CAPITOLUL 8

COOPERARE TRANSFRONTALIER

Cooperarea teritorial, transfrontalier sau de alt fel, nu poate fi un scop n sine.

Cooperarea este un mijloc pe care fiina uman, prin excelen social, l folosete pentru a-i

atinge scopuri care in de creterea calitii vieii. Din aceasta perspectiv cooperarea trebuie

analizat prin prisma rezultatelor concrete obinute n urma ei, pentru c n lipsa acestor

rezultate, costurile inerente implicate de orice tip de cooperare vor duce la slabirea acesteia

pana la un nivel minim sau chiar la disparitie.

Posibilitatea de a dezvolta parteneriate transfrontaliere este bineinteles data de pozitia

geografica a judetului Satu Mare, la frontiera romano-maghiara si romano-ucrainiana, dar este

influentata si de alte realitati obiective cum ar fi: lungimea acestor frontiere, existenta

punctelor de trecere a frontierei, existenta minoritatilor etnice, existenta unor preocupari

comune, si nu in ultimul rand noua situaie politic si economic de dupa 1990 care a

schimbat radical modul practic in care cooperarea se dezvolta si a scos la iveal noi valente

ale acesteia. Situarea pe coridoare de transport Est-Vest si Nord-Sud

Atat frontiera romno-ungar cat si cea romano-ucrainieana, pe portiunea

corespunzatoare judetului Satu Mare, a fost trasat la sfritul anului 1918, dup terminarea

Primului Rzboi Mondial, de o comisie internaional prezidat de geograful francez

Emmanuel de Martonne. Pornind de la vestul localitatii Scarisoara noua, ea urmeaz un

traseu sud-vest/nord-est, prin Cmpia Panonic pn la un punct situat pe rul Tur, la 16 km

nord de municipiul Satu Mare, unde se intersecteaz cu frontiera dintre Ucraina i Ungaria,

mai continua pe directia sud-vest/nord-est pana la nordul localitatii Bocicau, dupa care ia o

directie nord-vest/sud-est spre Carpatii Orientali, pana la nordul comunei Huta-Certeze, avnd

o lungime total de 190.066 km.

8.1. Descrierea zonei de frontier Satu Mare - Ucraina

Lungimea frontierei judeului Satu Mare cu Ucraina este de 92,914 km, nvecinndu-

se cu regiunea Zakarpatska.

Punctul de trecere al frontierei comune este Halmeu n judeul Satu Mare, punctul

corespondent din statul vecin, fiind Diakovo. Regimul de transport n acest punct de trecere a

frontierei este cel rutier i feroviar.

Analiznd situaia minoritilor n zon remarcm faptul c la recensmntul din anul

2002, Satu Mare avea o populaie de 367.281 locuitori, iar structura pe naionaliti includea o

minoritate ucrainean de aproximativ de 0,4%, iar n regiunea Zakarpatska, populaia

minoritar romn ajungea la peste 2,5% din populaia total.

Majoritatea populaiei din cele dou zone de grani triesc n mediul rural i se

confrunt cu probleme privind scderea populaiei i migrarea acesteia, situaie agravat de o

situaie periferic a zonei la nivel naional. Totui trebuie menionat importana i

oportunitile oferite de existena unei moteniri culturale comune i a cooperrii panice.

Nivelul de dezvoltare din cele dou zone de grani este unul sczut, cu un PIB/capita

cu mult sub media UE, i chiar mai sczut dect la nivel naional. Dac n judeul Satu Mare

acest indictor depete 30% din media UE, o situaie mai grav se nregistreaz n regiunea

Ucrainean, unde indicatorul nregistreaz valori situate sub 10% din media UE.

http://ro.wikipedia.org/wiki/1918http://ro.wikipedia.org/wiki/Primului_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Emmanuel_de_Martonnehttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Panonic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Turhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Satu_Marehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Frontiera_%C3%AEntre_Ucraina_%C8%99i_Ungaria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_din_2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_din_2002

Avnd n vedere faptul c o pondere important a populaiei triete n mediul rural,

agricultura este un sector care atrage un procent ridicat din fora de munc. n ce privete

contribuia sectoarelor la PIB, se remarc importana sectorului teriar pentru ambele zone de

grani. Ponderea ridicat a agriculturii, nsoit de lipsa inovrii, repreznit importante

blocaje n calea dezvoltrii.

