C. Radulescu - Motru - Adevăr şi minciună

BIBLIOTECA PENTRU TOIL

ADEVAR $1 MINCIUNA

PSIHOLOGIA MARTORULUI

DE

C. RADULESCU-MOTRUPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

BUCURE$T1EDITURA LIBRARIEI LEON ALCALAY

Calea Victoriei No. 37

71

www.dacoromanica.ro

La iibraria Leon Alcalay, se gAsesc devanzare din colectiunea :

STUDII FILOZOFICEVOLUMUL I, scris in intregime de d. C. RAdulescu-

Motru, cuprinde: Valoarea silogismului. ProblemelePsihologiei. Ccstiunt de- estetica. Valoarea tiintei.Organizarea rationald a Universitdfilor. PsihologiaMartorului.. Psihologia industriaplui. tiinfei §iexergie.

VOLUMUL II, cu colaboraiiunea d-lor C. Wadulescu-Motru, D. DrAghiceseu, 'C. Antoniade, G. G. Auto-neseu, I. Petrovici, Eugen Porn. I. F. Buricescu, I.GbibAnescu, etc., cuprinde: Psihologia revolutiona-rului. Determinismul social. Filosofia lui H. Berg-son Critica estetica. Atomismul filosofic, Impor-tanta pedagogicd a individualitdtii, etc. Comuni-call. 8ibliografie.

VOLUMUL III, scris in intregime de d. C. Wadulescu-Motru, cuprinde: Afirmarea personalitatii in prin-cipalele momente ale culturii. Legea conversatiuneiunitatii sufletefti. Persoand # mediu. (Puterea Su-fleteasci, Partea IIII).

VOLUMUL IV, scris in intregime de d. C. RIdalescu-Motru, cuprinde: Mecanismul actului voluntar. Ca.ractei uL Puterile sociale. Cultura. (Puterea sufle-teaser+, Partea IVV).

VOLUMUL V, cu colaboratiunea d-lor: L Petrovicj,Marin N. Stefa'nescu, St. Antim, Marcel T. Djuvara,G. Antonescu, I. Bucovineanu, cuprinde: 0 nom)*metodd inductivd. Logica i problemele metafizice.Substratul economic al familiet. Teoria notiunilor etc.

VOLUMUL VI, cu eolaboratiunea D-lor: Vladimir Ghi-dionescu, Marin N. Stef5nescu, G. G. Antoneseu, Ni-sipeanu, cuprinde: Pedagogia $tiintificd i noilereforme $colare. Criza Logicei, Rev ista Revistelor etc.

Pretul fiecarul volum e de 6 lel.VOLUMUL VII din Studii filosbfice cuprinde:Elemente de METAFIZICA, principalele

probleme ale Filosofiei Contimporane,pe intelesul tuturor, de C. RAdulescu-Mo-tru.

Editia populard 4 lei.www.dacoromanica.ro

FIDEVAR .1 PIINCILJNA

Oamenii pe cari nu-i intelegem,fiinda ne sunt superiori

Sunt oameni pe cari nu-i intelegem. Suntoameni pe cari nu-i putem aduce sä ne tile-leaga.

Oamenii, pe cari nu-i intelegem, ne pot fi, camentalitate, prea superiori, sau prea inferiori.Oamenii pe cari nu-i putem aduce O. ne inte-leaga, ne sunt totdeauna inferiori.

Bine Tnteles, calificativul de superior i in-ferior 11 lam inteun Inteles relativ. Este vorbade acei ce intrec, sau nu se ridica /bd. pangla mentalitatea ceruta de tiinta obipuitA. Dinalte puncte de vedere, deck acela al tiintei,calificativul nici ca are vr'un rost.

Si de ce nu ne Intelegem unii pe altii ?tiindcg abstractiunile, pe cari ni le comuni-

www.dacoromanica.ro

4 C. RAdulescu-Motru

cam prin cuvinte unii altora, nu sunt prin eleIn0le adevArul, ci ele sunt instrumentele princare se exprima adevArul. Adevarul sta in a-ancul sufletului, iar abstracfiunile nu fac de-ck sa-1 reprezinte, adica sa -1 simbolizeze.

Un suflet d'abia ie0t din sanul naturei, ne-cioplit neplamAdit de cultura, iii exprimastarile sale suflete0i prin cuvinte, ca u omulcult; omul incult intelege Znsa prin cuvintele salealtceva deck omul cult. Cuvintele trebuiesc In-telese dupa om. Trebuiesc complectate cu a-ceea ce se petrece In sufletul celui ce vorbq-te ; cum aceea ce se petrece in suflet nuse vede, intelesul pe care it dam noi cuvinte-lor, poate fi gfe0t. Uneori chiar cu totul gre-0t. AsemanArile de sunete nu sunt de ajunspentru ca sA zicem ca vorbim intre noi, aceeqlimbs; la asemanarile de sunet trebuesc sA semai adaoge asemanarile de suflet.

SA vedem pe oamenii pe can noi nu-i putern intelege.

Mai Intai pe cei superiori.Intre ace0ia yin de drept, in prima linie,

aceia cat' au intuitiunea simturilor mai bogatadeck intuitiunea obiruita a fiecArui dintre noi.Exemplarele acestor oameni inss sunt greu säfie stabilite, fiindca deosebirea /litre ei qi noieste prea radicals. Asemenea oameni sunt fetade noi aceia ce suntem noi feta de orbisurzi. Ofi ce descriere ne-ar face ei despre

pi

si

pi

sisi

www.dacoromanica.ro

Adevar ci MinciunA 5

intuitiunile lor, noi nu be putem avea, cum niciorbul nu poatc sA alba cea mai elementary cu-loare, sau surdul cel mai elementar ton, dindescrierile pe cari le-am face noi. Intre ei i

noi este o prapastie. Ace Oi oameni pot sl nedescrie cat de mult aceea ce ei simt, noi totnu-i vom putea Intel*, sau ii vom intelegegre§it. BunioarA dna cineva ar pretinde caaude miFarea stelelor dupa cer ca o muzicasublima, neasemAnata muzicei cunoscute nounsau a vede la distanta, prin ziduri i prinmunti, lucruri 4ezate inteun spatiu cu alte di-mensiuni, decat cele cunoscute noua, noi, once sfortare vom face ca sa-1 Intelegem, totu0nu vom isbuti. De aceea, pe asemenea oameni iiconsideram mai bine ca nu exists ; sau, fiindcane este mai comod, ca sunt nebuni.

Intuitiunea simturilor o presupunem la totioamenii ca fiind egala, adica de aceeq na-tura. Negre0t, admitem variatiuni dela individla individ, dar aceste variatiuni be presupunemca ar fi numai de grad, nu i de natura. Unulvede mai departe, altul mai aproape ; unul dis-tinge sunete mai bine decat un altul ; unul aregustul i mirosul mai fin decat un altul ; unulapreciazA greutatea mai exact decat un altul,etc. Toate aceste diferente exists, dar ele nupun intre oameni bariere de netrecut, din punc-tul de vedere al intelegerei adevarului. Cei cusimturi mai grosolane ajung prin sfortari V

www.dacoromanica.ro

6 C. Radulescu-Motru

mai ales prin ajutorul educatiunei pe care opune civilizatia la dispozitia lor, sä inteleagape acei cu simturi mai delicate. Intuiliunea,fiindca nu putem altfel, o presupunem ca esteaceeq.

Distanta dintre sufletele oamenilor incepe säo produce reflectarea efectele ei : abstracti-unile.

Deasupra lumei simturilor, conpiinta ome-neasca, prin reflectare, ridica o a doua lume,lumea abstractiunilor. In acesta de a doua lumeimaginile intuitive individuate ale lucrurilorsunt Oerse inlocuite cu aceea ce atentiuneagasqte in ele ca elemente mai caracteristice.Din aceste elemente mai caracteristice seformeaza intelesul abstractiunilor, cari se ex-prima se comunica dela om la om multu-mita cuvintelor.

Elementele caracteristice nu sunt gasite detoti oamenii in acelq chip, mai ales nti suntorganizate inlauntrul abstractiunii in acelq chip;

cad aceste elemente caracteristice se orga-nizeaza. ysi ele in abstractiune, intocmai dupacum InsuOrile simturilor se organizeaza in imagi-nea intuitive a lucrului. Si aci sta inceputul dife-rentierii dintre oameni. Unul ga§qte ca elementcaracteristic o anumita InsuOre sau raport, altulgasqte alts InsuOre alt raport ; apoi unul or-ganizeaza elementele gasite dupa 0 regula

§i

si

psi

si

si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

Adevgr §1 Minciung

altul dupe alta. In cunoa0erea prin simturi alucrurilor top oamenii se gasesc in acelq plan,au aceea0 perspectiva ; pe cand in cunoa0e-rea prin abstractiune a lucrurilor, oamenii segasesc in planuri deosebite ; unghiurile for deperspectiva pot fi cu totul deosebite,

Mintea exceptionala a unuia se ridica pesteperspectiva obipuita a tiintei dintr'o epoca ;ea alege ca elemente caracteristice ale lucru-rilor intuitive altele decat pe acele pe cari lealege tiinta de obiceiu ; ysi dace presupunemmai ales, a planul de organizare al acestor ele-mente in mintea omului nostru este un plan cutotul altul decat planul intrebutntat tiinta obi§-nuita, atunci se ridica intre mintea acestui om §imintea obipuita a epocei o bariera care opre0eintelegerea. Si cel dintai care simte aceasta ba-riera este tocmai omul care are mintea excep-tionala. El cauta mijloc de a se face iutelesnu gasqte ; recurge la abstractiunile obipuiteale tiintei, ysi constata ca aceste abstractiuninu-i redau exact gandul I Cel care sufera esteomul exceptional. Omul obi9nuit, increzut in va-loarea abstractiunilor sale, adica in sacurenta, nici nu observe inalta tragedie care sepetrece in sufletul celui exceptional. Dar cel carepagubqte este omul obipuit, adica omenirea in-treaga.

Aceasta este explicarea misterului pentru ce

in

§i

§tiinta

www.dacoromanica.ro

8 C. Raclulescu-Motru

oamenii cu adevarat superiori n'au fost Intelesidecat tarziu dupe moartea tor. Ei n'aveau mi-jlocul sä se face intelesi. Abstractiunile for eraufaurite pentru un alt plan de intelegere, decalcel obisnuit al stiintei din timpul tor; abstrac-tiunile for imbratisau lumea dintr'un unghiude perspective cu totul diferit. El n'au fost in-telesi decat atunci cand noua for perpectiva s'ageneralizat.

Cazuri de acesfea, in care oameni superiorisa treaca neintelesi de contimporanii lor, Buntfoarte multe in istoria omenirei. Toate marileprogrese savarsite in istoria stiintei sunt prece-date de epoce de criza, in care ideile originateduc o lupta apriga pentru a fi intelese.

Iata intre altele, un caz tipic:La inceputul erei moderne stiinta matemati-

cilor trecea printr'o mare criza. Vechile metode,mostenite dela matematicianii elini, nu erau inmasura ca sa organizeze gandirea celor noi.Abstractiunile de fulmar, de marime si "masura-toare, plesneau, cum s'ar zice, sub presiuneagandurilor noi. Matematicianul simtea ca abstrac-tiunile stiintei lui trebuesc largite. Erau ope-ratiuni care trebuiau introduse in matematicadeli ele nu se impacau cu rationalitatea de pansaci a acestei stiinte. In primul rand, trebuiau intro-duse operatiunile pe baza functiunei, si Mate-matica Intreaga trebuia revizuita si pusa in acordcu aceasta noua abstractiune.

www.dacoromanica.ro

Adevar §i MinciunA 9

Astazi functiunea matematica este tot ce poatefi mai banal in tiinta. Grape ei, aplicatiuneamatematicilor la cunoWerea naturei a luat o in-tindere ap de mare. Dar la inceputul erei moderne.r-Anctiunea nu era deloc banala, ci era tot ceputea fi mai neinteles. Mai bine de un secolspiritele superioare sä incercara, in tot felul,cum sä o introduce in tiinta sä o face mo-neda curenta pentru toti I Toti marii matema-ticieni din acea vreme o aveau in mintea for ;pe baza ei iii formau ei convingerile; dar pen-tru qtiinta obipuita noua abstractiune nu existadecal in traducere. Nimeni nu vorbea de func-liune, ci de proportiunea diving. Proportiuneafiind o abstractiune cunoscuta, servea drept ter-men de traducere. Si cati dintre acei ce vor-biau de proportia diving puteau fi Intele0 Epi-tetul de diving alaturat la un termencum este proportia, era de nature sä producebanuieli la on §i cine. Mai ales la habotnicii

Stiinta celor multi 10 urma drumul saucel vechlu, cu toate ca in capetele celor ale0o mare schimbare se produsese.

Numai tarziu, dupe Descartes, abstractiuneacea noua deveni Clara pentru toata lumea tiin-tifica 9i infra in domeniul tiintei curente. Inurma, dupe ce abstractiunea fu inteleasa de toti,ea nu mai ava nevoie de traducere, ci se numifuncliune pentru toata lumea, 9i prin mijlocireaei apoi matematica putii fi aplicata direct la

si

I

stiintific,

stiintei.

www.dacoromanica.ro


mecanicei, care tocmai atunci se consti-tuise prin Gahlei.

Daca marea autoritate a lui Descartes nu arfi isbutit sa generalizeze Intrebuintarea functi-unei in matematica, multa vreme Inca tiinta me-canicei ar fi stat pe loc. Ar fi fost cu neputintaunui Newton mai tarziu sa formuleze teoria gra-vitatiunei universale.

Astazi, aproape ca nu putem concepe o §ti-inta a Matematicei lipsita de teoria functiunilor.Ne este greu de inchipuit chiar un cat de ne-insemnat inginer, care sa nu cunoasca sa nuaplice calculul functiunitor!

Cu patru secole Inaintea noastra insa, cei maide frunte matematiciani se gandeau cum sä stre-coare ideea cea noua sub denumirea unei ideivechi ! Pentru ideia cea noua nimeni nu aveaInca mintea pregatita ca sa o Inteleaga.

Acelqi caz,pentru a aminti numai de celemai tipice, cu introducerea ideilor lui La-mark ysi Darwin in biologie.

Apoi multe alte cazuri sunt la fel.In zilele noastre, cate idei noi tree neobser-

vate, fiindca noi nu aveam mintea pregatita ca sale Intelegem! Din cele cate se scriu, mai ales inmaterie de tiinta socials, cate idei noi nu suntaruncate la o parte sub cuvant ca sunt utopii

nebunii ; idei care mai tarziu au sa fie adop-tate de catre cei mai ortodoxi oameni ai

tlinta

i

i

tiintei!

www.dacoromanica.ro

Adevar Si Minciuna 11

Aceasta a fost ysi va fi, de aci inainte, in-totdeauna.

Prin abstractiunile, pe cari le creiaza minteaomului, se deschid orizonturi noi pentru

orizonturi din ce in ce mai largi. Dar nuon cui este dat sä vada la on ce distanta.Ochiul mintii fieckuia este acomodat pe cate-oanumita distanta.

Abstractiunile vechi, cari stapanesc gandireaunei epoce, nu stau intre ele isolate, ci ele sesustin unele pe allele, fiindca toate sunt for-mate dupa aceia0 metocia. 0 idee noua, ca sapatrunda in mintea omului de tiinta, trebuie sädarame nu numai ideea, pe care ea. ote, ci trebue sa darame intregul lant de ideiin care se gases inverigata ideea cea veche.Trebuie daramat Intregul plan de organizare alideilor de pada' ad. Si aceasta nu este ap deupr. Planul de organizare at vechilor idei, prinaceea ca era intrat in obipuinta mintii, deve-nise ca o a doua intuitiune.

