SISTEMUL NERVOSSISTEMUL NERVOS 20072007

Totalitatea organelor formate predominant Totalitatea organelor formate predominant din ţesut nervos din ţesut nervos

recepţionează, recepţionează, transmitetransmite integrează informaţiile primite din mediul integrează informaţiile primite din mediul

extern sau intern extern sau intern permite elaborarea unui răspuns adecvat permite elaborarea unui răspuns adecvat

mesajului primit.mesajului primit.

Recepţionarea mesajelor se realizează Recepţionarea mesajelor se realizează prin intermediul receptorilor, specializaţi în prin intermediul receptorilor, specializaţi în transformarea stimulilor - ce poartă diferite transformarea stimulilor - ce poartă diferite forme de energie - în impuls nervos, ce forme de energie - în impuls nervos, ce reprezintă energia internă specifică reprezintă energia internă specifică organismului.organismului.

influxul nervos este transmis pe căile influxul nervos este transmis pe căile nervoase aferente (care aduc informanervoase aferente (care aduc informaţiileţiile) ) spre centrii nervoşi de integrare de la spre centrii nervoşi de integrare de la nivelul diferitelor etaje de la nivelul nivelul diferitelor etaje de la nivelul sistemului nervos central. sistemului nervos central.

Integrarea nervoasăIntegrarea nervoasă

reprezintă prelucrarea mesajelor primite reprezintă prelucrarea mesajelor primite de către centrii nervoşi şi elaborarea de către centrii nervoşi şi elaborarea comenzilor pentru organele efectoarecomenzilor pentru organele efectoare - -răspuns imediat la stimulirăspuns imediat la stimuli

stocareastocarea informaţii informaţiilorlor ca "acte de ca "acte de memorie" (formarea de engrame) şi memorie" (formarea de engrame) şi reactualizareactualizarea lorrea lor ulterio ulterioaarră – răspuns ă – răspuns tardiv la stimulitardiv la stimuli

Răspunsurile plecRăspunsurile plecateate de la centri sunt de la centri sunt conduse pe căile nervoase eferente (care conduse pe căile nervoase eferente (care ducduc informaţiile informaţiile) spre ) spre efectoriefectori intrarea intrarea în activitate în activitate : :

contracţia muşchilor scheletici, contracţia muşchilor scheletici, contracţia musculaturii viscerale,contracţia musculaturii viscerale,activitatea glandelor cu secreţie internă şi activitatea glandelor cu secreţie internă şi

externăexternă

Sistemul nervos este împărţit în:Sistemul nervos este împărţit în: sistemul nervos al vieţii de relaţie sau somaticsistemul nervos al vieţii de relaţie sau somatic

ce stabileşte legătura între organism şi mediul ce stabileşte legătura între organism şi mediul extern;extern;

sistemul nervos al vieţii vegetativesistemul nervos al vieţii vegetative c careare coordonează activitatea organelor interne, în coordonează activitatea organelor interne, în strânsă legătură custrânsă legătură cu::

sistemul nervos somatic sistemul nervos somatic sistemul endocrin (hormonii amplifică, sistemul endocrin (hormonii amplifică,

generalizează şi prelungesc în timp, reacţiile generalizează şi prelungesc în timp, reacţiile iniţiate de sistemul nervos vegetativ).iniţiate de sistemul nervos vegetativ).

Sistemul nervos somaticSistemul nervos somatic

FFormat din:ormat din: sistemul nervos centralsistemul nervos central (S.N.C.) sau axul (S.N.C.) sau axul

cerebro-spinal sau nevrax, reprezentat de cerebro-spinal sau nevrax, reprezentat de encefal şi măduva spinării;encefal şi măduva spinării;

sistemul nervos perifericsistemul nervos periferic (S.N.P.) ce (S.N.P.) ce cuprinde ganglionii nervoşi, nervii spinali şi cuprinde ganglionii nervoşi, nervii spinali şi nervii cranieni.nervii cranieni.

Sistemul nervos vegetativSistemul nervos vegetativ

FFormat din:ormat din: sistemul nervos central sistemul nervos central cu centrii nervoşi cu centrii nervoşi

vegetativi situaţi în axul cerebrospinal;vegetativi situaţi în axul cerebrospinal; sistemul nervos perifericsistemul nervos periferic cu ganglionii cu ganglionii

nervoşi vegetativi şi fibrelel nervoase nervoşi vegetativi şi fibrelel nervoase vegetative preganglionare şi vegetative preganglionare şi postganglionare care intră în componenţa postganglionare care intră în componenţa nervilor spinali şi cranieni.nervilor spinali şi cranieni.

Sistemul nervos centralSistemul nervos centralMăduva spinăriiMăduva spinării

Configuraţia externăConfiguraţia externă

Măduva spinării este partea SNC adăpostită în Măduva spinării este partea SNC adăpostită în canalul vertebralcanalul vertebral, format din:, format din:

suprapunerea găurilor vertebralesuprapunerea găurilor vertebrale

completat de discurile intervertebrale, între completat de discurile intervertebrale, între corpurile vertebrale, iar între arcuri, de corpurile vertebrale, iar între arcuri, de ligamentele galbeneligamentele galbene

Se întinde de la nivelul arcului anterior al Se întinde de la nivelul arcului anterior al atlasului, de unde iese primul nerv atlasului, de unde iese primul nerv cervical, până în dreptul discului L1-L2. cervical, până în dreptul discului L1-L2.

La embrionul de 3 luni umple tot canalul La embrionul de 3 luni umple tot canalul vertebral până la coccis, dar ulterior creşte vertebral până la coccis, dar ulterior creşte mai puţin decât coloana vertebrală, mai puţin decât coloana vertebrală, realizându-se o ascensiune aparentă. realizându-se o ascensiune aparentă.

La bărbat are o lungime de 45 cm, iar la La bărbat are o lungime de 45 cm, iar la femei de 43 cm.femei de 43 cm.

În partea inferioară unde măduva se termină cu În partea inferioară unde măduva se termină cu conulconul medularmedular care se prelungeşte până la care se prelungeşte până la coccis cu coccis cu filumfilum terminaleterminale din substanţa albă. din substanţa albă.

Rădăcinile nervilor spinali datorită ascensiunii Rădăcinile nervilor spinali datorită ascensiunii aparente a măduvei vor coborî din ce în ce mai aparente a măduvei vor coborî din ce în ce mai oblic ca să ajungă la gaura de conjugare oblic ca să ajungă la gaura de conjugare respectivă, aşa că sub L1 vom găsi doar respectivă, aşa că sub L1 vom găsi doar rădăcini ale nervilor lombari şi sacrali alături de rădăcini ale nervilor lombari şi sacrali alături de firul terminal, formând ceea ce se numeşte firul terminal, formând ceea ce se numeşte coadacoada de de calcal..

Măduva spinării se împarte în mai multe segmente Măduva spinării se împarte în mai multe segmente ((metameremetamere) şi din fiecare iese câte un nerv spinal. ) şi din fiecare iese câte un nerv spinal.

Sunt Sunt 8 perechi de nervi spinali cervicali, 12 perechi de 8 perechi de nervi spinali cervicali, 12 perechi de nervi toracali, 5 perechi de nervi lombari, 5 perechi de nervi toracali, 5 perechi de nervi lombari, 5 perechi de nervi sacralinervi sacrali şi şi 1 pereche de nervi coccigieni.1 pereche de nervi coccigieni.

Pe suprafaţa măduvei se văd mai multe şanţuri Pe suprafaţa măduvei se văd mai multe şanţuri longitudinale a căror denumire arată şi situaţia lor: longitudinale a căror denumire arată şi situaţia lor: fisura fisura mediană anterioară, şanţul median posterior, şanţul mediană anterioară, şanţul median posterior, şanţul lateral anteriorlateral anterior pe unde ies rădăcinile anterioare ale pe unde ies rădăcinile anterioare ale nervilor spinali şi nervilor spinali şi şanţul lateral posteriorşanţul lateral posterior pe unde intră pe unde intră rădăcinile lor posterioare. rădăcinile lor posterioare.

La nivelul măduvei cervicale se descrie şi un La nivelul măduvei cervicale se descrie şi un şanţ şanţ intermediar posteriorintermediar posterior ce corespunde limitei între ce corespunde limitei între fasciculele Goll şi Burdach.fasciculele Goll şi Burdach.