Turismul este o activitate economic de interes att pentru judeul Satu Mare, ct i

pentru regiunea Zakarpatska, bazndu-se pe un ridicat potenial existent. Regiunea de grani

dispune de arii protejate cu valori naturale i culturale unice i de importante resurse de ape

termale i minerale care, prin exploatare adecvat, prin asigurarea satisfacerii ateptrilor

turitilor i atragerea unui mai mare numr de vizitatori, pot contribui la dezvoltarea

economic a zonei, prin crearea de locuri de munc i creterea veniturilor.

Datorit amplasrii geografice a ariei de frontier, accesibilitatea acesteia depinde de

numrul i calitatea drumurilor. Nu sunt construite legturi de transport de nivel calitativ

ridicat (autostrazi sau drumuri expres). n partea ucrainean a frontierei, n particular n ariile

de munte i n sezonul de iarn, condiiile de drum sunt inadecvate. Judeul Satu Mare este

legat de Zakarpatska prin intermediul drumului European E81, existnd i legturi feroviare.

n ambele zone de grani exist cte un aeroport n municipiile reedin: Satu Mare i

Uzhgodor.

Din punct de vedere al riscurilor, ambele zone de grani se confrunt cu inundaii, o

problem mai mare n partea ucrainean i alunecri de teren, n partea romn a graniei.

Ca i problem comun important, din punct de vedere a mediului, a fost identificat

managementul deficitar i inadecvat al apei. Multe din localitile rurale mici sunt lipsite de

canalizare i tratearea apelor uzate. n Zakarpatska poluarea industrial a sczut, ns poluarea

cu ape comunale uzate este semnificativ n orasele principale. Apele freatice sunt puternic

contaminate, fapt care pune n pericol potenialul turistic.

8.2. Descrierea zonei de frontier Satu Mare - Ungaria

Din totalul graniei judeului Satu Mare 97,152 km sunt cu Ungaria, nvecinndu-se cu

judeul Szabolcs-Szatmr-Bereg.

Punctele de trecere a frontierei sunt:

1. Carei, punctul corespondent din statul vecin, Ungaria, este gerdmajor. Regimul de transport in acest punct de trecere a frontierei este cel feroviar.

2. Petea, punctul corespondent din statul vecin, Ungaria, este Csengersima. Regimul de transport n acest punct de trecere a frontierei este cel rutier

3. Urziceni, punctul corespondent din statul vecin, Ungaria, este Vallaj. Regimul de transport n acest punct de trecere a frontierei este cel rutier

Alt element care trebuie analizat pentru a vedea in ce masura influenteaza intensitatea

cooperarii teritoriale este prezenta minoritatilor nationale. La recensmntul din anul 2002,

Satu Mare includea o minoritate maghiar de 35,2%. Aria de frontiera are o populatie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_din_2002

multietnica si, n consecinta, traditii multiculturale bogate. Acest lucru este reflectat prin

interactiuni transfrontaliere regulate ale comunitatilor locale, ce ofera baze solide pentru

ntarirea relatiilor

transfrontaliere si promovarea dezvoltarii integrate a zonei.

Nivelul general de dezvoltare economica al zonei de cooperare este foarte scazut n

comparatie cu media EU. PIB-ul pe cap de locuitor al judeului maghiar fiind puin mai ridicat

dect cel din Satu Mare. Lipsa inovrii, omajul, precum i ponderea ridicat a agriculturii,

reprezint serioase blocaje n calea dezvoltrii, n vreme ce, existena unor orae dezvoltate i

a forei de munc poate constitui baza unei mbuntiri treptate a performanelor economice

generale ale regiunii.

Veniturile din turism sunt reduse in zona, desi rezulta din datele statistice ca Romnia

este o destinatie importanta pentru vizitatorii din Ungaria si vice-versa, mai ales in ce priveste

turismul pentru cumparaturi. Cu toate acestea, data fiind vecinatatea geografica si relativa

complementaritate a atractiilor, exista posibilitati pentru extinderea turismului, aceasta

necesitnd disponibilitatea de informatii si o activitate de promovare mai activa. O alta

oportunitate privind dezvoltarea turismului este promovarea atractiilor din zona ca destinatii

comune, fapt care ar necesita o cooperare si mai activa ntre organizatiile si ntreprinderile de

turism.

