, reprezint cele mai importante tipuri de polipi, datorit frecvenei i faptului c sunt precursori ai canceruluicolo-rectal. PATOLOGIE: TERMINOLOGIE: Dpdv practic, polipii neoplastici sunt mprii n adenom iadenomul vilosAdenomul vilos

baz larg de implantare, suprafaa neregulat, consisten moale, plat sau protruzivextindere pe suprafee mai mari, chiar s cuprind colonul n toat circumferina lui culoare mai nchis fa de mucoasa normalAdenomul tubularmic (poate fi >5 cm)sferic i pediculat (1-3 cm)adenomul de dimensiuni mici are suprafaa neted, cel de dimensiuni mari are aspect lobular.mai nchise la culoare dect mucoasa nvecinat (hemoragii in interiorul lor )

Tubular adenoma colon polyp

DISTRIBUTIE ANATOMICA: 2/3 din adenoame distal de unghiul splenic 1/3 proximal adenomul vilos > deasupra jonciunii rectosigmoidieneINCIDENTA IN FUNCTIE DE SEX: 36,9% brbai 28,7% femei

INCIDENTA MALIGNIZARII: la polipii ndeprtai pe cale colonoscopic: 4-5% la cei operai: 6,3-8% polipii viloi: risc mai mare de mailignizare odat cu creterea n volum a polipului crete i riscul transformrii maligneTABLOUL CLINICasimptomatici, depistarealor fcndu-se n urma unor examinri de rutin: sigmoidocolonoscopia, clisma baritat cu dublu contrast, test hemocult n timpul unui program screeninghemoragia diaree i pierderi de mucus colici abdominale raretenesme, pierderi de mucus i incontinen (adenoamele viloase situate n sigmoid)tulburri metabolice serioase i colaps produse de adenomul vilos (diareea mucoasa severa)DIAGNOSTICSigmoidoscopia rigid Colonoscopia cu fibre flexibileClisma baritat cu dublu contrast Examenele radiologic i endoscopicDiagnosticul de polip colonic nu este suficient, el trebuie completat cu:- diagnosticul de multiplicitate;- diagnosticul de eventual asociere cu cancerul colonic sau rectal;- diagnosticul de malignizare!!important

TRATAMENTindeprtare pe cale endoscopicextirparea polipilor solitari cu degenerare malign (malignizare in situ)polip sesil malignizat/invazie: tratament dup regulile canceruluicolonicpolipectomia colonoscopica (polipii situai proximal de rect)rezecia intestinal (daca este prea mare/invaginat)

Tehnica ndeprtrii polipului pe cale colonoscopicse poate asocia laparotomiei sau laparoscopieiComplicaiile polipectomiei:- sngerarea- perforaia - explozia gazoas- sindromul postpolipectomie : dureri abdominale, distensie marcat i febr

2. POLIPI AI TESTULUI CONJUNCTIVLIPOMLEIOMEIOMFIBROMHEMANGIOMNEUROFIBROMLIMFANGIOMHEMANGIO-PERICITOM-cec i ascendent-esutul grsosal intestinului gros, situat n submucoas cu o inciden crescut la pacienii ntre 50 i 70 ani-cnd cresc n dimensiunepot produce ulceraii i necroze pe mucoasa de acoperire. -mrime: civa mm- >6 cm; unici- cele voluminoase, pot da semne deocluzie, mai ales prin invaginare- diagnosticul de certitudine: biopsieendoscopic-- asimptomatici, fiind descoperiti intraoperator! Daca nu se poate exlude cancerul=> rezectie segmentara de colon

-tumora extrem de rar-str muscular IG- frecvent: sigmoid si colon transvers- poate da: dureriabdominale, sngerri sau tumora devine palpabil- tratament: excizie chirurgical.