StStrructura internăuctura internă

Pe secţiune transversală se constată că măduva Pe secţiune transversală se constată că măduva spinării este alcătuită din spinării este alcătuită din substanţa cenuşie substanţa cenuşie situată central şi care pe secţiune are forma situată central şi care pe secţiune are forma literei "H” şi literei "H” şi subtanţa albăsubtanţa albă, aşezată la periferie. , aşezată la periferie. Datorită fisurii anterioare şi a şanţulDatorită fisurii anterioare şi a şanţuluui median i median posterior care se prelungeşte în interior cu un posterior care se prelungeşte în interior cu un sept median posterior, măduva apare împărţită sept median posterior, măduva apare împărţită în două jumătăţi legate între ele prin două în două jumătăţi legate între ele prin două comisuri: una cenuşie posterioară, formată de comisuri: una cenuşie posterioară, formată de bara transversală a "H”-ului şi alta albă bara transversală a "H”-ului şi alta albă anterioară, între fundul fisurii mediene anterioare anterioară, între fundul fisurii mediene anterioare şi comisura cenuşie.şi comisura cenuşie.

Substanţa cenuşieSubstanţa cenuşie.. Prezintă pe suprafaţa sa de secţiune două prelungiri anterioare, Prezintă pe suprafaţa sa de secţiune două prelungiri anterioare,

numite numite coarnecoarne anterioareanterioare, care în lungul măduvei realizează , care în lungul măduvei realizează coloanelecoloanele anterioareanterioare. Ele sunt mai umflate şi nu ajung până la . Ele sunt mai umflate şi nu ajung până la suprafaţa măduvei. suprafaţa măduvei.

Prelungirle posterioare se numesc Prelungirle posterioare se numesc coarnecoarne posterioareposterioare şi formează şi formează în lungul măduvei în lungul măduvei coloanelecoloanele posterioareposterioare. Ele sunt mai subţiri şi . Ele sunt mai subţiri şi ajung până la şanţul colateral posterior de care sunt separate printr-ajung până la şanţul colateral posterior de care sunt separate printr-o lamă de substanţă albă numită o lamă de substanţă albă numită zona marginală (Lissauer)zona marginală (Lissauer). .

Coarnele posterioare au un Coarnele posterioare au un apexapex, un , un capcap, un , un colcol şi o şi o bazăbază. . Coarnele laterale formează în lungul măduvei Coarnele laterale formează în lungul măduvei columnacolumna lateralălaterală

întinsă între mielorele C8-L2. În grosimea comisurii posterioare este întinsă între mielorele C8-L2. În grosimea comisurii posterioare este situat situat canalulcanalul centralcentral. Substanţa cenuşie este formată mai ales din . Substanţa cenuşie este formată mai ales din corpul neuronilor. corpul neuronilor.

Datorită legii neurobiotaxiei care afirmă că toţi neuronii cu aceeaşi Datorită legii neurobiotaxiei care afirmă că toţi neuronii cu aceeaşi funcţie stau grupaţi la un loc, în substanţa cenuşie se vor descrie funcţie stau grupaţi la un loc, în substanţa cenuşie se vor descrie nuclei. nuclei.

Zone ale substanţei cenuşiiZone ale substanţei cenuşii

Se descriu datorită funcţiilor diferite ale Se descriu datorită funcţiilor diferite ale neuronilorneuronilor

Zona somatomotorieZona somatomotorie

Situată în cornul anterior.Situată în cornul anterior. Conţine nucleii motori pentru musculatura striată Conţine nucleii motori pentru musculatura striată

scheletică. Se numesc şi scheletică. Se numesc şi neuroni radicularineuroni radiculari deoarece axonul lor intră în rădăcina anterioară deoarece axonul lor intră în rădăcina anterioară a nervului spinal. a nervului spinal.

Neuronii radiculari sunt de 2 tipuri: Neuronii radiculari sunt de 2 tipuri: alfaalfa care care inervează fibrele contractile ale muşchilor şi inervează fibrele contractile ale muşchilor şi gamagama care sunt fusiformi. Neuronii motori au şi care sunt fusiformi. Neuronii motori au şi rol trofic asupra fibrelor musculare.rol trofic asupra fibrelor musculare.

Zona visceromotorieZona visceromotorie

Situată la baza cornului anterior şi în cornul lateral. Situată la baza cornului anterior şi în cornul lateral. Conţine nuclei vegetativi. Conţine nuclei vegetativi.

Între C8 şi L2 este Între C8 şi L2 este nucleul intermedio-lateralnucleul intermedio-lateral în care în care sunt sunt centrii simpaticicentrii simpatici pentru tot organismul începând cu pentru tot organismul începând cu nucleul ciliospinal (C8-T3) care produce midriaza nucleul ciliospinal (C8-T3) care produce midriaza (dilatarea pupilei) şi terminând cu nucleul veziculo-spinal (dilatarea pupilei) şi terminând cu nucleul veziculo-spinal la L1 şi anorectul la L2.la L1 şi anorectul la L2.

În măduva sacrată sunt În măduva sacrată sunt nucleii parasimpatici ai nucleii parasimpatici ai micţiuniimicţiunii, , defecaţiei şi erecţieidefecaţiei şi erecţiei. Axonii acestor neuroni . Axonii acestor neuroni trec prin cornul anterior, rădăcina anterioară a nervului trec prin cornul anterior, rădăcina anterioară a nervului spinal şi din nervul spinal ajung prin ramul comunicant spinal şi din nervul spinal ajung prin ramul comunicant alb la lanţul ganglionar simpatic laterovertebral.alb la lanţul ganglionar simpatic laterovertebral.

Zona viscerosenzitivăZona viscerosenzitivă

Cuprinsă în partea posterioară a regiunii Cuprinsă în partea posterioară a regiunii intermediare. Conţine neuronii care intermediare. Conţine neuronii care recepţionează interoreceptivitatea şi care recepţionează interoreceptivitatea şi care nu se grupează în nucleinu se grupează în nuclei. .

La ei vin fibrele nervoase de la viscere, La ei vin fibrele nervoase de la viscere, prin rădăcina posterioară a nervilor spinali.prin rădăcina posterioară a nervilor spinali.

Zona somatoreceptivăZona somatoreceptivă

Localizată în cornul posterior. Prezintă trei nuclei:Localizată în cornul posterior. Prezintă trei nuclei: nucleul pericornualnucleul pericornual în care, sub în care, sub zona marginală zona marginală

(Lissauer) (Lissauer) se găseşte se găseşte stratul zonal Waldeyerstratul zonal Waldeyer, iar mai , iar mai profund profund substanţa gelatinoasă Rolando.substanţa gelatinoasă Rolando. Acest nucleu Acest nucleu are are deutoneuronii pe calea exteroceptivădeutoneuronii pe calea exteroceptivă. .

La baza cornului posterior, în partea medială se găseşte La baza cornului posterior, în partea medială se găseşte nucleul toracicnucleul toracic (Clark-Stilling) (Clark-Stilling)

în partea laterală - în partea laterală - nucleul latero-bazilarnucleul latero-bazilar (Bechterow). (Bechterow). Aceşti doi nuclei recepţionează Aceşti doi nuclei recepţionează stimulii proprioceptivi stimulii proprioceptivi

pentru coodonarea motoriepentru coodonarea motorie fiind alcătuiţi din fiind alcătuiţi din deutoneuronii acestei căi. deutoneuronii acestei căi.

Pe lângă neuronii motori şi senzitivi, somatici şi Pe lângă neuronii motori şi senzitivi, somatici şi vegetativi, se găsesc şi numeroşi vegetativi, se găsesc şi numeroşi neuroni intercalarineuroni intercalari sau de asociere.sau de asociere.

Straturile medulare Straturile medulare Rexed (după Rexed (după Cashan JN, Cashan JN, 1996 ):1996 ):

II--IV laminele IV laminele cornului dorsal;cornului dorsal;

I : zonă marginală I : zonă marginală Weldeyer;Weldeyer;

II-III: SGR – II-III: SGR – substanţa substanţa gelatinoasă gelatinoasă Rolando;Rolando;

IV-VI: straturi IV-VI: straturi profunde cu profunde cu neuroni de neuroni de transmitere transmitere (originea straturilor (originea straturilor spino-talamice)spino-talamice)

Substanţa reticulatăSubstanţa reticulată

formată din grămezi de celule nervoase formată din grămezi de celule nervoase dispuse “în reţea” în substanţa albă, între dispuse “în reţea” în substanţa albă, între canalul posterior şi cel lateral, în canalul posterior şi cel lateral, în vecinătatea imediată a substanţei cenuşii.vecinătatea imediată a substanţei cenuşii.

