Cardiopatia ischemică

Rosu Cornelia AMG-anul III

Cunoscute sub denumirea de boli cardiovasculare,aceste suferinte reprezinta in

prezent in lume cauza principala a mortalitatii si a pierderii capacitatii de munca a omului in perioada

cea mai activa a vietii sale.Larga sa raspandire in masele populatiei de varsta mijlocie,precum si tendinta de extindere la grupe de varsta din ce in ce mai tinere,constitue cea mai

mare amenintare la adresa sanatatii cunoscuta vreodata in istorie

1.1 Inima este un organ musculos care asigură în mod ritmic, permanent propulsia sângelui oxigenat prin artere în toate celelalte organe și țesuturi ale organismului; Totodata ea primește sângele venos încărcat cu dioxid de carbon din organism și îl trimite în circulația pulmonară unde se oxigenează și se întoarce din nou în circulația sistemică. Motor al aparatului circulator este un organ de forma unui pumn închis situat în centrul toracelui, între cei doi plămâni într-un spațiu numit mediastin. Cântărește aproximativ 300 de grame dar efectuează o activitate mecanica impresionantă.

Ea este formată din două atrii și două ventricule, separate între ele prin septul interatrial și respectiv interventricular. Inima este considerată ca o pompă care asigură circulația mare (sistematică) și mică (pulmonară). Inima este formată din 3 straturi concentrice : endocard, miocard, și sacul pericardic a cărui foița internă viscerală se numește epicard.

Endocardul este format dintr-un strat endotelial care se sprijină pe o membrană bazală ce se continuă cu stratul conjuctivo-elastic și terminațiile nervoase senzitive.

Miocardul constitue de fapt stratul musculos al inimii, este mai dezvoltat la nivelul ventriculilor (în special în cel stâng). Miocardul are și unele proprietăți caracteristice: ritmicitatea,conductibilitatea,contractilitatea ,excitabilitatea.

Developând “filmul” revoluției cardiace vom constata că sângele venos și cel oxigenat în plămâni, adus la inimă prin venele mari, se acumulează în atrii. Când presiunea intraatrială crește suficient, valvele atrioventriculare se deschid și sângele se scurge din atrii în ventriculi. Umplerea ventriculară este în mare parte pasivă.Această fază ( sistola atrială) este scurtă – 0.15 secunde – ea fiind urmată de relaxarea atrială (diastolă) cu durata de 0.7 secunde. Concomitent cu diastola atrială începe sistola ventriculară.

Miocardul ese irigat cu sânge și substanțe nutritive de către rețeau arterială coronariană, care este formată din cele 2 trunchiuri principale ( artere coronară stângă și dreaptă) și ramurile sale.

Debitul cardiac este cantitatea de sânge vehiculat prin inimă timp de un minut și se estimează la 5.5 l .l poate crește de 5-6 ori în anumite condiții (sarcină , stări febrile, dar mai ales in decursul unui efort fizic intens) și scade în timpul somnului. Se apreciază că inima vehiculează în timpul întregii vieți o cantitate de sânge impresionant de mare, aproximativ 300 milioane de litri.

Cardiopatia ischemică sau boala cardiacă ischemică, cum mai e denumită, este o suferintă a inimii determinată de un aport insuficient de oxigen necesar muşchiului cardiac, îndeosebi în condiţii de solicitare fizică.Suferinţa poate fi latentă sau manifestă clinic, putând culmina cu moartea subită. Cardiopatia ischemică poate fi produsă de cauze organice ( ateroscleroza) ,funcţionale (spasm coronar) sau mixte. Clasificarea se bazează în principal pe prezența sau absența durerii coronariene.

Cardiopatia ischemică dureroasă include angina pectorală, infarctul miocardic acut si angina instabilă.

Etiopatogenie– In imensa majoritate a cazurilor (peste 90%)

substratul cardiopatiei ischemice este ateroscleroza coronariană cu caracter stenozat și obliterant. Principalele cauze neaterosclerotice întâlnite în cardiopatia ischemică sunt : infecția luetică, valvulopatiile cardiace și în special stenoza aortică, diverse tipuri de infecții ce au predilecție pentru arterele coronare sau unele anomalii vasculare coronariene,anemiile severe, spasmul coronarian prelungit, anomaliile disocierii oxihemoglobinei.

