Scoala posliceala sanitara “Doctor Luca” Braila

Referat la oncologie

Tema: Cancerul de colon

Numele :

Dima Silviu-Nicusor

-2014-

Cancerul de colon

Definitie

Cancerul de colon este o afectiune tumorala a colonului (intestinului gros).

Cancerul rectal afecteaza ultimii centimetri ai colonului, astfel incat

impreuna cele doua afectiuni poarta denumirea de cancere colorectale.

Majoritatea cancerelor de colon debuteaza ca si proliferari benigne de

celule, sub forma polipilor colonici. In timp, unii dintre acesti polipi se pot

transforma malign in cancer de colon.

Polipii pot fi de dimensiuni mici si de cele mai multe ori sunt asimptomatici. Din acest motiv, medicii

recomanda efectuarea de teste de tip screening, care pot depista acesti polipi inainte ca acestia sa

degenereze malign.

Simptome

Semnele si simptomele cancerului de colon sunt:

- Modificarile tranzitului intestinal, incluzand aici diareea sau constipatia, precum si modificarea

consistentei scaunului pe o perioada mai mare de timp;

- Sangerarea rectala sau prezenta de sange in scaun;

- Disconfortul abdominal persistent – crampe, balonari sau durere;

- Senzatia de evacuare incompleta a continutului intestinal dupa defecatie;

- Slabiciunea musculara si fatigabilitatea;

- Scaderea ponderala marcata fara o cauza aparenta.

Multi dintre pacientii cu cancer de colon nu prezinta simptome in stadiile incipiente ale bolii. Cand

acestea apar, depind foarte mult de marimea tumorii si localizarea sa la nivelul intestinului gros.

Cand este necesar sa mergi la medic

Este indicat sa mergi la medic atunci cand observi oricare dintre simptomele cancerului de colon, cum ar

fi prezenta de sange in scaun sau modificarile tranzitului intestinal. Intrebati-va medicul in legatura cu

oportunitatea efectuarii unor teste de tip screening pentru depistarea cancerului de colon.

Ghidurile recomanda ca acest screening sa se initieze la varsta de 50 de ani. Medicul poate recomanda o

frecventa mai mare sau mai redusa a repetarii testelor screening, in functie de prezenta sau absenta

unor factori de risc suplimentari; un astfel de factor este prezenta unui istoric familial de cancer de

colon.

Cauze: Nu este clar ce anume cauzeaza cancerul de colon. Cancerul apare atunci cand celulele din

structura colonului se modifica. Celulele normale cresc si se divid intr-o maniera ordonata, asigurand o

functie normala. Uneori insa, aceasta crestere scapa de sub control, astfel incat celulele se divid

exagerat, intr-un mod continuu. Dupa o perioada de latenta, astfel de agregate celulare aflate in

continua crestere vor alcatui tumorile, care pot afecta portiuni de dimensiuni diferite ale mucoasei

colonului sau rectului.

1. Modificarile precanceroase de la nivelul colonului

Cancerul de colon debuteaza deseori sub forma unor aglomerari de celule precanceroase, numite polipi.

Acestia sunt situati la nivelul mucoasei ce captuseste intestinul gros si au o forma asemanatoare celei a

unei ciuperci. Rareori, modificarile precanceroase pot fi plate sau subdenivelate in grosmiea intestinului,

caz in care poarta denumirea de „leziuni nonpolipoide”. Acestea sunt mai dificil de detectat.

Indepartarea polipilor si a leziunilor non-polipoidale poate preveni dezvoltarea cancerului de colon.

2. Mutatiile genetice mostenite care cresc riscul de a face cancer de colon

Mutatiile genetice care cresc riscul de a dezvolta cancer de colon se mostenesc, dar acest lucru se

intampla doar in putine cazuri. Mutatiile genetice transmisibile nu inseamna ca o persoana va dezvolta

inevitabil cancer de colon, ci doar ca riscul este mai ridicat.

3. Polipoza adenomatoasa familiala

Este o afectiune rara care determina aparitia de mii de polipi pe mucoasa intestinului gros si a rectului.

Persoanele cu polipoza adenomatoasa familiala au un risc crescut de a dezvolta cancer de colon inaintea

varstei de 40 de ani.