De ad puterea de rezistenta a ideilor vechi ;puterea obscurantismului... Dar tot de acitenacitatea cu care lupta ideile noi I

Mintea care anticipeaza, nu este o minte deidei vechi impestritata cu idei noi, ci este ominte transformata. Ideile cele noi au regula forde formatiune, aceasta se impune in tot cu-prinsul lumei abstractiunilor. Toate ideile cese gasesc laolalta, incearca o notia corelatiune,

si

shintd,

si si

Tnlocuies-

9i

pi

www.dacoromanica.ro


adica o noua organizare. Izbutesc ideile celenoi sä organizeze dupa planul for genetic ide-ile cele vechi, atunci intre toate se formeaza dinnou o legatura tot ap de stransa ca i intreelementele intuitiunei simturilor. Omul, cu min-tea transformata, par'ca vede lumea intr'altfel.Ideile cele noi nu sunt pentru el un spor in gra-mada cuno0intelor de pang aci, ci sunt o per-spectiva noua. Lumea intreaga is pentru el oalts infatipre.

Unui asemenea om, cu mintea transformata,va fi greu sa-i mai zdruncine cineva o convin-gere facuta. Galilei, spre pilda, cu toate ca nucuno0ea legea gravitatiunei i cu toate ca nudispunea de observatiunile astronomice de cariau dispus succesorii lui, mai tarziu; cu toate canu stapanea decat un crampei din cuno0intelemecanicei de astazi ; dar atata cat stapanea dinaceste cuno0inte era aka de adanc i atat detransformata era perspectiva mintii sale, in urmaacestor cuno0inte, ea in potriva tuturor argu-mentelor Si cu riscul vietii sale chiar, nu seputea impiedica sa afirme miFarea pamantuluiin jurul soarelui I El pares ca vede aceasta mi-care. E pur si muove ! Orice mi-ati spune,pamantul tot se miKal zicea dansul.

Aceasta tenacitate pe care o dobande0e no-ua idee, de indata ce ea izbute0e sali impu-na regula sa de formatiune in mintea cuiva,a 0 facut pe multi sä creada ca oamenii de

www.dacoromanica.ro

Adel* §i Minciuna 13

geniu descopera adevarurile cele noi printr'unfel de intuitiune suprasensibila.

Aceasta intuitiune suprasensibila nu este altadecal punctul de vedere nou care se introducein' formarea abstractiunilor.

0 mica inclinare data positiunei corpului siochiul vede lumea sub o noua fatal 0 mica inc li-nare in unghiul sub care se formeaza abstractiuneasi lumea ia cu totul o alta explicare pentruomul de stiinta. De aci neintelegerea intre acelcare anticipa stiinta viitorului si acel care esteprins in stiinta presentului.

Dar negresit, prezentul vine pe urma viito-rului. Neintelegerea de ieri se lamureste astazi,pentru ca o n6ua neintelegere ia locul mai-ne. Toate ideile originate menite sa revolutio-neze stiinta, dupg ce punctul for de vedere segeneralizeaza, par simple, nespus de simple. Pri-ma intrebare, care vine in ininte, dupa ce elesunt intelese, este : cum de nu s'a gandit ni-meni la ele mai de mutt ? Toate descoperirilemari sunt in felul anecdotei cu out lui Columb.Fac impresia ca nu trebuia prea multa munca,pentru ca on si tine sä he faca.

Se intelege ca asa si este intr'o privinta. Toateideile originate, can revolutioneaza stiinta, mij-locesc de fapt gasirea unui punct de vedere mainormal pentru mintea omeneasca. Ideile cele noilargest orizontul intelegerii. Cand mintea sa de-prinde cu orizontul eel nou, ideile cele noi par

sg-i

www.dacoromanica.ro

14 C. Raciulescu-Mottu

naturale, cat se poate de simple. Greutateaeste numai pans ce se adapteaza mintea laorizontul cel nou.

Oamenii superiori sunt IndrumatoriiPrime le for aratari sunt banuite neintelese.Drumul batatorit pare totd'auna mai sigur. Darin curand drumul cel nou, aratat de omul "su-perior, se constata a fi cu mult mai sigur qiscurt. Atunci fiecare zice : dar pe acest drumtrebuia sä mearga tiinla de mult !

Exemplul cu neInielegerile cari se produc incercul oamenilor de qtiinta este un exemplulclasic,dar nu este unicul. Ne-am oprit la el,fiindca tratam in aceste pagini cu preferinta con-vingerea tiintifica. Dar exempla] se repetain afara de cercul oamenilor de qtiinta,dacanu. Intr'un mod aka de clasic, in schimb insa inmod mai frecvent.

Animalele obipuite sa traeasca la intuneric,cand sunt scoase la lumina soarelui, nu maivad nimic inaintea ochilor. Tot a§a Si oamenii.Scoate pe un om din mediul obiruitmintii lui, el nu mai intelege nimic.

In organul vederei, ne mai spune Inca psi-hologia, sunt strict vorbind doua organe unul,adaptat culorilor din care se compune spectrulsolar, altul, adaptat luminei de noapte : albqi intuneric. Sunt animale cari n'au decat unulsingur dintre aceste organe, cum sunt bunioarabufnitele. Cand se intampla ca lumina potrivita

§i

si

stiintei.$i

iii

pi

stiintificsi

www.dacoromanica.ro

Adevar §i Minciuna 15

pentru acest singur organ, sä se schimbe, a-tunci si bufnitele orbesc.

Organul intelegerii adevkului pare sä fie siel la fel. In el sunt doted organe. Unul primi-tor de stiinta care vine, si altul primitor destiinta care a fost. Ooamenii can n'au decalpe cel dintai, orbesc cand sunt adusi inainteastiintei de maine.

Ei sunt ca paskile de rloapte : obscurantisti.

www.dacoromanica.ro

Oamenii pe cari nu-i intelegem,fiinda ne sunt inferiori

Sunt si oameni pe care nu-i intelegem, fiind-Ca intre ei si not desvoltarea culturei a pus oprea mare distanta. Acestia sunt strabunii nostrisufletesti, pe cari nu-i mai pricepem din cauzaca le-am pierdut rostul cuvintelor.

Logica sufletelor primitive se diferentiaza delogica sufletelor culte prin lipsa reflectarii. Prinreflectare, omul cult se ridica deasupra Infatiseriiconcrete a lucrurilor, iar legatura dintre gan-durile lui se face dintr'un punct de vedere su-perior intereselor de moment.

La omul incult, lipsind reflectarea, logica gan-direi se confunda cu psihologia gandirei. Tre-buie sa cunosti ce-I intereseaza pe el, pentruca sä fii pe urmele logicei lui.

Logica omului cult are un caracter universal,adica este aceiasi pentru toll oamenii culli ; pesand logica omului incult -este inviduala, sau

www.dacoromanica.ro


cel mult regionalg, dupg cum este plamgdit. i

sufletul celui ce o are. Apoi logica omului cult,nu numai cä are un caracter de universalitate,dar este i mai unitary in principiile ei. Toateaceste principii decurg din anumite postulate.La omul incult, din potriva, intalnim o logicamai individualg, i in acelaq timp mai putin le-gata in principii. In aceasta logica dupg loc §iLimp, cele mai contradictorii principii merg im-preung. Doug afirmatiuni, cari se bat cap in cap,in mintea omului cult nu pot logice0e sä existeimpreung ; in mintea omului incult ele existafoarte bine.

Din aceasta cauzg, intre omul cult i omulincult se produc o multime de neintelegeri. Fie-care judecg dupg logica sa, i astfel fiecareajunge sg nu vadA in logica celuilalt cleat oingrgmadire de curiositati.

Cel mai cult sfarmte lug prin a intelege pecel incult.

Prin indatoririle impuse de viata moderng,omul cult este chiar dator sä inteleagg pe omulincult ; fiindca omului cult ii revine dreptul deconducere.

In logica noun trebuie sg se introducg dougcapitole mai mult. Un capitol: despre logica men-talitgtilor neOintifice ; i al doilea capitol : des-pre arta de a convinge pe omul incult.

Aceste doug capitole sunt i pe cale de 4se intocmi.

www.dacoromanica.ro

Adel* §i Min tiuna 19

Pedagogii §i-au Indreptat de multa vreme aten-tiunea asupra diferentelor pe can le prezintalogica mintei copilului, cand comparam aceastalogica cu logica §tiintifica

Sociologii §i psihologii, de asemenea, an cer-cetat in anii din urma cu mult interes logicapopoarelor primitive, Si logica multimei. Cerce-Wile for s'au intins chiar asupra diferentelor pecan le prezinta logica femeei fats de logicabarbatului, precum §i asupra diferentelor pe carile prezinta logica celor lalte rase omene§ti fatsde logica rasei albe, europene.

Dace aceste cercetari n'au ajuns Inca la re-zultate definitive, ele sunt totu§i astazi destul deimportante pentru anu mai fi trecute cu vede-rea. Esclusivismul vechei logice, care nu cuno§-tea decat argumentarea tip, croita pentru men-talitatea §tiintifica, nu se mai poate sustine. Lo-gica trebuie sa explice toate actele de convin-gere omeneasca, sub ori §i ce forma s'ar in-talnl ele.

Forma rationamentului abstract, este foarteimportanta, negre§it, dar ea nu este unica formape care o imbraca convingerea omeneasca. Lo-gica trebuie sa studieze toate formele de argu-mentare, in interesul insu§ al argumentarii §tii-tifice ; cad din cunoa§terea formelor de convin-gere, a§a zise inferioare, se poate ajunge la ocunoa§tere mai aprofundata a chiar Logicei ab-

www.dacoromanica.ro


strdcte, singura considerate pang acum ca Indrep-tAtitg.

Intre frunta0 oamenilor de tiinta", &kora da-torim rezultate mai positive in aceasta directi-une de cercetare, trebuiesc numiti : W. Wundt,Gustave Le Bon, E. Durkheim. AceVi trei filo-sofi contimporani au contribuit Intr'o larga ma-sura la extensiunea Logicei viitoare ; si anume,primul prin monumentala sa scriere : J3sihologiapopoarelor. 0 cercetare asupra legilor duper' carise desvola limbo, miturile obiceiurile, 4 vo-lume') ; cel de al doilea prin luminoasa bro-pea asupra Psihologiei multimei 21; iar cel deal treilea prin diferitele monografii publicate decatre dansul de catre eleVii sai in Anul So-ciologic 3) , la cari se adaoga cea mai resu-mativa publicata de L. Levy-Bruhl, sub titlul :Functiunile mintale la popoarele inferioare. 4)

1) Wilhelm Wundt, Volkerpsych. Eine Untersu-chung der Entwiklungsgesetze_von Sprache, Mythusand Sitte. Leipzig, W. Engelmann. Mai multe edi(iuni.

2) Gustave Le Bon, Psychologie des foules. Pa-ris, Felix Alcan. Numeroase editiuni. Apoi de acela,acum de curand (1911) : Les opinions et les croy-ances. Genese. Evolution. Paris, E. Flammarion.

3) L'annee Sociologique publiee sous la directionde Emil Durkheim. Paris. Felix Alcan. Pe fiecare ancote un volum cu incepere dela 1896.

4) L. Levy-Bruhl, Les fonctions mentales dans lessocietes inf6rieures. Paris. Felix Alcan.

iii

si

www.dacoromanica.ro

Adevar §1 Minciuna 21

In urma acestor cercetari se poate zice Capuntea de trecere de la logica omului cult sprelogica inferioara a omului incult, este acumastabilita. Oamenii de tiinta din Europa au in-cetat de a se miry pentru ce salbaticii din ce-lelalte continente nu primesc ap de upr culturaeuropeana.

In aceea ce priveVe pe copii, pedagogii a-junsesera de mult la aceste constatari. Ei qtiattdin experienta, ca cele mai solide argumentari,daca sunt facute pe baza abstractiunilor, nuprind in mintea copiilor, ysi ca on ysi ce obiectde invatamant, daca este ca el sa profite co-pilului, trebue ca logica lui sä fie talmacita maiintai in logica specials copilului.

Din experienta, de altminteri, aceasta se tiade mult despre popoarele primitive. Multi co-

mi3ionari, banuisera ca Indaratniciapopoarelor salbatice In a nu prim cultura§tiinta europenilor, provenea din structura men-

lor, iar nu din reaua for vointa.Astazi banuelile de mai 'nainte sunt acredi-

tate pe deplin de tiinta.Pedagogia admite fara rezerva principiile unei

Logici extensive. Tot ce se da spre Invataturacopilului, trebue0e mai intai talmacit in logicamintii acestuia. Adevarul cel mai evident, dacaeste dat in forma abstracts; nu convinge pecopil. Convingerea acestuia nu se formeaza de

silonisti si

si

talitttii

www.dacoromanica.ro


cat prin intuitiunea concreta a simturilor i prindeOeptarea interesului sau copilaresc.

Ori i care pedagogie, care este la inaltimeatiintei, nu mai procedeaza astazi de cat astfel.

Invatarea pe dinafara a regulilor abstracte i

incarcarea memoriei cu tot felul de rationamentetiintifice superioare, etc. sunt condamnate as-

tazi peste tot. In urma recunoa0erei logicei forspeciale, copiii, putem zice, au inceput sa rä-sufle mai liber.

Multora coala a inceput chiar sa le fie drags.Copilul merge de buns voie, ca sä asculte ceeace mintea sa poate prinde, i ceea ce minteasa cere. CAci mintea, ca i celelalte organe,simte nevoia de a functions ; i cand i se daaceea ce trebue functiunei sale, ea este un is-vor de placere pentru intreg organismul.

Popoarele primitive nu vor intarzia nici elesä culeaga foloase dupl urma recunoa0erii lo-gicei for speciale. Arta colonizarilor va devenlin curand o arta tiintifica. Popoarele incultede pe continentele supuse influentii europenilor,vor avea sa bine-cuvinteze de aci inainte tiintamoderns, fiindca aceasta tiinta va indica pen-tru ei de aci 'nainte mijloacele de prop4ire.Se va ti ce prinde i ce nu prinde mintea o-mului primitiv, i apoi treptat se va ajunge laridicarea popoarelor primitive prin intrebuinta-rea unei metode rationale. Colonizarea va fi deaci 'nainte, ca i educatiunea copiilor, una din-

www.dacoromanica.ro

Adevar Minciung 23

tre cele mai importante tinte ale culturei ome-ne9ti.

Un rezultat analog se poate a9tepta 9i de larecunoa$erea celorlalte logice speciale. Dadfemeea are o logica specials a sexului ei, cu-noa9terea acestei logice nu poate aduce ome-nirei cleat servicii. Probabil ca numeroasele ne-intelegeri cari exists astazi Intre cele doua sexe,sä nu fie decal consecinta faptului ca fiecaresex aplicA in mod gre9it logica sa specialA lajudecarea celuilalt sex. Cand delimitarea logiceifiecarui sex se va face, atunci se vor suprimamulte dintre neintelegerile de astazi.

Tot a9a va fi probabil 9i cu neintelegerile din-tre rase. 0 cuno9tintA sigura a mentalitatii fie-carei rase, va constitui baza cea mai solids aincrederei, 9i prin aceasta a pacei dintre popoare.

Ura care exists astazi Intre rase, este dato-rita ,In cea mai mare parte deosebirilor de men-talitate. Cand aceste deosebiri se vor cunoa9te9tiintifice9te, atunci ele vor Inceta sa mai tur-bure spiritele politice, caci se va 9ti ca ele suntdela natura, adicA peste puterile politicei.

Tot a9a va fi 91 cu neintelegerile dintre claselesociale, 91 cu- ratacirile opiniunei publice. Candse va 9ti logica multimei, atunci patriotii 9ioamenii politici serio$ vor 9t1 evita totdeauna con-flictele pagubitoare pentru buna randuiala a sta-tului. Se vor suprimA agitapile anarhice 9i stir-

§i

www.dacoromanica.ro


prinderile produse de enervarea opiniunei pu-blice. Omul de guvern va avea mana mai sigura,fiindca va avea ochiul mai !impede.

Extensiunea Logicei nu poate sA aducA, in-tr'un cuvkit, deck o largire de orizont pentruintreaga culturA omeneasca.

www.dacoromanica.ro

Propaganda adevarului simestesugul minciunei

Deocamdata, trebue sa recunoa0em, suntemInca departe de a avea toate rezultatele bune,can pot decurge din extensiunea Logicei.

Unul singur pare real pans acum : reformaPedagogiei. Netagaduit un rezultat nepreluit debun.