Ateroscleroza nu este apanajul varstei inaintate,al batranetii,un rezultat al procesului fiziologic de

uzura,ci o veritabila boala ce debuteaza inca din ani copilariei,evolueaza lent ,dar progresiv,de-a lungul intregii vieti,producand leziuni in peretii arterelor

coronare,ingustand lumenul acestora si impiedicand aprovizionarea cu sange,oxigen si substante

nutritive, necesare bunei functionari a muschiului inimii.

Factorii majori de risc – Hiperlipidemia

Fumatul Diabetul zaharat Obezitatea Hipofuncția tiroidiană Hiperucemia Prezența în antecedentele

heredocolaterale a unor boli vasculare

Sedentarismul Stresul

Manifestări clinice ale cardiopatiei ischemice dureroase

Angina pectorală are un tablou clinic foarte sugestiv, durerea toracică ocupând un loc central. Durerea este puternică localizată de obicei în regiunea pieptului se simte în regiunea retrosternală, în porțiunea mijlocie, superioară, dar, uneori, și în cea inferioară.Mult mai rar sediul durerii este atipic : la cot, articulația pumnului , uni sau bilateral în regiunea coloanei toracale superioare sau chiar în regiunea lombară Durerea are un caracter constrictiv, fiind descrisă ca o senzație de strângere, ca o ghiară care sfâsâie pieptul. Uneori această stare este însoțită de teamă, de senzația morții iminente, transpirații, lipsă de aer, eructații. Alteori bolnavul simte durerea ca o „arsură”, ori ca o “apăsare” dureroasă, asemănătoare unei greutăți care îî presează pieptul.

Durata atacului anginos este foarte scurtă, în medie 2-5 minute foarte rar depășeste 10 minute (atunci când este vorba de un angor agravat,instabil). Exista posibilitatea evoluției spre infarctul miocardic în 20-30 % din cazuri în următoarele zile-săptămâni-eventualitate care obligă la supravegheri atente de minim 2-3 săptămâni.

Infarctul miocardic- este manifestarea clinică cea mai redutabilă a boli cardiace ischemice, urmare a întreruperii brutale a fluxului de sânge într-o ramură a rețelei arteriale coronariene care duce de cele mai multe ori la necroza unei porțiuni a țesutului miocardic, de obicei la nivelul ventriculului stâng. Ca și la angina de piept durerea este simptomul cardinal, are aceleași caractere, dar este mult mai intensă, uneori literalmente insuportabilă, durata mai prelungită (de la 20 minute până la ore) și nu cedează la administrarea de nitroglicerină. Durerea intensă și prelungită apare foarte frecvent în repaus, în special în cursul nopții. Dată fiind gravitatea infarctului miocardic acut, este absolut necesar ca bolnavul să fie asistat în cel mai scurt timp posibil de către medic.

Complicații Complicația cea mai de temut în cardiopatiile

ischemice este moartea subită. Se spune că angina pectorală este o boală care poate dura „ de la 30 secunde la 30 de ani”. Șocul cardiogen reprezintă un deficit circulator central al pompei cardiace datorat aproape în exclusivitate necrozei miocardice acute. Complicațiile secundare sunt complicații trombo embolice ale infarctului miocardic. Embolia pulmonară, accidentul vascular cerebral, tromboza venoasă, aritmii cu moarte subită, ruptura cardiacă, colaps.