Substanţa albăSubstanţa albă

formată din 3 perechi de funicule sau formată din 3 perechi de funicule sau cordoanecordoane::

Cordonul anteriorCordonul anterior între fisura mediană între fisura mediană anterioară şi cornul anterior,anterioară şi cornul anterior,

Cordonul lateralCordonul lateral între cornul anterior şi între cornul anterior şi septul median dorsal. septul median dorsal.

ALCĂTUIREA CORDOANELORALCĂTUIREA CORDOANELOR Cordoanele sunt alcătuite din fibre care pot fi Cordoanele sunt alcătuite din fibre care pot fi

grupate în: grupate în: endogeneendogene care pleacă de la neuronii din care pleacă de la neuronii din

măduvă şi care pot fi scurte şi lungi. măduvă şi care pot fi scurte şi lungi. fibrele scurtefibrele scurte nu părăsesc măduva şi alcătuiesc nu părăsesc măduva şi alcătuiesc

fasciculele de asociere intersegmentară a fasciculele de asociere intersegmentară a măduvei (măduvei (fasciculelefasciculele fundamentalefundamentale). ).

fibrele lungifibrele lungi sau de proiecţie ies din măduvă sau de proiecţie ies din măduvă spre etajele superioare formând spre etajele superioare formând căi ascendentcăi ascendente. e.

Fibrele Fibrele exogeneexogene aparţin neuronilor din afara aparţin neuronilor din afara măduvei. Dacă provin de la neuronii ganglionului măduvei. Dacă provin de la neuronii ganglionului spinal formează spinal formează căi ascendentecăi ascendente, dacă provin , dacă provin din centrii superiori - din centrii superiori - căi descendente.căi descendente.

Căile ascendenteCăile ascendente

Ele conduc sensibilitatea către etajele superioare. Ele conduc sensibilitatea către etajele superioare. Primul neuronPrimul neuron (protoneuronul = N1) pe calea tuturor (protoneuronul = N1) pe calea tuturor sensibilităţilor de la nivelul trunchiului şi membrelor este sensibilităţilor de la nivelul trunchiului şi membrelor este neuronul pseudounipolar din ganglionul spinal de pe neuronul pseudounipolar din ganglionul spinal de pe rădăcina posterioară a nervului spinal aflat lângă gaura rădăcina posterioară a nervului spinal aflat lângă gaura de conjugare unde cele două rădăcini se unesc spre a de conjugare unde cele două rădăcini se unesc spre a forma nervul. forma nervul.

Pe căile sensibilităţilor, Pe căile sensibilităţilor, deutoneuronuldeutoneuronul conduce mesajul conduce mesajul la al III-lea neuron care cu excepţia sensibilităţii olfactive la al III-lea neuron care cu excepţia sensibilităţii olfactive se află în talmus, de unde stimulul ajunge la cortex în se află în talmus, de unde stimulul ajunge la cortex în zona respectivă de intergrarezona respectivă de intergrare

a) Căile sensibilităţii exteroceptive.a) Căile sensibilităţii exteroceptive.

Dendrita protoneuronului se duce la periferie pe calea ramurilor Dendrita protoneuronului se duce la periferie pe calea ramurilor nervului spinal de unde culege stimulii de la exteroceptori (tactili, nervului spinal de unde culege stimulii de la exteroceptori (tactili, termici şi dureroşi), iar axonul pe calea rădăcinii posterioare ajunge termici şi dureroşi), iar axonul pe calea rădăcinii posterioare ajunge la nucleul pericornual. la nucleul pericornual.

Axonul acestuia trece în jumătatea opusă a măduvei, devine Axonul acestuia trece în jumătatea opusă a măduvei, devine ascendent şi formează în cordonul anterior, tractul spinotalamic ascendent şi formează în cordonul anterior, tractul spinotalamic anterior, iar în cordonul lateral tractul spinotalamic lateral şi anterior, iar în cordonul lateral tractul spinotalamic lateral şi spinorectal. spinorectal.

Prin tractul spinotalamic anterior este condusă sensibilitatea de Prin tractul spinotalamic anterior este condusă sensibilitatea de presiune şi tactilă grosieră, afectivă, difuză sau protopatică pe când presiune şi tactilă grosieră, afectivă, difuză sau protopatică pe când sensibilitatea tactilă, fină gnostică sau epicritică este condusă prin sensibilitatea tactilă, fină gnostică sau epicritică este condusă prin fasciculele Goll şi Burdach. fasciculele Goll şi Burdach.

Tractul spinotalamic lateral conduce termoalgezia. Tractul spinotalamic lateral conduce termoalgezia. Fasciculul spinotectal conduce sensibilitatea exteroceptivă la nivelul Fasciculul spinotectal conduce sensibilitatea exteroceptivă la nivelul

coliculilor optici din gama cvadrigemină.coliculilor optici din gama cvadrigemină.

b) Căile sensibilităţii proprioceptive.b) Căile sensibilităţii proprioceptive.

Sunt diferite pentru stimulii ce deservesc coordonarea Sunt diferite pentru stimulii ce deservesc coordonarea motorie de cei ce realizează simţul kinestezic:motorie de cei ce realizează simţul kinestezic:

Pentru Pentru sensibilitatea proprioceptivă kinestezicăsensibilitatea proprioceptivă kinestezică (aşa- (aşa-zis "conştientă”), axonii protoneuronilor intră în măduvă, zis "conştientă”), axonii protoneuronilor intră în măduvă, devin ascendenţi formând fasciculele Goll şi Burdach din devin ascendenţi formând fasciculele Goll şi Burdach din cordoanele posterioare şi merg să facă sinapsă cu al cordoanele posterioare şi merg să facă sinapsă cu al doilea neuron în nucleii omonimi din bulb. doilea neuron în nucleii omonimi din bulb.

De aici, pe calea De aici, pe calea lemniscululuilemnisculului medialmedial mesajele ajung la mesajele ajung la talamustalamus de unde sunt proiectate pe cotex. de unde sunt proiectate pe cotex.

Pentru Pentru sensibilitatea proprioceptivă de sensibilitatea proprioceptivă de coordonare motoriecoordonare motorie mesajele recepţionate de mesajele recepţionate de la fusurile neuromusculare şi corpusculii la fusurile neuromusculare şi corpusculii tendinoşi Golgi, sunt trimise de tendinoşi Golgi, sunt trimise de protoneuronprotoneuron nucelii latero-bazilari şi toracicinucelii latero-bazilari şi toracici din măduvă. din măduvă.

Axonii acestora fAxonii acestora formeaormează două fascicule ză două fascicule ascendente ce merg la suprafaţa cordonului ascendente ce merg la suprafaţa cordonului lateral: lateral:

tractultractul spinocerebelosspinocerebelos posteriorposterior sau sau directdirect ((FlechsigFlechsig) pleacă din nucleul toracic de aceeaşi ) pleacă din nucleul toracic de aceeaşi parteparte

tractul spinocerebelotractul spinocerebeloss anterior încrucişat anterior încrucişat (Gowers)(Gowers) îşi are originea în nucleul latero-bazilar îşi are originea în nucleul latero-bazilar din partea opusă.din partea opusă.

c) Căile sensibilităţii interoceptive.c) Căile sensibilităţii interoceptive.

nu au tracturi speciale la nivelul măduvei.nu au tracturi speciale la nivelul măduvei. informaţiile culese de la viscere sunt informaţiile culese de la viscere sunt

conduse prin fibrele conduse prin fibrele tractului tractului spinotalamicspinotalamic, dar mai ales, din aproape , dar mai ales, din aproape în aproape, cu multiple staţii în substanţa în aproape, cu multiple staţii în substanţa reticulată, prin reticulată, prin căile ascendente căile ascendente nespecificenespecifice..