Nu mai exists educator, conpent de misiuneasa, care sä nu se straduiasca a patrunde in lo-gica specials a copilului, pentru a da acestuiaaceea ce el Intelege. Copiii au profitat. Ei sunt,pang azi, singurii, can au profitat. Celelalte re-zultate bune ale extensiunei logice sunt qtep-tate. Practica nu le-a consacrat Inca. Sau, maidrept vorbind, practica cinstita nu le-a consa-crat Inca. Le-a consacrat numai practica necin-stita. Ad ele sunt chiar in floare. Cunoa0erealogicei speciale a mullimei, a raselor, a popoa-

www.dacoromanica.ro

C. Radulescu-Motrti

relor primitive, adica atat cat se cunoa0eastazi din acest nou capitol al Logicei, serve0eastazi egoismului, jar, nu culturei omenep ;intarqte mai curand meOqugul minciuneial reclamei necinstite, decat propaganda adeva-rului

Dar aceasta sä nu ne mire. Acelas lucru s'aintamplat se intampla cu multe din progresele

Primele progrese ale tiintei navigatiunii le-auaplicat piratii. Cele mai not inventiuni mecanicele aplicA briganzii de meserie. Proprietatile chi-mice ale oxigenului liquid le-au utilizat pentruprima oars, la New-York, un spat-gator de casede fier. FalOicatorii de hartie moneda sunt ceidintai cari se pun in curent cu inovatiunile teh-nice in fabricarea hartiei...

Ada i cu progresele Logicei. Primii cari auprofitat de ele au fost cei mai dibaciInainte de a se intocml capitolul Logicei, pecare 11 intitulam : Arta de a convinge la adevarpe omul incult, s'a intocmit in practica vietiiun alt capitol, anume :. Arta de a mini pealtii pentru a-ti face interesele.

Aceasta arts de a minp a ajuns departe. EautilizeazA toate cunoOntele cele noi ale Lo-gicei. Ea este 9coala arivismului a reclameimoderne. Vrei sa care este mentalitatea po-poarelor primitive ? Prive0e numai la aceea celac la aceea ce vorbesc dibacii diplomati

§i

1

egoi9ti.

9i

26

pi

pi

piphi

www.dacoromanica.ro

Adevar Minciuna 27

europeniSi dibacii negustori pentru populatiuniledin colonii Vrei sa 9tii care este mentalitateamultimei a claselor sociale inculte? Prive0enumai la aceea ce fac qi vorbesc politicianii

vanatorii de popularitate ! Vrei sa* careeste mentalitatea ignorantilor ? Priveqte numaila reclamele de balciu, pe care qi le fac oa-menii for cei mari" I Dela toti aceVia veiavea multe de InvAtat.

§i

I

si

si pi

www.dacoromanica.ro

Cum sunt mintiti salbatecii

Cumse

sunt mintiti sAlbaticii, pentru ca aceOiasa despoaie de buna voie in folosul celorcumin ti ?

Mentalitatea salbaticului nu are un cunosca-tor mai bun ca in negustorul european. Toategusturile i toate Inclinarile salbaticilor 10 aurubricele for speciale in productiunea fabricilordin Europa. Se tie CA salbatecul dA un pretmai mare pe un lucru de lux, decal pe un lu-cru de folos ; in consecinta, pentru el se fa-brics multe obiecte inutile. Se tie ca sAlbaticuleste atras de tot ce este sclipitor. In conse-cintA multe bucatele de sticla sunt trecute Iuidrept pietre pretioase. Apoi se tie pasiuneasalbaticului pentru bautura alcoolului. In conse-cinta multe fabrici in Europa se intrec cum SAmullumeasca mai repede aceastA pasiune.

www.dacoromanica.ro


Dar aceea ce este mai original In practicanegustorului din colonii, este arta lui de a vinde.Despre aceasta arta, noi, cari traim in Europa,nu ne putem face decat o ideie foarte Indepar-tata. Chiar scenele cele mai grote0i de prinbalciurile noastre dela Ora, nu sunt decat o co-pie paha dupa cele ce se petrec prin ladlesalbatecilor. Negustorul aci nu mai este negus-tor, ci este un fel de vrajitor. Marfa lui estepiing de cele mai misterioase puteri. Salbaticulcare o cumpara devine deadreplul un nasdra-van. Cu inelul pe care 1-1 vinde negustorul,

at carui cost de fabricatiune poate sä se ri-dice ce1 mult la 50 centime, el va dobandlon i ce voiqte. Daca este o pantera sculp-tata pe inel, apoi la vanatoarea de pantere sal-baticul va fi vepic norocos. Dad este un peq-te sculptat pe inel, apoi va fi un pescar faraseaman. Daca inelul cumparat se aseamana cual altor tovara0, atunci vraja se schimbaeste tot ap de mare. Toti cari poarta un inella fel sunt legati prin destin. Se Imbolnavqteunul, se vor imbolnavl ysi ceilalti ;7moare unul,vor mud ceilalti; se Imbogate0e unul, sevor Imbogatl ceilalti. Si aka cu toate obiec-tele de vanzare. Nu este unul caresa:nu deasalbaticului cate in tuna In soarel Cioburile deoglinda, in special, au o mare cautare. Ele suntimpreunate cu cele mai diabolice tot deo-data cu cele mai clumnezee0 InsuOri. Vanzatorul

si

pi

sipi

si

$i

www.dacoromanica.ro

Adevar §i iviinciithi 51

le cite0e pe toate dupa figura credula a salba-ticului cumparator ; n'are nevoie sali bats capulcu inventarea lor.

In aceasta arta de vrajitorie, negustorul eu-ropean nu este intrecut decat poate de diplo-matul european. Salbaticul este suggestionatde -acesta, adica convins dupa toate principi-ile tiintei ipnotismului. Sarpele cu ochelari nuprocedeaza altfel, cand i0 ipnotizeaza paserilepe care be inghite.

Dar salbaticul nu prinde i el de veste, incele din urinal ? Nu vine experienta lui sä con-trazica vrajitoria dibacilor negustori i diplomati,0 cu timpul nu devine el mai prevazator ? Nici-odata. Aceasta este una 'din caracteristicilementalitatii salbaticului : el 1111 invata nimic dinexperienta. Poate experienta sa contrazica. deo mie de on superstitia lui, el tot in aceastadin urma crede. Experienta nu lass urme inmintea lui.

Aceasta instrainare vqnica a salbaticului deurmele proprii sale experiente, asigura tocmaii impunitatea speculatorilor lui cuminti. Cura-

jul speculatorilor se intemeiaza pe cuno0intaexacta a victimei.

In Germania, este de mult formulate cererea,ca la fiecare coala comerciala sa se infiintezeo catedra de psihologie a popoarelor, pentru

www.dacoromanica.ro

32 C. RAdu1escu-Motru

a se da astfel ocaziune elevilor ca sä cunoascgsufletul i mentalitatea clientelei din toate con-tinentele...

Negustorii dibaci n'au Weptat Insa infiintareaacestor catedre.

www.dacoromanica.ro

Politica §i minciuna

Dar nu numai salbaticii sunt mintiti ; suntmintiti i Europenii 1

Ba Inca acepa sunt mintiti cu o arta mai su-perioara.

Cu preferinta in politica.Acei ce mint, se conduc, in Europa, de lo-

gica pe care o urmeaza mentalitatea multimei :o logica ceva mai complexa decat logica sal-baticului. Apoi se mai conduc acei ce mint, inEuropa, i de logica mentalitatii omului incult0 a omului ignorant, doua mei 'alitati destul denumeros reprezintate pe continentul care arepretentiunea de a sta in fruntea civilizatiunei.

In politica, minciuna este ca la dansa acasa.In limba obi0luita, ea se mai nume0e i tactics.

Omul de stat ysi politicianul de meserie nuinving de cat prin... tactics.

Un om de stat bunioara, este tras la fa's-

3

www.dacoromanica.ro


pundere pentru vreunul din actele sale. A pre-lungl desbaterea asupra acestui act, pentru omai buns lamurire a lui, ar fi o procedare ab-solute cinstita... Dar fiecare intelege ca aceastaar fi o procedare lipsita de tactics. Omul destat recurge la tactica. Si tactica este : diver-siunea: atentiunea multimei Indreptata spre alt-ceva. Era invinuit, bunioark omul de stat, caa risipit banul public, sau ca a dat o solutiegre0a unei cestiuni oarecare ; repede, a douazi, presa partinitoare omului de stat da ama-nunte senzationale despre o crima infioratoaresavarOta in conditiunile cele mai misterioase.Dace se poate pune crima in sarcina adversa-rului, atat mai bine : dar aceasta nu-i de ne-voie. Se poate vorbi despre on i ce crima,bine inteles i de una care n'a avut loc nicio-data. Diversiunea prinde ; diversiunea prindetotdeauna.

Si de ce diversiunea prinde in totdeauna ?Fiindca ea este i in spiritul logicei multimei.Multimea ur4te monotonia ; nu -i place fixareaprea indelungata a atentiunei sale asupra ace-luia lucru ; ea este captivate de extraordinar.Deliberarea pe care i-o pretinzi nu trebuie satina prea mult. Omul de stat tie aceasta, i

de aceea are i tactica de a o intrerupe la timp.Diversiunea este de un uz curent. Pena i

oinflprii de stat, nu numai oamenii de stat, o

www.dacoromanica.ro

Adevar §i MinciunA 35

Intrebuinta. Dela operatiunile de stat, ea atrecut chiar pans in operatiunile politice maiinferioare. Nu este gazetar care sA nu o incercela ocazie.

Dar oamenii de stat, politicianii abili, nuse multumesc cu simpla diversiune ei voiescsa aibi de partea for convingerea multimei.

Pentru aceasta se cere o tactics superioara.Multimea, prin argumentari de logics ab-

stracts, este anevoie de convins. Adesea estechiar imposibil. Apoi, daca s'ar putea ea con-vinge, pentru aceasta ar trebui timp, politi-cianul abil ca timpul pierdut pentru dansuleste c4tigat de adversar. Multimea trebueconvinsa fara argumente de logics abstracts;fara pierdere de timp ; cu anticipatie chiar dacase poate.

Aceasta se intampla. In politics, multimeaeste convinsa inainte ca ea sä cunoascA argu-mentele convingerei. Multimea ystie cu anticipa-tie ca omul de stat are sA is o hotarare bung.

Cum se pune la case aceasta anticipare ?DupA logica multimei.

Omul de stat, sau politicianul abil, inlocuqteargumentele abstracte prin atitudini. El suge-reala multimei atitudinea prielnica propuneriisale in acelq timp dqmanoasa propuneriiadversa;1:lui sail Din atitudinea sugerata decurgeconvingerea multimei, intocmai cum din atitudi-nea sugerata unui hipnotizat decurg actele aces-

:

tie

stiusi

si

sisi

si

ti

www.dacoromanica.ro


tuia. AFzi pe un hipnotizat inteo atitudine deGeneral, imediat el incepe sg comande. AFzipe acelas hipnotizat in atitudine de cersetor, elintinde mana. Atitudinea este o organizare demiscgri corporale, care este mai adancg in su-flet decal organizarea argumentelor abstracte ;din aceastg cauzg atitudinea determing totdeaunaargumentul abstract.

Politicianul stie aceasta, si de aceea el ged-beste sg des multimei atitudinea care convineprogramului sgu si care nu convine programu-lui advers. ()data atitudinea sugeratg, convinge-rea vine dela sine.

Un Bismark, bunioarg, nu uita niciodatg dea pregatl opinia publicg germand cu vesteaunui razboi intre Germania si Franta, de cateon el avea nevoie sg-si treacg prin parlamentnot credite pentru armata. Iar urmasii lui Bis-mark, In Germania, urmeazg vechia tactics.

In celelalte tgri, politica se face la fel. Mul-timea este pretutindeni ca o pgpuse pe care opoti pune in once atitudine voesti. Ea se pleacginstinctelor de urg, de fricg, de cruzime, de va-nitate i cafe ()data de generozitate. Dupg cumcineva tie sg de0epte aceste instincte, doban-de0e si atitudinea de care are nevoie. Dupgatitudine vine ysi convingerea. Toatg dibgcia stgin a determina atitudinea de care este nevoie.

Odatg atitudinea ei fixatg, multimea, ca 0

www.dacoromanica.ro

AdevAr §i Minciuna 37

ipnotizatul, este logics cum nu se mai poate !Toata lumea vorbqte i lucreaza la fel !

AF s'ar fi petrecand, dupa cate spun cu-noscatorii, i in societatile animale. Actele desolidaritate care se observa in societatile de al-bine, de viespe, de furnici, etc., nu sunt decatgeneralizarea, prin imitatiune, a unor acte purmecanice. Atitudinea este pretutindeni conta-gioasa. Ea trece din suflet in suflet, mai repededecat cea mai clara ideie abstracts, ysi ea for-meaza astfel o baza sigura pentru convingereamultimei.

Cu cunoOntele acestea, din isvor bun ne-gre0t, politicianii in sub stapanirea for opiniapublics din Europa. Marile curente ale opiniu-nei politice,'.din mai toate ladle, nu sunt decatatitudini foarte abil determinate de intereselepoliticianilor. Ad bate vantul pacei universale ;ad fiecare natiune se inchide in ziduri chine-ze0i, dupa cum cere interesul imediat al celorce conduc politica. In determinarea acestor cu-rente, adeseori un mare fabricant de tunuri aremai multa influents decat suveranii cei mai pu-ternici.

Multimea, in politica, este exploatata dupapropria sa logics.

www.dacoromanica.ro

Reclama necinstitaReclama in publicul de jos reclama in

publicul de sus

Nici in afara de politica, meOqugul minciuneinu sty in suferinta.

0 deasa intrebuintare gasqte el pe terenulreclamei. Intelegem reclama necinstita nu pu-blicitatea corecta care este spre folosul tuturora.

Practicarea reclamei este de fapt recunoa§te-rea a eel pupil doua feluri de logice. Una estelogica rezervata persoanei care face reclama

alta este logica rezervata persoanei pentrucare se face reclama. Aceasta dedublare a lo-gicei vine, de almintreli, in urma dedublarei pecare a suferit-o de mult morala din zilelenoastre. Este o logica pentru naivi inculti,cum este o morala pentru popor.

Arta reclamei este a0 de desvoltata, maiales qa de rentabila, ca aproape nimeni nu omai banuqte din ce original modesty este qita.

§i

pi

pi

pi

pipi

pi

www.dacoromanica.ro

40 C. Radulescu-Motni

Daca ar fi sa credem americanilor, ar trebui sazicem chiar ea ea este parghia civilizatiunei 0a progresului ; ea nu se mica nimic in lumefail reclama. Sufletul comertului sta in reclama ;0 din sufletul comertului deriva, precum se ystie,toate celelalte activitati sociale. Reclama, ziceun american, este muzica sublima a timpurilormoderne. Daca ar fi sa-i credem iara0 pe ame-ricani, ar trebui sä ne a0eptam la o vreme,cand arta de a convinge prin reclama va in-trece in importanta arta de a convinge prinargumentare logics. Intr'o a0a vreme, negre0t,vechia i clasica Logics va apare ca un sim-plu accident de sanatate mintalk in lunga svar-colire de nebunie a unei omeniri bolnave 1

Dar cu asemenea afirmatiuni, americanii fac,probabil, numai reclama reclamei.

Origina i menirea reclamei necinstite, sunt mo-deste. Aceasta muzica sublima a fost la inceputmuzica pe care europenii au cantat-o salbati-cilor, i care apol din cauza succesului pe carea avut-o la ace0ia, s'a faspandit, dupa miciperfectionari, i la popoarele civilizate. Primeleei acorduri au fost auzite pe continentul ame-rican, unde europenii au avut dese intalniri cusalbaticii, i unde prin urmare tentatiunea de amintl pe naivi era mai mare ca nicaeri aiurea.Din America ea s'a generalizat i in Europa, ysise va generaliza peste tot globul. Nemuritoareinsa nu pare sa fie reclama necinstita, toc-

www.dacoromanica.ro


mai din cauza ca avantul ei este prea mare as-tazi. Tot ce create prea repede n'are lungs du-rata. Dar noua in tot cazul ne va supravietul.Naivitatea omeneasca va fi Inca multa vremeo mina bogata de exploatare.