4. Cancerul colorectal nonpolipozic ereditar

Numit si sindromul Lynch, creste considerabil riscul de cancer colonic inaintea varstei de 50 de ani.

Atat polipoza adenomatoasa familiala cat si cancerul colorectal nonpolipozic ereditar pot fi detectate

prin testare genetica. Daca exista cazuri de cancer de colon in familie este indicat sa cereti medicului sa

efectuati aceste teste.

Factori de risc

Factorii care predispun la aparitia cancerului de colon:

- Varsta inaintata. 90% dintre persoanele diagnosticate cu cancer de colon au peste 50 de ani. Cancerul

de colon poate aparea si la tineri, dar aceste cazuri sunt rare;

- Rasa neagra. Afro-americanii au un risc mai ridicat de a dezvolta cancer de colon decat celelalte

persoane;

- Istoricul personal de cancer colorectal sau polipoza colonica. Persoanele care au avut un cancer de

colon sau polipi colonici au un risc mai ridicat de a dezvolta afectiunea;

- Afectiunile intestinale inflamatorii. Boala Crohn si rectocolita ulcero-hemoragica favorizeaza

dezvoltarea cancerului intestinului gros;

- Sindroamele genetice pre-canceroase. Astfel de afectiuni sunt polipoza familiala si sindromul Lynch

(cancerul colonic ereditar nonpolipozic);

- Istoricul familial de cancer colorectal sau polipoza colonica. Existenta unei rude care a suferit de un

cancer augmenteaza riscul de aparitie a cancerului colorectal. Cu cat mai multe rude sunt afectate cu

atat riscul este mai mare. Agregarea familiala a cazurilor poate fi si rezultatul expunerii la diversi

carcinogeni din mediu sau urmarea adoptarii unui stil de viata nesanatos sau a anumitor obiceiuri

alimentare;

- Dieta saraca in fibre si bogata in grasimi. Cancerul de colon si cancerul rectal pot fi asociate

cu dieta saraca in fibre si bogata in grasimi si calorii. Consumul de carne rosie si carne procesata

predispun la aparitia cancerului colonic;

- Sedentarismul: Stilul de viata lipsit de activitate fizica poate favoriza aparitia cancerului de colon, in

timp ce exercitiul fizic regulat are efecte inverse;

- Diabetu: Persoanele care sufera de diabet insulino-rezistent pot avea un risc mai mare de a dezvolta

cancer de colon;

- Obezitatea: Persoanele obeze pot avea un risc crescut de cancer de colon si de mortalitate prin cancer

colonic, comparativ cu persoanele normoponderale;

- Fumatul: Fumatul creste riscul de cancer de rect si colon;

- Alcoolul etilic. Consumul regulat de alcool predispune la cancer colorectal;

- Radioterapia. Radioterapia directionata spre cavitatea abdominala pentru tratarea altor fome de

cancer poate creste riscul de aparitie al cancerului de colon.

Pregatirea consultatiei medicale

Daca medicul suspecteaza ca ati putea avea cancer de colon va poate trimite catre specialistii in

domeniu; veti consulta mai multi medici, acestia fiind:

- Medicul gastro-enterolog;

- Medicul oncolog;

- Medicul chirurg;

- Medicul radiolog;

Intrucat consultul medical are o durata limitata este bine sa va pregatiti pentru consult.

Ce puteti face:

- In momentul in care faceti progamarea este bine sa intrebati daca este necesar sa nu mancati inaintea

consultului; (de exemplu, daca urmeaza sa vi se efectueze o investigatie poate fi necesar sa nu mancati

in ultimele 12 ore ce preced consultul)

- Scrieti pe o lista toate simptomele, incluzandu-le chiar si pe cele care nu par a fi legate de problema

pentru care solicitati consultul;

- Treceti pe lista si informatiile personale relevante, cum ar fi istoricul familial de afectiuni digestive;

- Treceti pe o lista toate medicamentele pe care le luati, inclusiv suplimentele alimentare, daca este

cazul;

- Mergeti insotit de catre un membru al familiei, daca se poate, intrucat de multe ori este dificil sa

asimilati toata informatia pe care medicul v-o ofera in cadrul unei consultatii. Cel care va insoteste poate

de asemenea sa va atraga atentia daca ati uitat sa relatati aspecte relevante pentru afectiunea de care

suferiti;

- Treceti pe o lista toate intrebarile pe care ati dori sa le puneti medicului.

