Curs 4 Cardiopatia ischemică, Vasodilatatoare periferice

CURS FARMACOLOGIE

MEDICAŢIA CARDIOPATIEI

ISCHEMICE

Prof. Dr. Monea Mărioara

2009 - 2010

MEDICAŢIA CARDIOPATIEI ISCHEMICE

criza anginoasă = dezechilibru între consumul de oxigen şi aportul de oxigen


1) vasodilataţia la nivelul coronarelor mari, subepicardice creşte fluxul sangvin în vasele mici subendocardice, inclusiv în zona ischemică;

2) vasodilataţia la nivelul coronarelor mici, subendocardice , nu este avantajoasă deoarece interesează doar vasele sănătoase, nu pe cele rigide şi obstruate de ateroscleroză.


Modul de acţiune al medicaţiei antianginoase:

I. Aport crescut de oxigen la miocard prin vasodilataţie coronariană datorită

- creşterii cantităţii de GMPc (nitraţi organici)

- blocării canalelor calciului (nifedipină şi alţi BCC)

II. Scăderea consumului de oxigen al miocardului datorită

- deprimării inimii (bradicardie, scăderea contractilităţii) prin micşorarea

influenţelor simpatice cardiostimulatoare (beta-blocanţi adrenergici) şi prin

scăderea disponibilului de ioni de calciu pentru procesul contractil

(verapamil şi alţi BCC)

- ameliorării condiţiilor de lucru ale inimii prin scăderea presarcinii şi

postsarcinii ca urmare a vasodilataţiei venoase , respectiv arteriolare

sistemice (nitraţi organici, nifedipină şi alţi BCC)


I. Nitraţii organici NitroglicerinaNitritul de amil Izosorbid dinitratul Pentaeritritil tetranitrat (Nitropector)Nitritul de sodiu MolsidominaTrimetazidina

II. Blocanţii canalelor de calciu Fenilalchilamine - VerapamilBenzotiazepine - DiltiazemDihidropiridine – Nifedipina

III. Coronarodilatatoare selective DipiridamolulCarbocromenul

IV.Beta-blocanţii adrenergici Propranololul

MEDICAŢIA CARDIOPATIEI ISCHEMICENitraţii organici

Vasodilataţie - interesează îndeosebi venele

- scade consumul de oxigen al miocardului

Coronarodilatator - vasele mari coronariene

oxidul nitric (NO) –

relaxarea fibrelor musculare netede


• Mecanismul efectului antianginos se explică astfel:

I. 1. dilatarea vaselor de capacitanţă

2. scade întoarcerea venoasă

3. inima va lucra cu un volum telediastolic mai mic

4. scade presarcina

II. 1. dilatarea arteriolelor

2. scade rezistenţei periferice

3. scade postsarcina

– scade travaliul cardiac

– reduce consumul de oxigen

Presiunea intraventriculară este mai mică => ↓ factorul extravascular al rezistenţei

Prin dilatarea coronarelor creşte fluxul sangvin, spasmele sunt îndepărtate , se ameliorează

circulaţia prin distribuirea sângelui în favoarea zonelor ischemice subendocardice.


Nitroglicerina Nitritul de amil : - lichid foarte volatil , care se administrează prin inhalaţie

- efectul este rapid şi de foarte scurtă durată

Nitraţi cu acţiune prelungită - prevenirea crizelor

• Izosorbid dinitratul • izosorbid mononitrat• Pentaeritritil tetranitrat • Nitritul de sodiu • Molsidomina• Trimetazidina (Preductal)


• Nitroglicerina

• Se administrează

– sublingual,

– perlingual în criză în doză unitară de 0,5 mg sub formă de comprimate sau soluţie alcoolică 1% , din

care bolnavul ia odată 3 picături.

– Efectul se instalează într-un minut şi este maxim la 10 minute, durează cca 30 minute.

– Se poate administra şi intern, efectul menţinându-se cca 4 ore.

– Există şi forme retard care permit administrarea a două doze pe zi.

– Se mai poate folosi sub formă de unguente aplicate pe piele, cu efect prelungit indicate tot pentru

tratamentul de fond al anginei pectorale şi în insuficienţa cardiacă Se mai poate introduce în perfuzie

intravenoasă , mai ales în insuficienţa cardiacă.


