Cap. IDIABETUL ZAHARATNOTIUNI GENERALE

Ltcrarea de fa!6 iqi propune sE vind in sprijinul bolnavilor de diabetatdt din punct de vedere nutritiv, c6t qi gastronomic.

La ora actual[ existd o varietate impresionantd de lucrdri de specia-litate, care prezint[ aspectele medicale ce derivd din boala de diabet de lamodul cel mai simplu pdnd la rigoarea academicd. Cu toate acestea, seimpune totugi o punere intemd succintd.

Diabetul face parte din categoria bolilor clasificate drept ,,obiqnuite".in prezent, mai mult de 100 de milioane de oameni sufer[ din pricina acesteimaladii, iar rata de cregtere este ?ngrijordtoare. Dacd bolile cardiovasculareqi cancerul sunt principalele cauze ale mortalitilii umane, diabetul este ceamai rdspAndit[boa15 a secolului XX.

Diabetul zaharut este o boal6 metabolicd caracterrzatd prin creqtereaconcentraliei circulante de glucozal2ne mg/dl), asociatd cu tulburdri alemetabolismelor lipidic qi proteic.

insd glucoza reprezintd un ,produsoo de care viafa noastrd, practic,depinde

- creierul, muqchii, inima gi intregul organism nu pot funcfionafrrd"

glucozd, tot astfel cum nu putem trdi frrd aer. Glucoza este transportatd incorpul uman de cdtre s0nge, insd esenfial este c[ existd anumite limite aleconcentraliei de zahdr in s6nge. Scdderea nivelului optim este dezastruoasd,iar cregterea acesfuia prczintdpeicole majore pentru organism.

in principiu, ceea ce ficatul oferd drept sursS de energie trebuieconsumat in aceeagi m6surd. in mod natural, nivelul corect al glucozei estemen{inut de cdtre un hormon numit insulinS, hormon sintetizat de cdtrep ancreas. Insulina face po sibilE ut llizar ea glucozei de c itre organism.

Diabetul apare in situafiile in care existd o caren!6 major[ de insulinaprodusd de pancreas sau atunci cind apare o disfunclionalitate in ceea ceprivegte utllizarea corecti a acesteia. DacS bolnavul nu este tratat

9

corespunzdtor, pot apdreaprobleme gfave (glicozurie, cetoacidozd etc.), qichiar comS diabeticd. Cele mai intdlnite disfuncfionalitlt[i sunt diabetul detip I (insulino-dependent) qi diabetul de tip II (non-insulino-dependent).

Diabetul de trp I, cunoscut qi sub denumirea de diabet juvenil,presupune un tratament care include injectarea de insulind.

in cazul diabetului de tip tr, cunoscut gi ca diabetul de tip adult (matur),insulina injectabili este folositi numai uneori.

Cei mai numerogi bolnavi aparlin categoriei de diabet de tip ll(90-95%).Pe ldngd acestea, mai existd qi alte forme de diabet: toleranfa altetatd

la glucoz[, riscul crescut pentru diabet, diabetul secundar 9i diabetul ges-tafional.

Progresele actuale tn domeniu permit, in mod normal, ca nivelulzah5rului in s6nge sI poati fi menfinut intre limite acceptabile. Pentruaceasta insd, exist[ un complex de mdsuri care au in vedere nu numaikatamentul corespunzltor acestei boli, ci qi alimentalia, modul de via![,

Complicaliile pe termen scurt pot apflrea oric0nd gi prezintd un risc cugrad mare de periculozitate, uneori fiind chiar letale (hipoglicemie,cetoacidozi, coml noncetoacidozic6), dar in general pot fi prevenite sauinldturate de cdtre medicul curant.

Neglijarea diabetului poate fi, totuqi, fatald. Pe termen lung, diabetulreprezintd a treia cauzd majord de deces. Pe de altd parte, existi multe,,efecte secundare" ale diabetului, la care bolnavul este expus dacd nu setrateazd,multe funcliivitale ale organismuluiputAnd fi influenfate 9i atacatede citre aceast[boal6.

Sistemul circulator poate fi puternic afectat, existdnd astfel risculapariliei unor accidente cerebrale sau a unor tulburdri circulatorii la nivelulmembrelor superioare qi inferioare, precum gi a bolii cardiace coronariene.Diabetul atacd totodatl vasele de singe, distrugAnd buna funcfionare aacestora, gi ca urmare pot apdrea infarcturi, boli circulatorii grave alemembrelor inferioare, congestii cerebrale etc.