Reclama este cu atat mai reu0ta, cu cat a-cela care o face cunoa§te mentalitatea publi-cului caruia se adreseazA. Un public cu o men-talitate prea inferioara cere o reclama infe-rioara, pe cand un public cu o mentalitate su-perioara forteaza perfectionarea reclamei.Dupa genul de reclama care prinde Intr'otars, cuno0i §i mentalitatea populatiunei a-cestei tari. Genul reclamei reu0te este un in-diciu sigur, mai sigur chiar decat ori0ce sta-tistics. Dati-mi un os dintr'un animal, zicea na-turalistul duvier,Si vol fi in stare sa reconsti-tuiesc animalul Intreg ! Dati-mi o reclama carea avut succes Trite() Ora, poate zice astazi unnou Cuvier at Logicei, voi putea reconstituimentalitatea populatiunei aceste tari I

Deocamdata ace0i Cuvieri ai Logicei trebuesccautati tot in randul reclamagiilor de profesie.Ei asupra mentalitatii celor naivi §i inculti,mai mult decat cei mai iluOri profesori de lo-gics! La ei sa privim noi, daca voim sa in-vatam ceva in aceasta materie.

Reclamagiul, care lucreaza, cum s'ar zice,pentru straturile populatiunei de jos, imiteaza

multe privinte pe negustorul care vinde marfa

ysi

$i

si

stiu

si

In

www.dacoromanica.ro


fermecata salbaticilor ; caci cu toata biserica sicu toata scoala cari sunt in fiecare sat, ramanedestul fond de superstitie care sa fie exploatatde acest om iscusit.

lata descrierea unui asemenea reclamagiu,dupa Gustave Le Bon: Eram d'abia iesit dinvarsta copilariei, cand pe plata cea mare aunui oras de provincie, primii o lectie de psi-.hologie care m'a impresionat foarte mult. Dealtmintreli, numai dupa vreo treizeci de ani,am inteles insemnatatea acestei lectiuni.

Bine inteles, aceea ce m'a impresionat atuncinu fu lectiunea, ci aceea care mi-a dat-o, unpersonaj ne mai vazut, acoperit cu o tunicade our impestritata cu pietre scumpe.

Era el oare un rege mag, un satrap asirian,sau un pasa fabulos ? Greu de stiut.

Tronul, pe care stralucea el, era asezat in-tr'un car tras de patru cai acoperip cu pur-pull. La spatele lui, doi soldati imbracati inzale sclipitoare, suflau din niste trambite lungide argint piste chemari sonore si misterioase.

O multime piing de admiratie, care se ma-rea din ce in ce, II inconjura numaidecat.Deodata el Wit un gest. Trambitele incetarasi se intinse peste toti o tacere de moarte.

Atunci, ridicandu-se molatec ca un rege,magul cel stralucit vobi multimei. Aceasta as-culta cu atentiune, respectuoasa si incantata.

Ce-i spunea ? Eram Area departe ca sä pot

www.dacoromanica.ro


auzi bine ; intelesei Insa ca acest puternic per-sonaj venea din ladle departate, unde domnise°data regina de Saba, pentru a aduce oame-

nilor, in schimbul unui pret de nimic, cutiimagice in cari se afla o pulbere fermecata,cu care se pot tamadul toate boalele si princare se poate dobandi fericirea...

and el tacit, trambitele sunara din nouchemarile lor, iar multimea orbits se precipitasä cumpere cutiile magice...

Fara indoiala, farmacistul din localitate, unom uscat si sever, pretindea ca in acele cutiinu se gases decat praf de zahar. Dar ce pu-tea sä valoreze, ma rog, spusele unui farma-cist gelos, alaturi de afirmatiuniile unui mag

acoperit de aur, la spatele caruia doi soldatiimpozanti sunau din trambite ?

Gustave Le Bon Insoteste aceasta descrierecu urmatoarele reflectii:

Multi ani trecura dela aceasta IntamplareN'am uitat cu toate acestea pe omul vrajitor.

Logica sa, foarte diferita de aceea din carti,ii reusise pe deplin. Prin urmare ea nu eradesarta. Daca praful, pe care el it vindea, nucontinea decat elemente imaginare, In schimb,

logica lui era reala...Dupao ce am reflectat mai mult, am ajuns

sa desi)er ca acest subtil personaj stia sa pro-fite, prin instinct, de factorii fundamentali de

cari depinde viata popoarelor.

www.dacoromanica.ro

44 O. Raclulescu-Motru

Aceea ce el vindea, in adevar, era acestelement nematerial, care conduce lumea i carenu moare niciodata ; era nadejdea. Preotii tu-turor zeitatilor i politicianii de_itoata manaau vandut ei oare altceva ?

Si dacA dibaciul personaj isbutise sa facasa fie crezute vorbele sale, aceasta venea deacolo, fiindca el, ca toti intemeietorii de cre-dinte, se sprijinise pe urmatorii patru factoriprincipali ai convingerilor populare: 1) pe pers-tigiul care sugestioneaza ysi impune ; 2) peafirmatiunea fara dovada, care dispenseaza deorice discutiune ; 3) pe repetarea celor zise,repetare care preschimba afirmatiunea in cer-titudine ; i 4) pe contagiunea mintala care in-tarqte repede i convingerile indivicluale celemai slabe 1)

Reclamagiul care lucreaza In straturile de susale populatiunii, are o arta deosebita, findca ysi,publicul pe care el II InFala are o mentalitatedeosebita. El se conduce de logica acestei dinurma mentalitati; i se conduce, in adevar, in-tr'un chip admirabil.

Publicul de sus este presumtios, adica cumulta incredere in sine. Din aceasta cauza lael nu prinde reclama directa. Un reclamagiu,

1) Gustave Le Bon, La psyhologie politique etla defense sociale. Paris, E. Flammarion 1910, pag.134-136.

www.dacoromanica.ro

Adevar Minciuna 45

care ar ven1 inaintea lui ca sa se laude pe sine,sau ca sa -0 laude marfa sa, n'ar prea gAs1 as-cultatori. Cel mai putin de0ept din publicul desus l'ar ocoll, clipind din ochi plin de inteles.Publicul de sus nu vrea sa fie tratat drep naiv.El este prins in cursa reclamei, tocmai prin in-csapatanarea ce are de a nu trece drept naiv.Aceasta incapatanare este punctul principal desprijin al reclamei ; este latul pe care conteaza.sä-1 intrebuinteze reclamagiul. Si-1 Intrebuinteazade minune. dmul presumtios nu crede in lau-dele pe care le aude despre cineva, dar inschimb are urechia deschisa la on ce critics0 la on ce calomnie. In publicul de susprinde orice colomnie, cum in publicul Ede josii treci praful de zahar drept o doctorie mira-culoasa; iar celui de sus ii daruim incredereain on §i ce doctorie din lume, cu cea mai mareuprinta. Sunt dou'a mentalifati Indreptate in di-rectii opuse, dar dedpotriva de expuse

Reclamagiul de profesiune cunoscandu-le,profits de amandoug. Ba Inca eroii reclameimerg cu reclama pe ambele fronturi : in publi-cul de jos ei se lauds direct, iar in publicul desus gonesc concurenta printr'o critics nimicitoareIndreptata in contra adversarilor.

Aceasta mentalitate a publicului de sus ex-plied tonul in care sunt scrise cele mai multedin publicatiunile citite de acest public. Aceicari Intrebuinteaza presa periodica pentru re-

si

tai

si

www.dacoromanica.ro


clama lor, nu se lauds direct, ci critica pe con-curenti. Si critica aceasta este7absolut nimici-toare.' Concurentul nu are nici cinstea unui ban-dit, nici mintea unui copil, nici talentul unui.ciobotar. Este un zero desavarsit. Bine intelesca si concurentul care este asa de nimicit, a-firma prin ziarele lui aceleasi lucruri desprecriticul sau : acesta este un om fail cinste,fail minte si fara talent. Astfel mai toate, maitoate publicatiunile periodice, nu fac decat sA

comunice cititorilor for opinia cea rea pecareo au, unii despre Mil, oamenii politici si lite-rap si oamenii de elita in genere. Intre toticati isi fac reclamk comerciantii singuri par afi limas astazi cinstiti, caci ei se marginesc apune in vedere obiectele for de comert, fail apolemiza cu concurentii. A fost si as comerci-anti, se zice, o epoca de polemics, dar aceastaa .Incetat. Cum setea de reclama a crescut, pemasura ce publicul s'a ilatat mai doritor depolemick am ajuns in cele din urma astazi saavem in majoritatea organelor periodice, criticasi calomnie, exclusiv. Sunt ziare chiar in carisingurele pagini tiparite cu intentii cinstite, suntpaginile rezervate anunturilor comerciale ...

Publicul de sus, care se pasioneaza dupa a-ceste critici si calomnii, persists totusi a credeca nimeni nu cuteaza sA-1 is drept naiv 1 Estesi aceasta o incapatanare, ca si oricare alta.

.

www.dacoromanica.ro

Biruinta AdevArului

Ar mai fi Inca multe de acraogat cu privirela viclesugul minciunei. Dar din cele expuse'Ana acl credem ca I'am ilustrat indestul, pen-tru a-1 arata a se gAseste la' InAltimea pirate-riei, a falsului si a hotiei de toate soiurile.

Acuma ne rAmane o intrebare de ramurit sianume : daca marea intindere pe care a luat-omestesugul minciunei pericliteazA, sau nu, Insgsiarta convingerei dupa logica adevarului.

Raspundem: nu. Mestesugul minciunei, care sepractica astazi, este un omagiu adus adevarului,intocmai cum ipocrizia este un omagiu adusvirtutii. Acela care minte dupa arta de a mine,este mai putin periculos deck acel ce mintedin instinctul sau natural.

Afirmatia aceasta pare paradoxala, cu toateacestea este lesne de dovedit.

Minciuna, produsa dupa o logicd a minciunei,stc un inomtru rAufa"cios, d4r fara viata lungA,

www.dacoromanica.ro


caci logica dupa care ea a fost produsa estetocmai complicele care o denunta. Pe urmeleunei minciuni produse la intamplare, dintr'unmotiv egoist, neprevazut, este greu sa te indrep-tezi ; ca pe o poteca plina de cotitituri.Pe urmele unei minciuni produse insa dupa unplan sistematic, este tot ce poate fi mai uprsä te Indreptezi. Destul cateva puncte de orien-tare drumul ei este indicat cu fir alb. Pe min-cinosul cu logicci it intelegi de sus pana jos.Pe mincinosul fifth logics mai greu.

lata, spre pada, cloud minciuni Indreptate incontra to din partea a doi oameni cari Iti vordeopotriva raul Dintre ace0 doi oameni insaunul este reclamagiu celalalt mincinos pur9i simplu. Minciuna reclamagiului este cu de-savarOre nimicitoare. Dupa el e0i un prost,

un viclean, un vandut pe bani,capabil de toate crimele din lume ! Dupamincinosul pur simplu, din potriva, n'ai nici unpacat, afara de unul sigur : i-ai furat punga cubani. Care este mai periculos dintre ei doi ?Evident, acesta din urma. De minciuna acestuianu poti scapa fara sä aduci deplina dovadaInca atunci tot are sä mai ramana ceva ce nuse poate terge dupa urma minciunii ; pe cand deminciuna reclamagiului habar n'ai. Cel mult, daca

un temperament nervos, vei raspunde cu a-celea0 minciuni, pentru ca sa-ti urmezi sufletul ;dar de dovezi n'ai nevoie I

I

ysi

esti

$i

si

esti esti esti

si

esti

www.dacoromanica.ro

AdevAr §i Minciuna 49

Minciuna produsa cu logicg se distruge easingura. Ea este o corcitura e0ta din minciung0 din adevar 9i de aceea nu are vieata. Pro-gresul cultures ii restrange hotarele, raspandindcuno0inta legilor dupg care se face convinge-rea omeneascg. Minciuna care se Imbraca inhaina adevgrului este upr de descoperit, i deaceea este i totdeauna biruitg.

Minciuna neme0qugitg, singura ea se opunecu succes adevgrului.

N'am nevoie sg ilustrez cu exemple luatedin viata noastrg socials, aceste consideratiuniteoretice.

www.dacoromanica.ro

PSIHOLOGIA MARTORIIM

www.dacoromanica.ro

PSIROLOGIA MARTORULUI

Afirmarile facute pe baza datelor memo-riei, sant departe de a corespunde exact rea-litatii. Acest adevar banuit de mult in viatapractica, este astazi cu suficienta invederat princercetarile stiintifice.

Memoria departe de a avea vre-o asemanarecu fixitatea pe care ne-o °feed placa fotogra-fica, cu care multi o compara in mod gresit,oscileala Mire douA stari, sari sant pentru no-tiunea fixitatii ca doua negatiuni : intre uitaresi falsificare. Daca se repeta mai des unele fap-te in constiinta noastra, si astfel ne obisnuimprea mult cu dansele, cum bunioara ne-amobisnuit cu regulele elementare de gramatica side aritmetica, cu miscarile ce trebuie sa le fa-cem pentru a umbla, on pentru a scrie, etc.,atunci memoria departe de a ni le fixa mai pre-cis, ea le impinge spre uitare. Faptul prea des

www.dacoromanica.ro

54 C. R adulescu-Motru

repetat nu mai intereseaza constiinta ; el se re-peta negresit si pe viitor, dar Intr'un mod me-canic, inconstient. In memoria constienta (sin-gura care ne preocupa, caci pastrarea inconsti-enta este impropriu numita memorie) faptul numai revine decat rar, si atunci totdeauna ca unsimptom al intreruperii vietii normale. Un faptprea des repetat, cum stim cu totii, nu ne maidA de gandit. Dar si celelalte fapte, cari n'auavut timpul sa devina mecanice, nu se pastrea-za cu o ireprosabila preciziune. Pentru ele me-moria nu este un adapost ci un nou camp deviata, in care trebuie sa lupte pentru ca sa tra-iasca. Din aceasta lupta cele mai multe ies trans -formate ; unele iii pierd chiar individualitatea. Pu-tine, foarte putine, mai corespund realitatii, adicastarii ce au avut-o alts data in actualitatea lor.In memorie, marea majoritatea amintirilor se a-sociaza, se combing, se contopesc unele cu al-tele ; unele se intuneca pentru totdeauna, altelese incorporeaza celor de acelas fel si formeazaImpreuna individualitati noua ; putine numai re-zista curentului si pastreaza natura ne-atinsa.

De aceea in viata noastra practica not amfi expusi la prea multe afirmari gresite, dacaam fi constransi Sa ne bazam exclusiv pe da-tele memoriei. Din fericire avem la indemananumeroasele mijloace prin care in parte putemInlocui si in parte putem controla datele memoriei.

ipi

f'

www.dacoromanica.ro

Psihologia Martorului 55

Aparatele de inregistrare, pe cari le aflamIn laboratoarele oamenilor de tiinta, *sant prinexcelenta mijloace cari opereaza o inlocuire.

Date le acestor aparate de inregistrare sant inadevgr precize durabile. Ele sant pentru toll oa-menii acelea0 §i in once moment pot servi ca bug*sigura .pentru rationament. Nici un om de ti-inta n'ar sta la indoialg sä inlocuiasca cu eledatele ovaitoare ale memoriei. Lor li se dato-reaza in mare parte progresele tiintei de astgzi.

Dar aparatele de inregistrare nu sunt de na-tura a insoti pe om in toate actele sale. Multefapte se petrec in afarg de sfera for de apli-catiune, prin urmare inregistrarea de multeon este lasatg pe seama memoriei.