Datele statistice si sondajul in randul populatiei indica existenta cererii transfrontaliere

pentru folosirea serviciilor de sanatate din Ungaria. Aceasta oportunitate a fost deja

recunoscuta de catre diferitii furnizori de servicii de sanatate, iar acestia initiaza colaborari,

mai ales pe baza bilaterala, de la institutie la institutie. Apropierea geografic este factorul ce

permite utilizarea integrat a infrastructurii medicale. Diferentele dintre reglementarile

nationale, dintre mecanismele si ratele de finantare mpiedica o cooperare mai activa n

domeniu. Dat fiind potentialul existent, ar fi utila implementarea unor proiecte-pilot la scara

redusa, care ulterior ar putea fi extinse si aplicate pe baze mult mai largi.

Se poate afirma c n vreme ce, marile valori de trafic pe direcia est-vest si nord-sud

pot iniia o anumit dezvoltare economic, cel mai important obstacol n calea unei mai bune

cooperri este suprancrcarea i dezvoltarea deficitar a infrastructurii de transport. In

domeniul infrastructurii rutiere este de remarcat ca accesibilitatea asezarilor rurale mici, n

special n imediata apropiere a frontierelor de stat, este ingreunata de calitatea drumurilor,

limitand dezvoltarea acestora. n acelasi timp, transformarea frontierei de stat cu Ungaria in

granita interna Schengen, ofera un potential pentru restabilirea legaturilor naturale dintre

aceste asezari, fapt care necesita cu siguranta dezvoltarea drumurilor publice mici care

traverseaza frontiera.

In ceea ce priveste protejarea mediului inconjurator se remarca in zona de frontiera

existenta unor parcuri nationale si a unor zone de protectie a naturii. n locul actiunilor locale,

concentrate doar pe una din partile frontierei ar fi nevoie de o abordare integrata care sa

stabilieasca zone comune, sa proiecteze proceduri de management n comun, precum si alte

actiuni n colaborare.

O alta resursa naturala a zonei este apa termala, ce este disponibila n ambele zonede

frontier. Zona transforontaliera Ungaria-Romnia este foarte bogata n ape termale

terapeutice de nalta calitate.

Existenta rurilor care traverseaza frontiera aduce cu sine riscul inundatiilor, iar

poluarea apelor a fost de asemenea o problema. Sunt implementate proiecte majore, mai ales

n domeniul prevenirii inundatiilor, dar este important ca aceste dezvoltari si amenajari

complementare de prevenire a inundatiilor sa fi coordonate si sa aiba sisteme functionale

comune de avertizare. Poluarea apelor, poluarea industriala si tendinta de crestere a volumului

de deseuri menajere n zona de cooperare necesita actiuni comune n domeniul gestionarii

acestor probleme comune.

n regiunea de frontier, cu toate c aproape 80% din populaia urban are acces la

reelele publice de ap potabil i de canalizare, situaia n zonele rurale este de-a dreptul

critic, aceasta nefiind mult mai buna nici in zona de frontiera din Ungaria in domeniul

canalizarii.

Sunt necesare investiii pentru conservarea ecosistemului, de vreme ce, producerea de

deeuri de ctre gospodrii i instituii, activitile de despdurire i poluarea sunt factori care,

nc, deterioreaz mediul. Toate tipurile de infrastructur de mediu sunt rmase n urm,

comparativ cu standardele europene.