Tratamentul cardiopatiei ischemice Obiectivele fundamentale ale tratamentului

cardiopatiei ischemice se pot rezuma astfel : -prevenirea cardiopatiei ischemice și a

complicațiilor sale -tratament curativ medical -tratamentul chirurgical -reabilitarea cardiovasculară

Tratamentul medical -combaterea durerii(Morfina,Mialgin,Dialuden) -se administreaza oxigen,are efect analgezic -vasodilatatoare(Papaverina,Kelen pe regiunea

precordiala) -anticoagulante(Heparina,Trombostop -antiinfectioase-combat complicatiile -cardiotonice si analeptice(Noradrenalina) -in aritmii se administreaza Chinidina

Pentru combaterea durerii anginoase se folosește cu succes de peste 100 de ani, Nitroglicerina. Ea se poate administra pe cale orală dar în unele cazuri și pe cale intravenoasă sau sub formă de unguent, ori, în mod excepțional chiar intracoronarian.Acțiunea sa principală constă în producerea vasodilatației coronariene într-un timp scurt. Propanolol, tablete de 10mg și 40mg.

Oxprenololul ( Trasicor) Pinfololul ( Visken) Antagoniștii calciului -Nifedipina ( Adalat ) tablete de 10mg, în doză de 3

tablete /zi ori tablete retard de 20-30 mg -Verapamil (Isoptin) tablete 40mg,80mg în doză de 3

tablete pe zi -Diltiazem 60-90 mg/zi -Amiodarona ( Cardarone) cu acțiune coronarodilatatoare și

antiaritmic Tratamentul igieno-dietetic -repaus la

pat,mobilizare progresiva -dieta hidrozaharatovegetariana si regim hipocaloric

Tratamentul chirurgical Realizearea by pass-ul aortocoronarian

cu venă safenă. Angioplastia translubinală,coronară,

percutantă.

Implantarea de stent-uri la locul stenozei coronariene,restabilindu-se astfel fluxul sangvin prin revascularizarea directa a miocardului.

Respectarea riguroasă a programului de reabilitare fizică și psihică-în care tratamentul curativ, alimentația rațională și antrenamentul fizic ocupă un loc important-duce firesc la recuperarea stării de sănătate și la reintegrarea în societate a bolnavului, transformându-l dintr-un handicapat intr-un om util pentru sine și pentru colectivitate.

Rolul asistentei in ingrijirea bolnavilor cu cardiopatie ischemica:

-sedarea durerii, -supravegherea functiilor vitale -asigurarea unei alimentatii usor digerabile -ajutarea pacientului in satisfacearea nevoilor

fundamentale -pregatirea pacientului pentru examinari

radiologice -recoltarea produselor biologice pentru laborator -administrarea tratamentului medicamentos

prescris -educatia pacientului privind prevenirea

recidivelor -profilaxia infectiilor pentru cei cu leziuni

valvulare

Asistenta medicala educa pacientul in ceea ce priveste modul de viata pe care acesta trebuie sa il adopte in functie de boala sa.

O viata sanatoasa: Exercitii fizice:Persoanele

care nu fac nici un fel de miscare fizica (in afara de cei cativa pasi facuti de la usa pana la masina... si nici fuga dupa alimente prin supermarket nu se pune la socoteala aici) au un risc mai mare de a dezvolta o boala de inima, comparativ cu cei care fac sport, chiar si numai cateva exercitii fizice pe zi. O viata sedentara este complet nesanatoasa. Pentru a va mentine inima in conditie buna trebuie asadar sa depuneti un efort minim.

Renuntati la fumat Fumatorii sunt de

doua ori mai expusi riscului de a dezvolta o boala de inima decat cei care nu fumeaza si, prin urmare, sunt expusi si riscului de a muri din aceasta cauza. Fumatul creste riscul de atac de cord. Femeile care fumeaza si isi administreaza contraceptive pe cale orala sunt mai ales expuse riscului.

Kilogramele in plus Kilogramele in plus

sunt ca niste pietre ce atarna agatate de inima, ingreunandu-i functionarea si crescand riscul de imbolnavire. La persoanele supraponderale, riscurile sunt mult mai mari, mai ales in ceea ce priveste presiunea arteriala si nivelul de colesterol.

Consumul de alcool

Nu spune nimeni ca nu trebuie sa bem alcool deloc, insa cercetarile au aratat ca femeile care consuma mai multe de un pahar de alcool pe zi si barbatii care consuma mai mult de doua pahare au un risc mai mare de a se imbolnavi de inima.