B. Căile descendente.B. Căile descendente.

duc comenzi de la etajele superioare duc comenzi de la etajele superioare pentru mişcări voluntare, automate, reflexe pentru mişcări voluntare, automate, reflexe de echilibru, ca şi pentru coordonarea lor:de echilibru, ca şi pentru coordonarea lor:

căi piramidale - pentru mişcări voluntarecăi piramidale - pentru mişcări voluntare

căi extrapiramidale - automate, reflexe de căi extrapiramidale - automate, reflexe de

echilibru .echilibru .

a) Căile pentru mişcările voluntare a) Căile pentru mişcările voluntare ale corpului şi ale membrelor.ale corpului şi ale membrelor.

pornesc din pornesc din girusul precentralgirusul precentral ( (celulele giganto-celulele giganto-piramidale Betzpiramidale Betz). ).

formează în măduvă:formează în măduvă: tractul corticospinal anterior (Türk),tractul corticospinal anterior (Türk), situat de o parte situat de o parte

şi de alta a fisurii mediene anterioare (şi de alta a fisurii mediene anterioare (piramidalpiramidal directdirect) şi ) şi tractul corticospinal lateraltractul corticospinal lateral ( (piramidal încrucişatpiramidal încrucişat),), din din

fasciculul lateral. fasciculul lateral. Fibrele tractului piramidal încrucişat au făcut Fibrele tractului piramidal încrucişat au făcut decusaţiadecusaţia

la nivelul bulbuluila nivelul bulbului. . Fibrele tractului piramidal direct se încrucişează, dar pe Fibrele tractului piramidal direct se încrucişează, dar pe

parcurs şi merg să se termine la nivelul neuronilor motori parcurs şi merg să se termine la nivelul neuronilor motori din din coarnele anterioare de partea opusăcoarnele anterioare de partea opusă..

b) Căile pentru mişcările automate.b) Căile pentru mişcările automate.

Sunt reprezentate de Sunt reprezentate de fasciculul fasciculul tectospinaltectospinal ce pleacă de la ce pleacă de la coliculii coliculii cvadrigemeni superioricvadrigemeni superiori..

c) Mişcările reflexe de echilibru.c) Mişcările reflexe de echilibru.

Sunt comandate prin Sunt comandate prin fasciculul fasciculul vestibulospinalvestibulospinal din cordonul anterior. din cordonul anterior.

d) Alte căi extrapiramidaled) Alte căi extrapiramidale

Sunt reprezentate de:Sunt reprezentate de: tractultractul rubrospinalrubrospinal de la nucleul roşu din de la nucleul roşu din

mezencefal situat în cordonul lateral; mezencefal situat în cordonul lateral; tractultractul olivospinalolivospinal ce pleacă din oliva ce pleacă din oliva

bulbară şi bulbară şi tractultractul reticulospinalreticulospinal. .

fibrefibre intersegmentareintersegmentare aparţinând aparţinând aparatului elementar al măduvei spinării – aparatului elementar al măduvei spinării – în substanţa albă, pe lângă sistemele de în substanţa albă, pe lângă sistemele de fibre ascendente şi descendente . fibre ascendente şi descendente .

Alături de fasciculele fundamentale situate Alături de fasciculele fundamentale situate în fiecare cordon lângă substanţa cenuşie, în fiecare cordon lângă substanţa cenuşie, se mai descriu, cu aceeaşi funcţie şi se mai descriu, cu aceeaşi funcţie şi fasciculul triunghiular, septomarginal fasciculul triunghiular, septomarginal şişi semilunar.semilunar.

Căile de conducere ale măduvei Căile de conducere ale măduvei spinăriispinării

ENCEFALULENCEFALUL

partea sistemului nervos central partea sistemului nervos central adăpostită în cutia craniană. adăpostită în cutia craniană.

alcătuit din:alcătuit din:parte axilarăparte axilară (mijlocie) (mijlocie) denumită denumită trunchi trunchi

cerebralcerebral (înapoia căruia se găseşte (înapoia căruia se găseşte cerebelulcerebelul))

creiercreier sau sau cerebrumcerebrum (situat superior de (situat superior de trunchiul cerecbral).trunchiul cerecbral).

Trunchiul cerebralTrunchiul cerebral

aşezat în etajul inferior al endobazei, pe aşezat în etajul inferior al endobazei, pe clivus (faţa dorsală a apofizei bazilare).clivus (faţa dorsală a apofizei bazilare).

are aspectul unei fâşii longitudinale de are aspectul unei fâşii longitudinale de fibre albe, peste care trece un alt fibre albe, peste care trece un alt mănunchi de fibre, care formează mănunchi de fibre, care formează punteapuntea, , ca o bandă transversală.ca o bandă transversală.

Trunchiul Trunchiul cerebral - cerebral -

faţa faţa anterioarăanterioară

Configuraţia externăConfiguraţia externă

faţă antero-laterală şi faţă posterioarăfaţă antero-laterală şi faţă posterioară Are 3 componente : Are 3 componente : bulbul, bulbul, puntea şi puntea şi pedunculii cerebrali ai mezencefalului pedunculii cerebrali ai mezencefalului

(superior)(superior)

BulbulBulbul limitat inferior de planul convenţional care trece sub decusaţia limitat inferior de planul convenţional care trece sub decusaţia

piramidelor, iar superior de şanţul bulbopontin. piramidelor, iar superior de şanţul bulbopontin. Fiind în continuarea măduvei ale cărei formaţiuni superficale se Fiind în continuarea măduvei ale cărei formaţiuni superficale se

continuă şi la acest nivel, se mai numeşte şi măduva prelungită. continuă şi la acest nivel, se mai numeşte şi măduva prelungită. Se observă: fisura mediană anterioară, întreruptă inferior de Se observă: fisura mediană anterioară, întreruptă inferior de

decusaţiadecusaţia piramidelorpiramidelor. . Superior ea se termină cu o depresiune, Superior ea se termină cu o depresiune, foramenforamen caecumcaecum, la nivelul , la nivelul

şanţului bulbopontin. şanţului bulbopontin. De o parte şi de alta a fisurii mediane sunt două cordoane de De o parte şi de alta a fisurii mediane sunt două cordoane de

substanţă albă proeminete, denumite substanţă albă proeminete, denumite piramidepiramide bulbarebulbare, situate în , situate în continuarea cordoanelor anterioare ale măduvei. continuarea cordoanelor anterioare ale măduvei.

Lateral de acestea se află Lateral de acestea se află şanţul lateral anteriorşanţul lateral anterior ce continuă pe cel ce continuă pe cel din măduvă. din măduvă.

Mai lateral este Mai lateral este cordonul lateralcordonul lateral al bulbului în continuarea celui al bulbului în continuarea celui medular şi care va avea ca limită posterioară şanţul lateral posterior.medular şi care va avea ca limită posterioară şanţul lateral posterior.

În partea superioară a cordonului lateral se găseşte o În partea superioară a cordonului lateral se găseşte o proeminenţă ovoidală numită proeminenţă ovoidală numită olivaoliva bulbarbulbară, limitată ă, limitată anterior de un anterior de un şanţ retroolivar,şanţ retroolivar, ce coincide cu şanţul ce coincide cu şanţul retroolivar situat ceva mai înaintea şanţului lateral retroolivar situat ceva mai înaintea şanţului lateral posterior. posterior.

De pe suprafaţa bulbului se descriu De pe suprafaţa bulbului se descriu nervii cranieninervii cranieni de la de la perechea a VI-a la a XII-a : perechea a VI-a la a XII-a :

nervul abducens (VI) din şanţul bulbopontin în dreptul nervul abducens (VI) din şanţul bulbopontin în dreptul piramidelor, piramidelor,

nervul facial (VII) şi acusticovestibular (VIII) tot din şanţul nervul facial (VII) şi acusticovestibular (VIII) tot din şanţul bulbopontin în dreptul unei depresiuni numită bulbopontin în dreptul unei depresiuni numită fosetafoseta supraretroolivarăsupraretroolivară. .

nervul glosofaringian (IX), nervul vag (X) şi nervul nervul glosofaringian (IX), nervul vag (X) şi nervul accesor (XI) din şanţul lateral posterior, accesor (XI) din şanţul lateral posterior,

nervul hipoglos (XII) din şanţul preolivar sau lateral nervul hipoglos (XII) din şanţul preolivar sau lateral anterior.anterior.

PunteaPuntea

este limitată inferior de este limitată inferior de şanţulşanţul bulbopontinbulbopontin, iar , iar superior de un şanţ transversal paralel cu acesta superior de un şanţ transversal paralel cu acesta numit numit şanţulşanţul pontopeduncularpontopeduncular care o separă de care o separă de pedunculii cerebrali. pedunculii cerebrali.

