+ All Categories
Home > Documents > Organizarea sistemului nervos

Organizarea sistemului nervos

Date post: 15-Dec-2014
Category:
Upload: ray-silver
View: 257 times
Download: 14 times
Share this document with a friend
Description:
Sistemul nervos central
40
ORGANIZAREA SISTEMULUI ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS NERVOS . . C C REIERUL SPINAL. REIERUL SPINAL.
Transcript
Page 1: Organizarea sistemului nervos

ORGANIZAREA SISTEMULUI ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOSNERVOS. .

CCREIERUL SPINAL.REIERUL SPINAL.

Page 2: Organizarea sistemului nervos

Structura lecţieiStructura lecţiei Organizarea de ansamblu a sistemului Organizarea de ansamblu a sistemului

nervosnervos; ; Meningele sistemului nervos central;Meningele sistemului nervos central; Ventriculii cerebrali: lichidul Ventriculii cerebrali: lichidul

cefalorahidian, bariera hematoencefalicăcefalorahidian, bariera hematoencefalică;; Creierul spinal: generalităţi Creierul spinal: generalităţi şşi funcţiii funcţii;; Nervii spinali;Nervii spinali; ReflexeleReflexele medulare medulare. Relaţia dintre senzaţii . Relaţia dintre senzaţii

şi arcul reflexşi arcul reflex;; Sindroamele medulareSindroamele medulare;; Aspecte psihosociale şi psihoterapeutice Aspecte psihosociale şi psihoterapeutice

ale bolnavilor medulariale bolnavilor medulari..

Page 3: Organizarea sistemului nervos

Organizarea de ansamblu a Organizarea de ansamblu a sistemului nervossistemului nervos

Page 4: Organizarea sistemului nervos

Sistemul nervos centralSistemul nervos central integreazintegreazăă şişi controleaz controleazăă intregul intregul

sistem nervossistem nervos;; primeprimeşşte informate informaţţii (aferenii (aferenţţe)e);; interpreteazinterpreteazăă informa informaţţiile din mediuiile din mediu;; furnizeazfurnizeazăă semnale ( semnale (eeferenferenţţe) pentru e) pentru

efectuarea activitefectuarea activităţăţiiii..Sistemul nervos perifericSistemul nervos periferic (SNP) (SNP) conecteazconecteazăă sistemul nervos central cu sistemul nervos central cu

organele si organele si ţţesuturile corpuluiesuturile corpului;; eeste format din nervi senzoriali ste format din nervi senzoriali

(aferen(aferenţţi) si motori (efereni) si motori (eferenţţi).i).Sistemul Nervos Vegetativ (SNV)Sistemul Nervos Vegetativ (SNV) Controlează ansamblul funcţiilor Controlează ansamblul funcţiilor

autonome (activitatea organelor interne) autonome (activitatea organelor interne) ale organismului). ale organismului).

Page 5: Organizarea sistemului nervos

Sistemul nervos simpaticSistemul nervos simpatic

- PregPregăăteteşşte organismul pentru te organismul pentru ““fugfugăă sau luptsau luptă”;ă”;

- CreeazCreeazăă condi condiţţiile optime pentru iile optime pentru adaptarea la stresadaptarea la stres;;

- Are centri nervoAre centri nervoşşi dispui dispuşşi pe toati pe toatăă lungimea MS, in coarnele lateralelungimea MS, in coarnele laterale;;

- Controlul centrilor nervoControlul centrilor nervoşşi simpatici i simpatici se face de catre hipotalamusse face de catre hipotalamus;;

- Fibrele nervoase pot fi mielinizate Fibrele nervoase pot fi mielinizate sau nemielinizatesau nemielinizate..

Page 6: Organizarea sistemului nervos

Sistemul nervos parasimpaticSistemul nervos parasimpatic

- CreeazCreeazăă condi condiţţiile pentru iile pentru relaxarea organismului durelaxarea organismului dupăpă efortefort;;

- Are centrii nervoAre centrii nervoşşi dispui dispuşşi in i in bulb si puntebulb si punte;;

- Controlul acestora se face de Controlul acestora se face de catre hipotalamuscatre hipotalamus;;

- Fibrele nervoase pot fi Fibrele nervoase pot fi mielinizate sau nemielinizatemielinizate sau nemielinizate..