Durata consultatiei este limitata, astfel incat pregatirea acestei liste de intrebari va poate ajuta sa

optimizati timpul petrecut in cabinetul medicului.

Este indicat sa treceti intrebarile in ordinea descrescatoare a prioritatilor; iata cateva intrebari

importante in cazul cancerului de colon:

- Unde este situat cancerul cu exactitate?

- Care este stadiul in care se afla?

- Cum ar putea fi interpretat raportul anatomopatologic?

- Se poate obtine o copie a acestui rezultat?

- S-a intins si in alte regiuni din organism?

- Sunt necesare investigatii suplimentare?

- Care este cel mai bun tratament?

- Exista un tratament curativ, care sa vindece afectiunea?

- Care sunt potentialele reactii adverse?

- Care sunt sansele de vindecare? Cu cat cresc sansele de vindecare in urma tratamentului?

- Cum va afecta tratamentul viata de zi cu zi?

- Exista un anumit tratament care s-ar potrivi mai bine in acest caz?

- Ce ati recomanda unui prieten sau unui membru al familiei daca ar fi in aceasta situatie?

- Cat timp se poate astepta inainte de alegere unei alternative terapeutice?

- Se poate cere o a doua opinie?

- Se poate cere un alt consult medical specializat? Interesati-va cat ar costa si daca asigurarea medicala

acopera acest consult.

- Exista brosuri sau alte materiale tiparite care ar ajuta la documentare? Ce site-uri pot fi accesate

pentru a obtine informatii si suport?

In afara acestor intrebari pregatite din timp, nu trebuie sa ezitati daca simtiti nevoia sa puneti orice

intrebare legata de eventualele neclaritati care pot aparea in timpul consultului medical.

Explorari paraclinice

Diagnosticarea cancerului de colon

Daca semnele si simptomele indica un posibil cancer de colon, medicul poate cere urmatoarele analize:

1. Testarea sangelui: Nu exista analize ale sangelui care sa stabileasca un diagnostic, acestea pot avea

insa un important rol orientativ;

2. Colonoscopia. Colonoscopul este un instrument tubular flexibil care are atasata in varf o camera video

supraspecializata, pentru a monitoriza aspectul mucoasei digestive. Daca medicul observa in timpul

efectuarii colonoscopiei eventuale anomalii, prin introducerea in colonoscop a unor instrumente

asemanatoare celor chirurgicale se poate preleva o proba de tesut (biopsie) de la nivelul intestinal dorit;

3. Utilizarea razelor X pentru a realiza o imagine a colonului. Necesita utilizarea de substante de contact

precumsulfatul de bariu. Se poate vizualiza conturul intestinului. Prin insuflarea ulterioara de aer se

poate vizualiza conturul mucoasei colorectale, investigatie ce poarta denumirea de „proba cu dublu

contrast”. Bariul ramane atasat un timp de mucoasa ce captuseste intestinul, creand astfel o imagine de

rezolutie buna a interiorului tubului digestiv;

4. Utilizarea tomografiei computerizate (CT). Colonoscopia virtuala combina imaginile de tomografie

computerizatapentru a crea o imagine detaliata a colonului. Se recomanda in cazurile in care

colonoscopia nu poate fi efectuata.

Stadializarea cancerului de colon

Dupa formularea diagnosticului de cancer colo-rectal, medicul poate recomanda o serie de teste care sa

stabileasca stadiu in care se afla afectiunea. Stadializarea ajuta in alegerea celor mai potrivite metode

terapeutice si poate include manevre imagistice neinvazive(cum ar fi computer tomografia, CT), dar

uneori poate insemna si apelarea la metode diagnostice invazive.

Stadiile cancerului de colon:

- Stadiul 0. Cancerul este in cel mai precoce stadiu de dezvoltare, nu a depasit mucoasa colonului sau a

rectului. Acest stadiu se mai numeste si stadiul de carcinom in situ.

- Stadiul I. Cancerul a depasit mucoasa dar nu a penetrat peretele colonului sau al rectului.