Pe linia mediană se găseşte un şanţ denumit Pe linia mediană se găseşte un şanţ denumit şanţul artrei bazilareşanţul artrei bazilare. Lateral de acesta se văd . Lateral de acesta se văd piramidelepiramidele punţiipunţii, mai puţin proeminente care se , mai puţin proeminente care se continuă lateral şi posterior cu braţele punţii sau continuă lateral şi posterior cu braţele punţii sau pedunculii cerebeloşi mijlociipedunculii cerebeloşi mijlocii. .

Din punte se desprinde nervul trigemen (V) la Din punte se desprinde nervul trigemen (V) la limita dintre piramide şi braţele pontine.limita dintre piramide şi braţele pontine.

Pedunculii cerebaliPedunculii cerebali sunt limitaţi inferior prin sunt limitaţi inferior prin şanţul potopeduncular, iar superior se continuă şanţul potopeduncular, iar superior se continuă cu diencefalul. Au aspectul a două benzi cu diencefalul. Au aspectul a două benzi divergente denumite picioarele pedunculilor divergente denumite picioarele pedunculilor cerebrali, între care se formează o depresiune cerebrali, între care se formează o depresiune triunghiulară cu fundul perforat de vase triunghiulară cu fundul perforat de vase sanguine numită sanguine numită substanţă perforată substanţă perforată posterioarăposterioară. .

În această fosă, de pe faţa medială a picioarelor În această fosă, de pe faţa medială a picioarelor peduculilor cerebrali se desprinde nervul peduculilor cerebrali se desprinde nervul oculomotor (III).oculomotor (III).

La baza acestei fose se găsesc La baza acestei fose se găsesc corpiicorpii mamilarimamilari, , două proeminenţe de mărimea unui sâmbure de două proeminenţe de mărimea unui sâmbure de cireaşă, care aparţin diencefalului.cireaşă, care aparţin diencefalului.

Faţa posterioară trunchi cerebralFaţa posterioară trunchi cerebral nu poate fi observată decât după ridicarea cerebelului nu poate fi observată decât după ridicarea cerebelului

prin secţionarea celor 3 perechi de pedunculi cerebeloşi prin secţionarea celor 3 perechi de pedunculi cerebeloşi (superiori, mijlocii şi inferiori). (superiori, mijlocii şi inferiori).

limita dintre cele 3 componente ale trunchiului cerebral limita dintre cele 3 componente ale trunchiului cerebral este mai puţin evidentă pe această faţă. este mai puţin evidentă pe această faţă.

Bulbul prezintă în continuare formaţiile de la măduvă, în Bulbul prezintă în continuare formaţiile de la măduvă, în jumătatea inferioară. jumătatea inferioară.

Se observă şanţul median posterior ce separă între ele Se observă şanţul median posterior ce separă între ele cordoanele posterioare formate de fasciculele gracillis cordoanele posterioare formate de fasciculele gracillis (Goll) şi cuneatus (Burdach). (Goll) şi cuneatus (Burdach).

Aceastea se termină superior cu câte o proeminenţă ce Aceastea se termină superior cu câte o proeminenţă ce corespunde nucleilor Goll şi Burdach. corespunde nucleilor Goll şi Burdach.

În jumătatea superioară, cordoanele posterioare par că În jumătatea superioară, cordoanele posterioare par că se continuă cu două benzi divergente numite se continuă cu două benzi divergente numite corpicorpi restiformirestiformi sau pedunculi cerebeloşi inferiori. sau pedunculi cerebeloşi inferiori.

Jumătatea superioară a feţei posterioare a Jumătatea superioară a feţei posterioare a bulbului participă la formarea ventriculului bulbului participă la formarea ventriculului al IV-leaal IV-lea

Ventriculul al IV-lea este o dilatare a canalului Ventriculul al IV-lea este o dilatare a canalului ependimar care apare datorită curburii pontine. ependimar care apare datorită curburii pontine. Este situat la nivelul trunchiului cerebral între Este situat la nivelul trunchiului cerebral între bulb şi punte care îi formează podeaua şi bulb şi punte care îi formează podeaua şi cerebel care îi formează tavanul. I se vor descrie cerebel care îi formează tavanul. I se vor descrie o podea, pereţi laterali şi un tavan.o podea, pereţi laterali şi un tavan.

PodeauaPodeaua este numită fosa romboidă, deoarece este numită fosa romboidă, deoarece are o formă rombică.are o formă rombică.

La nivelul La nivelul trigonuluitrigonului inferiorinferior sau bulbar se disting sau bulbar se disting 3 zone: trigonul hipoglosului (3 zone: trigonul hipoglosului (aripa albă internăaripa albă internă), ), fovea vegi (fovea vegi (aripa cenuşiearipa cenuşie) ce corespunde ) ce corespunde nucleului dorsal al vagului) şi cel mai lateral, aria nucleului dorsal al vagului) şi cel mai lateral, aria vestibulară (vestibulară (aripa albă externăaripa albă externă), care se întinde ), care se întinde şi în trigonul pontin şi la nivelul căreia se găsesc şi în trigonul pontin şi la nivelul căreia se găsesc nucleii cohleari şi vestibulari. nucleii cohleari şi vestibulari.

Fisura mediană posterioară împreună cu Fisura mediană posterioară împreună cu filamente superficiale de substanţă albă întinse filamente superficiale de substanţă albă întinse lateral, numite lateral, numite striistrii medulare,medulare, formează formează calamuscalamus--ul scriptoriusul scriptorius..

La nivelul triunghiului superior sau pontin se observă de La nivelul triunghiului superior sau pontin se observă de o parte şi de alta a fisurii mediene, două proeminenţe o parte şi de alta a fisurii mediene, două proeminenţe mediale fiecare având în partea inferioară câte o mediale fiecare având în partea inferioară câte o proeminenţă rotundă, numită proeminenţă rotundă, numită colicululcoliculul facialuluifacialului. .

În profunzime la acest nivel se găseşte nucleul În profunzime la acest nivel se găseşte nucleul abducensului (VI). abducensului (VI).

Mai lateral se găseşte o depresiune numită Mai lateral se găseşte o depresiune numită foveafovea rostralisrostralis căreia îi corespunde în profunzime nucleul căreia îi corespunde în profunzime nucleul motor sau masticator al trigemenului. motor sau masticator al trigemenului.

Pereţii laterali ai ventriculului al IV-lea vor fi Pereţii laterali ai ventriculului al IV-lea vor fi corpiicorpii restiformirestiformi în trigonul inferior, iar pentru trigonul pontin vor în trigonul inferior, iar pentru trigonul pontin vor fi pedunculii cerebeloşi mijlocii (braţele punţii) şi superiori fi pedunculii cerebeloşi mijlocii (braţele punţii) şi superiori (braţele conjunctive)(braţele conjunctive)

Tavanul, în trigonul pontin, între braţele conjunctive, este Tavanul, în trigonul pontin, între braţele conjunctive, este format de o lamă de substanţă albă numită format de o lamă de substanţă albă numită văl medular văl medular anterioranterior. .

Pe diagonala mică a rombului, între braţele punţii este Pe diagonala mică a rombului, între braţele punţii este cerebelul, iar în trigonul bulbar este un înveliş subţire – cerebelul, iar în trigonul bulbar este un înveliş subţire – membrana tectoria care are 3 orificii: 2 laterale membrana tectoria care are 3 orificii: 2 laterale ((LuschkaLuschka) şi 1 median () şi 1 median (MagendieMagendie), prin care sistemul ), prin care sistemul cavitar al nevraxului comunică cu spaţiul subarahnoidian cavitar al nevraxului comunică cu spaţiul subarahnoidian la nivelul cisternei medulocerebeloase. la nivelul cisternei medulocerebeloase.

La nivelul membranei tectoria, vasele din piamater La nivelul membranei tectoria, vasele din piamater formează formează plexurileplexurile coroidecoroide ale ventriculului IV. ale ventriculului IV.

Acestea sunt nişte franjuri vasculare ce proemină în Acestea sunt nişte franjuri vasculare ce proemină în interiorul ventriculilor de lumenul cărora sunt separate interiorul ventriculilor de lumenul cărora sunt separate prin învelişul lor ependimar. Ele formează lichidul prin învelişul lor ependimar. Ele formează lichidul cerebrospinal.cerebrospinal.