8.3. Colaborari internaionale

Judetul Satu Mare are o traditie a colaborarii internationale, care s-a concretizat n

acorduri i participri dup cum urmeaz:

8.3.1. Membru al Euroregiunii Carpatice

Euroregiunea Carpatic cuprinde zonele de frontier a cinci ri: Polonia, Slovacia,

Ungaria, Ucraina si Romnia, avand o populaie de peste 14,7 milioane de locuitori i o

suprafa de 145 000 km2. A fost creat la 14 februarie 1993 dup muli ani de relaii

transfrontaliere, marea majoritate bilaterale. Romnia este reprezentat n Asociaia

Interregional "Euroregiunea Carpatic" de judeele Satu Mare, Bihor, Slaj, Maramure,

Suceava, Botoani ncepnd cu aprilie 1997. Din noiembrie 2000 este acceptat i judeul

Harghita. Judeele romneti au statutul de membru cu drepturi depline alturi de regiunile din

celelalte state.

Scopul Euroregiunii Carpatica este acela de a organiza i coordona activiti, de a

promova cooperarea interregional n aciuni economice, tiinifice, ecologice, culturale,

sportive i educaionale, de a uura contactele cu organismele, organizaiile i instituiile

internaionale. Prin obiectivele sale declarate Euroregiunea Carpatica: ajut la efortul general

de integrare european al Romniei oferind un model de cooperare transfrontalier; servete

intereselor locale ale regiunilor implicate, prin strngerea legturilor economice, culturale,

tiinifice, turistice cu regiunile din statele vecine; ncearc s influeneze reducerea

tensiunilor i construirea relaiilor de bun vecintate; exercit lobby fa de autoritile

http://www.carpathianfoundation.org/cf/web/branch_ro/index.jsp?id=8http://www.cjsm.ro/euroreg.php

naionale pentru fluidizarea traficului transfrontalier prin deschiderea unor noi puncte de

trecere a frontierei.

8.3.2. Acordul bilateral de cooperare cu judeul Szabolcs-Szatmar-Bereg (Ungaria) - a fost ncheiat n 2000 i are ca scop sprijinirea pe scar larg a cooperarii dintre cele dou

judee, n domenii variate cum ar fi: cooperarea n activiti economice, cooperarea n

planificarea dezvoltrii i realizrii de infrastructur, cooperarea n activitatea organizaiilor

neguvernamentale, cooperarea n protecia mediului i prevenirea catastrofelor, cooperarea n

domeniul sntii i proteciei sociale, cooperarea n activiti culturale, sportive, tiinifice i

de nvmnt, cooperarea n pstrarea tradiiilor i culturii naionale, cooperarea ntre

autoritile locale. ndeplinirea acestor obiective se analizeaz anual i tot atunci se fac

propuneri pentru mbuntirea cooperrii.

Experiena ctigat n urma proiectelor dezvoltate dovedete c aceata este o form

de cooperare real i o surs de rezultate concrete cu impact semnificativ.

8.3.3. Acordul de colaborare economic, comercial, tehnico-tiinific i cultural ntre

judeul Satu Mare i regiunea Transcarpatia (Ucraina) - a fost semnat n 2008, avnd ca domenii de colaborare: industrie, agricultur, transport i

comert; tiin, tehnic, nvmnt i ocrotirea sntii; cultur i art; dezvoltarea

colaborrii transfrontaliere a turismului, agroturismului i sportului; administraia public

local; ecologie i exploatarea raional a resurselor naturale.

i acest acord are ca urmare o bogat experien ctigat n urma proiectelor comune

implementate, proiecte cu rezultate importante.

8.3.4. Acordul trilateral de cooperare "INTERREGIO" ntre judeul Satu Mare din

Romnia regiunea Transcarpatia din Ucraina i judetul Szabolcs-Szatmar-Bereg din

Ungaria, - n vederea stabilirii i dezvoltrii cooperrii transfrontaliere la nivelul administraiilor locale,

avnd ca obiectiv concret elaborarea i implementarea proiectelor de cooperare

transfrontalier.

Pe lng scop i obiective, acordul conine i o list cu domeniile prioritare i

principalele proiecte avute n vedere.

8.3.5. Membru al Adunrii Regiunilor Europene - AER (Assembly of European regions)

Adunarea Regiunilor Europene este un organism internaional fondat n 1985 i cea

mai mare reea de cooperare din interregional din Europa, reprezentnd 16 organizaii

interregionale i 270 de regiuni din 34 de ri. Obiectivele strategice ale adunrii sunt:

ncurajarea dialogului politic i schimbului de experien ntre regiunile Europei; conlucrarea

pentru a putea influena politicile naionale, europene i internaionale; sprijinirea proiectelor

http://www.a-e-r.org/

de cooperare interregionale i transfrontaliere; dezvoltarea excelenei n guvernrile regionale

prin transfer de know-how i bun practic; s promoveze democraia regional i

subsidiaritatea n Europa; s protejeze i s promoveze diversitatea regional n toate

expresiile ei; s dezvolte abilitatea regiunilor de a face Europa relevant pentru cetenii ei.