- Stadiu II. Cancerul a penetrat peretele intestinal dar nu a atins ganglionii limfatici de vecinatate.

- Stadiul III. Tumora a invadat ganglionii limfatici de vecinatate dar nu a afectat alte organe sau sisteme.

- Stadiul IV. Tumora a atins alte organe sau sisteme, cum ar fi plamanii sau ficatul.

- Cancerul recurent. Acest stadiu denumeste reaparitia tumorii dupa efectuarea tratamentului. Poate

aparea la nivelul colonului, al rectului sau al altui organ.

Tratament

Tipul de tratament depinde in principal de stadiul afectiunii. Cele mai importante metode terapeutice

sunt: inverventia chirurgicala, chimioterapia si radioterapia.

Tratamentul chirurgical in stadiile initiale ale cancerului de colon

In cazul cancerelor mici la nivelul unui polip sau a celor in stadii initiale eliminarea se poate face cu

ajutorul colonoscopului. Daca anatomopatologul stabileste ca tumora din polip nu a invadat si baza

acestuia, atunci exista o mare sansa ca intreg cancerul sa fi fost in totalitate eliminat. Alti polipi mai mari

pot fi eliminati prin interventie chirurgicala laparoscopica, operatie ce se realizeaza prin doar cateva mici

incizii la nivelul cavitatii abdominale, incizii prin care sunt introduse camera video si intrumentele

neceare interventiei. Imaginile sunt proiectate pe un monitor. Se pot preleva si biopsii ganglionare din

jurul zonei afectate.

Tratamentul chirurgical in cancerul de colon invaziv

Daca tumora a crescut prin peretele colonic chirurgul poate recomanda colectomia, pentru a indeparta

portiunea afectata in totalitate, pana in tesutul sanatos. Se ridica si ganglionii limfatici din vecinatate,

pentru a fi analizati ulterior.

Chirurgul poate reuni cele doua portiuni restante; cand insa acest lucru nu este posibil, se poate efectua

o colostomietemporara (anus contra naturii). Se efectueaza o incizie pentru a crea un orificiu in peretele

abdominal prin care se aduce la piele o portiune terminala a colonului, pentru a putea realiza evacuarea

continutului digestiv intr-o punga speciala pe parcursul urmatoarelor zile; ziele de dupa operatie sunt

cruciale pentru vindecare. Ulterior continuitatea anatomica a colonului se reface, alteori insa colostomia

poate fi permanenta.

Tratamentul chirurgical in cancerul de colon aflat in stadii avansate

Daca tumora se afla intr-un stadiu avansat si/sau starea generala este alterata se poate inverveni

chirurgical cu viza paliativa, pentru a decomprima colonul si pentru a ameliora simptomatologia.

Daca exista metastaze doar la nivelul ficatului, in numar redus, chirurgul poate efectua si interventia

necesara eliminarii acestora din ficat. Ulterior se intervine si prin chimioterapie; in multe cazuri aceasta

poate fi utilizata si inaintea interventiei. Aceasta asociere de mijloace terapeutice are drept scop

cresterea sanselor de supravietuire.

Chimioterapia

Chimioterapia utilizeaza anumite medicamente pentru a distruge celulele canceroase; poate fi

administrata pentru a distruge celulele ramase in urma interventiei chirurgicale, pentru a controla

cresterea tumorala sau pentru a minimiza simptomele cancerului. Medicul mai poate recomanda

chimioterapia in cazul in care cancerul s-a raspandit in afara peretelui intestinului gros sau la ganglionii

limfatici. La persoanele cu cancer rectal chimioterapia se asociaza cu radioterapia.

Radioterapia

Radioterapia utilizeaza energie din surse de raze X pentru a distruge celulele canceroase care raman in

urma chirurgiei sau pentru a ameliora manifestarile cancerului colo-rectal.

Radioterapia este rareori utilizata in stadiile initiale; ea se foloseste in stadiile in care cancerul colorectal

a strapuns tubul digestiv si a atins ganglionii limfatici. Radioterapia poate fi folosita dupa interventia

chirurgicala si pentru a reduce riscul de reaparitie a cancerului in aria care a fost interesata initial.