MezencefalulMezencefalul

prezintă pe faţa posterioară prezintă pe faţa posterioară tectum-ul mezencefalictectum-ul mezencefalic sau sau lama cvadrigeminălama cvadrigemină format din 2 coliculi superior sau format din 2 coliculi superior sau optici şi 2 inferiori sau acustici separaţi între ei printr-un optici şi 2 inferiori sau acustici separaţi între ei printr-un şanţ cruciat. şanţ cruciat.

Coliculul superior este legat prin braţul coliculului Coliculul superior este legat prin braţul coliculului superior de corpul geniculat, iar cel inferior prin braţul superior de corpul geniculat, iar cel inferior prin braţul colicului inferior de corpul geniculat. colicului inferior de corpul geniculat.

Corpii geniculaţi sunt nucleii diencefalici (aparţin Corpii geniculaţi sunt nucleii diencefalici (aparţin metatalamusului). metatalamusului).

Sub coliculul inferior se desprinde nervul trohlear (IV) Sub coliculul inferior se desprinde nervul trohlear (IV) singurul care îşi are originea pe faţa posterioară a singurul care îşi are originea pe faţa posterioară a trunchiului cerebral şi care se încrucişează în nevrax.trunchiului cerebral şi care se încrucişează în nevrax.

Emisferele cerebraleEmisferele cerebrale

în număr de două în număr de două sunt separate de fisura interemisferică, sunt separate de fisura interemisferică, formează, formează, împreună cu diencefalulîmpreună cu diencefalul, creierul sau , creierul sau

cerebrum. cerebrum. scoarţa cerebrală are întinderea maximă şi o structură scoarţa cerebrală are întinderea maximă şi o structură

complexă complexă lla om, devenind centrul superior de integrare a a om, devenind centrul superior de integrare a tuturor funcţiilor somatice şi vegetative ale organismului tuturor funcţiilor somatice şi vegetative ale organismului

sunt legate prin sunt legate prin comisuri,comisuri, graţie cărora funcţionează graţie cărora funcţionează simultansimultan

în interior conţin cavităţi denumite în interior conţin cavităţi denumite ventriculi lateraliventriculi laterali..

Configuraţia exterioarăConfiguraţia exterioară

formă ovoidăformă ovoidă, , cu axul mare antero-posteriorcu axul mare antero-posterior au 3 feţe: convexă, medială, bazală şi 3 poli: frontal, au 3 feţe: convexă, medială, bazală şi 3 poli: frontal,

temporal şi occipitaltemporal şi occipital feţele sunt străbătute de şanţuri cu adâncimi diferite, feţele sunt străbătute de şanţuri cu adâncimi diferite,

care determină cute numite care determină cute numite circumvoluţii cerebralecircumvoluţii cerebrale circumvoluţiile măresc suprafaţa scoarţei cerebrale: circumvoluţiile măresc suprafaţa scoarţei cerebrale:

suprafaţă de 1800 – 2200 cmsuprafaţă de 1800 – 2200 cm22 într-un volum restrâns într-un volum restrâns ppe suprafaţa lor se văd şanţuri mai adânci - scizuri, care e suprafaţa lor se văd şanţuri mai adânci - scizuri, care

delimitează lobiidelimitează lobii la nivelul lobilor la nivelul lobilor se observse observă şanţuri mai puţin adânci, ă şanţuri mai puţin adânci,

care separă girii cerebrali între ei. care separă girii cerebrali între ei.

Faţa convexăFaţa convexăScizurile emisferelorScizurile emisferelor

Faţa convexă prezintă 2 şanţuri mai adânci: şanţul Faţa convexă prezintă 2 şanţuri mai adânci: şanţul lateral şi şanţul centrallateral şi şanţul central

şanţul lateralşanţul lateral ( (SylviusSylvius) – cel mai adânc, separă lobul ) – cel mai adânc, separă lobul temporal, situat dedesubt, de lobii frontal şi parietal, temporal, situat dedesubt, de lobii frontal şi parietal, situaţi deasupra lui;situaţi deasupra lui;

şanţul lateral începe pe faţa bazală, înconjură marginea şanţul lateral începe pe faţa bazală, înconjură marginea laterală şi se îndreaptă oblic în sus şi posterior; laterală şi se îndreaptă oblic în sus şi posterior;

în profunzimea şanţului se vede o proeminenţă numită în profunzimea şanţului se vede o proeminenţă numită lobul insulei;lobul insulei;

şanţul centralşanţul central ( (RolandoRolando) aproape perpendicular pe cel ) aproape perpendicular pe cel precedent, separă între ei lobul frontal situat anterior, de precedent, separă între ei lobul frontal situat anterior, de lobul parietal situat posterior; lobul parietal situat posterior;

capul şanţului parietooccipital separă incomplet lobul capul şanţului parietooccipital separă incomplet lobul parietal de cel occipital.parietal de cel occipital.

Lobii emisferelor cerebraleLobii emisferelor cerebrale

lobul frontallobul frontal are 2 şanţuri orizontale – are 2 şanţuri orizontale – şanţul şanţul frontal superiorfrontal superior şi şi inferiorinferior care sunt biturcate care sunt biturcate posterior, formând posterior, formând şanţul precentralşanţul precentral. .

aceste şanţuri delimitează girii frontal, superior, aceste şanţuri delimitează girii frontal, superior, mediu, inferior şi precentral.mediu, inferior şi precentral.

lobul parietallobul parietal prezintă un prezintă un şanţ postcentralşanţ postcentral care limitează posterior girul postcentral şi un care limitează posterior girul postcentral şi un şanţ intraparietalşanţ intraparietal care separă lobulul parietal care separă lobulul parietal superior de cel inferior şi prezintă girul superior de cel inferior şi prezintă girul supramarginal la capătul şanţului lateral Sylvius supramarginal la capătul şanţului lateral Sylvius şi mai posterior girul angular în jurul capului şi mai posterior girul angular în jurul capului şanţului temporal superior.şanţului temporal superior.

Lobii emisferelor cerebraleLobii emisferelor cerebrale

Lobul temporalLobul temporal are la nivelul buzei are la nivelul buzei inferioare a şanţului lateral Sylviusinferioare a şanţului lateral Sylvius 2 2 şanţuri temporale transverseşanţuri temporale transverse, care , care delimitează girii temporali transverşi, iar pe delimitează girii temporali transverşi, iar pe faţa convexă se află faţa convexă se află şanţurile temporal şanţurile temporal superiorsuperior şi şi mediumediu, ce separă girii temporal , ce separă girii temporal superior, mijlociu şi inferior.superior, mijlociu şi inferior.

Lobul occipitalLobul occipital are are şanţul transvers şanţul transvers şişi laterallateral – ele mărginesc girii occipitali – ele mărginesc girii occipitali superior şi laterali. superior şi laterali.

Faţa medialăFaţa medială

este vizibilă după secţionarea formaţiunilor este vizibilă după secţionarea formaţiunilor comisurale interemisferice;comisurale interemisferice;

pe faţa superioară a corpului calos este pe faţa superioară a corpului calos este şanţul şanţul corpului calos;corpului calos;

superior şi lateral cu acest şanţ se află superior şi lateral cu acest şanţ se află şanţul şanţul cinguluicingului ce devine ascendent în partea sa ce devine ascendent în partea sa posterioară; posterioară;

din el se desprinde din el se desprinde şanţul paracentralşanţul paracentral cu traiect cu traiect ascendent; ascendent;

în lobul parietal se observă şanţul subparietal, iar în lobul parietal se observă şanţul subparietal, iar posterior, şanţul perietooccipital;posterior, şanţul perietooccipital;

Faţa bazalăFaţa bazală

formată de faţa inferioară a lobilor: frontal, formată de faţa inferioară a lobilor: frontal, temporal şi occipital. temporal şi occipital.

la nivelul lobului frontal se găseşte la nivelul lobului frontal se găseşte şanţul şanţul olfactivolfactiv, cu direcţia antero-posterioară care , cu direcţia antero-posterioară care adăposteşte bulbul şi tractul olfactiv. adăposteşte bulbul şi tractul olfactiv.

medial de acest şanţ se află medial de acest şanţ se află girul drept girul drept lateral de el se găsesc lateral de el se găsesc şanţurile orbitaleşanţurile orbitale, de , de

forma literei "H”, care delimitează girii orbitali al forma literei "H”, care delimitează girii orbitali al lobului frontal. lobului frontal.

