Poluarea pe râul Motru

Proiect : Student: Motea Ion

Riscuri hidrologice Grupa: 203

Anul: II

1

Cuprins

Introducere

1. Influența antropicului asupra rețelei hidrografice..................4

2. Surse de poluare..........................................................................5

3. Poluarea pânzei freatice.............................................................6

4. Propuneri de măsuri privind prevenirea şi combaterea

poluării apelor de suprafaţă din bazinul râului Motru...........8

5. Concluzii....................................................................................10

BIBLIOGRAFIE......................................................................11

ANEXE......................................................................................12

2

Introducere

În condițiile în care în a doua jumătate a secolului al XX-lea, cu

precădere în perioada neagră a istoriei româniei din punct de vedere al poluării

mediului de către industrializarea în masă a regimului comunist. În România,

activitățile industriale au luat o amploare deosebită, riscurile hidrologice induse

de aceste activități, manifestate în special prin poluarea surselor de apă de

suprafaȚ ă și din subteran, au crescut.

Funcție de natura ei, poluarea apelor de suprafață înregistrează trei forme

distincte: fizică, chimică și biologică.

În funcție de modul de manifestare, poluarea apelor de suprafață poate fi:

punctiformă sau locală, lineară și difuză. Poluarea apelor de suprafață poate

avea un caracter permanent sau accidental.

3

1. Influența antropicului asupra rețelei hidrografice

Influența activității antropice asupra unei rețele hidrografice implică

modificări de ordin cantitativ și calitativ. Modificările de ordin cantitativ

constau din modificări ale structurii rețelei hidrografice și ale regimului de

scurgere a apei, iar cele de ordin calitativ implică modificări complexe ale

trecerii de aluviuni și modificări ale proprietăților fizico-chimice ale apei cu

influențe asupra calității apei.

Impactul cantitativ poate avea fie o semnificație indirectă (despăduriri

efectuate în decursul timpului, pășunat nerațional, extinderea suprafețelor

arabile în dauna suprafețelor împădurite, efectuarea lucrărilor agricole cu

mijloace și tehnici necorespunzătoare etc.), fie o semnificație directă, prin

artificializarea regimului scurgerii apei, construcȚia de baraje antropice în

vederea acumulării apei în spatele acestora, îndiguirea cursurilor de apă,

consolidarea și apărarea malurilor, regularizări și rectificări ale albiilor etc.

Impactul antropic asupra rețelei hidrografice din bazinul Motrului s-a

manifestat prin construcția barajului de la Valea Mare (1982) captării râurilor

Cerna, Motru şi Tismana în vederea producerii de energie electrică. Se

proiectează construirea unor mari lacuri de acumulare, legate subteran între ele

într-un mare Complex Hidroenergetic, capabil să susţină sistemul energetic

naţional în perioada vârfului de consum.

Modificări asupra rețelei hidrografice au fost aduse și de realizarea

balastierelor de la Padeș, Apa Neagră și Cătunele terasamentele căilor de

comunicație, numeroasele terasări, nivelări, asanări și adaptări ale terenurilor la

realizarea construcțiilor industriale și civile.

4

2. Surse de poluare

Poluarea domestică este rezultatul deversării deșeurilor solide și lichide

provenite din activitatea domestică ori din activitatea unor unități de servicii

neracordate la un sistem special de tratare a deșeurilor. În bazinul râului Motru

sursele de poluare domestică provin din:

racordarea incompletă a locuințelor la canalizarea urbană și implicit la

stațiile de epurare, cu efect în antrenarea nitraților și descompunere a

proteinelor din materia organică a solului sub acțiunea

microorganismelor,direct în rețeaua hidrografică;

capacitatea insuficientă a rețelei de canalizare cu consecințe în pierderea

unor cantități importante de ape uzate în timpul transportului spre stația

de epurare, care se scurg direct în rețeaua hidrografică (în special în

municipiul Motru);

depășirea capacității de epurare a apelor menajere cu efect în producerea

poluării apei râului Motru, care se resimte până în aval de Fața Motrului.

depozitarea necontrolată în albiile râurilor a deșeurilor menajere;

scurgerea necontrolată în rețeaua hidrografică a combustibilului din

rezervoare îngropate;

infiltrarea în sol și în pânza freatică a apelor provenite din precipitații,

care prin acțiunea lor de spălare și transport se încarcă adesea cu diferiți

poluanți: metale grele (Pb, Ni, Zn, Cr, Cd), săruri, hidrocarburi, azbest,

îngrășăminte, pesticide, produse chimice utilizate în spălarea rețelei

rutiere, substanțe aflate în atmosferă (praf, oxizi de sulf, amoniac, azot,

gudroane acizi etc.), care în timp se vor scurge în reȚ eaua hidrografică.