Terapia biologica tintita

Exisa medicamente care actioneza pe anumite defecte ale celulelor canceroase distrugandu-le; se

adreseaza celor cu boala avansata, si pot fi administrate impreuna cu chimioterapia sau singure. Astfel

de medicamente sunt: bevacizumab (Avastin), cetuximab (Erbitux) si panitumumab (Vectibix).

Exista persoane care sunt ajutate de aceste medicamente noi, in timp ce in alte cazuri nu se obtin

rezultatele scontate. Se incearca acum sa se stabileasca profilul bolnavului, la care unul sau altul dintre

aceste medicamente ar putea avea cele mai bune rezultate. Pana atunci medicii cantaresc cu atentie

raportul risc/beneficiu si nu in ultimul rand si pe cel cost/beneficiu, intrucat terapia biologica este

extrem de costisitoare.

Tratamente naturiste

Nu s-au descoperit tratamente alternative sau complementare capabile sa vindece cancerul de colon.

Tratamentele alternative pot ajuta in lupta psihologica impotriva bolii; toate persoanele care sufera de

cancer trec prin momente grele. Simptomele suferintei sunt tristetea, furia, dificultatile de

concentrare, insomnia si scaderea poftei de mancare. Terapiile alternative ajuta la redirectionarea

gandurilor, ceea ce poate aduce, cel putin temporar, o oarecare alinare a suferintei.

Terapiile alternative care pot fi de ajutor in acest sens sunt:

- Terapia prin arta;

- Terapia prin dans si miscare;

- Meditatia;

- Meloterapia (terapia prin muzica);

- Exercitiile de relaxare.

Medicul va poate trimite catre specialisti care pot sa va initieze in aceste terapii alternative. Daca simtiti

ca este cazul puteti cere medicului dumneavoastra sfatul in legatura cu aceste metode terapeutice mai

putin conventionale.

Prevenire

Screeningul anual

Screeningul ar trebui efectuat la toate persoanele de peste 50 de ani care au risc crescut de a

face cancer de colon. Exista mai multe metode actualmente, fiecare avand propriile ei avantaje si

neajunsuri in acelasi timp. Impreuna cu medicul dumneavoastra puteti alege metoda care este cea mai

potrivita in cazul dumneavoastra.

Metodele recomandate de majoritatea ghidurilor in acest moment sunt:

1. Testarea anuala a prezentei de sange in scaun (cautarea sangerarilor digestive oculte);

2. Sigmoidoscopie la fiecare cinci ani;

3. Radiografie cu bariu la fiecare cinci ani;

4. Colonoscopie la fiecare zece ani;

5. Testarea ADN-ului din materiile fecale - un nou test screening care nu este insa aprobat pentru

utilizare; cercetarile pentru stabilirea utilitatii si acuratetii testului sunt in curs.

Efectuarea testelor de tip screening cu o frecventa mai ridicata poate fi necesara in cazul

persoanelor cu risc pentru cancerul de colon. Raportul risc/beneficiu se stabileste de comun acord cu

medicul curant. In tarile cu un puternic sistem al asigurarilor de sanatate valoarea politei de asigurare

permite un anumit numar si o anumita frecventa maxima a testelor de tip screening.

Schimbati-va modul de viata pentru a reduce riscul de cancer de colon.

Puteti reduce considerabil riscul de aparitie a cancerului de colon facand mici schimbari in stilul

de viata. Iata care sunt aceste schimbari:

- Consumati din abundenta fructe, legume si cereale. Acestea contin fibre, minerale, vitamine si

antioxidanti care pot juca un rol important in prevenirea cancerului. Alegeti-va o gama cat mai larga de

fructe si legume pe care sa le aveti la dispozitie astfel incat sa acoperiti necesarul pentru cat mai multe

vitamine si minerale;

- Consumati alcool doar in cantitati mici sau chiar deloc. Daca totusi alegeti sa consumati bauturi

alcoolice, limitati consumul la o singura bautura pentru femei sau maximum doua in cazul barbatilor;

- Renuntati la fumat. Cereti sfatul medicului privitor la variatele metode de a va lasa de fumat;

- Efectuati exercitii fizice in mod regulat. Incercati sa faceti cel putin 30 de minute de sport in fiecare zi.