In acesfe cazuri dacg nu putem inlocui putemInsa controla datele memoriei. 0 multime demijloace tehnice, pe cari ni le da cultura socie-Ali in care traim, ne pot servi pentru aceasta.In primul rand este scrisul. Notarea in scris aunui fapt ne salveaza amintirea acestuia de trans-formarile pe can le poate aduce memoria maitarziu. Cu deosebire, daca s'au luat toate ma-surile pentru ca scrisul sg redea exact faptul Incauza, nici o contestare nu mai este posibilg.La acest mijloc recurgem de obiceiu in zilelenoastre. Si recurgem ap de mult, Incat uniidetractori ai civilizatiunii de astazi gasesc catirea scrisului a adus o slgbire 9i mai accentu-ate a memoriei omene?ti. Unde mai sant tim-

i

i

la-

www.dacoromanica.ro


purile, in care poetii, dupa exemplul lui Homer,recitau ntii zeci de mii de versuri pe din a-fara ? Astazi atatea mii de versuri s'ar puteacel mult citi dupa carte I

Alaturi de aceste mijloace vizibile de control,mai sant altele de natura mai putin vizibila,dar tot ap de utile. Acestea sant cunopntele

propriu zise. Ele exercita un controlneintrerupt asupra datelor memoriei noastre. Prinmijlocirea for Inlaturam falsificarile neverosimile;verificamSi stabilim amintirile denaturate ; in-terim pe cele conforme realitatii. CunoOnteletiintifice sant inregistrarea exacta a unor fapte

probabile, in mijlocul carora a trebuit sa sepetreaca faptul care ne intereseaza direct. Demulte on ele constituesc singura resursa ce neeste data pentru a recunoa0e afirmarile ce co-respund

In limbagiul uzual acest mijloc de control poar-ta numele de expertiza. Si iar4i in limbagiuluzual avem diferite feluri de expertize dupa cu-nopntele ce sant aplicate. Avem expertiza me-dicului, a chimistului, a inginerului, a caligrafu-lui, a silvicultorului, etc., adica avem expertizadenumita dupa specialitatea omului chemat sä oexercite.

ExistaSi o expertiza a psihologului ? De faptin viata practice mai nici odata nu auzim caspecialistul in sufletului sa fie chemat acontrola veracitatea unei afirmari. De drept elar trebul Ipsa sä fie cel mai des chemat. Cad

stiinta

si

$i

stiintifice

si

realitatii.

www.dacoromanica.ro


nici o stiinta nu are o mai de aproape legaturacu interpretarea exacta a celor ce se afirma des-pre un fapt, cum o are psihologia. Aceastastiinta se ocupa Intre altele tocmai cu legile me-moriei, adica cu legile de asociare si contopirea starilor de constiinta, legi cari explica insusifenomenul care produce falsificarea amintirilor.Nimeni altul mai bine ca psihologul nu este inmasura sa aleaga adevarul de eroare. El ar tre-bul sä fie nelipsit de langa acel tinut sä jude-ce o afirmare. Mai mult Inca, acel tinut sa ju-dece o afirmare trebuie el insusi sa fie in partepsiholog. Atat ii este de necesara stiinta su-fletului.

Acei tinuti sa judece o afirmare, si de a ca-rora judecata se leaga consecinte importante,sant in primul rand magistratii, si in genere ju-risconsultii. Pentru acestia cunostintele psiholo-gice sant indispensabile.

Magistratii au in exercitiul profesiunii lor, caprima sarcina, sä stabileasca faptele dela caredecurge conflictul juridic. Aplicarea legii vine nu-mai in urma, dupa ce cestiunea de fapt esterezolvata. Si pentru stabilirea faptelor, ei sant ne-voiti sä se sprijine foarte adese on pe afirmati-unile .martorilor. Chiar in unele cazuri, cudeosebire in materie penala, numai pe aces-te afirmatiuni. Si cum se prezinta oare afirma-tiunile martorilor, in practical De cele mai multe

www.dacoromanica.ro

RSciuleseu-Motrti

ori, pline de erori si contradictiuni. Pe bazafor totusi, magistratul este dator sa-si formezeo convingere, sa explice legea si sa pronunteo sentinta. Fericit acela care in asemeni condi-tiuni a pronuntat sentinta fara sa aiba sufletulpe jumatate cuprins de indoiala! Probabil canumai greutatea datoriei izbaveste pe multi defrica unei remuscari.

In toate aceste cazuri insa, cea mai buns ca-lauza pe care magistratul ar trebui sa o urme-ze, ar fi stiinta psihologiei. Erorile si contra-dictiunile, cari se gasesc in spusele martorilor,sant, inainte de orice, manifestari ale unui sufletomenesc. Dac5 exists o stiinta a sufletului, a-ceasta stiinta trebuie sä explice si acest fel demanifestari. Geneza erorilor si a contradicti-unilor urmeaza unor legi neschimbatoare si acelce cunoaste aceste legi devine capabil sä vadamai clar in complexul realitatii. Psihologia inar-meaza pe magistrat cu o metoda exacta decercetare, dupg urma careia el nu poate aveadecat profit.

Aceasta aplicare a psihologiei in practica pro-fesionala a magistratului si in genere a omuluide legi, este asa de fireasca, beat pare ciudatca in viata practica lucrurile se

In

altmin-treli de cum le indica. ratiunea. In viata prac-tica juristul, de cele mai deseori, se crede dis-pensat de a se ocupa de stiinta sufletului. Cati -tatea de psiholog nu este ceruta nicaeri in mod

ha

www.dacoromanica.ro


oficial. Cand ea se intampla sa fie alipita la aceeade jurist, aceasta este o raritate.

Dar aceasta stare de lucruri 10 are o expli-care, care din nenorocire nu este in favorul

.Instrainarea juristului de tiinta sufletului da-teaza de curand. Pe vremea unui Jeremy Ben-tham (1748 1832) ea nu era ap de accen-tuate. Dovada avem Tratatul asupra probelorjudiciare 1) al acestuia, in care se gasesc cu-no0inte psihologice de o valoare Inca neIntre-cad. Instrainarea juristului de psihologie s'a ac-centuat mai in urma, catre jurnatatea secoluluial XIX-lea, din cauza directiunii greOte in carea intrat MAO psihologia. Din stiinta experimen-tala de observatiune, cum incepuse a se a-credita pe timpul lui Bentham, ea ajunse sä fiemai in urma o auxiliary a speculatiunilor filo-sofice ysi metafizice. Intrata pe aceasta cale,psihologia inceta de a fi utila juristului. De aclinstrainarea acestuia de dansa. Si cu drept cu-

vant ultimele decenii Ins psihologia a intratIntel) noua era. Observatiunea experienta audevenit din nou metodele sale de cercetare.Utilitate ei pentru jurist este din ce in ce maiinvederata mai netagaduita. 0 apropiere se

1)vol.

J. Bentham, Traite des preui,res judiciaires, 2Paris, 3-me edit. Trad. Dumont.

psihologiei.

si

si

si

www.dacoromanica.ro


impune dar din nou. Ea este deja inceputg,ne facem o datorie sg atragem atentia juriplornqtri asupra ei. Exista in bibliografia psiholo-gicg din timpul din urmg o serie intreagg depublicatiuni, ce se ocupg direct de unele pro-bleme cari intereseazg pe orice jurist inspecial pe magistrat. Psihologia afirmgrilor ba-zate pe datele memoriei, atat de necesarg ma-gistratului in materie penalg, formeazg chiar pro-gramul unei reviste scrisg in limb germangsub titlul : Bedrage zur Psychologie der Aus-sage, care apare de vre-o trei ani sub direc-tiunea lui William Stern 2).

Studiul de fats este in mare parte, bazat pematerialul cuprins in aceastg revistg. Am fi mul-tumiti dacg el ar contribui cu ceva la realizareascopului indicat mai sus, anume : apropiereaomului de legi de .tiinta psihologiei.

II

Intre martorii falsi, o primg categorie o for-meaza aceia cari falsificg realitatea in modinconOent, rataciti fiind de o iluzie normalg amemoriei lor. Cauzele cari conduc la falsificarea

2) Beitrage zur Psychologie der Aussage, mitbesonderer Berucksichtigung von Problemen derRechtspflege Padagogik, Psychiatrie and Geschichts-forschung, herausgegeben von L. William Stern, aparla Leipzig, in Editura J. A. Barth.

si

si

9i

5i

www.dacoromanica.ro


de buns credinta, sant datorite in prima linie in-perfectiunii simturilor.

Nu toti oamenii and i OA in acela gradde bine, sant multi cu simturile defectuoase.De defectele perceptiunii simturilor se leaga re-prezentarile cari raman in memorie, i martorulpe baza for falsifica in mod inconVient. Lipsade preciziune a simturilor 11 conduce la o slabirea controlului asupra reprezentarilor memorizate,i de ad la afirmatiuni mincinoase. Unii mar-

tori n'au simturile defectuoase, dar be au ne-educate. Nu tiu aprecia bine distantele in spa-tiu i duratele in timp. Un fapt care se petrecela o suta de metri departare, el 11 apreciaza lao mie, i durata lui dela cateva minute o ri-dica la ceasuri intregi. Asemenea erori sant akade obipuite, 'Meat de cele mai multe on ma-gistratul evita sa le dea ocazia sä se produca.Sant insa cazuri cand aprecierea timpului i

spatiului joaca un rol important in reconstitui-rea faptului. in asemenea cazuri cum trebuedansul sa proceada ? Sfatul psihologiei este camagistratul sä proceada imediat la o experi-mentare asupra martorului.

A afirmat un martor ca a lost de fats la oscena care s'a petrecut la zece metri de dan-sul, judecatorul sa-1 invite a arata din nou dis-tanta de zece metri. Tot aka i cu durata deotmp. Martorul sa reproduca din nou aprecierea

fie Meuse intai din memorie.

www.dacoromanica.ro

62 C. Ra dulescu-Motru

Acelas sfat '11 dg psihologia si pentru con-trolul orickei depozitii care se fundeazg pedatele simturilor. Afirmg, bunioara, un martora fi vgzut pe o persoang. sa presupuneminculpate de un delict, cu vestmantul cenu-siu, iar cravata rosie, etc., judecgtorul nu tre-bue sä se multumeascg cu simpla lui afirmare,ci sa invite pe martor a alege, intre diferiteleobiecte colorate si preparate anume spre acestscop, obiectul acela care se potriveste cu co-loarea indicate de dansul. Afirmg martorul caa vgzut figura inculpatului, atunci judecatorulsä-1 confrunteze nu in parte cu persoana incul-patului, ci cu trei-patru persoane, printre carese gaseste si inculpatul, si dintre acestea toatesa aiba dansul sä aleagg. S'a intamplat adeseorisa se constate imperfectiuni de memorie in asagrad, cg martorul care pretinsese a fi recunos-cut pe inculpat and fusese confruntat numaicu aceasta singur, 1-a confundat apoi cu altulde indatg ce avea sa aleagg intre mai multi.Cu datele celorlalte simturi de asemenea. Pre-tinde un martor ca recunoaste vocea unei per-soane, on cg a auzit cuvintele sale dela o a-numita distantg, judecgtorul sa reface din noufenomenul afirmat. Atunci se va convinge canu exists limitg la exagergrile martorilor. Aufost .dintre acestia unii cari au pretins a fi a-uzit cu claritate fraze intregi dela o distantaenormg ; iar altii ca au recunoscut vocea incul-

www.dacoromanica.ro


patului, deli de fapt erau separati de dansulprin ziduri ysi coridoare. Nici odata, cand va a-vea de a face cu asemenea depozitiuni, jude-catorul sä nu renunte la acest mijioc simplu deexperimentare.

0 alts cauza de falsificare rezida in lipsa decultura a martorului.

Fiecare om asociaza i prin aceasta organi-zeaza starile sale de conOinta. Organizarea seface dupa un plan, in construirea caruia rolulprincipal 11 joaca tendinta inerenta pe care oare ratiunea omeneasca de ali motiva actiunile.Aceasta tendinta duce prin continuul sau exer-citiu la principiul cauzalitatii, pe baza caruiaomul cult 10 da seama de rostul naturei. Candprincipiul cauzalitatii e bine definit, prive4teafenomenelor naturei apare omului cult ca o in-lantuire regulata de cauze i efecte, in care nuare amestec nici hazardul, nici mana unei fiintesupranaturale.

Dar aceasta intelegere tiintifica e departe dea se fi facut in toate capetele. Omul incult semultumeqte cu o intelegere mai potrivita su-biectivitatii sale. El da principiului cauzalitatiiun caracter antropomorfic, ji pe baza lui do-bandeOe o intelegere falsa despre natura. A-cest principiu rau definit, cu caracter antropo-morfic, falsifica mai ales datele memoriei sale.Din aceasta cauza, cate adaosuri i complectarivenite din imaginatie la martorul incult 1 Cate

www.dacoromanica.ro

64 C. RAdulescu-Moiru

intervertiri nelogice in expunerea faptelor ! Cateafirmatiuni lipsite de once temeiu 1

Fata cu martorul incult, judecatorul gasqtein psihologie o multime de sfaturi pretioase.Psihologia de astazi descrie cu multa precizi-une dispozitiunile acestui tip sufletesc. Cu deo-sebire, prin studiul ei, judecatorul este facutatent asupra inegalitatii pe care o ofera minteaomului incult sub raportul felurimei starilor deconpinta. Intre altele el afla, ca paralel cudeosebirea dintre starile ce se exprima prin sub-stantive, starile ce se exprima prin adjective i

starile ce se exprima prin v erbe,mintea omuluiincult introduce o gradatiune, care merge delao mai mare preciziune spre o mai mica preci-ziune. Verbul ce-1 intrebuinteaza martorul incultnu corespunde in aceea0 masura actiunii la careel a asistat i pe care vrea sa o exprime,precum corespunde obiectului concret §i vazutsubstantivul. Asocierea Intre cuvant i inteleseste mai sigura i mai lesnicioasa cand seproduce Intre substantiv i obiect, decat Intreverb i actiune. Potrivit acestei gradatiuni tre-bue dar sali gradeze i judecatorul increde-rea sa In depozitia martorului. Elementele dinvocabularul acestuia sa-i fixeze atentiunea. Saprimeasca vorbele lui numai cu multa pre-cautiune, cad cele mai multe sant cu totul ne-potrivite intelesului. SA is drept mai sigure afir-matiunile ce se raporta la substanta concreta

www.dacoromanica.ro

Psihologia Martorulni 65

a obiectelor, cad aceasta este mai definitadeci mai upr de retinut. Actiunile sant maicomplexe ; ele presupun o dependents cauzala,pe care nu on ysi ce inteligenta o poate prinde

reline.Dar nu numai mintea omului incult este afec-

tata de o asemenea inegalitate a intelegerii.Aceia inegalitate o gasim, din alt punct de ve-dere, in mintea omului cult. Marturia acestu-ia nu este de o potriva de sigura in toate ele-mentele sale. Psihologia ne arata ca memoriafiecarui om se desvolta intr'un mod unilateral.Unul reline mai upr imaginele vizuale, pe Landaltul pe cele auditive. Afirmatiunile celui dintaiu,intrucat se raporta la lucruri vazute, sant mai

decat afirmatiunile celui de al doilea. Se ra-)orta Insa afirmatiunile lui la lucruri auzite, a-

tunci sant mai sigure afirmatiunile celui de aldoilea. Inegalitatea se stabile0e apoi paralelcu ocupatiunea fiecaruia. Fiecare martor de bunscredinta este mai veridic in afirmarea lucrurilor ceintra in cercul meseriei sale. Fiecare vede maiclar aceea ce-1 procupa mai des. Toate aceste

pe cari le prezinta dezvoltarea me-moriei a inteligentii, sant pe larg studiate depsihologie. Judecatorul care va face apel la a-ceasta va dobandi de sigur, daca nuun adevarat testimoniometru, cel putin Insa unun criteriu pe care 11 va aplica cu mult folos

cursul carierii sale.3

9i

inegalitati,

si

$i

si

stiinta,

www.dacoromanica.ro

66 C. RAduiescu-Motiti

III

0 cauza mai importanta care contribue lafalsificarea depozitiunii martorului de buns cre-dintg, stg in modalitatea exprimarii.

