Home >Documents >Bolile sistemului nervos

Bolile sistemului nervos

Date post:11-Oct-2015
Category:
View:131 times
Download:9 times
Share this document with a friend
Description:
proiect biologie, bolile sistemului nervos
Transcript:

Paralizia

-Parkinson-Paralizie-Epilepsie-Screloza in placiBolile sistemului nervosProiect realizat de: Enache Gabriela; Georgescu Andrada; Oancea Alexandra; Stoica Stefania

Boala Parkinson

Boala Parkinsoneste oboal degenerativ ce survine n urma distrugerii lente iprogresive aneuronilor. ntruct zona afectat joac un rol important n controlul micrilor, pacienii prezint gesturi rigide, sacadatei incontrolabile, tremor i instabilitate postural.

Cauze i factori de risc

Cauze Factorii de risc:Expunerea precoce sau prelungit la substane poluante chimice sau la pesticide (ierbicidei insecticide)Consumul unui drog (MPTP) poate cauza semnele i simptomele bolii Parkinson drogul are un efect similar pesticidelorMedicamente neuroleptice (fenotiazina) sau substanele care blocheaz receptorii de dopaminintoxicaia cu monoxid de carbon sau cu manganhidrocefalia, tumorile craniene, hematom subdural, boala Wilson, tulburrile idiopatice degenerative

Semne i simptome

Tulburrile legate de boala Parkinson apar cel mai adesea ntre 50 i 70 ani; vrsta medie de apariie a bolii este de 57 ani. La nceput, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de mbtrnire, dar pe msura agravrii acestora, diagnosticul devine evident. Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea i bradikinezia. Dintre acestea, dou sunt eseniale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea postural este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei dup 8 ani de evoluie a bolii.

n 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale minilor, capului sau picioarelor constituie primul simptom i se manifestn special nre paus i n perioadele de stres. Tremorul este diminuat n timpul micrilor i dispare n somn, este accentuat de stres i de oboseal. Tremorul devine mai puin evident pe masura evoluiei bolii.Rigiditatea se refer la creterea rezistenei la mobilizarea pasiv a muchilor i este mai evident la micrilevoluntare ale membrului contralateral.Bradikinezia se refer la lentoarea micrilor, dar include is cderea micrilor spontanei scderea amplitudinii micrilor. Bradikinezia este vizibil prin micrografie (scris de mnmic, ilizibil), hipomimie (diminuareamicrilormimice), clipitrar i hipofonie (voce diminuat).Instabilitatea postural se refer la tulburrile de echilibru i coordonare. Apariia sa este o etapa important n evoluia bolii, deoarece instabilitatea postural este dificil tratabila i este o sursa comun de invaliditate n stadiile avansate ale bolii.Demena survine tardiv n evoluia bolii Parkinson i afecteaz 15% - 30% din pacieni. Memoria recent este afectat.

Tratament

Dei nu exist un tratament curativ pentru boala Parkinson, simptomele sale pot fi atenuate cu ajutorul medicamentelor, dar i prin modificarea stilului de via. n general, simptomele pot fi controlate cu succes dac tratamentul este adaptat evoluiei bolii.

Tratamentul neuro-protector (posibil)

Terapiile neuro-protectoare sunt cele care ncetinesc pierderea neuronilor dopaminergici. n prezent, nu exista nicio terapie cu rol neuroprotector demonstrat pentru boala Parkinson.Selegilina este medicamentul considerat drept un posibil agent neuroprotector, dei efectele sale benefice nu au fost n ntregime demonstrate. Selegilina poate fi prescris nc de la debutul bolii.

Tratamentul simptomatic

Momentul adecvat pentru iniierea medicaiei depinde de mai muli factori (vrsta, stilul de via, gravitatea simptomelor etc.)Medicamentele prescrise au rolul de a reduce simptomele bolii, dar nu opresc evoluia sa. Se recomand semnalarea oricrui nou simptom ce apare ntimpul tratamentului, pentru a face modificrile necesare. Asocierea dintre levedopa iun inhibitor de dopa-decarboxilaz (carbidopa sau benzerazid) este tratamentul simptomatic standard pentru boala Parkinson, cu cele mai puine efecte adverse pe termen scurt.