Page 7: Organizarea sistemului nervos

Meningele sistemului nervos Meningele sistemului nervos centralcentral

Page 8: Organizarea sistemului nervos

Meningele sistemului nervos Meningele sistemului nervos centralcentral

Page 9: Organizarea sistemului nervos

Structura meningeluiStructura meningeluiÎntregul nevrax este acoperit de meninge, el conţine 3 Întregul nevrax este acoperit de meninge, el conţine 3

membrane:membrane:1.1.Dura materDura mater – foiţa periferică fibroelastică alcătuită – foiţa periferică fibroelastică alcătuită

din două straturi, cu rol protector.din două straturi, cu rol protector.2.2.ArahnoidaArahnoida – membrana mijlocie transparentă care – membrana mijlocie transparentă care

trimite spre piamater nişte punţi, ce formează trimite spre piamater nişte punţi, ce formează numeroase spaţii numite areole umplute cu lichid numeroase spaţii numite areole umplute cu lichid cefalorahidian.cefalorahidian.

3.3.Pia materPia mater – membrană elastică, foarte fină, formată – membrană elastică, foarte fină, formată din ţesut conjuctiv, care este abundent vascularizată. din ţesut conjuctiv, care este abundent vascularizată. Această membrană se mulează pe nevrax, iar la Această membrană se mulează pe nevrax, iar la nivelul ventriculilor formează nişte dilatări numite nivelul ventriculilor formează nişte dilatări numite plexuri coroide, care conţin celule specifice ce plexuri coroide, care conţin celule specifice ce secretă lichid cefalorahidian. Pia materul are secretă lichid cefalorahidian. Pia materul are preponderent rol de nutriţie.preponderent rol de nutriţie.

Spaţiile meningelui nevraxului: între cutia craniană şi dura mater Spaţiile meningelui nevraxului: între cutia craniană şi dura mater se află spaţiul epidural. Între dura mater şi arahnoidă – spaţiul se află spaţiul epidural. Între dura mater şi arahnoidă – spaţiul subdural. Între arahnoidă şi pia mater – spaţiul subarahnoidian. subdural. Între arahnoidă şi pia mater – spaţiul subarahnoidian.

Page 10: Organizarea sistemului nervos

Ventriculii cerebrali (privire anterioară)Ventriculii cerebrali (privire anterioară)

Page 11: Organizarea sistemului nervos

Ventriculii cerebrali (privire laterală)Ventriculii cerebrali (privire laterală)

Page 12: Organizarea sistemului nervos

VVentriculientriculiii cerebrali cerebrali

Pe lîngă formaţiuniPe lîngă formaţiunilele de ţesut nervos, de ţesut nervos, SNCSNC mai mai conţine ventriculi cerebrali, conţine ventriculi cerebrali, care care sunt 4 la sunt 4 la număr: 2 laterali, ventricolul 3 şi ventricolul număr: 2 laterali, ventricolul 3 şi ventricolul 4. 4.

Primii doi ventriculi Primii doi ventriculi sunt cei mai mari, sunt cei mai mari, au au forma unor coarneforma unor coarne, situate în emisferele , situate în emisferele cerebrale.cerebrale. VV3 se află la fuziunea dintre 3 se află la fuziunea dintre emisfere şi are în normalitate un diametru emisfere şi are în normalitate un diametru de 6-7 mm.de 6-7 mm. V3 este unit cu V4 prin V3 este unit cu V4 prin apeductul cerebral Sylvius.apeductul cerebral Sylvius.

VV4 se află la nivelul punţii Varolio şi 4 se află la nivelul punţii Varolio şi cerebelcerebeluluiului, are formă romboidă şi lichidul , are formă romboidă şi lichidul cefalorahidian se transportă cefalorahidian se transportă spre spre canalul canalul epepeendimarndimar localizat în centrul creierului localizat în centrul creierului spinalspinal..

Page 13: Organizarea sistemului nervos

LLichidul cefalorahidianichidul cefalorahidian

Cantitatea de lichid cefalorahidian la om este de 120-150ml, dintre care cea mai mare parte îi revine spaţiului subarahnoidian, iar 20-40 ml ventriculilor. Lichidul cefalorahidian este transparent şi incolor. Ca structură chimică: glucoză, proteine, săruri minerale, hormoni etc.; nu conţine enzime şi anticorpi.

Funcţiile lichidului cefalorahidian: 1. Reglează presiunea osmotică din creier; 2. Are funcţie de protecţie, fiind ca o pernă

hidraulică pentru ţesutul nervos; 3. Serveşte ca mediu nutritiv pentru SNC; 4. Elimină produsele de dezintegrare în sistemul

limfatic şi venos.