în partea temporooccipitală, girul temporal în partea temporooccipitală, girul temporal inferior este separat prin şanţul temporal inferior inferior este separat prin şanţul temporal inferior de de lobul temporooccipitallobul temporooccipital. .

lobul temporoocipital este împărţit printr-un şanţ lobul temporoocipital este împărţit printr-un şanţ colateral în 2 giri temporooccipitali:colateral în 2 giri temporooccipitali:

girul temporooccipital lateralgirul temporooccipital lateral se numeşte şi se numeşte şi girul fusiformgirul fusiform

girul medialgirul medial se subdivizează în se subdivizează în girul lingualgirul lingual şi şi girul parahipocampicgirul parahipocampic situat anterior, care situat anterior, care prezintă o formaţiune ca un cârlig numită prezintă o formaţiune ca un cârlig numită uncusuncus (lat. uncus = cârlig). (lat. uncus = cârlig).

girul parahipocampic este limitat medial de girul parahipocampic este limitat medial de şanţul hipocampuluişanţul hipocampului care proemină în interiorul care proemină în interiorul ventriculului lateral unde formează ventriculului lateral unde formează cornulcornul luilui AmmonAmmon sau sau hipocampulhipocampul..

Structura emisferelor cerebrale.Structura emisferelor cerebrale.

Substanţa cenuşieSubstanţa cenuşie ca şi la cerebel este dispusă la ca şi la cerebel este dispusă la suprafaţă, formând scoarţa cerebrală şi la baza suprafaţă, formând scoarţa cerebrală şi la baza emisferelor alcătuind nucleii bazali sau corpul striat.emisferelor alcătuind nucleii bazali sau corpul striat.

Scoarţa cerebrală Scoarţa cerebrală este organul superior de integrare a funcţiilor întregului este organul superior de integrare a funcţiilor întregului

organism. organism. prin giraţie şi fisuraţie suprafaţa ei a crescut, cuprinzând prin giraţie şi fisuraţie suprafaţa ei a crescut, cuprinzând

un număr de cca. 14 miliarde de neuroni. un număr de cca. 14 miliarde de neuroni. cortexul cerebral are o regiune mai veche, netedă şi cortexul cerebral are o regiune mai veche, netedă şi

redusă ca întindere denumită redusă ca întindere denumită paleocortexpaleocortex, , corespunzătoare riencefalului şi alta de achiziţie recentă, corespunzătoare riencefalului şi alta de achiziţie recentă, cu giraţie şi figuraţie bogată şi cu întindere mare în cu giraţie şi figuraţie bogată şi cu întindere mare în suprafaţă, denumită neocortex.suprafaţă, denumită neocortex.

Structura scoarţei cerebrale.Structura scoarţei cerebrale.

La microscop se constată că scoarţa cerebrală La microscop se constată că scoarţa cerebrală este alcătuită din neuroni şi prelungirile lor, este alcătuită din neuroni şi prelungirile lor, dispuşi în mai multe straturi. Există o regiune cu dispuşi în mai multe straturi. Există o regiune cu 2-3 straturi numită 2-3 straturi numită allocortexallocortex şi alta mai întinsă, şi alta mai întinsă, alcătuită din 6 straturi, denumită alcătuită din 6 straturi, denumită izocortexizocortex. La . La nivelul allocortexului care corespunde în mare nivelul allocortexului care corespunde în mare parte riencefalului, se disting 2 straturi celulare: parte riencefalului, se disting 2 straturi celulare: unul superficial, unul superficial, stratulstratul granulargranular, format mai ales , format mai ales din celule receptoare şi altul profund, din celule receptoare şi altul profund, stratulstratul piramidalpiramidal, cu celule motorii şi de asociere., cu celule motorii şi de asociere.

La nivelul izocortexului se descriu începând dinspre La nivelul izocortexului se descriu începând dinspre suprafaţă următoarele straturi:suprafaţă următoarele straturi:

stratul molecularstratul molecular, alcătuit din celule mici cu numeroase , alcătuit din celule mici cu numeroase prelungiri dendritice şi axoni care formează o reţea;prelungiri dendritice şi axoni care formează o reţea;

stratulstratul granulargranular externextern, format din celule mici , format din celule mici poligonale sau tringhiulare, cu nucleu mare, care îi dau poligonale sau tringhiulare, cu nucleu mare, care îi dau aspect granular;aspect granular;

stratulstratul piramidalpiramidal externextern, cu celule piramidale mici, cu o , cu celule piramidale mici, cu o dendrită care ajunge în stratul molecular. dendrită care ajunge în stratul molecular.

celelelalte dendrite rămân la nivelul acestui strat. Axonii celelelalte dendrite rămân la nivelul acestui strat. Axonii trec în substanţa albă;trec în substanţa albă;

stratulstratul granulargranular internintern, cu celule asemănătoare , cu celule asemănătoare stratului granular extern şi ale căror prelungiri nu stratului granular extern şi ale căror prelungiri nu părăsesc scoarţa;părăsesc scoarţa;

stratulstratul piramidalpiramidal internintern sau ganglionar, alcătuit sau ganglionar, alcătuit din celule piramidale mari şi altele foarte mari din celule piramidale mari şi altele foarte mari (giganto-piramidale Betz) ale căror prelungiri se (giganto-piramidale Betz) ale căror prelungiri se comportă ca şi acelea ale stratului piramidal comportă ca şi acelea ale stratului piramidal extern;extern;

stratul polimorfstratul polimorf, format din celule numeroase, , format din celule numeroase, cu aspecte variate. Unele dintre ele, celulele lui cu aspecte variate. Unele dintre ele, celulele lui Martinotti îşi trimit axonul în stratul molecular.Martinotti îşi trimit axonul în stratul molecular.

celulele granulare au rol receptor, iar cele celulele granulare au rol receptor, iar cele piramidale un rol efector. piramidale un rol efector.

izocortexul la nivelul căruia cele 6 straturi sunt izocortexul la nivelul căruia cele 6 straturi sunt dezvoltate proporţional se numeşte dezvoltate proporţional se numeşte homotipichomotipic, , spre deosebire de cortexul spre deosebire de cortexul heterotipicheterotipic în care în care predomină dezvoltarea mai mare a unor straturi. predomină dezvoltarea mai mare a unor straturi.

astfel, se descrie un izocortex astfel, se descrie un izocortex heterotipicheterotipic piramidal sau granular în zonele cu funcţie piramidal sau granular în zonele cu funcţie motorie şi un izocortex heterotipic granular sau motorie şi un izocortex heterotipic granular sau coniocortexconiocortex, în zonele senzitive şi senzoriale., în zonele senzitive şi senzoriale.

Scoarţa cerebrală cuprinde zone sau câmpuri corticale Scoarţa cerebrală cuprinde zone sau câmpuri corticale cu structură şi funcţii specifice, între care nu există limite cu structură şi funcţii specifice, între care nu există limite nete. nete.

Brodmann, bazându-se pe citoarhitectonică, a descris la Brodmann, bazându-se pe citoarhitectonică, a descris la nivelul cortexului 52 de câmpuri sau arii corticale, cu nivelul cortexului 52 de câmpuri sau arii corticale, cu funcţii specifice.funcţii specifice.

Ariile BrodmanAriile Brodman

1.1. Ariile senzitive şi senzorialeAriile senzitive şi senzoriale sunt locul de proiecţie a sunt locul de proiecţie a sensibilităţii generale şi senzoriale. sensibilităţii generale şi senzoriale.

din punct de vedere fiziologic, se disting 2 zone:din punct de vedere fiziologic, se disting 2 zone: zona primarăzona primară, de maximă specializare - , de maximă specializare - zona zona

receptoare propriu-zisăreceptoare propriu-zisă, a cărei distrugere duce la , a cărei distrugere duce la dispariţia sensibilităţii respective, dispariţia sensibilităţii respective,

arie senzitivăarie senzitivă, , situatăsituată în jurul zonei primare- aşa-zisa în jurul zonei primare- aşa-zisa secundară sau secundară sau psihosenzorialăpsihosenzorială, de asociaţie. , de asociaţie.

lezarea ei duce la pierderea posibilităţilor de asociere a lezarea ei duce la pierderea posibilităţilor de asociere a senzaţiei primare cu informaţii de la ceilalaţi analizatori, senzaţiei primare cu informaţii de la ceilalaţi analizatori, la incapacitatea de formare de reprezentări şi noţiuni. la incapacitatea de formare de reprezentări şi noţiuni.