8.3.6. Membru al Asociaiei Regiunilor Europene de Grani AEBR (Association of European Border Regions)

Asociaia a luat fiin n 1971 i lucreaz n numele regiunilor europene de grani sau

transfrontaliere cu scopul de a: evidenia problemele specifice, opotunitile, responsabilitile

i activitile acestora; reprezenta interesele comune ale acestora n raport cu parlamentele,

organismele, autoritile i instituiile naionale i internaionale; iniia, sprijini i coordona

cooperarea ntre regiuni n ntreaga Europa; promova schimburile de experien i informaii

pentru a identifica i coordona interese comune n cadrul varietii de probleme i oportuniti

transfrontaliere i de a propune soluii posibile.

8.4. Programele de cooperare europene

Uniunea European sprijin cooperarea ntre Statele Membre i ntre acestea i rile

vecine, precum i ntrirea relaiilor politice, economice i sociale, pe baza unui set comun de

valori.

Politica de Coeziune urmrete s consolideze coeziunea economic i social a

Uniunii Europene extinse pentru promovarea dezvoltrii durabile, armonioase i echilibrate a

Comunitii. Scopul Politicii de Coeziune este acela de a reduce disparitile economice,

sociale i teritoriale care au aprut, dup valurile de extindere, n anumite regiuni i ri mai

puin dezvoltate. Implementarea Politicii de Coeziune este realizata prin intermediul a trei

obiective: Convergen, Competitivitate regional i ocuparea forei de munc i Cooperarea

Teritorial European. Aceasta din urm vizeaz consolidarea cooperrii transfrontaliere prin

iniiative comune locale i regionale, consolidarea cooperrii transnaionale prin aciuni care

faciliteaz dezvoltarea teritorial integrat conform prioritilor Comunitii Europene,

precum i consolidarea cooperrii interregionale i a schimbului de experien.

n calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, Romnia are acces la Instrumentele

Structurale alocate Obiectivului Cooperare Teritorial European prin intermediul

programelor de cooperare teritorial ale Uniunii Europene, finanate prin Fondul European de

Dezvoltare Regional, Instrumentul de Asisten pentru Preaderare i Instrumentul European

de Vecintate i Parteneriat.

Judetul Satu Mare a beneficiat si beneficiaza in continuare de urmatoarele programe

de cooperare:

8.4.1 Cooperarea cu Ungaria

8.4.1.1 Programul PHARE CBC/INTERREG III A RomniaUngaria 2004 2006

Obiectivul general al acestui program a fost de a strnge contactele dintre populaia,

comunitile i actorii economici din zona de grani, n vederea crerii unei baze solide

pentru dezvoltarea economic i social echilibrat a ntregii zone, cu beneficii pentru att

Romnia, ct i pentru Ungaria.

8.4.1.2 Programul de cooperare transfrontalier Ungaria-Romnia 2007-2013

Obiectivul general al acestui program este apropierea persoanelor, comunitatilor si

agentilor economici din zona de frontiera pentru a facilita dezvoltarea comuna a zonei de

cooperare, bazndu-se pe avantajele cheie specifice regiunii de granita.

Buget total: 275 179 861 EUR. Proiectele finantate prin acest program sunt prezentate

in ANEXA 8.

8.4.2 Cooperarea cu Ucraina

8.4.2.1 Programul de vecinatate Romania-Ucraina 2004-2006

Obiectivul general al acestui program a constat in mbuntirea integrrii

transfrontaliere ntre regiunile de grani prin punerea bazelor pentru dezvoltare durabil.

Buget total: 28.984 mil EUR. Proiectele finantate prin acest program sunt prezentate

in ANEXA 8.