5

Poluarea din sursele industriale are cauze foarte variate, cel mai

frecvent fiind legată de depozitele de deșeuri, de apele industriale uzate și de

redepunerile din atmosferă. Unitățile industriale cu rol major în poluarea

aerului,apei,florei și faunei în bazinul râului Motru a fost cu precădere mina din

satul Mărășești pusă în funcțiunde din 1980, de la care se devărsa în râul

Brebina afluent pe dreapta al Motrului,toate substanțele chimice folosite la

extragerea minereului.

Pe cursul său mijlociu, acestor ape li se adaugă cele provenite de la unităţile

miniere din zonă. Acestea contribuie la poluarea râului Motru atât prin

evacuarea de ape provenite de la sediile administrative, precum şi prin

evacuarea de ape industriale.

Poluarea apelor de suprafață din bazinul râului Motru, provenită din

surse din agricultură, implică substanțe provenite din utilizarea îngrășămintelor

și a pesticidelor (poluare cu azotiți, azotați, fosfor, cianuri, aldehide, substanțe

organice etc.), din dejecțiile de la complexele agrozootehnice sau de la gunoiul

împrăștiat pe câmp.

Poluarea prin transport se manifestă în lungul căilor de transport (ferate și

rutiere) ce însoțesc în râul în călătoria sa spre gura de vărsare. În ultimii 10-15

ani, circulația auto s-a dezvoltat foarte mult în bazinul râului Motru, cel mai

adesea fără respectarea normelor privind protecția mediului.

3.Poluarea pânzei freatice

Apele poluate ale râului Motru ajung în pânza freatică de unde se răspândesc

mai departe în fântânile și izvoarele ce reprezintă o principală sursă de apă

pentru comunitatea rurală.

6

a.) Surse de poluare datorate lucrărilor destinate evacuării anumitor substanţe în

mediul subteran:

- infiltrarea din puţurile de injecţie folosite pentru descărcarea

apelor uzate,

- infiltrarea apelor din irigaţii la care s-a folosit apă uzată.

b.) Surse de poluare datorate unor lucrări proiectate pentru stocarea, tratarea

sau depozitarea substanţelor, care funcţionează necorespunzător:

- depozite de deşeuri (spălate de precipitaţii),

- depozite de materiale rezultate în urma excavaţiilor din

construcţii sau din activităţi miniere,

- rezervoare de stocare subterane sau supraterane (deversare,fisurare,

deteriorarea înbinărilor cu conductele de legătură),

- descărcarea în gropile de excavaţii a deşeurilor de orice fel.

c.) Surse de poluare datorate lucrărilor proiectate pentru transportul unor

substanţe:

- conducte destinate transportului substanţelor chimice sau apelor uzate,

- spargerea ambalajelor şi împrăştierea pe sol a unor produse chimice, în timpul

transportului.

d.) Surse rezultate din alte activităţi (surse indirecte):

- irigaţii,

- aplicarea pesticidelor, ierbicidelor şi a fertilizatorilor,

- depozite de deşeuri animaliere,

7

- apele provenite din precipitaţii pot polua solul prin dispersia poluanţilor în

apele subterane.

- spălarea şoselelor (sare, alţi poluanţi),

- spălarea şi dizolvarea poluanţilor atmosferici,

- poluare urbană,

- drenajul în zonele miniere.

e.) Surse de poluare datorate unor lucrări care favorizează descărcarea

poluanţilor în subteran:

- lucrări de foraj executate necorespunzător,

- gropile de excavaţii pot colecta ape uzate provenite din zonele urbane sau

industriale.

f.) Surse naturale de poluare a căror provenienţă este provocată de activităţi

umane:

- interacţiunea dintre apele de suprafaţă şi cele subterane (când regimul natural

al apelor de suprafaţă este modificat de om,ecorespunzător),

- scurgeri naturale care transportă minerale dizolvate,

Apa folosită la transportul deşeurilor din industria minieră şi metalurgică

conţine fracţiuni de reactivi, folosiţi în procesul tehnologic al preparării, ca

varul tehnic, cianura de sodiu, sulfatul de zinc, sulfatul de cupru, acidul sulfuric,

carbonatul de sodiu, xantatul de sodiu, flotanololul, alcoolul, fosfacresolul,

uleiul de pin, silicatul de sodiu, substanţe radioactive.