Page 14: Organizarea sistemului nervos

BBariera hematoencefalicăariera hematoencefalică

Bariera hematoencefalicăBariera hematoencefalică este este o membrană o membrană formată din capilarele vaselor sangvine şi formată din capilarele vaselor sangvine şi celule neuroglialecelule neurogliale. Se . Se localizează între localizează între mediulmediul sangvin şi lichidul cefalorahidian. Ea sangvin şi lichidul cefalorahidian. Ea a fost descoperită după investigaţiile ambelor a fost descoperită după investigaţiile ambelor mediimedii cerebrale cerebrale,, unde substanţele şi unde substanţele şi concentraţiile acestora erau prea diferite. S-a concentraţiile acestora erau prea diferite. S-a constatat că compuşii iodului, sărurile constatat că compuşii iodului, sărurile acidului azotic, sărurile acidului salicic, acidului azotic, sărurile acidului salicic, penicilinapenicilina,, streptomicina streptomicina etc. etc. nu trec bariera nu trec bariera hematoencefalică. Uşor traversează această hematoencefalică. Uşor traversează această barieră substanţele precum: alcoolul, barieră substanţele precum: alcoolul, drogurile, toxinele. drogurile, toxinele.

Page 15: Organizarea sistemului nervos

Creierul spinalCreierul spinal

Page 16: Organizarea sistemului nervos

Structura internă a creierului spinal

Page 17: Organizarea sistemului nervos

Creierul spinal: generalităţi Creierul spinal: generalităţi şşi funcţiii funcţiiCreierul spinal este un cordon de ţesut nervos care începe Creierul spinal este un cordon de ţesut nervos care începe

de la gaura occipitală şi ajunge pînă la vertebra lombarăde la gaura occipitală şi ajunge pînă la vertebra lombară L2L2, de unde continuă cu co, de unde continuă cu connul medular din vîrful căruia ul medular din vîrful căruia se situează un filament numit se situează un filament numit filum terminalefilum terminale, la acest , la acest filament se filament se alipescalipesc fibrele nervoase ale nervilor spinali fibrele nervoase ale nervilor spinali lombari, sacrali şi coccigieni formînd aşa numita „coadă lombari, sacrali şi coccigieni formînd aşa numita „coadă de cal”. Lungimea măduvei spinării este la femei – 43 de cal”. Lungimea măduvei spinării este la femei – 43 cm, la bărbaţi – 45 cm. În secţiune transversală măduva cm, la bărbaţi – 45 cm. În secţiune transversală măduva spinării conţine substanţă cenuşie amplasată în interior spinării conţine substanţă cenuşie amplasată în interior sub formă de „H” şi substanţă albă în exterior. sub formă de „H” şi substanţă albă în exterior.

Creierul spinalCreierul spinal reprezint reprezintăă un segment important al un segment important al sistemului nervossistemului nervos central, cu rol fundamental central, cu rol fundamental îîn n integrarea sistemicintegrarea sistemicăă a comportamentului a comportamentului şşi i îîn reglarean reglarea acestuia.acestuia.

DeDeşşi i îîn calitatea sa de centru reflex n calitatea sa de centru reflex creierul creierul spina spinall posedposedăă o anumita o anumita autonomie, activitatea ei este autonomie, activitatea ei este subordonatsubordonatăă influen influenţţei etajelor superioare aleei etajelor superioare ale sistemului sistemului nervos si ale scoarnervos si ale scoarţţei cerebrale.ei cerebrale.

Page 18: Organizarea sistemului nervos

Creierul spinal: substanţa cenuşieCreierul spinal: substanţa cenuşie Substanţa cenuşie este împărţită în 3 zone Substanţa cenuşie este împărţită în 3 zone

funcţionale:funcţionale: 1. 1. Coarnele posterioareCoarnele posterioare includinclud neuroni senz neuroni senzitivi, itivi,

formînd zona senzitivă,formînd zona senzitivă, care prime care primescsc informaţii de informaţii de la periferie şi le transmitla periferie şi le transmit fie neuronilor motori, fie fie neuronilor motori, fie nivelelniveleloror superioare ale sistemului nervos central. superioare ale sistemului nervos central.

2. 2. Coarnele anterioareCoarnele anterioare conţin neuroni motori conţin neuroni motori,, care care alcătuiesc zona motoriealcătuiesc zona motorie a măduvei şi transmit a măduvei şi transmit informaţii la muşchii trunchiului şi membrelor.informaţii la muşchii trunchiului şi membrelor.