Nu orice martor exprime aceea ceare in memorie ; mai bine zis, nu orice martortie sa se exprime in felul cum cere acel ce

ascultg. Martorul incult este stapanit de asoci-erile produse intre sterile sale de conpinta. Min-tea sa este pang la un punct pasivg. Ea a in-registrat impresiunile in irul in care ele s'auprodus ; le-a asociat le pastreaza tot astfel.Cand este sa le exprime, el nu poate sg ledispue dupa un plan nou, nu poate trece pesteunele mai secundare pentru a veni la altele maiprincipale ; putinta de alegere nu-i este data.Martorul incult trebue sg se exprime cu acee4 pa-sivitate cu care au fost inregistrate qi impresiunile.Unele dupa altele vor veni sa se succeadg,dupg cum s'au produs au fost legate princomunitate de timp de spatiu. Acel ce ascultgtrebue sa se supung acestei necesitgti psihologice.El trebue sa qtepte pang se desfaparg de sine

pe rand impresiunile ce au fost retinute pa-siv de memoria povestitorului. Nu va trebul nici()data sa intervina cu intrebari, caci intrebarilesilesc pe martorul incult sa se abatg. dela dru-mul mintal cunoscut lui prin aceasta sg serataceasca. Cu cat este lasat mai Tiber, mai ne-silit, cu atat martorul este mai in masura säreproduce exact aceea ce tie. Cu cat Intrebg-

aka

stie se'

sipi

si

si

.www.dacoromanica.ro


rile se grhmadesc, cu atat sortii de falsificaresporesc. Ca ilustrare, fie-ne permis a aduce uncaz petrecut acum de curand inaintea unui jude-cator de pace din Bucure§ti. Este cazul unuisatean adus ca martor Intr'un proces corectio-nal. Judechtorul, duph indeplinirea formalithtilorobi§nuite, invith pe martor sh spuie ce §tie.Shteanul incepe : Mh ghseam tocmai la vorbacu mo§ Dinch, prietenul meu. Mo§ Dinch spu-nea ca de lungh vreme nu mai vazuse a§a se-ceth. Ch Stan a lui Badilh, om umblat prin multetar', ii istorisise lui ca dach are sh mai tinyseceta a§a, atunci are sh cada peste locuri unfel de ploaie de nisip cald, cum a mai vazutel dincolo peste Belgrad." Dar bine omule,intrerupe judechtorul, lash istorisirea lui mo§Dinch §i spune ce §tii despre bhtaia ce a su-ferit Marita lui Gheorghe dela ginere-shu Petre.Mops Dina reincepu martorul duph catevamomente de ezitare, imi zise : haide la car-ciuma sh auzi to singur ce istorise§te Stan alui Badila. Eu ii raspund lui mo§ Dina.: N'amtimp acum, mo§ Dined, dar to cred. lath sant §ieu aproape cincizeci de ani §i a§a seceta n'ammai vhzut." Dar lash seceta, omule, chci n'a-vem nici not timp de pierdut, intrerupse din nouJudecatorul, §i ca sh sfar§im mai repede raspundela intrebarile mele : Ai auzit pe inculpat lhudan-du-se la carciuma ca are sh bath pe Marita lui Ghe-orghe? "Petre a fost Impreuna cu mo§ ljinch, rein-

www.dacoromanica.ro


cepu martorul rau dispus, el a auzit cum is-torisia Stan a lui Badila, ca daca mai tine se-ceta, are sä card peste tars o ploaie de nisipcald,,. Judecatorul devine nerabadatoclar Stana lui Badila qi ploaia de nisip cald ? Asculta-

creOine, raspunde-mi scurt la ce to in-treb: Ai lost de fats la bataie ?

Martorul pleaca capul in semn de afirmare.Ai vazut pe Petre rupand din gard lemnul a-cesta, pe care 11 vezi ad pe masa?" Din nouacetaq mVare de cap din partea martorului.Bine. Acum nu-ti aduci aminte sa fi auzit pePetre in carciuma laudandu-se, ea din mainelelui n'are sa scape Marita ?" Martorul continuaa fi afirmativ la aceasta la multe alte intre-bari. Ei acum, intreaba judecatorul, mullumitca a scos-o la un sfarOt cu martorul, sa nespui ce cuvinte ai auzit le zicea Marita intimpul cat era batuta de Petre ?" Martorul pri-veqte pe judecator cu mirare. Judecatorul insa in-sista qi repeta intrebarea : Ce cuvinte a zisMarita in timpul cat era batuta de Petre ?"Martorul ezita iara$i, apoi dupa un oftat lungraspunde : Apoi, Domnule Judecator, cine säauda ce zicea Marita ? Marita se suise in vaz-duh !" Judecatorul crezu un moment ca nuauzise bine: Uncle se suise Maria ?" In vaz-duh, sa desfaca norii aduca ploae de nisipcald !" Aiurezi creOine ? Ti-a intrat in capploaea de nisip cald, 9i acum nu pop deschide

ma,

ca

sa

pi

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro


gura fare a ne pomen1 de dansa. Sa to ducila doctor ea poate ajungi eau!" Si judecatorulnu mai continua interogatorul. Depozitiunea lu-ata fu considerate ca neavenita, dql sateanulin cestiune fusese unicul martor care vazusecum faptul se petrecuse. Procesul se judecape baza altor depozitiuni, facute din nenorocirede martori cari nu fusesera ei InAi de fata lacele petrecute, ci auzisera dela altii, in pri-mul rand, dela sateanul cu vazduhul".

Tarziu, numai prin intamplare, ajunse sa-0explice judecatorul depozitia sateanului. De faptexplicarea era foarte simple. Stan a lui Miraistorisise in adevar despre ploaea de nisip cald.El mai istorisise despre cauzele miraculoasecari aduc asemenea catastrofe. lntre aceste cauzegasea el Ca sant spiritele necurate ale unorfemei batrane. Femeea Marita a lui Gheorghesuferea de boala epilepsiei. Tot satul maiales Petre, ginerile Maritei, de aceasta boala.Repede se stabili atunci credinta ca ploaea ceade nisip cald va fi odata adusa de spiritul ne-curat al acestei femei. Petre surprinzand-o in-tr'un moment de spasmuri epileptice, pe careel le interpreta ca o lupta cu Necuratul, a lo-vit-o, spre a o readuce la spiritul eel bun. A-firmatia martorului despre ridicarea sufletuluiMaritei in vazduh, se intemeia pe faptul ca dansulconstatase la Marita lipsuri de memorie, aceeace se intampla foarte des in cazurile de epilepsie.

si

si

si

si

sistia

www.dacoromanica.ro


Toate 10 aveau astfel explicarea for naturalg.Dacg judecgtorul ar fi Mat pe martor sä is-

toriseascg, fail trunchiare, tot ce vgzuse el, a-devgrul e0a la luming dela inceput. Martorular fi lgsat ca impresiunile sale sg se desfaprein modul cum au fost prinse. Una dupa altaverigele acestei Intamplari s'ar fi legat in ysirul

in care ele erau legate i pentru martor, iarjudecgtorul ar fi avut sg aleaga elementele ve-rosimile din cele neverosimile : operatie care nuera de loc grea in cazul de lap. Dar judecg-torul n'a avut aceasta rgbdare. El a dorit caalegerea sä i-o faca Insu0 martorul. Rezultatula fost falsificarea unei bune depozitiuni, i prinurmare i o sentinta nedreptata.

Cati judecgtori nu comit aceea0 greplg ! Maitotdeauna interogatorul martorului se face dupgacelas tipar, fail a se line seams de gradul deculturg a celui care este tinut sg raspundg.Martorul incult, a carui inteligentg este domi-natg de idei strans asociate Sl greu de dirijat,este tinut sa faspunda la intrebgri capricioase,al cgror rost numai intrebgtorul II Oie. In locde a rasa ca impresiunile sg se exprime in or-dinea in care au fost culese de martor, se cereacestuia intervertirea totals a ordinei lor, se cerealegere i judecatg.

De aceea, ziceam mai sus, cg una din princi-palele cauze de falsificare este modalitatea ex-primgrii. Omul cult poate sgli dirijeze mai upr

www.dacoromanica.ro


cuvintele prin care se exprin* fiindca el diri-jeaza upr ski intelesul acestor cuvinte. Afirma-tiunile lui sa refers la stari de conOinta aper-cepute voluntar. Omul incult nu poate sa-0 di-rijeze cuvintele cu care se exprimg, fiindcapoate dirija nici ideile dela care acestea por-nesc. Aperceptiunea lui este mai mult pasiva.Un judecator care cunoWe aceasta diferenta,va rasa pe martorul incult sa se exprime invoea lui, fara a-I obosl cu multe intrebari,fara sa -1 oblige a raspunde alegand lucrurilemai importante, fiindca de multe on martorulnu este in masura sa faca o aka alegere. Nu-mai omul cult, cu o serioasa instructie

poate stapaneasca asociarea starilorde conpinta in aka masura, incat sa raspundaprecis concis la intrebarile-ce i se vor pure.

Psihologia, cand va fi ascultata, va aduce inaceasta privinta o buns reforms in practica ju-decatoreasca. Pe viitor libertatea judecatoruluide a pure Intrebari va trebul foarte mult res-transa. In schimb, libertatea martorului de avorbl deschis tot ce are pe suflet va trebul cumulta largita. Aceasta cu deosebire cand mar-torul este o persoana inculta.

Iv

0 alts categoric de martori falsi sant mar-torii sugestibili. Copiii, mai ales, infra cu totiiIn aceasta categoric.

nu-si

si

stiinti-ficg, sa -si

si

www.dacoromanica.ro

X12 C. Radulescu-Motru

Ori si ce om de altfel poate fi sugestionat.Psihologii si medicii au dovedit acest fapt cuprisosintk

0 imaging, on o ideie, introdusa In creierulcui-va, tinde sa se exteriorizeze in manifestArileacestuia. Cu cat creierul este mai nedesvoltat,sau mai slabit prin o boala nervoask cu atatsi exteriorisarea se face mai upr. Copiii i per-)soanele increlatoare, cele bolnave de histerie,in primul rand, nu opun sugestiunilor deck ofoarte slabs rezistentl Ori si ce li se splineeste crezut si afirmat, chiar and afirmarea araduce un rau aceluia care o face. Sugestiuneaeste mai tare deck chiar interesul propriu.

Profesorul din Nancy, Liegeois, caruia Ii da-torim multe cunoOnte asupra sugestiunii, isto-risqte urmatorul caz:

0 tanara femeie este adusa in Noemvrie 1868inaintea tribunalului corectional din Vic, sub in-culparea de a fi suprimat copilul pe care it nas-cuse de curand. Moap afirmase ca nVereaavusese loc. Acuzata la inceput tagadul ; darin urrnk la intrebarea pe care i-o puse comi-sarul de politie, daca n'a aruncat copilul in jghea-bul de unde mananca porcii, a faspuns, dupamulte ezitari, ca da. La judecatorul de instructie,moap a explicat Ca" ea a fost aceea care a avutmai intai ideia aruncarii copilului In jgheabulporcilor si cä inculpata la inceput a ezitat, darin urnla a spus cä moap a ghicit bine. Incul-

www.dacoromanica.ro


pata Intrebata a doua oars de judecator, a re-Inoit afirmatiunile sale, precizandu-le Inca : Amluat copilul, si dupa ce am deschis poarta delacotetul porcilor 1-am aruncat in jgheab. Nu 1-amauzit tipand, si nici nu 1 -am vazut miscand".Medicul plash din Dreuze, In expertiza saconchise de asemenea ea nasterea a avut loc.Inculpata fu condamnata. Putin dupg aceea Insaprezentandu-se sa-si faca pedeapsa, se observeea ea se gasea insarcinata. La 25 Decemvrie1868 ea nascut o copila bine constituita si la ter-men. Bine Inteles sentinta de condamnare 'fureformats.

lntrebata apoi asupra depozitiunii sale false,tanara femeie declare ca parintii si moasa austat de capul ei sa spuna tot adevarul amenin-tand-o ca daca nu va spune ce a facut cu co-pilul nascut, are sä fie condamnata la 20 deani munca silnica. Aceasta amenintare, Intaritaprobabil si printr'o halucinatiune retroactive,determine pe tanara femeie sa faca depozitiafalse prin care ea se acuza singura (1).

Si cazurile acestea sant foarte numeroase Inliteratura medicala.

Intr'un articol al d-rului Motet, gasim un al-tul tipic privitor la sugestibilitatea copiilor.

Un comerciant de vaza este adus la jude-

(1) Dr. Bernheim : Hypnotisme, suggestion, psy-bothdrapie, 2 Edit, Paris 19Q3,

www.dacoromanica.ro


cgtorul de instructie sub inculparea de a fi a-tentat la pudoarea unui copil de 10 ani. Elprotesteazg cu indignare arata cu deamanuntulcum a intrebuintat timpul anume orele in carese petrecuse presupusul fapt de care era acuzat.Nevinovatia lui nu intarzia sa se dovedeascg.

Iata acum insa cum aceasta fabula luase na0ere.Un copil de 10 ani se reintorsese acasg cumult mai tarziu de cat obOuia el sg se rein-toarcg dela coala in celelalte zile. La sosire,mama lui neliniOta If intreba de unde. vine.Copilul se Incurca in raspuns. Mama it intrebacu mai multa Inverpnare. Ea 10 1nchipul cgcopilul sail a putut fi victima unui atentat lapudoare, odata plecatg pe acest drum, incepusg intrebe sa-i sugereze copilului rgspunsurilecare sg intareasca aceastg banuialg. Cand fatalveni acasa, nu mai fu lasat copilul sa istoriseasca,ci mama insg0 istorisl fabula pe care o inven-tase singura. Copilul o auzi, o invata pe dinafarg. Cand fu Intrebat asupra locului unde sesavarOse atentatul, el argta la intamplare casacomerciantului in chestiune. Fabula fu crezutgde pgrinti, pang ce Meg cunoscute mai tarziuadevaratele motive care facusera pe copil sgintarzie in ziva aceea. Copilul intarziase atrasde compania concolarilor sai (1)

Si cazurile acestea sant foarte numeroase.

(1) Revue de l'hypnotisme". 1887,

qi

qi

$isi

pi,

www.dacoromanica.ro


Ele impun o norma §i anume : Judecatorul tre-bue sa tins totdeauna seams de posibilitateaunor asemeni sugestiuni. In special el sä nu isnici odata depozitiunile copiilor drept o baza

In genere, sugestiunile sant greu de dovedit.Acel ce vrea sä descopere adevarul care seascunde sub ele, trebuie sä aiba, pe langa cu-no0inta de psihologie, mult tact. 0 retetasigura de cum trebue procedat in toate cazurile,de sigur ca nu se poate da.

Exists Insa unele cazuri, in care sugestiuneaeste provocata de insa0 acela care pune in-trebarile, adeca de judecator ; in aceste ca-zuri ar fi de dorit ca o reforms sa se introducadupa sfatul psihologiei. Aceste sant cazurile incare martorul, lesne increzator timid, se lassa fi cu desavar0re tarit in spre afirmarile pecare judecatorul le dore0e. Negre0t ca jude-catorul nu vrea de buns voe sa induca pe mar-tor in eroare. Inducerea se face pe nesimtiteSi in contra vointei lui. Si lath' in ce fel. Judeca-torul iysi formeaza o anumita opinie pe bazacatorva informatiuni, sau din depozitiunile catorvamartori. Aceasta opinie nu este Inca destul debine stability in convingerea lui. In jurul ei segrupeala mai multe ipoteze cari apasa asupra

.con0iintei judecatorului. Judecatorul ar dori maimulta lumina. Lumina intarzie insa sa se pro-dud. Nesiguranta din sufletul judecatorului este

pi

si

si

www.dacoromanica.ro

76 O. Radulescu-Motru

Insotita de tin sentiment de jena de neplacere.Razele adevarului devin pentru el din ce in cemai dorite. 0 licarire falsa e luata din Intam-lare drept una din aceste raze. Atunci suges-tionarea inconVienta incepe. Martorul timid, sauintimidat de autoritatea judecatorului, raspundecum crede ca ar fi pe placul acestuia. 0 ipo-teia incepe sa devina probabila. Judecatorul In-multqte intrebarile pentru a o sustine. Martorulse lass a fi tarat pe panta acestei probabilitati.Sentimentul de jena, care impovara pans aclsufletul judecatorului, incepe sa se ridice §i safaca loc sentimentului contrar. Judecatorul devineincetul cu incetul radios de buna idee ce a avut

pe care o vede Intarita de afirmarile marto-rului. Martorul devine incetul cu incetul docil

ajunge cu desavarsire sub dominatiunea ju-decatorului. Ipoteza probabila se transforms Incertitudine pentru judecator. Martorul, abdicandcu desavarOre la judecata sa proprie, raspundecum i se cere. Judecatorul crede ca se afla pe ur-mele adevarului, candin realitate el nu face decatsä se asculte pe sine. Martorul e multumit caa adus un serviciu. Si acest joc, din nenorocire,se terming mai adeseori printr'o sentinta ne-dreapta.