• Nitroglicerina

• Efectele adverse :

– vasodilataţie cutanată

– căldură

– roşeaţă

– cefalee (datorită vasodilataţei craniene)

• Administrarea îndelungată transcutanată sub formă de plasture duce la instalarea

toleranţei, adică la scăderea eficacităţii terapeutice prin epuizarea compuşilor tiolici

din fibra musculară netedă, necesari pentru eliberarea NO din preparatele de nitraţi.

După o pauză de 8-10 ore toleranţa dispare.


• Izosorbid dinitratul Admnistrare oral - sublingual 5-10 mg sau prin - înghiţire 10-20 mg odată Efectul - 2 - 4 ore Indicatii - pentru prevenirea crizelor Metabolizare in ficat : izosorbid mononitrat, se scindează mai lent, care se foloseşte şi ca atare.

• Pentaeritritil tetranitrat (Nitropector, Pentalong) Admnistrare - oral prin înghiţire în doză de 20 - 40 mg odată Indicatii - pentru prevenirea crizelor

• Nitritul de sodiu se foloseşte ca vasodilatator periferic .


• Molsidomina (Corvaton) - nitrovasodilatator.

Are proprietăţi farmacodinamice asemănătoare nitraţilor organici.

• Efecte :

– venodilataţie cu diminuarea întoarcerii venoase

– micşorarea tensiunii parietale a ventriculului stâng

– reducerea consecutivă a consumului de oxigen al miocardului

– produce dilatarea coronarelor epicardiace

– relaxează coronarele spastice

– favorizează aprovizionarea cu sânge oxigenat a zonelor ischemice

– dozele terapeutice scad moderat rezistenţa vasculară sistemică

– nu afectează practic contractilitatea miocardică şi conducerea atrioventriculară

– inhibă şi funcţiile plachetare, efect favorabil în boala coronariană

MEDICAŢIA CARDIOPATIEI ISCHEMICE Molsidomina

• Mecanismul de acţiune:

↑ GMPc => vasodilataţie şi inhibarea funcţiilor plachetare.

nu se produce toleranţă

• Administrare - oral , la mese în doză de 1- 4 mg de 2 - 4 ori pe zi

- în urgenţe intravenos

• Indicatii - profilaxia de durată a crizelor anginoase

- în insuficienţa cardiacă congestivă severă.

– Se poate asocia cu beta-blocante.

• Ca efecte adverse :

• cefalee

• scăderea tensiunii arteriale

• vertij

• prurit

MEDICAŢIA CARDIOPATIEI ISCHEMICE Trimetazidina (Preductal)

Indicaţii: -pentru profilaxia crizelor de angină pectorală

- ameţeli de origine vasculară

Posologie:- oral câte 20 mg odată, doza se poate repeta de

2-3 ori pe zi.

MEDICAŢIA CARDIOPATIEI ISCHEMICE Blocanţii canalelor de calciu (BCCa)

• substanţe care au efect la nivel cardiac şi vascular(1) Fenilalchilamine:

– VERAPAMIL – Galopamil– Anipamil– Ronipamil

(2) Dihidropiridine:– NIFEDIPINA– Nitrendipina– Nisoldipina– Amlodipina– Felodipina– Isradipina– Nimodipina– Lacidipina

(3) Benzothiazepine:– DILTIAZEM

• substanţe cu acţiune vasculară(4) Difenilpiperazine :

– Flunarizina– Cinarizina– Lidoflazina

EFECTE CARDIOVASCULARE1. Rezistenţa coronariană

NIFEDIPINA > DILTIAZEM > VERAPAMIL

2. Rezistenţă vasculară perifericăNIFEDIPINA = DILTIAZEM > VERAPAMIL

3. Efect inotrop negativ VERAPAMIL > DILTIAZEM >>> NIFEDIPINA

4. Activitate asupra nodului SA DILTIAZEM > VERAPAMIL (NIFEDIPIN, tahicardie

reflexă)5. Conducerea AV

VERAPAMIL > DILTIAZEM (NIFEDIPINA fară efect)


• Mecanism de actiune - blocarea influxului de calciu prin sarcolemă prin canalele voltaj-dependente (se deschid la scăderea potenţialului de membrană).