Daca pana in momentul de fata ati fost o persoana inactiva incepeti incet si crestei gradual pana la 30 de

minute. De asemenea puteti cere sfatul medicului referitor la un anumit program de exercitii fizice

moderate;

- Incercati sa mentineti greutatea corporala. Daca aveti o greutate normala puteti combina exercitiile

fizice cu o dieta echilibrata. Daca este necesar sa scadeti in greutate, cereti sfatul medicului privitor la

cele mai eficiente metode prin care va puteti atinge scopul. Incercati sa slabiti incet, crescand lent

cantitatea de efort fizic depus si reducand tot lent si numarul de calorii ingerate zilnic.

Prevenirea cancerului de colon la persoanele aflate in grupele de risc

Anumite metode terapeutice, incluzand aici si chirurgia, au fost legate de scaderea riscului de aparitie

a cancerului colorectal.

Totusi nu exista inca cercetari care sa ofere ca sigure anumite medicamente pentru persoanele care au

un risc crescut de a dezvolta cancer de colon.

1. Aspirina

Exista dovezi conform carora consumul regulat de aspirina reduce riscul de cancer colorectal. Din pacate

insa doza recomandata de aspirina este mare, si aceasta profilaxie ar duce in timp la sangerari digestive

si la alte complicatii severe, motiv pentru care nu este utilizata de rutina.

2. Antiinflamatoarele non-steroidiene

Aceasta clasa de medicamente ce atenueaza durerea include ibuprofenul si naproxenul, medicamente

care par a juca un rol in prevenirea cancerului colorectal; din pacate insa, administrarea acestor

medicamente pe termen lung poate conduce la sangerari gastrointestinale si ulceratii ale mucoasei

digestive.

3. Celecoxib (Celebrex)

Colecoxib-ul si alte medicamente cunoscute ca si inhibitori ai ciclooxigenazei 2 (COX-2) actioneaza ca si

antiinflamatoare non-steroidiene in scaderea durerii dar si in scaderea riscului transformarii maligne in

cazul polipilor precancerosi. Exista insa riscuri importante asociate cu consumul de inhibitori ai

ciclooxigenazei 2, inclusiv infarctul miocardic. Din aceasta cauza inhibitorii ciclooxigenazei 2 au fost

retrasi de pe piata in urma cu cativa ani.

4. Interventia chirurgicala in scop preventiv

In anumite cazuri cum ar fi sindromul familial al polipilor adenomatosi sau in colita ulcerativa - medicul

poate recomanda inlaturarea intregului colon afectat de aceste maladii precanceroase, pentru a preveni

aparitia cancerului in viitor.

Plan de ingrijire

Culegerea datelor personale:

Nume si prenume: Aurelia Marian

Varsta: 75 ani

Sex: feminin

Data nasterii: 26. 08. 1939

Domiciliul: Cluj

Ocupatia: pensionara

Locul de munca: Patiser

Stare civila: casatorita

Nationalitate: romana

Religie: catolica

Limite senzoriale:

-alergii: -analgezicele de tipul codeinei, morfinei, antinflamatoriile nesteroidiene;

-antibioticele:penicilina,tetraciclina;

-fenitoina, carbamazepina.

-proteze: de sold

-acuitate vizuala: normala

-alimentatie: consumator de produse de origine animal

nefumatoare

nu consuma alcool

-somn: ore insuficiente de somn

-mobilitate: dificultate in mobilitate din cauza durerilor de la nivelul soldului

-eliminari: diureza 1500-2500 ml/24 ore cu 10 mictiuni/zi,

scaun zilnic, aspect normal

-menarha: 14 ani

-ultima menstra: 25 iunie 1989

-nasteri: 3

Antecedente : fara importanta

Antecedente personale: apendicectomie 1958

Data internarii: 26. 04. 2014

Date de identificare: CNP 2640115090375

Numar inregistrare FO: 27532

Anamneza:

- diminuarea capacitatii de locomotie datorita durerii accentuate la nivelul soldului stang,

insomnie, iritabilitate.

- Modificarile tranzitului intestinal, incluzand aici diareea sau constipatia

- Slabiciunea musculara si fatigabilitatea

- Disconfortul abdominal persistent – crampe, balonari sau durere

- Senzatia de evacuare incompleta a continutului intestinal dupa defecatie

- Sangerarea rectala sau prezenta de sange in scaun;

Istoricul bolii: pacienta prezinta disconfort abdominal, sangerare rectala, inapetenta, insomnie.