Pentru a evita falsul din asemenea cazuri,ar fi de dorit sa se admits in practica :Judea-toreasca urmatorul mod de procedare : Intreba-rile, cari sant puse martorului, sä nu tradeze prin

si

si

si

www.dacoromanica.ro


nimic opinia judecatorului. Sub nici un motiv,mai ales, sa nu se indice martorului raspunsulce se ateapta dela el. Si pentruca aceasta säse poata on cand controla, ar trebui sa se iaobiceiul de a seri Intotdeauna de catre grefier,dimpreuna cu raspunsurile date de martor, i

Intrebarile puse de judecator. Astfel se va vedeamai upr daca este sau nu Intre ele o legaturade sugestiune. Inca mai mult. Ar trebui sä seia obiceiul ca pe viitor grefierul sa nu reducanimic din continutul intrebarilor i raspunsuri-lot, ci el sä le reproduce intocmai cum au fostrostite ; cu un cuvant, sa le stenografieze. A-tunci judecatorul, in momentele sale de recule-gere, recitindu-le, va putea mai upr sali deaseama daca s'a facut sau nu vinovat de prac-tica sugestiunei. Si daca judecatorul ins4i, acelcare a luat depoziliunea martorului, nuli vada seama, este mai posibil ca prin acest mijlocsali dea seama un altul. Justitia in on ce caznu va avea decat sä capge din introducereaobiceiului de a se stenografia de catre grefierintreaga depozitiune. Vom avea de altminteriocaziunea sa revenim i mai jos asupra utilitatiice ar avea-o stenografia in practica judecato-reasca.

V

Intre martori falsi, dar tot de buns credinta,o ultima categoric o formeaza martorii atin0 de

www.dacoromanica.ro


vre-una din boalele sistemului nervos, care faccu neputinta functionarea normala a memoriei.

Dar asupra acestei categorii nu insistam preamutt. Judecatorul, in cazurile in care se presintaasemenea martori, are indatorirea sä provoaceo expertiza a niedicului specialist. Certificatuleliberat de acesta ii va da masura in care poateutilisa o marturie venita din partea unui bolnay. Cu-no0intele de psihologie, pentru aceste cazurispeciale, trebuesc dar complectate. Totu0, cu de-savar0re inutile, ele nu sant nici ad. Un ju-decator cunoscator in ale psihologiei, are, intaiavantagiul sa distinga mai cu qurinta cazurilecu adevarat patologice ; cad de multe onaceste sant greu de recunoscut. Bolnavii de is-terie, bunioard, se InfaNeaza, in aparenta, inconditiunile oamenilor normal', numai un ochiuatent ii poate recunoa0e. Psihologia pregate0edestul de suficient aceasta atentiune necesara.Cu ajutorul ei judecatorul, in cazurile dificile,tie cand sä faca apel la luminile medicului spe-

cialist. Apoi un al doilea avantagiu, nu maiputin insemnat, este ca psihologia da judeca-torului cuno0intele necesare pentru a intelegeSi a utiliza mai bine certificatul eliberat de spe-cialist. In acest certificat cite ()data nu se spunenimic hotarator asupra gradului de veracitatepe care it au toate afirmatiunile facute de bol-nav asupra unei anuniit fapt ; odata diagnos-ticul medical stabilit, ramane ca judecatorul

si

Iii

www.dacoromanica.ro


sa primeasca sau sa respinga parte din afirma-tiunile facute de bolnay. Sant unele boale alesistemului nervos care ating de preferinta nu-mai cate o functiune intelectuala lash pe ce-lelalte intacte. Ada histeria pe care o citarammai sus, atinge cu preferinta functiunea memorieica reproducere, dar lash' mai mult sau mai putinintacta functiunea perceptiunii. Paranoia cro-nica, din potriva, tinge insa0 functiunea deperceptiune. Paraliza de origina sifilitica, aduceslabirea totals a memoriei, fara ins sä pro-voace halucinatiuni ; pe cand paralisia de originaalcoolica aduce dinpreuna cu slabirea memorieihalucinatiuni. Epilepsia este insotita de turbu-rani de memorie partiale capricioase ; seni-litatea insa este urmata de o degenerare sis-ternatizata (1).

In toate aceste cazuri se impune negre0t cajudecatorul sa procedeze cu multa circumspec-tiune, pe cat este posibil sa nu-0 bazezenici °data convingerea in mod exclusiv pe afir-marile unui bolnay. Dar sant imprejurari totu§i incare adevarul ca0iga prin utilizarea for partiala.Uneori chiar se intampla ca ele sä fie unicele carese presinta. Atunci fara vole ele se impun con0i-intei judecatorului §i judecatorul este dator sa lecumpaneasca, sa aleagh din ele aceea ce-i

(1) Dr. A. Cramer, Ueber die Zeugnisfahigkeit beiGeisteskrankheit and bei Grenzzustanden (Beitrageder psychologie der Aussage. Heft II).

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro


pare verosimil. Alegerea este insa oarba, dacanu este sustinuta de cuno0inte .tiintifice.

Ap, daca ne-am inchipui ca se presinta cazulunui martor atins de degenerescenta senila. Ve-racitatea afirmarilor pe care le face acest martorsant totdeauna de o valoare cu totul inegala,i judecatorul care nu cunoa0e legea dupa care

se gradeaza aceasta valoare, se gase0e in fataunei dificultati de neinvins. Asupra evenimen-telor celor mai recente, martorul nu tie raspundesau raspunde fals ; din contra, intrebat asupraevenimentelor, din trecut, i Inca dintr'un trecutindepartat, martorul raspunde cu preciziune, i

face impresia de a spune adevarul. Judecatorulcare nu cuncia0e legile psihologiei, gase0e faptulparadoxal i se crede inaintea unui martorneutilisabil. Judecatorul, cunoscator de legilepsihologiei, gase0e insa ca faptul este foarte na-tural, i in consecinta pretue0e afirmarile marto-rului. Se 0ie, in adevar, din psihologie, ea degene-rescenta memorii din cauza de senilitate, presintaun caracter tipic : ea incepe mai intai cu faptele re-cente i pe urma se intinde treptat asupra celor tre-cute. Un batran, cu memoria slat* nu-0 reamin-te0e de ziva de ieri, dar reproduce cu fidelitate zi-lele sale din tinerete. Deci chemat ca martor, el vafi un martor utilisabil pentru dovedirea faptelorpetrecute mai de mult. Judecatorul care tieaceasta, nici nu se code0e de a-I utilisa.

Acest exemplu ni se pare destul de suficientpentru a indreptatl reinoirea 9i la sfar0tul a-

www.dacoromanica.ro


cestui paragraf, a invitatiunei ce am repetat-ode atatea on mai sus. Coeterum censeo... pre-gatirea psihologica a magistratului este. de oimperioasa necesitate !

VI

Trecem la o noua categorie de martori falsi,la aceea a martorilor de rea credinta. Exami-narea acestei categorii ne aduce din nou inplina psihologie. Si Inca cu o agravare.

La categoriile precedente se putea indica ju-decatorului capitolul din psihologie pe care a-vea sa-1 consulte, pentru a-si deslusi starea su-fleteasca a martorului. La aceasta din urma ca-tegorie, o asemenea indicatiuue nu se poateface. Reaua credinta este o calificare care a-copera fenomene cu mult mai .complexe, decum acopera calificarea de buns credinta. Pentrua o patrunde, Si a o stapani, judecatorul estedator sd se familiarizeze cu intreg cuprinsulstiintei sufletului. El trebuie sä tie a despartistarile sufletesti in diferitele for componente sitrebue sä stie Inca si legile cauzale dupa careaceste stari se produc.

Afirmarea falsa, facuta cu rea credinta, esteexpresiunea unei stari sufletesti complexe. in-teinsa se intalnesc motive de origins variata ;motive cari coopereaza intro lumina de con -stiinta foarte neegala. Martorul insusi este de-parte de a-si putea lamuri bine situatia. In u-nele cazuri, el este deplin con, ent ca afirm4

www.dacoromanica.ro


ceva fals ; in alte cazuri insa numai pe juma-tate ; 9i alte ori, s'ar putea zice, aproape de loc.Dator4 judecatorului este de multe ori sä vadamai clar decat Insu0 martorul. El trebue sareconstitue procesul psihologic care a adus dupasine afirmarea falsa ; 9i cum aceasta nu o vaputea face direct, de oare ce martorul cauta säse ascunda, el va trebui sä-1 reconstitue indi-rect din contrazicerile i in genere din rapor-turile anormale pe cari falsul be produce la in-talnirea sa cu restul personalitatii suflete0 amartorului. Procesul psihologic care duce la oafirmare falsa este ca un fel de intrus pentrupersonalitatea sufleteasca a martorului. 0 adap-tare perfecta intre el i acesta din urma nuse produce nici odata ; totdeauna raman nepo-triviri. Dar aceste nepotriviri deli greu de eli-minat, sant totq cu dibacie ascunse de uniimartori. Este o datorie pentru judecator sä nu selase a fi 'inelat. El are sä reconstitue prin mij-locirea acestor nepotriviri procesul afirmarilorfalse, intocmai cum "10 reconstitue medicul cur-sul unei maladii prin mijlocirea simptomelor ce ise presinta. Cu diferinta numai, i aceasta Incaspre impovararea judecatorului, ca la Indeplinireasarcinei sale, medicul gase9te in bolnav un a-jutor, pe cand judecatorul n'are acelas ajutordin partea martorului.

Este drept a psihologia se ocupa cu stu-diul numai a vietii normale a sufletului ; dar a-

.

www.dacoromanica.ro


ceasta este §i cea mai importana judecgtorul,care are in mintea lui o icoana lamurita desprestarile suflete0 normale, distinge cu mai multauprinta starile artificiale sau provocate intenti-onat. Toate manifestarile acestea ies pentru elatunci cu atat mai mult in relief. Ada cum dealtfel este cai .1 in practica medicala. Unmedic care n'ar cunoa$e legile vietii fisiologicenormale, n'ar fi nici °data in stare sa puna di-.agnosticul unei maladii. Judecgtorul care nu cu-noa$e legile dupa care in mod obipuit se ex-prima starile sufleteVi, nu va putea recunoaVenici cazurile in can se simuleaza, prin o ape-renta mqtqugita, stari ce nu exista. Definitiafaptului anormal se face totdeauna dupa ce s'astabilit definitia faptului normal.

Dar sa l'asam teoria i sa ilustram folosulpsihologiei prin cateva exemple din viata prac-tica.

lata un martor de rea credinta, care de faptnu afirma lucruri mincinoase, dar ocolqte pecat poate adevarul ap. in cat judecatorul esteindus in eroare. Interogatorul incepe ; martorulse arata dispus sal vie in ajutorul justitiei ; insainformatiunile pe cari el le da, sau n'au nici olegatura, sau nici o importanta pentru cunoa-terea faptului ce se cerceteaza. Reaua sa cre-dinta el o imbraca cateodata in haina naivitatii;cateodata o ascunde dupa paravanul unui mu-tism ursuz. Martorul face digresiuni, on se ob-

si

www.dacoromanica.ro

84 C. Radulescu-Mottu

stineaza sa taca. In tot cazul interogatorul nuduce la nici un rezultat. Judecatorul, pe catpoate, incearca sä invinga indaratnicia martorului.Incercare deprta. Interogatorul este suspendatpentru acea zi. Se incearca a doua zi. Acelqrezultat. Atunci judecatorul renunta, sau dacaeste nervos recurge la intimidare. Cate odataintimidarea reurOe ; dar de drept la acest pro-cedeu nu trebue recurs. Cad e foarte greu sastabilep limita intimidarii. Unde incepe i sfar-e0e ea, i unde incepe violenta ? In cazurile

obOuite, interogatorul ap dar se suspends.De fapt el nu exists de loc. Din momentul ceraspunsurile martorului n'au nici o importanta,ele se abandoneaza. Unii judecatori au chiarde norma sa le rezume In cateva cuvinte pen-tru a indeplini formalitatile cerute de lege, darin fond ei nu pun nici Ufl pret pe dansele.Martorul a reu0 sä ascuncla aceea ce voia saascunda, fara sä i se poata aduce invinuirea dea fi un martor fals. Judecatorul it abandoneaza,de0 adeseori impresia lui intima este ea a fostamagit. Dar ce avea sa faca ? ConViinta luieste impacata, caci a incercat tot ce ii sta prinputinta. Cum n'a izbutit el, n'ar fi izbutit niciun altul in locul lui.

Cu toate acestea, izbanda nu era poate toc-mai atat de anevoioasa, daca s'ar fi tiut pro-ceda 'mai bine ! In laboratoarele de psihologie,cazul unui asemenea martor mut este cercetat

www.dacoromanica.ro


In mod experimental, ysi mai totdeauna rezul-tatul la care s'a ajuns a fost tocmai contrariu.Cu toata dorinta martorului de a ascunde a-devarul, adevarul totu0 s'a putut reconstituiindirect din spusele lui.

In cercetarile de laborator se procedeaza ast-fel. Se invita o persoana sa priveasca cu aten-tiune obiectele dintr'o camera, sau sa asiste lao scena, provocata Inteadins. Dupa ce persoanaa privit astfel timp de cateva minute obiectelesau scena, ea este lasata cateva zile libera, apoie readusa din nou la laborator pentru a fi su-pusa experimentarii. Persoana este rugata, cain toate raspunsurile ce i se va cere, sa ascundain toate chipurile aceea ce a vazut. Cu un cu-vant, sa se comporte ca un martor fals, carear don sä nu marturiseasca ca a fost de fataintr'un anumit loc. Sa presupunem bunioara, eapersoana in cestiune a vazut o camera in careexistau urmatoarele obiecte: Un birou acoperitcu postav verde, avand deasupra lui o calimaramare de bronz cu o statueta representand peun finger cu aripele Intinse pentru a sbura. A-laturi de birou doua fotoliuri de piele roOe in-chisa. Fiecare fotoliu are o monograms in col-tul din stanga. Un covor, tesatura romaneasca.Peretele din fata 4ei de intrare: un tablou re-presentand batalia lui Stefan-cel-Mare dela Po-dul Inalt, in marime de 50 x 80 c. m. Rameletabloului sant in stejar. Spre peretele dela

www.dacoromanica.ro


dreapta uri de intrare, Intre doua ferestre, ocanapea tot de piele ro§ie inchisa. In dreptulferestrelor cate un scaun. Spre stanga o bibli-oteck a carei rafturi de sus sant pline cucarti legate in diferite colori, iar cele mai dejos in negru. In fata bibliotecei o scars de a-proximativ doi metri Ina !time, culoarea stejarului ;etc... Si acum experienta consists in urmatoa-rele Martorul fals e rugat ca la fiecare cuvantpe care II pronunta experimentatorul, sa ras-pundaSi dansul Cu un cuvant, at carui senssä se asocieze cu cel dintai. Spre exemplu : s'apronuntat Maroc, martorul poate raspunde Franta;s'a pronuntat thpadd, va raspunde munte, etc.Cat timp cuvintele pronuntate nu amintesc o-biectele ce trebuesc ascunse, martorul nu setradeaza prin nici un indiciu deosebit. El ras-punde cam la acela0 interval cu un cuvant atcarui sens se asociaza cu cuvantul pronuntat.Dar experimentatorul pronunta deodata cuvantulbiurou. Martorul atunci gandeOe imediat la biu-roul vazut de el. In mintea Iui cu necesitate,prima asociatie este acea tocmai care ar puteasa-1 tradeze. Bine inteles, se fere0e sa curd Incursa. Dintre cuvintele cari i se prezinta inminte, el alege raspunde tocmai cu acelacare nu aminte9te de loc obiectele ce sant säse ascunda. In loc de verde, care l'ar trkla, ras-punde comercial. Experimentatorul pronunta dinnou cuvinte indiferente. La ccimilli, raspunde

:

i

www.dacoromanica.ro


martorul Africa; la piramidri, Egipt, etc. Apoidin nou survine un cuvant primejdios. Experi-mentatorul pronunta : tablou. Martorul gandeVela tabloul vazut. Negre0 insa ca el nu va ras-punde nici cu Stefan -cel-Mare, nici cu Podulfnali ; va raspunde cu ceva ce este cu totulstrain tabloului vazut. Bunioara Napoleon. Siaka mai departe.