• Canale de Ca voltaj dependente:– tip L (miocard, vase)– tip N (neuronal)– tip T (neuronal şi muşchi)

• Rolul canalelor de Ca: • funcţia NS şi NAV din cord • contractilitatea cordului • fenomene de contracţie-relaxare vasculară şi miocardică

• Efecte farmacologice :

(1) Musculatura netedăa.) vase periferice - relaxare; artere > vene RTP TA b.) coronare - vasodilatare

(2) MiocardFuncţia normală este dependentă de influxul Ca++ a.) nod SA - bradicardie (frekvenţa ) b.) nod AV - efect dromotrop negativc.) contractilitate - efect inotrop negativ necesar O2

(3) Musculatura scheletalăÎn doze terapeutice antagoniştide Ca++ nu influenţează contracţia


Indicaţii:• Angina pectorală -

• HTA -

• Tahiaritmii supraventriculare -

Efecte adverse: – vasodilatare extremă hiperemie facială, cefalee, ameţeli– prurit, bradicardie, bloc AV (verapamil), insufcineţă cardiacă

Contraindicaţii :– sarcină trimestrul I– lactaţie – şoc cardiogen– stenoză aortică– hipotensiune – bradicardie extremă– IMA– bloc AV (verapamil)


• Influenţează activitatea cordului şi a vaselor .

• La nivelul inimii - efect inotrop negativ

- influenţează fibrele cu răspuns lent din ţesutul nodal.

• La nivelul vaselor vasodilataţie, mai ales în sistemul arterial (arterele, arteriolele, inclusiv coronarele).

• Mecanismul efectului antianginos

– dilatarea coronarelor

– ↓ rezistenţei vasculare

– combaterea spasmelor

– ↑ fluxului coronarian

– ↓ postsarcina - ↓ travaliului cardiac - ↓ consumului de oxigen

- ↓ presiunii intraventriculare - zona subendocardică mai bine vascularizată

– inotrop negativă a acţiunii BCCa- ↓ consumului de oxigen

– În condiţiile existenţei unei tahicardii sau tahiaritmii , prin inhibarea conducerii => ↓ consumului

de oxigen .

– Sunt combătute crizele de angor stabile şi cele vasospastice.


Nifedipina (Adalat, Corinfar) antianginos• Efecte :

– vasodilataţie arteriolară intensă - micşorarea postsarcinii – dilată şi vasele coronare– nu periclitează funcţia de pompă– la anumiţi bolnavi tahicardia reflexă poate agrava ischemia miocardică– se poate asocia şi cu beta-blocanţi adrenergici care reduc reflexele cardiostimulatoare.

• farmacocinetica liposolubil– Administrare - sublingual în doză de 5-10 mg pentru urgenţe

• Efecte adverse: – ca urmare a vasodilataţiei arteriolare cefalee– ameţeli – bufeuri de căldură– edeme maleolare

• Contraindicatii: – boala nodului sinusal– bloc atrioventricular de gradul II şi III– hipotensiune arterială cu colaps


• Amlodipina (Norvasc) – înrudită chimic cu nifedipina – efect lent şi prelungit – suportată mai bine - nu provoacă tahicardie reflexă

Posologie:

5-10 mg într-o singură priză pe zi


• Verapamilul (Isoptin) • Efecte

– antiaritmic

– antianginos eficace

– deprimă inima

– ↓ RVP

– ↓ consumul de oxigen al miocardului

– efectul cardiodepresiv este marcat

• Este contraindicat

– insuficienţa cardiacă netratată

– infarct miocardic acut

• Diltiazemul – are efecte cardiodepresive

– vasodilatatoare apropiate ca intensitate

Nu se asociază cu beta-blocanţi adrenergici !!!!!!!!!!!!!!!!


Antagonişti ai calciului mai puţin selectivi :

1. Prenilamina (Agozol)

• Actiune: – medicament anticalcic– efect de tip chinidinic (inhibă influxul ionilor de sodiu) – acţiune de tip papaverinic pe musculatura netedă – acţiune asemănătoare reserpinei (scăzând conţinutul de noradrenalină în miocard)– acţiune sedativă la nivel central

• Se administrează pentru prevenirea crizelor (în cură) – doză de 30 – 60 mg odată, 120-150 mg pe zi– T1/2 este de 7 ore, astfel se dă în 2 prize pe zi