Diagnostic la internare: cancer de colon

Examen clinic general:

Tegumente si mucoase: normocrome

Tesut cutanat: normal reprezentat, pliu cutanat elastic, edeme prezente

Sistem limfoganglionar; palpabil

Aparat locomotor: sistem osteoarticular afectat in soldului, durere accentuata la nivelul soldului

dr, dificultate de deplasare din cauza durerii.

Sistem muscular: tonus muscular normal, contractii musculare membru inferior drept, puncte

mialgice prezente

Aparat respirator: conformatie toracica normala cu miscari simetrice bilateral, vibratii vocale

transmise normal, sonoritate normala, murmur vezicular fiziologic transmis la peretele toracic

(prezent pe ambele arii pulmonare) respiratie Kussmaul absenta, Cheyne-Stokes absenta, numar

de respiratii pe minut: 18

Aparat cardio-vascular: soc apexian spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara,

zgomote cardiace ritmice, bine batute, artere periferice pulsatile, AV=79b/minut

TA=150/80mmHg

Aparat digestiv: halena prezenta, limba uscata, proteza dentara totala, umiditatea santului

sublingual pastrata partial, abdomen usor neregulat, dur, dureros la palpare, musculatura

abdominala rigida, durere abdominala prezenta

ficat: margine inferioara rotunjita, consistenta normala, suprafata neteda.

splina: limite normale

tranzit intestinal: absent

Aparat urinar: rinichi nepalpabili, sensibilitate absenta, manevra Giordano negativa,

urina: normocroma, tulburari mictionale prezente

Sistem nervos: constienta prezenta, sensibilitate pastrata bilateral la toate membrele;

reflexe: fotomotor present, osteotendinoase prezente (rotulian, achilian, Babinski absent)

semne meningiene absente, prezinta agitatie, fatigabilitate, pozitie antalgica

Examen de laborator:

Biochimie: Anormale Normale

Glicemie 45mg/dl 60-110mg/dl

Uree 25mg/dl 20-45mg/dl

Creatinina: 0,85mg/dl 0,6-1,20mg/dl)

VSH 15mm/h F 2-13mm/h,

B 1-10mm/h

Fibrinogen 300mg% 200-400mg%

Proteine totale 7,4g% 7,5g%

Colesterol total 246mg% 150-200mg%

Trigliceride 200mg/dl 40-150mg/dl

Acid uric 7 mg% 2-6mg%

TGP 40ui/L 5-35ui/L

TGO 45ui/L 7-40ui/L

ZnSO4 6UML 0-8UML

Hemoleucograma Anormale Normale

Hemoglobina 9,5g/100ml - Barbati: 13.8 - 17.2 g/dl

- Femei: 12.1 - 15.1 g/dl

Hematocrit 37% - Barbati: 40.7 - 50.3 %

- Femei: 36.1 - 44.3 %

Leucocite 9500/mmc  4,500 - 10,000 celule/mcL

Neutrofile segm 60 - 70 %  54-62%

Eozinofile 2,7% 1-3%

Bazofile 0,36 % 0-0,75%

Limfocite 20% 25-33%

Monocite 2,5% 3-7%

Eritrocite 7,4%mil/mmc F4,2-5,2mil/mmc,

B 4,6-6,2mil/mmc

Trombocit 245000/mmc 150000-350000/mmc

Sumar urina Anormale Normale

Densitate 1020 1015-1025

Albumina absent absent

Glucoza absent absent

Urocultura sterila sterila

Examene paraclinice:

AV=79b/minut

TA=150/80mmHg

Oscilometrie: dr.5, stg6

Rx cardiopulmonara: fara leziuni evolutive pulmonare NAPP: normal

Ex FO: normal

Ecografie abdominala: aspect normal ecografic pelvin si etaj superior

EKG: fara modificari

Tratament:

A clasa: Antiinflamatorii nesteroidiene

B clasa: Antialgic

Medicament: Doze: Orar:

D P S

Cale de

administrare

oral

1 0/1 1

Medicament: Doze: Orar:

D P S

Cale de

administrare

algocalmin 2/zi 1 0 1 oral

tramadol, 100 mg 2/zi 1 0 1 oral

ketorolac, 30 mg 4/zi(int 6h) 1 1 1 i.m

Plan de ingrijire

Ziua 1: Modificarile tranzitului intestinal

Dx 1: diareea sau constipatia

MD:-iritabilitate

SD: -procese degenerative

-constrangeri fizice-durere

Obiective: -reglarea scaunelor diareice

-clisma

IN: -repaus la pat

-calmarea durerii

-

Dx 2: Imobilitate

MD:-dificultate in deplasare

SD: -deformarea articulatiei genunchiului (osteofite)

-pierderea echilibrului

Obiective: -pastrarea tonusului muscular normal

-mentinerea integritatii tegumentelor si articulatiilor

IN: -asistarea si sustinerea in gimnastica medicala

- pacientul trebuie scutit de effort si durere in urma miscarilor

-in timpul mobilizarii pacientului se urmaresc expresia fetei, culoarea pielii, puls, respiratie

Ziua 2: Pacientul are nevoie de ajutor pentru alimentare si hidratare adecvata

Dx 1: Alimentare necorespunzatoare

MD:-inapetenta

SD: -pozitie inadecvata

Obiective: -alimentatie suficienta calitativ si cantitativ

-alimentare autonoma

IN: -asistarea si servirea pacientului cu alimente echilibrate din punct de vedere caloric

-respectarea orelor fixe de masa

Dx2: Hidratare insuficienta

MD:-incapacitatea de a se hidrata autonom

SD: -durere, slabiciune, oboseala

Obiective: -echilibrare hidroelectrolitica

IN: -servirea bolnavului cu lichide suficiente, la temperature optima

-urmarirea bilantului hidro-electrolitic

Ziua 3: Dependenta la nivelul nevoii de a se imbraca si dezbraca

Dx1: Neindemanare de a se imbraca si dezbraca

MD:-dezinteres pentru tinuta vestimentara

-dificultatea de a-si pastra hainele curate

SD: -constrangeri fizice- durere

-necoordonarea miscarilor membrului drept

Obiective: -pastrarea igienei personale

-recastigarea independentei in a se imbraca/dezbraca

IN: -executarea cu blandete a manevrelor pentru a nu accentua durerea

-se imbraca cu lenjeria curata mai intai membrul afectat, apoi cel sanatos

-colaborarea cu pacientul in vederea satisfacerii nevoii de a se imbraca/dezbraca

Ziua 4: Incapacitatea de a se odihni

Dx1: Insomnie

MD:-trezire frecventa, somn agitat

SD: -constrangeri fizice

- durere

-mediu inadecvat

Obiective: -reducerea deprimarii somnului

IN: -promovarea comfortului si respectarea orelor de somn

-se controleaza mediul (temperature camerei, aerisire, zgomot, lumina)

-prevenirea simptomelor care pericliteaza somnul

- combaterea durerii prin antialgice

Ziua 5: Posibilitatea atingerii integritatii fizice

Dx 1: Neadaptarea la rolul de pacient spitalizat

MD:-pierderea respectului de sine

SD: -neadaptare la imobilizare

-slabiciune, oboseala, anxietate

Obiective: -mentinerea unui ambient adaptat la statusul lomotor, sensorial si cognitiv al

pacientului

IN: -insotirea pacientului in orice effort fizic desfasurat, sustinere si echilibrare

-asigurarea igienei pacientului, asigurarea alimentatiei si hidratarii, deservirea cu urinarul

Dx 2: Teama de cadere, folosirea bastonului

MD:-risc de ranire

SD: -frica de evenimente amenintatoare

-constrangeri fizice

- durere

Obiective: -promovarea cunoasterii potentialelor accidente si prevenirea lor

IN: -asigurarea unei posture care favorizeaza circulatia, reduce durerea si riscul de accidentare

-incurajarea folosirii bastonului pentru sustinerea in deplasare

Epicriza: in timpul spitalizarii se intervine medicamentos cu antiinflamatorii

nesteroidiene, antialgice. Se recomanda repaus la pat si mobilizare asistata de unul dintre

membrii familiei, eviatrea suprasolicitarii si efortului fizic intens. Revine la control peste o

saptamana.