-conine numeroase celulespinoase ---- origine n fiecare strat al colonului-diagnostic incert=>rezecie segmentar de colon

-cavernos sau capilar-debut: varste tinere-S princ: hemoragia + anemia cronica-leziunile polipoide dau ocluzii prin invaginatii (77%)-se asociaza cu tulburari de coagulare prin TC, FV si FVIII, fibrinogen- Tratament: chirurgical=>ablaia tumorii

- rsunet local al neurofibromatozei Recklinghausen/ entitate separata- originea n submucoassau - pos apariiei ulceraieipe mucoasa de acoperire - prezintriscul malignizrii => rezecie colorectal-foarte rar localizat n colon-tumora benign rar,cu originea n pericitele vaselor sangvineII. SINDROAMELE POLIPOASE POLIPOZA ADENOMATOASA FAMILIALABoal motenit, autosomal dominant, n care colonul conine numeroi polipi adenomatoi > 100 polipi => polipoza adenomatoas familial, n mod obinuit mii de polipiApare n copilrie, malignizarea este regula (nainte de 40 ani) dac nu s-a practicat colectomiaINCIDENTA SI PATOLOGIE:- simptomele apar numai n deceniile 4 sau 5 de via- polipii variaz ca numr, mrime (1% dintre ei depesc 1 cm ndiametru) i form (pediculai sau sesili) localizare: pe tot intestinul, predilecie pe cel gros, colonul stng la nceput, benigne malignizarea apare n unulsau mai muli polipi

MANIFESTARI CLINICE:

- in stadiile de nceput, simptomatologiaeste srac- simptomele apar dup 10 ani de la debutsngerarea+ diareea (cele mai frecvente) durerile abdominale+ scurgerile mucoase pierderea n greutateanemia transformare malignaobstrucia intestinalDIAGNOSTIC: semnele clinicetueul rectalrectosigmoidoscopiacolonoscopia cu biopsieTRATAMENT:- Principiile de baz: tratare pacieni naintea malignizriii decelare boala la ali membri de familie

- Electie: proctocolectomia total cu refacerea continuitiitubului digestiv printr-o anastomoz ileoanal,dup crearea unui rezervor ileal

SINDROMUL GARDNERSINDROMUL TURCOTSe caracterizeaz prin prezena:-chisturilor cutanate-osteoamelor +polipoza colonica-fibroamelorDescris de Turcot i colaboratorii n 1959,este un eponim dat polipozei familiale n asociere cu tumori maligne ale sistemului nervos central.

POLIPOZA HAMARTOMATOASAPOLIPOZA JUVENILAcel mai frecvent n I deceniu de via, dar au fost descrii i la aduli1-2 cm diametru, suprafa neted i un pedicul subire, acoperit cu mucoas colonic de aspect normal.

MACROSCOPIC: strlucirea preparatului histologic

MICROSCOPIC: spaii dilatate, chisturi pline cu mucus, spaii delimitate de un epiteliu columnar. Prevalenta eozinofilelor a fcut pe unii autori s sugereze c polipii juvenili sunt rezultatul unei reacii alergice

DIAGNOSTIC: sigmoido-colonoscopia diagnostic + ndeprtarea polipului

hemoragii digestive inferioareinvaginaia colonuluiocluzie, diaree +/- torsiuni pediculare hemoragii i eliminarea esutului tumoral odat cu materiile fecaleCLINIC:

foarte rar, congenital prezena polipilor gastrointestinali + pigmentaia gurii i a altor pri din organism.LOCALIZARE: poriunea superioar a intestinului subire, dar pot fi ntlnii n stomac i intestinul gros. Mrime: cativa mm-5cm, aspect lobular, sunt sesilisau pediculai (pedicul scurt i gros). mai frecvent ncopilrie i adolescen; SINDROMUL PEUTZ-JEGHERSTRATAMENTUL : conservativ Chirurgia complicaii majore (sngerare i invaginare colonic)SIMPTOME: - dureri abdominale - sngerarea transrectal - exist riscul asocierii cu cancerul gastrointestinal.