• Este contraindicată în tulburări de conducere

2. Fendilin (Sensit) – administrează preventiv – oral în doză de 50 mg odată de 3 ori pe zi – este superior prenilaminei


Coronarodilatatoare selective • Actiune:

– dilată coronarele fără vasodilataţie marcată – presiunea de perfuzie rămâne eficientă - măresc fluxul global. – nu ameliorează distribuţia sângelui în favoarea zonelor ischemice.– nu se pot folosi în criză, ci doar ca tratament de fond. – acţiunea coronarodilatatoare se explică prin facilitarea acţiunii adenozinei, care este un compus

fiziologic cu efect vasodilatator

• Dipiridamolul – inhibă recaptarea adenozinei

– creşte fluxul sanguin în coronare

– se foloseşte în cure în tratamentul cardiopatiei ischemice

– pentru prevenirea infarctului miocardic

– are şi acţiune antiagregantă plachetară, fiind eficace în prevenirea trombozei

– se administrează în doză de 25 – 75 mg odată, de 3 ori pe zi.

• Carbocromenul – compus selectiv la nivelul cordului– are acţiune de lungă durată – intensifică eficacitatea substanţelor vasodilatatoare endogene – creşte fluxul global – nu influenţează distribuţia sângelui – oral în doză de 75 – 150 mg odată de 3 ori pe zi

MEDICAŢIA CARDIOPATIEI ISCHEMICE Beta-blocanţii adrenergici

• Reacţiile adverse: – bradicardie excesivă

– bloc atrioventricular

– insuficienţă cardiacă

– agravarea astmului

– a afecţiunilor vasculospastice periferice

• Este periculoasă întreruperea bruscă a tratamentului prelungit, fiind posibilă apariţia unei hipersensibilităţi a miocardului la catecolamine ca urmare a denervării chimice cronice, realizată prin blocarea receptorilor beta adrenergici.

Propranololul - cel mai utilizat betablocant

- oral în doză de 40-60 mg de 2-4 ori pe zi

VASODILATATOARE PERIFERICE (ANTIISCHEMICE)

Indicaţii: - membrele superioare (sindromul Raynaud)

- membrele inferioare (claudicaţia intermitentă)

- la nivel cerebral (care pot fi însoţite de fenomene psihice)

- la nivelul circulaţiei retiniene

- la nivelul urechii interne (manifestate prin vâjâituri, vertij, hipoacuzie, tulburări de echilibru).

Medicamentele din această clasă dilată mai mult arterele sănătoase decât pe

cele cu leziuni organice, astfel că se poate înregistra un “furt de sânge”,care agravează tulburările de circulaţie în zonele ischemice.


a. - mecanism neurotrop

b. - mecanism musculotrop a. Vasodilatatoare neurotrope: 1. Alfa blocante-adrenergice:

- Tolazolina în caz de claudicaţie intermitentă.

- DH-Ergotoxina în tulburări de circulaţie cerebrală

2. Beta-2-stimulatoare adrenergice:

- Bametan şi Izoxsuprin

3. Parasimpatomimetice (ex. Miostin)

4. Anestezicele locale se pot folosi sub formă de perfuzii deoarece împiedică reflexele vasoconstrictoare (blocaj simpatic), combat spasmele arteriale renale şi la nivelul membrelor.


b. Vasodilatatoarele musculotrope (directe): - metilxantinele (teofilina, teobromina şi cafeina)

- acidul nicotinic

- xantinolnicotinatul (Complamin) = acidului nicotinic + metilxantină

- Nicergolin( Sermion) acidul nicotinic + derivat de acid lisergic

(compus din ergot)

- blocanţii canalelor calciului:

- nifedipina

- nimodipina

- nitrendepina

- cinarizina (Stugeron)

- Flunarizina


• Compuşi fiziologici cu efect vasodilatator:

– Kalicreina (Vadicrein )

– Fosfobionul

– Alcaloizii din Vinca minor – vicamina şi vinpocetina (Cavinton) • Papaverina • Alţi compuşi cu efect vasodilatator periferic:

– Benciclanul – Buflomedilul – Cetiedilul – Gingko Biloba (Tanakan) – Epoprostenol– Iloprostul

– Alprostadil (PGE1)

MULŢUMESC!!!

Date post:	19-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	adinapaula
View:	2,682 times
Download:	0 times

Curs 4 Cardiopatia ischemică, Vasodilatatoare periferice

Documents