4)Propuneri de măsuri privind prevenirea şi combaterea poluării

apelor de suprafaţă din bazinul râului Motru

8

Pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apă din

arealul bazinului Motru se propun următoarele măsuri de prevenire şi combatere

a poluării:

realizarea staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile care nu

dispun de astfel de obiective;

retehnologizarea staţiilor de epurare existente, în vederea

funcţionării acestora la parametrii proiectaţi sau mărirea

capacităţii de epurare acolo unde aceasta se impune;

urmărirea strictă a noilor utilizatori de apă pentru a nu evacua în

emisar ape uzate insuficient sau deloc epurate, care nu se

încadrează în normele reglementate;

corelarea lucrărilor de alimentare cu apă cu cele de epurare şi

asigurarea unui personal specializat pentru exploatarea acestor

instalaţii;

monitorizarea riguroasă a parametrilor de calitate ai apelor de

suprafaţă, a receptorilor naturali în care se evacuează apele uzate

urbane sau industriale;

implementarea şi punerea în practică a Codului de bune practici

agricole, în scopul prevenirii poluării apei cu nitraţi proveniţi din

surse agricole.

9

5)Concluzii

Fiind un sistem bine structurat, organizat şi ierarhizat, orice presiune

asupra unei componente a mediului acvatic îl influenţează în întregime. Bazinul

hidrografic Motru a fost de-a lungul timpului şi continuă să fie, încă, puternic

afectat de fenomenul de poluare. În vederea reducerii riscului de producere a

fenomenelor de poluare este necesară creșterea capacității de epurare a apelor la

stațiile de epurare existente sau implementare altora noi, identificarea tuturor

surselor și tipurilor de poluare, implementarea unui sistem mai eficient de

monitorizare a emisiilor și imisiilor, cuantificarea cât mai obiectivă a stării de

calitate a apei, identificarea calitativă și cantitativă a tuturor poluanților toxici,

inventarul cantităților de apă prelevate și evacuate, creșterea capacității

agenților economici de a gestiona problemele de protecție a apelor și de a stabili

și soluționa problemele de mediu, creșterea gradului de conștientizare și

implicare a societății civile în probleme legate de îmbunătățirea calității apei și

corelarea și interconectarea fluxului de informații între instituțiile publice la

nivel local și regional.

10

BIBLIOGRAFIE

1.Costache,I.,(2011), Flora și vegetația bazinului hidrografic inferior al râului Motru,Vol.I, Editura Universitaria Craiova.

2. Oana Ionuș.,(2011), Potențialul Geologic al apelor de suprafață în bazinul hidrografic Motru.Teză de doctorat.

3. Pişota Ion, Zaharia Liliana, Diaconu Daniel (2010), Hidrologie (ed. A II-a), Editura Universitară, Bucureşti.

* Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Conferinţa Ştiinţifică Jubiliară,28-30 septembrie 2010.Utilizarea marilor acumulări hidroenergetice în gestionarea fenomenelor hidrologice extreme.PETRE TIRIPLICĂ, CRISTEL GHEORGHIU. S.C. HIDROELECTRICA S.A.- Sucursala Hidrocentrale Târgu - Jiu

*Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 3/2010

*http://www.viataingorj.ro/actualitate/salvati-raul-motru/

*http://www.impactingorj.com/eveniment/prinsi-cand-furau-agregate-minerale-din-albia-raului-motru.html

*http://www.gds.ro/Gorj%20si%20Mehedinti/2007-07-04/Primaria+Pades+polueaza+raul+Motru+

*http://www.verticalonline.ro/motrul-fara-cantec

*http://greenly.ro/apa/acumularea-hidroenergetica-de-la-valea-mare

*http://primariatismana.sapte.ro/hidroel.htm

*http://archive.is/1UYIo

11

ANEXE

Fig.1. Localizarea corpurilor de apă de referinţă în bazinul hidrografic Motru (prelucrare după datele ABA Jiu, PMBH Jiu-2009)

12

13

Fig.2.Caracteristicile debitului mediu de substanţe chimice dizolvate şi debitului chimic mediu specific în bazinul hidrografic Motru (2005-2009) (prelucrare după datele ABA Jiu)

14

Fig.3.Repartiţia sezonieră a concentraţiei de săruri dizolvate la staţiile de monitoring în bazinul hidrografic Motru, anul 2009 (prelucrare după datele ABA Jiu)

Fig.2.Lucrările hidrotehnice şi balastierele în bazinul hidrografic Motru (prelucrare după Administraţia Bazinală de Apă Jiu, 2011)

15

Poluarea cu resturi menajere pe râul motru.

Preluat de pe: http://www.viataingorj.ro/actualitate/salvati-raul-motru/

16

Poluarea râului Motru prin stațiile de excavare a balastului.

Preluat de pe: http://www.impactingorj.com/eveniment/prinsi-cand-furau-agregate-minerale-din-albia-raului-motru.html

Poluarea într-un grad mai mic a râului motru cu carburanți. Preluat de pe : http://www.gds.ro/Gorj%20si%20Mehedinti/2007-07-04/Primaria+Pades+polueaza+raul+Motru+

17

18

19