3. 3. Zona intermediarăZona intermediară coconnţinţinee atît neuroni senzitivi atît neuroni senzitivi cît şi motoricît şi motori, reprezentând zona de asociaţie a , reprezentând zona de asociaţie a măduvei. măduvei. Coarnele laterale Coarnele laterale sunt mici extensii, de sunt mici extensii, de formă triunghiulară, a zonelor intermediare formă triunghiulară, a zonelor intermediare şi şi mediază controlul funcţiilor organelormediază controlul funcţiilor organelor interne şi interne şi totodată transmit informaţii aferente spre encefal.totodată transmit informaţii aferente spre encefal.

Partea stîngă şi cea dreaptă a substanţei cenuşii se Partea stîngă şi cea dreaptă a substanţei cenuşii se leagă prin leagă prin zonazona intermediară centrală, în mijlocul intermediară centrală, în mijlocul căreia se află canalul ependimar.căreia se află canalul ependimar.

Page 19: Organizarea sistemului nervos

Creierul spinal: substanţa albăCreierul spinal: substanţa albă În jurul substanţei cenuşii se localizează substanţa albă În jurul substanţei cenuşii se localizează substanţa albă

formată din fibre nervoaseformată din fibre nervoase mielinice mielinice. Aceste fibre sunt . Aceste fibre sunt dispuse în trei perechi de cordoane simetrice:dispuse în trei perechi de cordoane simetrice:

-         două cordoane posterioare;-         două cordoane posterioare; -         două cordoane anterioare;-         două cordoane anterioare; -         două cordoane laterale.-         două cordoane laterale. Cordoanele medulare conţin fibre nervoase ascendente Cordoanele medulare conţin fibre nervoase ascendente

care transmit informaţia de la periferie spre encefal şi care transmit informaţia de la periferie spre encefal şi fibre nervoase descendente responsabile de transmiterea fibre nervoase descendente responsabile de transmiterea informaţiei spre periferie, spre realizarea reacţiilor de informaţiei spre periferie, spre realizarea reacţiilor de răspuns. Cordoanele de substanţă albă sunt separate de răspuns. Cordoanele de substanţă albă sunt separate de şanţuri:şanţuri:

-         -         ŞanţulŞanţul median anterio median anterior;r; -         Şanţul median posterior-         Şanţul median posterior;; -         Şanţuri laterale anterioare-         Şanţuri laterale anterioare;; -- Şanţuri laterale posterioareŞanţuri laterale posterioare..

Page 20: Organizarea sistemului nervos

FFuncuncţţiiiile creierului spinalle creierului spinal1. Functia de integrare reflex1. Functia de integrare reflexăă – const – constăă in faptul c in faptul căă la nivelul la nivelul

maduvei spinarii semaduvei spinarii se inchid circuite complexinchid circuite complexee ale unor ale unor rărăspunsuri la acspunsuri la acţţiunea diferitilor stimuli. Acesteiunea diferitilor stimuli. Aceste circuite circuite cuprind 4 verigi de baza :cuprind 4 verigi de baza :

veriga receptoare, alcatuitveriga receptoare, alcatuităă din exteroceptorii cutana din exteroceptorii cutanaţţi i (tactili, termici si durero(tactili, termici si dureroşşi),i), proprioceptorii trunchiului proprioceptorii trunchiului şşi ai i ai membrelor membrelor şşi interoceptorii organelor visceralei interoceptorii organelor viscerale;;

veriga senzitivveriga senzitivăă, de prelucrare a , de prelucrare a iinformatiilor receptionate, nformatiilor receptionate, reprezentatreprezentatăă de neuronii de neuronii din coarnele posterioare din coarnele posterioare şşi i laterale, unde alcatuiesc zonele somato-senzitive silaterale, unde alcatuiesc zonele somato-senzitive si viscero-senzitive ale maduveiviscero-senzitive ale maduvei;;

veriga de comandveriga de comandăă, reprezentat, reprezentatăă de neuronii motori, de neuronii motori, somatici si vegetativi dinsomatici si vegetativi din coarnele anterioare coarnele anterioare şşi din parteai din partea anterioaranterioarăă a coarnelor laterale a coarnelor laterale, unde alcătuiesc zonele , unde alcătuiesc zonele somato-motorii şi viscero-motorii ale măduvei;somato-motorii şi viscero-motorii ale măduvei;

veriga de execuveriga de execuţţie, reprezentatie, reprezentatăă de muschii scheletici ai de muschii scheletici ai trunchiului trunchiului şşi ai membrelori ai membrelor ş şi de mui de muşşchii viscerelorchii viscerelor. .