Dupa multe cuvinte indiferente, iar4i din par-tea experimentatorului Cate un cuvant care re-aminteVe obiectele ce trebuiesc tagaduite. Siatunci iara0 acelas joc in mintea martorului.Prima asociare este aceea care tradeaza. Peaceasta insa martorul o Inlocuiqte cu alta careiese cu totul din cadrul

Experienta este la sfarOt. Experimentatorulcare a avut grija noteze la fiecare raspunsdurata timpului cat a intrebuintat martorul pen-tru a raspunde, proceda la interpretarea da-telor culese. Primul semn caracteristic care i sepresinta este durata relativ prea lung pe carea intrebuintat-o martorul pentru a raspunde laanumite cuvinte. Pe cand la unele cuvinte s'araspuns dupa cateva zecimi de secunda, laaltele s'a Intrebuintat secunde intregi. Care safi fost cauza ? Nu alta decat ca is aceste cu-vinte martorul a reflectat mai mult. Se adunala un loc cuvintele cari au necesitat o aka delunga reflectare. Curios, ele presinta o oarecarelegatura intre dansele. Biurou, Tablou, Bibli-

bgnuelii.

sa-si

www.dacoromanica.ro


oteca, Scard,tefan-cel-Mare,Podul lt, Inger,Fotoliu, etc., sant tocmai cuvintele cari redauinfatisarea camerei . . . . Martorul s'a tradat sin-gur. Pentru a evita acest sfarsit ar fi trebuit,ca la toate cuvintele pronuntate, el sa nu in-trebuinteze decat un timp egal pentru reflectaresi sa nu caute sa ocoleasca anumite asocieri.Dar sta oare in puterea lui sä faca asa ceva ?Chiar sa fi fost pus la corent cu natura expe-rientei si tot n'ar fi putut-o face.

Experienta se poate Inca varia in diferitefeluri : Daca este de descoperit o scena taga-duita de martor, pe langa metoda de mai sus,se mai poate intrebuinta si cea urmatoare. Ex-perimentatorul povesteste martorului diferitescene, in cari infra si elemente din scena cetrebue ascunsa. Martorul este obligat sa repro-duce din memorie fiecare povestire. Atunci seobserve urmatorul fenomen curios. Martorul, sautrece sub tacere din fiecare scena povestita ele-mentele comune cu acele din scena ce vrea saascunda, sau le complecteaza cu elemente cen'au fost povestite, dar care se gasesc in scenala care martorul a asistat. Legea asocierii ideiloreste mai puternica decat insasi vointa martorului.Acel care stie sa o urmareasca, surprindecu usurinta schimbarile intentionate in cursul einormal ; caci fiecare schimbare atrageflupa sinemanifestari cari se pot controla. In zadarpersoana care doreste a ascunde ceva, da gan-

www.dacoromanica.ro

Psiholo0a Martorului

dirii o unitate aparentA ; aceasta unitate se dis-truge de IndatA ce cineva tie sa o mace.

Negre0t, in practica judecatoreasca nu se potintreprinde experiente in felul celei descrisemai sus. Cabinetul judeckorului nu se poate trans-forma inteun laborator de psihologie. Nu estemai putin adevArat Insa, ca judecatorul care esteinitiat in asemenea experiente psihologice, vafi mai in mAsura sA gAseasca un procedeupentru a scoate adevarul din gura unui martorde rea credinfa, de cum 1-ar gasi judecatorulneinitiat. Experientele psihologice de laborator sefac in conditiuni artificiale, este adevarat ; daraceasta nu impedica ca ele sa fie foarte f olo-sitoare. In conditiuni artificiale se fac de altmin-treli toate experientele

Dar WA un alt caz mai interesant : martorulcare nu se multume0e sä ascunda adevarul, cispune intentionat neadevarul in locul adevarului.Martorul de rea credinta, tip. Judecatorul arecu acesta multa bAtaie de cap. Rare on dacanu recurge la intimidki. Dar §i and recurge,rezultatul nu totdeauna este satisfacator. SAvedem daca exists un mijloc de a prinde incursa pe acesta...

Credem ca da.Vorbirea fieckui individ este strict determi-

nate de intreaga lui personalitate psihologica.Fiecare are modul sAu particular de a se ex-prima, care se recunoa0e upr, dupe vocabu-

A§

stiintifice.

si

www.dacoromanica.ro

46 C. Radulescu-Mottu

larul intrebuintat si dupa legatura frazei. Vor-birea este tot asa de caracteristica pentru om,cum este si scrisul. Un expert o poate recu-noaste, cu toata dorinta contrarie a celui cevrea sä si-o schimbe intentionat.

Astfel fiind, depozitiunile false, inveitate pedin afara de martor, sant foarte usor de re-cunoscut. Trebue sä urn numai atenti, Sau maretorul invata depositia pe din afara, fara sa-sidea oboseala de a o asimila felului sau de a seexprima, si atunci depozitia contrasteaza cu res-tul vorbirei martorului, si este lesne de recu-noscut ; sau martorul este mai inteligent si in-cearca sa se exprime in stilul sau propriu. A-tunci, negresit, recunoasterea este mai grea ;imposibila Insa nu. Ori cats dibacie ar aveamartorul, vorbirea care i-a fost insuflata de opersoana strains, romane totusi cu un caracterstrain. Daca se Intampla insa, sa fie mai multimartori in aceiasi categorie, adica mai multimartori dresati pentru o anume marturie, atunciopera de descoperire este foarte mult usurata.Frazele invatate raman tipice, cu un caracterde asemanare dela martor la martor, pe candrestul depozitiunilor se diferentiaza dupa per-sonalitatea psihologica a fiecaruia in parte. Ju-decatorul nu are decat sa compare depozitiu-nile, si va fi indata surprins de descoperirilepe cari le face. In depozitiunile cele mai va-riate, el va gasi ca povestirea unui anumit fapt

www.dacoromanica.ro


este totdeauna redata printr'o anumita Intorsa-tura de fraza, care este stereotipa de la mar-tor la martor. 0 flexiune verbala, o conjuncti-une, un acord cazual, etc., tradeaza origina, fi-indca acestea ies in relief prin uniforma forrepetitiune. Am recunoscut dela inceput camartorul S. depunea fals", imi spunea in Cra-iova un vechiu magistrat cu ocazia judecariiunui proces la curtea cu juri, numai dupe in-trebuintarea perfectului compus. Toti ceilaltimartori consateni cu dansul intrebuinteaza per-fectul definit. Si de almintreli in vorbirea cu-renta intrebuinteaza si S. acelas perfect. Nu-mai in marturisirea pe care i-o cerem notface altfel. A invatat depozitia pe din afaradela vre-un advocat.

Dar pentru a aplica metoda aceasta de corn-paratiune cu succes, se cere, ca o prima con-ditiune, stenografiarea tuturor depozitiunilor.Numai asa se pastreaza vorbirei martorului in-dividualitatea ei proprie.- Cu depozitiunile rezu-mate, fie de grefier, fie de judecator, asa cumse practice acum, nu se poate ajunge la nimic.0 cercetare comparative asupra for duce celmult la caracterisarea personalitatii grefieruluisau a judecatorului, iar nici de cum la a mar-torului.

Depozitiunile trebuesc stenografiate. Aceastacum am avut ocaziunea sä o zicem si mai suseste o cerinta a stiintei. Dela realizarea ei de-

www.dacoromanica.ro


pinde o ameliorare importanta in practica ju-decAtoreasa.

Ne-am ocupat de mijiocul de a prinde incursci pe martorul de rea credinta, care repetalucruri invatate pe din afarA. Sa vedem acumpe cel ce creiaza falsul din initiativa sa proprie.

Pentru aceasta sa complectam adevgrul psi-hologic enuntat mai sus.

Am zis ca vorbirea fiecArui individ are insine ceva particular, prin care se distinge devorbirea celorlalti indivizi. Acest ceva particularsta in alegerea cuvintelor structura frazei.Pentru a fi mai complecti, sä adgogam a a-cel ceva sta in tonalitatea afectiva care inso-tqte fiecare gest de expresiune.

In vorbirea curenta aceasta tonalitate uneoridispare, din cauza In vorbirea o-mului cult, mai mult deat in vorbirea celui in-cult; in vorbirea omului matur, mai mult deatin vorbirea copilului.

In imprejurarile importante ale vietii InsA,and cuvintele tind sä exprime o convingereadana, sau tind mai ales sä comunice al-tora o convingere lacuta, atunci tonalitatea a-fectiva vine la suprafata. Persoana care vor-bqte este miFata, face gesturi, ridicg tonul,

dä o Inl'atipre expresivg. In aceste Impre-jurAri tonalitatea afectiva merge paralel cu con-tinutul vorbirei, servWe la catacterizarea a-cesteia. Persoana care vorbe0e nu are nevoe

10

2i

$i

obisnuintei.

si

si

www.dacoromanica.ro


sä dirijeze aceastO tonalitate, cad ea vine sin-gurA. Tonul, gestul, expresiunea emotivk se a-sociaza de sine la continutul vorbirei, in moduleel mai natural. Si cum fiecare persoana 10manifests individualitatea sa in vorbire, totass ea 0-o manifests si in tonalitatea afectivAcare insote0e vorbirea. Acelea0 lucruri poves-tite de diferite persoane, se exprima nu numaicu cuvinte si haze diferite, ci si cu o tonalitateafectiva diferitk Tonul, gestul, expresiunea emo-tiva, sant tot ass de per0)nale cum sant sifrazele. Dela persoana la persoana asemAndripot sä existe, dar identitate nici °data.

SA vedem ce uz putem face de acest ade-Var al psihologiei.

A depune fals, si Inca cu rea credintk nuinfra in obiceiul tuturor. Chiar si aceia care sedecid la o asemenea faptk simt cO. in viata lor,Imprejurarea prin care tree, e o imprejurare im-portanta. De aceea mai nici ()data martorul derea credinta nu merge nepregatit inaintea ju-decatorului. El 10 aranjeaza din vreme discursul;gande0e la intrebarile care ii vor fi puse, sila raspunsurile pe care el va trebui sa le dea.Mai mult Inc, 0 aci este pentru not multa0eptatul experimentum crucis, el se gan-de0e si la tonalitatea afectiva pe care va tre-bul sa i-o dea.

Din aceasta preparatie, pe care i-o dä mar-torul, rOman cateva urme pe care le poate citi

www.dacoromanica.ro


acela care este deprins cu asemenea lectura.In adevar, cuvintele cari vor compune ras-

punsurile de ocazie, sant in genere urr deales aranjat. Un martor dibaciu n'are, in a-ceasta privinta, mai nici o teams. Teama luimare este cum saii compuna figura, gestul,vocea; cu un cuvant, ce tonalitate afectiva sa-0dee. Caci, negre0t, nu on cine are talentul imi-tatiunii teatrale In ap grad, in cat sa se in-creada in aceea ce va aduce momentul. Jude-catorul it poate banui, it poate confrunta. Ungest, o mirare it poate trada. In zadar cuvin-tele sant ticluite din vreme, daca ele nu santsustinute §i de o infaOare adequata. Omul carespune adevarul, e e chiar une on exu-berant ; in on ce caz el nu tremura, preaalege cuvintele . . . Martorul fals prevede di-ficultatileSi situatiunea lui delicata. El trebuesau sa le invinga aceste dificultati, sau sa re-nunte la afirmarile false. Daca s'a decis sä faaafirmari false, atunci, trebue sa-0 compuna ysio infatipre potrivita. Cuvintele ticluite nu santde ajuns.

Rezultatul din toata aceasta pregatire, este amartorul se prezinfa inaintea judeatorului cuun aer prefacut de sinceritate. El poarta o masasentimentala, care, dua parerea lui, va ajutala intarirea convingerii ce vrea sa comunice.Aceasta masa insa, ca toate mascile de alt-fel, nu e potrivita numai sulletului sau, cion carui suflet care ar vrea sa treaca drent

si

linistit,nu-si

www.dacoromanica.ro

15sihologia Martorutui 98

sincer. Judecgtorul initiat va recunoaVe IntrInsalipsa de individualitate. Infatiprea de sinceri-tate, cand acoperg sufletul in adevgr sincer, nue tipicg, nu se potrive0e sinceritatii in genere;nu e teatralg. Infatiprea falsg a sinceritatii eteatralg. Ea este constituitg artificial, din me-morie ; este ap cum a crezut martorul ca tre-bue sa fie sinceritatea, dar nu cum este defapt. De fapt sinceritatea are o infali§are per-sonalg, dupd cum ste i sufletul care o manifests.

Pe langa acesi caracter general, mai este unsemn particular care poate servi judecatorului.

Infatiprea sinceritatii, cand este reala, nuprecedg actul Trisg0 at sinceritatii. Martorul sin-cer n'are nevoie dea aerul de sinceritateinainte de a incepe depozitia. Aerul de sin-ceritate vine de sine dimpreung cu depozitia. Mar-torul de rea credinta insg, comite totdeauna gre-rala de a face sg fie precedatg depozitia sa de unaer fats de sinceritate. El se tie banuit de a-ceea preintamping din vreme indoiala ce ar pu-tea sa se producg in mintea celui ce-I ascultg.Ap, la luarea jurgmantului. Martorul de bungcredintg repeta dupg judecgtor cuvintele sacra-mentale ale jurgmantului : jur a voi spune a-devgrul numai adevarul", pe tonul obipuit,fara multe ceremonii. Martorul de rea credintggasqte totdeauna mijlocul sa atragg atentiuneajudecatorului. Sau apasg cu intentiune asuprafiecgrui cuvant, sau, cum se intampla mai

salt

L

si

pi

si

www.dacoromanica.ro

96 C. Racluiescu-Motru

des., el repeta cuvintele in mod mecanic sicat mai repede, afectand convingerea ca pen -tru el juramantul nu era de nevoie, ca el inon ce caz ar fi spus adevgrul . .

Santem la sfarsitul studiului nostru.N'am avut pretentiunea de a da un manual

practic dupa care judecatorul sä procedeze inascultarea martorilor. Am dorit numai sa atragatentiunea asupra importantei pe care o arepsihologia in asemenea cestiuiii.

Ca un judecator si fail o pregatire psiho-logica specials, ci prin simpla sa practica,

poate ajunge sa observe lard de martoriregulile stabilite de noi mai sus ; este posibil.Ba Inca este foarte probabil. Dar aceasta po-sibilitate nu se intampla decat dupa o inde-lunga practica. Pang ce o asemenea indelungapractica sä se formeze, judecgtorul continua"insa sa judece, si cei judecati nu au posibili-tatea sa reving pentru a fi judecati din nou deel, mai tarziu, dupg ce practica s'a format. E-rorile facute sant ireparabile.

Apoi stiinta,in genere, are de scop sa scur-teze timpul de experienta, iar nu sa-1 suprimecu desavarsire. Numai acest scop it poate aveasi psihologia. Tot de odatg, profesionistul demerit cum dorim sa fie magistratul, trebuesa caute in stiinta motive pentru imbogatireaactivitatii sale viitoare. Printre aceste motivenoi ii propunem pe acele oferite de studiulpsihologiei.

www.dacoromanica.ro

e

www.dacoromanica.ro

Date post:	21-Sep-2014
Category:	Documents
Upload:	robertstanciugel
View:	236 times
Download:	24 times

C. Radulescu - Motru - Adevăr şi minciună

Documents