Sistemul nervos poate fi la fel de puternic atacat de aceast[ boa16,put0ndprovoca dureri acute, pierderi sau alterlri ale simfurilor.

in ceea ce priveqte rinichii" principala cartzd a insuficienfei renale oreprezintd"diabetul.

Ochii: boala diabeticd oculard (retinopatia diabeticd) este principalaresponsabild pentru pierderea vederii.

Este limpede ci diabetul distruge in timp vasele sanguine, precum qisistemul nervos, aga inc6t impotriva acestor pericole trebuie sI se lupte cutoatemijloacele.

De ce maladiile cardiovasculare, cancerul Si diabetul sunt definite ca

,,boli ale secolului XX" ?Degi sunt cunoscute de mii de ani, aceste boli au consecinle din ce in

ce mai gmve pe m5sur[ ce progresele omenirii devin tot mai semnificative.Industrializarea, in special, prezintd gi o parte negativd, in pofidaavantajelor de necontestat. Pe de altl parte, poluarea qi sedentarismulreprezintl cauze majore ale imbolndvirilor.

Teoretic, toati lumea gtie cd imbunatdlirea condiliilor de viala qialimentalia adecvati sunt factori deosebit de importanli in prevenirea,stoparea sau chiar vindecarea diabetului. Din datele Otganiza[iei Mondialea Sdndt6lii ren;Jtd, cd aproape 90% dintre cauzele acestei maladii au olegdturi directd cu factorii mediului inconjuritoq printre care se numlrdmodul de via![ qi alimentafia. De asemenea, specialigtii americaniestimeaz[ cI aproximativ 30-35Yo dintre bolile de diabet sunt legate dediet6, un factor deosebit de agravant fiind greqelile de alimentalie. Cu altecuvinte, hrana este un factor frrd egal, ce poate sus(ine cu un succes majorterapia cea mai eficientd impotriva acestei boli. Altfel spus, unele alimentegi obiceiuri alimentare cresc riscul apari{iei diabetului, in vreme ce altele ilreduc. Din pdcate, nu toli botnavii congtientiz eazd cladevdrat, ba unii chiarignord, principiile unei alimentafii adecvate.

It

r

t

De-a lungul timpului, in cazul tuturor maladiilor, primele terapiiinstituite au fost cele care au avut in vedere domeniul alimentar, dietele 9iregimurile fiind recomandate in special pentru detoxifierea organismului caprrmdfazda refacerii biologice. Cu toate cd suferinzii cautl gi chiar incearcdin permanenldtratanente ,,miraculoase" care s6-i vindece de aceasti boald,nutrilia adecvatd este adesea aceea care reu$eqte ameliorarea 9i chiarstoparea diabetului, in corelatie cu o terapie medicamentoasd despecialitate.

Dincauzamodului de vial6 contemporan, a ignoraniei gi indiferenfei,imunitatea organismului scade, ducind la obezitate 9i la imbdtr0nireaprematurd a celulelor. Unui organism slibit ii este mult mai greu s6lupteimpotrivabolii.

in corpul uman existd gi celule atipice, care se inmullesc rapid dincatzaabsenlei cruditdfilor, deci a enzimelor. Pentru vindecare, organismulare nevoie de un aport energetic suplimentar, ce poate fi sprijinit princonsumul de alimente crude, neprelucrate termic sau chimic. Apariliadiabetului este favorizatl gi de acfiunea unor chimicale, in special aditivialimentari, dar gi ingrSgiminte, insecticide, pesticide, clorul qi fluorul dinapd, nicotina, sarea find, extrafin6 gi altele. Chiar dacd unele dintre acesteadistrug o serie de microbi, anihileazd in acelaqi timp enzimele din organism.Aqadar, cu cat alimentafia este mai sofisticati qi mai indelung prelucratdtermic, cu atit este mai pufin favorabild organismului uman.

Pentru bolnavul de diabet, medicii gi nutrifioniqtii au prezentat in timpdiferite variante privind dieta. Lucrarea de fa[d, are in vedere cele mai noiprincipii enunfate de c[tre aceqtia cu privire la alimentafia bolnavului dediabet.

i\

12