Tratamentul chirugicalPentru pacienii ce se gsesc ntr-un stadiu avansat al bolii, n care simptomele nu mai rspund la medicaia obinuit, se poate recurge la o intervenie chirurgical, n funcie de starea general a persoanei i de calitatea vieii.Una dintre metodele ce pot fi folosite estetalamotomia consta n distrugerea unei pri a talamusului, pentru a reduce tremorul parkinsonian. Peste 90% din pacienii ce efectueaz aceasta intervenie prezint o ameliorare considerabil n tremorul membrului din partea opus leziunii. Complicaiile unei talamotomii bilaterale sunt comune; peste 25% din pacieni prezint tulburri de vorbire, motiv pentru care talamotomiile bilaterale sunt evitate.

Kinetoterapia i ortofonia

Kinetoterapiaeste un adjuvant terapeutic important i const n exerciii fizice zilnice i gimnastic, reeducare funcional, refacerea echilibrului postural etc. Ortofonia permite tratarea disartriei (tulburri de vorbire), datorate unei articulaii dificile.

Paralizia Termenul de paralizie, se defineste ca find un simptom neurologic, ce consta in imposibilitatea de a excuta o miscare. O paralizie poate privi un mic grup de muschi, un membru, partea inferioara a corpului sau intreaga jumatate stanga sau dreapta. Atunci cand forta musculara este doar diminuata, si nu abolita, se vorbeste de pareza.

In cazul paraliziei este posibila o regresie spontana, chiar in mod frecvent, ca in cursul unor accidente vasculare cerebrale, in formele cu prognostic mai sever, tratamentul consta, in principal, in reeducare.

Miscarile tuturor partilor corpului se realizeaza de catre muschi, care se afla sub impulsul unor nervi motori periferici, cu provenienta in sistemul nervos central. Cand acesti nervi sunt afectati, miscarile de comanda nu se mai pot executa, simptom care poarta denumirea de paralizie.

Cele mai frecvente cauze care duc la instalarea paraliziei sunt hemoragia cerebrala, traumatismele coloanei vertebrale care duc la sectionarea maduvei spinarii sau a nervilor, compresiunile pe nervi, infectiile sistemului nervos (encefalita, meningita, poliomielita etc), intoxicatiile sau racelile.

Encefalita

PoliomelitaFilmulet paralizie 1Filmulet paralizie 2Filmulet paralizie 3 - operatieVideoEPILEPSIAEpilepsiaeste o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care interfereaza cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descarcari electrice bruste, excesive si dezorganizate, care duc la aparitiaconvulsiilor. Convulsiile interfera temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei (eliminarea de fecale), vorbirea, vederea si constienta bolnavului. Aparitia convulsiilor este inspaimantatoare, in special daca sunt severe. Din fericire, tratamentul reduce impulsurile electrice anormale la nivelul creierului si controleaza crizele convulsive.Epilepsia nu este o forma de retardare intelectuala sau boala psihica si nu este contagioasa.

CauzeCauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. Mai putin de jumatate din bolnavii de epilepsie, au o cauza primara neindetificabila.Adesea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum ar fi:-traumatismele craniene-tumorile cerebrale- infectiile cerebrale-accidente vasculare cerebrale

Epilepsia poate aparea si la persoanele fara factori de risc. Nu poate fi identificata intotdeauna o cauza. Acest lucru este valabil, in special, in multe forme de epilepsie la copii. La unele persoane, epilepsia se datoreaza unei tumori, infectii sau traumatisme cerebrale.Epilepsia apare mai frecvent la copii decat la adulti. Este posibil sa existe agregare familiala (adica mai multe cazuri de epilepsie in familie), dar nu este obligatoriu sa existe istorie familiala de epilepsie pentru ca cineva sa faca epilepsie.