8.4.2.2 Programul operaional comun ENPI CBC Ungaria-Slovacia-Romnia-Ucraina 2007-2013

Obiectivul global al programului este de a intensifica i a adnci cooperea de o

manier durabil din punct de vedere social, economic i al mediului, dintre regiunile si ariile

eligibile i adiacente din Romnia, Ungaria, Ucraina i Slovacia.

Buget total: 74 815 728 EUR.

8.4.3 Alte programe de cooperare teritoriala

8.4.3.1 Programul de cooperare interregional INTERREG IV C

Obiectivul general al acestui program este sa imbunatateasca eficacitatea politicilor de

dezvoltare regionala in domeniile inovarii, economiei cunoasterii, mediului si prevenirii

riscurilor si sa contribuie la modernizarea economiei si cresterea competitivitatii Europei.

Buget total: 405 094 936 EUR

8.4.3.2. Programul de cooperare transnaional Sud Estul Europei

Obiectivul general al acestui program este sa imbunatateasca procesul integrarii

teritoriale, economice si sociale si sa contribuie la coeziune, stabilitate si competitivitatea prin

dezvoltarea de parteneriate transnationale si actiuni comune in domenii de importanta

strategica.

Buget total: 245 111 970 EUR.

8.4.3.3 Programul pentru reeaua de dezvoltare urban URBACT II

Obiectivul general al acestui program este sa imbunatateasca eficacitatea politicilor de

dezvoltare urbana integrata si durabila in Europa in vederea implementarii Strategiei

Lisabona-Gothenborg.

Buget total: 67,82 milioane euro. Proiectul finantat prin acest program este prezentat

in ANEXA 8.

8.4.3.4 ESPON 2013 este un program operational n cadrul obiectivului cooperare

teritoriala europeana, prin care este finantata cercetarea teritoriului european.

8.4.3.5 INTERACT 2007-2013 este un program operational care vizeaza creterea eficienei

i eficacitii programelor i proiectelor de cooperare teritorial n perioada 2007- 2013.

8.5. Gruparile Europeane de Cooperare Teritorial GECT

GECT este o structur nou, reglementat de regulamentul nr. 1082 al parlamentului

european si al consiliului din 5 iulie 2006 privind instituirea gruprii europene de cooperare

teritorial (GECT), publicat n jurnalul oficial al comunittilor europene nr. L 210 din 31 iulie

2006. A fost creat din necesitatea de a promova cooperarea transfrontalier, transnational si

interregional ntre membrii uniunii europene, cu scopul de a consolida coeziunea economic

si social.

Printre obiectivele GECT se numr simplificarea procesului de cooperare teritorial

la granitele statelor membre, prin oferirea un cadru clar si coerent pentru interventiile la nivel

local, regional si national si prentmpinarea barierelor de ordin constitutional, legal si

financiar.

GECT este o structur cu personalitate juridic care poate actiona n numele

membrilor si. Din GECT pot face parte statele membre, colectivittile regionale,

colectivittile locale, organismele de drept public, n sensul art. 1(9) subpara. 2 din directiva

2004/18/ec, precum si asociatiile celor de mai sus. Entitti din state terte pot face parte dintr-o

GECT, dac dreptul intern al statului respectiv sau un acord ncheiat ntre statul membru si

statul tert permit aceast asociere. Membrii GECT trebuie ns s fie situati pe teritoriul a

minimum dou state membre.

n conformitate cu prevederile art.3 alin.1 din OUG 127/2007, Ministerul Dezvoltrii

Regionale si Turismului a fost desemnat autoritate de notificare, avnd atributii legate de

gestionarea dosarelor GECT.

Satu Mare face parte din Gruparea Eurpean de Cooperare Teritorial: Ung- Tisa-

Tur-Sajo. n acest GECT sunt 216 parteneri din patru ri, i anume: Slovacia, Ungaria,

Ucraina i Romnia.