Page 21: Organizarea sistemului nervos

FFuncuncţţiiiile creierului spinal (continuare)le creierului spinal (continuare)2. Functia de coordonare reflex2. Functia de coordonare reflexăă – const – constăă in participarea in participarea

maduvei, ca verigmaduvei, ca verigă ă componentcomponentăă, necesar, necesarăă îîn reglarea n reglarea unor acte reflexe, cum ar fi : stabilirea ordinii deunor acte reflexe, cum ar fi : stabilirea ordinii de desfasurare a acdesfasurare a acţţiunilor, dozarea intensitaiunilor, dozarea intensitaţţii ii raspunsurilorraspunsurilor. Acţiunile. Acţiunile îîn care este implicatn care este implicatăă func funcţţia de ia de coordonare a maduvei spincoordonare a maduvei spinăării sunt :rii sunt : mersul, inmersul, innnotul, otul, gimnasticagimnastica etc. etc., deci mi, deci mişşccăări active, cu componentri active, cu componentăă de de act reflex.act reflex.

3. Func3. Funcţţia de conducere a impulsurilor – esia de conducere a impulsurilor – estte esentiale esentialăă din din motivul că motivul că maduva spinmaduva spinăării este consideratrii este consideratăă un segment un segment de legaturde legaturăă, de transmisie., de transmisie. Tracturile care transmit Tracturile care transmit impulsurile impulsurile şşii informainformaţţiile senzoriale de la diferite pariile senzoriale de la diferite parţţi ale i ale corpului ccorpului căătre creier, poarttre creier, poartăă numele de numele de tracturi tracturi ascendente, iar cele care conduc impulsurile motorii de la ascendente, iar cele care conduc impulsurile motorii de la creier catre creier catre muşchi muşchi si si glandeglande sunt tracturi descendente. sunt tracturi descendente. Tracturile descendente asigurTracturile descendente asigurăă finalizarea in acte finalizarea in acte comportamentale, motorii comportamentale, motorii somatice somatice sau viscerale ale sau viscerale ale comenzilor emise de centrii supraordonati.comenzilor emise de centrii supraordonati.

Page 22: Organizarea sistemului nervos

Structura căilor spinale senzitive şi motoriiStructura căilor spinale senzitive şi motoriiCăile senzitive spinale sCăile senzitive spinale sunt alcatuite din tracturi ce asigurunt alcatuite din tracturi ce asigurăă

conducerea semnalelor de la zonele receptoareconducerea semnalelor de la zonele receptoare ale ale corpului catre centrii nervocorpului catre centrii nervoşşi integrativi superiori, i integrativi superiori, îîn spen speţăţă catre talamus catre talamus şşii scoarscoarţţa cerebrala cerebralăă. Fiecare tip de . Fiecare tip de sensibilitate are csensibilitate are căăile proprii de transmitereile proprii de transmitere, principalele , principalele fiind fiind sensibilitatea cutanatăsensibilitatea cutanată şi şi proprioceptivăproprioceptivă..

Căile motorii sunt alcătuite tin tracturi ce pornesc de la Căile motorii sunt alcătuite tin tracturi ce pornesc de la zonele motorii ale scoarţei cerebrale(mişcările voluntare), zonele motorii ale scoarţei cerebrale(mişcările voluntare), sau de la structurile subcorticale şi chiar din sau de la structurile subcorticale şi chiar din măduvă(mişcările involuntare),măduvă(mişcările involuntare), transmi transmiţândţând direct direct comenzi organelor de execucomenzi organelor de execuţţieie.. Aceast Aceastăă func funcţţie de ie de conducere motorie esteconducere motorie este asiguratasiguratăă de fascicule de fibre de fascicule de fibre descendente,ce alcatuiesc descendente,ce alcatuiesc căile căile piramidale(corticospinale) piramidale(corticospinale) şi extrapiramidale(subcorticospinale).şi extrapiramidale(subcorticospinale).

Din toate acestea rezultDin toate acestea rezultăă c căă m măăduva spinduva spinăării, derii, deşşi anatomic i anatomic este un segment bineeste un segment bine delimitat in cadrul sistemului nervos delimitat in cadrul sistemului nervos central, central, din punct de vederedin punct de vedere func funcţţional este ional este îîntr-o strntr-o strâânsnsăă şşii multilateralmultilateralăă conexiune cu celelalte forma conexiune cu celelalte formaţţiuni de la bulb iuni de la bulb la scoarta cerebrala.la scoarta cerebrala.