Afectiunile care pot duce la aparitia epilepsiei sunt:- traumatismele craniene- accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul creierului-ateroscleroza(depunerea de grasimi) arterelor cerebrale- tumorile cerebrale- infectiile cerebrale, cum ar fimeningitasau encefalita- boalaAlzheimer- abuzul debauturi alcoolice- abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare

Tumorile, zonele de tesut cicatriceal datorate traumatismelor sau altor boli pot deteriora o anumita zona din creier si pot determina convulsii partiale.Cu toate acestea, epilepsia poate aparea in absenta tuturor acestor conditii.

SimptomeConvulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii, iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane. Convulsiile pot dura de la cateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii.

Video

TratamentDesi neobisnuit, aceasta boala care afecteaza initial o anumita arie a creierului poate sa se extinda si intr-o alta arie cerebrala. Unele tipuri de epilepsie ale copilului dispar odata ce acesta ajunge la varstaadolescentei. Alte tipuri pot persista toata viata. Epilepsia cauzata de un traumatism craniocerebral poate disparea dupa cativa ani sau poate persista toata viata.Nu exista nici un tratament care sa vindece epilepsia, dar din fericire, exista tratamente care sa controleze aparitia convulsiilor epileptice si care pot preveni repetarea acestora.

SCRELOZA IN PLACIScleroza se refer la rigidizarea unei structuri determinat, de obicei, de nlocuirea esutului specific normal al unui organ cu esut conjunctiv. Scleroza n plci este o boal inflamatorie mediat imun care atac axonii mielinizai de la nivelul sistemului nervos central (creier i mduva spinrii), distrugnd mielina (care are rol in transmiterea impulsului nervos) i axonul n diferite grade, producnd o dizabilitate fizic n timp de 20-25 de ani de la diagnostic la aproximativ 30% dintre pacieni.

Semnele i simptomele bolii sunt foarte variate de la un banal vertij (ameeal) i pn la o afectare complet a celor 4 membre, motiv pentru care aceast maladie este adesea greit diagnosticat n stadiile de debut sau chiar nediagnosticat.Semnele i simptomele clasice ale sclerozei multiple sunt urmtoarele:- deficit senzitiv (de exemplu parestezii senzaii de furnicturi )- simptome ale mduvei spinrii: crampe musculare secundare spasticitii- simptome ale mduvei spinrii: disfuncie sfincterian sau sexual - simptome cerebeloase: clasica triad a lui Charcot (dizartrie afectarea limbajului, ataxie afectarea micrilor coordonate i tremor)- nevrita optic (inflamarea nervului optic ce se poate manifesta prin scderea brusc a vederii n ochiul afectat)- nevralgie de trigemen sau paralizie facial - intoleran la cldur- tulburri oculare: diplopie la privirea lateral (33% dintre pacieni)

CauzeCauza aparitiei bolii este necunoscuta, cercetatorii crezand ca are de-a face cu sistemul imunitar si cu genele mostenite. Este posibil ca scleroza in placi sa fie o boala autoimuna, adica organismul sa se atace pe el insusi, dintr-o eroare, considerand ca este vorba de un corp strain intrat in sistem.Exista si posibilitatea transmiterii genetice, intrucat unele popoare nu dezvolta aceasta boala, iar daca au existat mai multe cazuri in familie, copilul este mai predispus la scleroza.

TratamentDin pacate tratamentul pentru scleroza in placi este destul de agresiv, bazat in special pe corticosteroizi in doze mari, iar simptomele, desi dispar sau se amelioreaza pe moment, apar din nou cu aceeasi intensitate sau una chiar mai mare. In final, pacientul devine invalid, pana candniciofunctie a organismului nu mai merge asa cum trebuie.

SFARSIT

Embed Size (px)
Recommended