Obiectivele GECT UTTS sunt: s stimuleze cooperarea n domeniul economic, social

si al coeziunii teritoriale dintre unitatile teritoriale si organismele care si desfasoara

activitatea n regiunea din zona de frontiera slovaco-maghiaro-ucrano-romna; sa elaboreze si

sa implementeze proiecte pilot n vederea mbunatatirii calitatii vietii locuitorilor din regiunile

care o compun, si a reducerii disparitatilor de dezvoltare dintre acestea; crearea de noi locuri

de munca stabile, prin utilizarea fondurilor comunitare disponibile prin intermediul unor

proiecte care sa adreseze problemele migratiei ilegale si cele legate de diminuarea cauzelor

care genereaza emigrarea fortei de munca necalificate; reabilitarea ecologica, mpaduriri

respectiv contributia la pastrarea mostenirii naturale a regiunilor de frontiera, care direct sau

indirect si exercita influenta asupra mbunatatirii gradului de ocupare a fortei de munca,

respectiv a mbunatatirii conditiilor de mediu; implementarea unor proiecte care sa stimuleze

utilizarea surselor de energie regenerabile, si reducerea dependentei fata de sursele de energie

traditionale n regiunile component; implementarea de proiecte comunitare care sa se

conformeze specificului fortei de munca disponibile n prezent n regiune, si care sa se axeze

pe crearea de produse competitive si care necesita forta de munca manuala, cum ar fi

productia vegetala sau cresterea animalelor, cu respectarea principiilor nediscriminarii si a

egalitatii de sanse; sprijinirea nfiintarii de societati comerciale (incubare).

8.6. Strategia Dunarii

Romania este, alaturi de Austria, initiator a Strategiei UE a Dunarii, iar ea reuneste

14 state riverane si din bazinul fluviului. Aceasta strategie se inscrie in cadrul gandirii

europene asupra macroregiunilor, referitoare la o cooperare mai buna intre tarile vizate si

realizarea de proiecte comune. Strategia Dunarii completeaza un set de instrumente de politici

regionale, care sporesc profiul geopolitic al regiunii. Vor exista patru piloni ai Strategiei, care

acopera toate domeniile de activitate, conectivitatea (transport durabil i reele de energie),

protecia mediului a resurselor de ap i managementul riscurilor, dezvoltarea socio-

economic (cultur, educaie, cercetare, turism, dezvoltare rural, piaa intern) i

mbuntirea sistemului de guvernare (capacitate instituional i securitate intern)

8.7. Cooperarea intraregional

Judetul Satu Mare face parte din Regiunea de Dezvoltare de Nord-Vest Transilvania

de Nord, care este una din cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania si mai include alte cinci

judete: Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Salaj. Suprafata regiunii este de 34.159 kmp,

reprezentand 14,32 % din suprafata tarii, cu o populatie totala de 2.744.914 locuitori.

Reprezentantii judetului Satu Mare au fost activ implicati in stabilirea viziunii comune

a regiunii: "Comunitatile din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) inteleg sa valorifice

impreuna, respectand principiile dezvoltarii durabile, resursele naturale, materiale, umane,

traditiile istorice si interculturale in scopul unei dezvoltari sustinute, constante care fac din

Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene..." si in eforturile ce au

urmat pentru a planifica si implementa masurile necesare atingerii telului comun.

Consiliul pentru Dezvoltare Regionala este organismul deliberativ care coordoneaza

ntregul proces de dezvoltare regionala n cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. Judetul

Satu Mare este reprezentat in acest consiliu de: Csehi Arpad Szabolcs, Presedintele

Consiliului Judetean Satu Mare, Eugen Kovacs, Primarul din Carei, Andrei Veron, Primarul

din Tasnad, Ioan Grigoras, Primarul din Batarci.

Tot ca initiative de cooperare intraregionala trebuie amintite: Acordul de cooperare

incheiat cu judetul Bihor pentru sprijinirea initiativelor de dezvoltare comune si Declaratia de

parteneriat cu judetele Maramures, Suceava, Iasi si cu judetul maghiar Szabolcs-Szatmar-

Bereg in vederea construirii coridorului de transport Vest-Est.

8.8. Planificarea strategica in parteneriat

In cadrul Consiliului Judetean Satu Mare exista experienta si foarte buni specialisti

care au participat activ la procesele de programare si planificare strategica legate de diferite

programe europene cum ar fi: POR si programele de cooperare transfrontaliera cu Ungaria si

cu Ucraina. Complexitatea procesului este data de faptul ca planificarea in parteneriat s-a

desfasurat pe mai multe planuri: regional, national si international. A constat in colaborare

atat cu reprezentanti din Ungaria si Ucraina, dar si cu partenerii din Bihor, Arad si Timis,

respectiv Maramures si Suceava. La acestia se adauga specialistii care activeaza in acest

domeniu la nivel regional si national.