=sindrom rar de polipoza gastrointestinal generalizat carcaracterizeaz prin: prezena polipilor hamartomatoi multipli, variantajuvenil; modificri ectodermice: alopecie, onicodistrofiei hiperpigmentaie; absena polipozei n antecedentele heredocolaterale; eventual diaree i scdere n greutate.

Evoluie progresiv, cu prognostic rezervat nmajoritatea cazurilor.

SINDROMUL CANADA-CRONKHITETRATAMENT: -reechilibrare hidroelectrolitic- aport nutritiv- corectarea anemiei i a tulburrilor de coagulare,- profilaxia ulcerului.- antibioticele i steroizii au produs remisiuni nunele cazuri.

Tratamentul chirurgical este indicat n tratamentulcomplicaiilor: invaginaie, ocluzie i malignitate

= o asociere a hamartomului anocutanat cu boala fibrochistic a snului, gu nontoxic, cancer de sn i cancer tiroidian i polipi multipli gastrici i coloniei.GANGLIONEUROMATOZA INTESTINALASINDROMUL RUVARCABA-MYRHE-SMITHBOALA COWDEN=proliferare a celulelor ganglionare, neuritelor (axonii dendrite) i celulelor de suport n tractul gastrointestinalAre un potenial malign foarte mic

SIMPTOME: diareea+ constipaia= coexistena polipozei intestinale hamartomatoase cu macrocefalie, deficit mental, conformaie neobinuit craniofacial i macule pigmentare pe glandul penisului.

Sindromul este posibil s se transmit printr-o gendominant autosomal.

Tumori maligne??: Cand, cum, unde?> 50 ani; = ;Dieta + alti factori de mediu;Fumat, alcool;Genetic:Polipoza adenomatoasa familialaHNPCC (Hereditary non-polyposis colorectal cancer);Bolile inflamatorii

?: Adenocarcinoame

Forme macroscopice

?: ClinicExamen clinic

Semne generale

Local

Simptomatologie dependenta de localizare + urgenta/ electiv150?: Paraclinic???Sange:Hemoleucograma completa:Anemie hipocroma microcitara

Ag CAE CA 19.9!!!Detectarea sangerarilor oculte in materiile fecale;

X-ray of barium enema barium enema demonstratingapple core or napkin ring lesion caused by a constrictingcarcinoma.153

X-ray of barium enema demonstrating a polypoid carcinoma arising in the cecum of a 35-year-old woman (arrows). 154

Colonoscopie virtuala156

Colonoscopie virtuala157

Colonoscopie virtuala158Videocapsula endoscopica

159

sigmoidoscopie160?: Stadializare TNM

?: Stadializare + Tratament

Obiectiv: excizia tumorii impreuna cu sursa vasculara si limfatica;Orice alt organ vecin invadat trebuie rezecat impreuna cu tumora;Pentru stadializare: recomandate 12 ganglioni;

Curativ: rezectie

PaleativBypassStoma

Carcinoamele sincron?!

Carcinom in situTratament:

Rezectia polipilor;In cazul polipilor pediculati/ sesili rezectia se poate realiza si endoscopic;Urmarirea colonoscopica;Polipii identificati ca avand un grad inalt de displazie (carcinom in situ) nu prezinta risc de diseminare limfatica;167

Tratament:

Depinde de extensia cancerului;

Rezectia polipului

Colectomie segmentala

Tratament:

Rezectie

Chimioterapie;46% > pacientii operati de CC st II fac recidiva => necesitatea chimioterapiei asociateREZECTIE IN FUNCTIE DE LOCALIZARE171

Tratament:Chimioterapie adjuvanta

5-Fluorouracil

Oxalipatin

Metastazeaza in ficat, pulmoni, osos174Tratament:

Se preteaza la rezectia metastazelor hepatice;

Chimioterapie adjuvanta;Rata de supravietuire mica175?: Prognostic

?: Screening?Pe cine?

Cand?

Ce?

Multumim pentru atentie!