Câmpurile Câmpurile 3, 2 şi 13, 2 şi 1 din girul postcentral din girul postcentral reprezintă reprezintă aria somestezicăaria somestezică unde sunt centrii de unde sunt centrii de integrare a sensibilităţii generale somaticeintegrare a sensibilităţii generale somatice..

Aici ajunge sensibilitatea tactilă epicritică, Aici ajunge sensibilitatea tactilă epicritică, termică, dureroasă şi kinestezică (proprioceptivă termică, dureroasă şi kinestezică (proprioceptivă "conştientă”). "conştientă”).

Unii proiectează kinestezia şi la nivelul ariei 4 Unii proiectează kinestezia şi la nivelul ariei 4 care este însă predominant motorie. Se descrie care este însă predominant motorie. Se descrie şi o somatotopie a neuronilor ce realizează aşa şi o somatotopie a neuronilor ce realizează aşa numitul numitul homunculus senzitiv.homunculus senzitiv.

Câmpurile 5 şi 7Câmpurile 5 şi 7 din lobul parietal sunt din lobul parietal sunt arii de arii de asociaţie ce deservesc somesteziaasociaţie ce deservesc somestezia..

Câmpurile Câmpurile 13, 14, 24, 25, 3213, 14, 24, 25, 32 de pe faţa medială a de pe faţa medială a emisferelor şi din girus cinguli emisferelor şi din girus cinguli reglează funcţiile reglează funcţiile vegetativevegetative, fiind în strânsă legătură cu centrii vegetativi , fiind în strânsă legătură cu centrii vegetativi diencefali (HT). diencefali (HT).

Câmpurile Câmpurile 17, 18, 1917, 18, 19 reprezintă reprezintă aria vizualăaria vizuală situată de o situată de o parte şi de alta a fisurii calcarine. parte şi de alta a fisurii calcarine.

Câmpul 17 se numeşte şi Câmpul 17 se numeşte şi arie striatăarie striată pentru că la nivelul pentru că la nivelul lui scoarţa are şi o strie de substanţă albă. lui scoarţa are şi o strie de substanţă albă.

Ariile 18 şi 19Ariile 18 şi 19 se numesc se numesc peristriatăperistriată şi respectivşi respectiv parastriată parastriată

Câmpurile 41, 42, 22Câmpurile 41, 42, 22 reprezintă reprezintă aria de integrare a aria de integrare a mesajelor acusticemesajelor acustice. .

Câmpul 43Câmpul 43 de la piciorul girului postcentral este de la piciorul girului postcentral este centrul centrul gustativgustativ..

2. Ariile motorii2. Ariile motorii sunt acelea de la care pleacă sunt acelea de la care pleacă comenzi pentru mişcările voluntare ca şi pentru comenzi pentru mişcările voluntare ca şi pentru coordonarea lor. coordonarea lor.

Câmpul 4Câmpul 4 din girul precentral este locul de din girul precentral este locul de origine a tracturilor corticospinale şi origine a tracturilor corticospinale şi corticonucleare. corticonucleare.

La acest nivel se găseşte izocortex heterotipic La acest nivel se găseşte izocortex heterotipic piramidal cu numeroase celule piramidal cu numeroase celule gigantopiramidale. gigantopiramidale.

Excitarea la nivelul câmpului 4 produce Excitarea la nivelul câmpului 4 produce contracţia muşchilor scheletici, iar distrugerea sa contracţia muşchilor scheletici, iar distrugerea sa dă dă paralizii musculareparalizii musculare..

Există o somatotropie a neuronilor motori care realizează aşa-zisul Există o somatotropie a neuronilor motori care realizează aşa-zisul homunculus motor homunculus motor (Penfield) cu reprezentare răsturnată deoarece (Penfield) cu reprezentare răsturnată deoarece de la piciorul girului pleacă inervaţia pentru cap (1/3), din partea de la piciorul girului pleacă inervaţia pentru cap (1/3), din partea mijlocie cea pentru membrul superior şi trunchi (1/3), iar cea din mijlocie cea pentru membrul superior şi trunchi (1/3), iar cea din partea superioară a girului (1/3) şi chiar de la nivelul feţei partea superioară a girului (1/3) şi chiar de la nivelul feţei interemisferice, pentru membrul inferior şi perineu.interemisferice, pentru membrul inferior şi perineu.

Reprezentarea este inegală datorită raportului de inervaţie al Reprezentarea este inegală datorită raportului de inervaţie al unităţilor motorii. Un neuron din cortex inervează numai 3-6 fibre la unităţilor motorii. Un neuron din cortex inervează numai 3-6 fibre la muşchii care execută mişcări fine cum sunt cei ai globului ocular muşchii care execută mişcări fine cum sunt cei ai globului ocular sau ai policelui şi 300-600 fibre de la nivelul muşchilor spatelui.sau ai policelui şi 300-600 fibre de la nivelul muşchilor spatelui.

Câmpurile 6 şi 8 sunt arii motorii de asociere, coordonând mişcări Câmpurile 6 şi 8 sunt arii motorii de asociere, coordonând mişcări complexe ca oculocefalogiria, masticaţia, deglutiţia, etc. Distrugerea complexe ca oculocefalogiria, masticaţia, deglutiţia, etc. Distrugerea lor duce la lipsa de coordonare a mişcărilor complexe şi nu dă lor duce la lipsa de coordonare a mişcărilor complexe şi nu dă paralizie. Acste câmpuri reprezintă şi segmentul cortical al căilor paralizie. Acste câmpuri reprezintă şi segmentul cortical al căilor extrapiramidale.extrapiramidale.

3. Ariile de asociere sau zonele psihice3. Ariile de asociere sau zonele psihice, care se formează în cursul , care se formează în cursul veţii, se împart în zone de asociaţie motorie ca centrii vorbirii şi ai veţii, se împart în zone de asociaţie motorie ca centrii vorbirii şi ai scrisului şi arii de asociere senzitivă ca centrul înţelegerii cuvintelor scrisului şi arii de asociere senzitivă ca centrul înţelegerii cuvintelor scrise sau vorbite.scrise sau vorbite.

Câmpurile 44 şi 45 din girul frontal inferior reprezintă centrul Câmpurile 44 şi 45 din girul frontal inferior reprezintă centrul limbajului articulat (câmpul 44 este centrul lui Broca). La stângaci se limbajului articulat (câmpul 44 este centrul lui Broca). La stângaci se află în hemisfera dreaptă. Lezarea lui dă tulburări de vorbire află în hemisfera dreaptă. Lezarea lui dă tulburări de vorbire ((disartriedisartrie). Centrul scrisului se dezvoltă lanivelul girului frontal ). Centrul scrisului se dezvoltă lanivelul girului frontal mijlociu, lezarea lui produce incapacitatea de a scrie sau mijlociu, lezarea lui produce incapacitatea de a scrie sau agrafiaagrafia..

Câmpul 22 este şi locul înţelegerii cuvintelor vorbite. Lezarea lui dă Câmpul 22 este şi locul înţelegerii cuvintelor vorbite. Lezarea lui dă surditatea verbalăsurditatea verbală (deşi aude nu înţelege ce vorbeşte). Câmpurile (deşi aude nu înţelege ce vorbeşte). Câmpurile 39 şi 40 au funcţii complexe de analiză şi de sinteză, lezarea lor 39 şi 40 au funcţii complexe de analiză şi de sinteză, lezarea lor produce şi incapacitatea de a înţelege cuvintele scrise sau produce şi incapacitatea de a înţelege cuvintele scrise sau alexiaalexia. . Câmpurile 9, 10 şi 11 de la nivelul lobului frontal, reprezintă sediul Câmpurile 9, 10 şi 11 de la nivelul lobului frontal, reprezintă sediul integrării sentimentelor, de stăpânire a emoţiilor etc. Lezarea lor integrării sentimentelor, de stăpânire a emoţiilor etc. Lezarea lor produce tulburări de comportament. În general lobul frontal este produce tulburări de comportament. În general lobul frontal este sediul personalităţii umane.sediul personalităţii umane.