Un alt exemplu concret de parteneriat este schimbul de experienta prilejuit de

proiectul Parteneriat 2007-2013, finantat de Uniunea Europeana in cadrul programului

Interreg IIIA, implementat in perioada februarie 2006 septembrie 2007 de catre

coordonatorul de proiect Agentia de Dezvoltare Regionala Campia Nordica din Debrecen,

Ungaria, avandu-i ca partneri pe Consiliul Judetean Satu Mare si ADR Nord-Vest. Proiectul

viza dezvoltarea integrata si coordonata a regiunii nord-vestica din Romnia si cea din

Campia Nordica din Ungaria, prin pregatirea pentru accesarea Fondurilor Structurale.

Obiectivul general al proiectului a constat in intensificarea cooperarii intre actorii relevanti

din regiunea transfrontaliera mentionata, prin crearea si punerea in practica a politicii de

cooperare transfrontaliera.

Fenomenul planificarii in parteneriat nu este izolat, ci se regaseste in modul de lucru si

al altor institutii si organizatii.

8.9. SWOT Cooperare teritorial

Puncte tari Justificare

Situarea judeului la extremitatea nord-

vestic a Romniei

Frontiere att cu Ungaria ct i cu Ucraina.

Lungimea frontierei este de 190 kilometri

Multiculturalitatea judeului: etnic,

religioas

Minoriti: maghiar de 35,2% i ucrainean de

mai puin de 0,4%

Experiena dobndit n urma diversitii

mari de proiecte comune cu Szabolcs-

Szatmar-Bereg i regiunea Transcarpatia

Existena acordurilor de colaborare cu judeul

Szabolcs-Szatmar-Bereg i Regiunea Transcarpatia

62 proiecte n cadrul programelor PHARE CBC cu

Ungaria i Ucraina

Experiena dobndit prin implicarea activ

a reprezentanilor judeului Satu Mare n

stabilirea viziunii comune a regiunii Nord-

Vest Transilvania de Nord i n planificarea

dezvoltrii regionale

Judeul Satu Mare este reprezentat n acest

Consiliul pentru Dezvoltare Regional

la nivel

judeean i local

Existena n instituii i organizaii din Satu

Mare a unor persoane cu experien n

programare i planificare strategic legate

de diferite programe europene

Reprezentanii judeului SM au fost membri n

comitetele de programare i planificare strategic

legate de diferite programe europene: POR, HuRo

2007-1013, HuSkRoUk ENPI

Puncte slabe Justificare

Lipsa competenelor de gestionare a

resurselor financiare, etc.

Legislaia nu acord suficiente competene de

gestionare a resurselor financiare

Nivel redus de dezvoltare de parteneriate n

mediul privat

Cadrul legal i regulamentar diferit i fuxuri

limitate de informaii

Oportuniti

Existenta programelor de cooperare teritorial ale Uniunii Europene, finanate prin Fondul

European de Dezvoltare Regional i Instrumentul European de Vecintate i Parteneriat

Existenta unui mecanism instutionalizat de cooperare intraregional prin ADR Nord-Vest

Sumele mult mai mari alocate prin programele de cooperare teritorial ale Uniunii Europene,

oportunitate pentru cooperarea cu Ungaria

Apropierea de pieele din Rusia prin Ucraina

Existena altor forme de cooperare internaional: Euroregiunea Carpatica, AER, AEBR, EGTC

Ameninri

Sumele mult mai mici i mai disipate alocate prin Programul operaional comun ENPI CBC

Ungaria-Slovacia-Romnia-Ucraina 2007-2013, comparativ cu programele de cooperare teritorial

ale Uniunii Europene, amenintare pentru cooperarea cu Ucraina

Nearmonizarea legislatiei sectoriale

Planificarea dezvoltarii stategice n mod necorelat i neccordonat n unele domenii