Page 23: Organizarea sistemului nervos

Nervii spinaliNervii spinali DDe la măduva spinării pleacă 31 perechi de nervi spinali: 8 e la măduva spinării pleacă 31 perechi de nervi spinali: 8

cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali, 1cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali, 1 coccigian.coccigian. Nervii spinali conţin două rădăciniNervii spinali conţin două rădăcini,, care care fuzionând fuzionând formformeazăează

trunchiul nervuluitrunchiul nervului, localiză, localizăndusenduse în ganglionul spinal în ganglionul spinal.. DDe la e la trunchi merg 4 ramuri:trunchi merg 4 ramuri:

1.1. Ramura anterioarăRamura anterioară (cea mai lungă) (cea mai lungă) iinervează pielea, nervează pielea, glandele sudoripare şi sebacee, vasele sngvine şi muşchii din glandele sudoripare şi sebacee, vasele sngvine şi muşchii din partea anterioarăpartea anterioară şi şi laterală laterală ale ale abdomenului, toracelui, abdomenului, toracelui, regiunilregiuniloror cervicală şi temporală cervicală şi temporală a capului, precum şi inervaţia a capului, precum şi inervaţia membrelor membrelor superioare şi inferioare.superioare şi inferioare.

2.2. Ramura posterioară Ramura posterioară iinervează aceleaşi componente din nervează aceleaşi componente din partea posterioară a trunchiului şi din regiunile parietală şi partea posterioară a trunchiului şi din regiunile parietală şi occipitală a capuluioccipitală a capului..

3.3. Ramura vRamura viscerală iscerală face legătura dintre SNCface legătura dintre SNC şi sistemul nervos şi sistemul nervos vegetativ. Este formată dinvegetativ. Este formată din două subramuri care două subramuri care iinervează nervează organele interne şi mediul intern al organismuluiorganele interne şi mediul intern al organismului

4.4. Ramura meningialăRamura meningială se întoarce se întoarce în canalul neural şi realizează în canalul neural şi realizează inervaţia inervaţia meningemeningeluilui..

Page 24: Organizarea sistemului nervos

Structura nervului spinalStructura nervului spinal

Page 25: Organizarea sistemului nervos

Arcul reflex la stimul durerosArcul reflex la stimul dureros

Page 26: Organizarea sistemului nervos

Arcul reflex la stimul dureros (continuare)Arcul reflex la stimul dureros (continuare)

Page 27: Organizarea sistemului nervos

Arcul reflex al retragerii piciorului la stimul durerosArcul reflex al retragerii piciorului la stimul dureros

Page 28: Organizarea sistemului nervos

Arcul reflex al retragerii mâinii la stimulul termicArcul reflex al retragerii mâinii la stimulul termic

Page 29: Organizarea sistemului nervos

Arcul reflex rotulianArcul reflex rotulian

Page 30: Organizarea sistemului nervos

Acţiuni conştiente în cazul arcului reflexAcţiuni conştiente în cazul arcului reflex

Page 31: Organizarea sistemului nervos

ReflexeleReflexele medulare medulare. Relaţia dintre . Relaţia dintre senzaţii şi arcul reflexsenzaţii şi arcul reflex

Reflexele Reflexele suntsunt răspunsuri imediaterăspunsuri imediate fie somatice, fie fie somatice, fie vegetative la acţiunea diverşilor vegetative la acţiunea diverşilor stimulistimuli. Arcul reflex . Arcul reflex reprezintă calea pe care o parcurge influxul nervos de la reprezintă calea pe care o parcurge influxul nervos de la activarea receptorilor până la acţiune. activarea receptorilor până la acţiune.

ComponenteleComponentele principale: principale: 1.Excitarea receptorilor sub acţiunea factorilor externi sau 1.Excitarea receptorilor sub acţiunea factorilor externi sau

interniinterni;; 2.Excitarea sau inhibiţia în creier 2.Excitarea sau inhibiţia în creier a zonelor a zonelor care determină care determină

diferite fenomene psihice (senzaţii, imagini, diferite fenomene psihice (senzaţii, imagini, emoţiiemoţii etc.) etc.);; 3.Acţiunea, răspunsul la excitare care determină 3.Acţiunea, răspunsul la excitare care determină

comportamentul uman. comportamentul uman. Arcul reflex poate fi: Arcul reflex poate fi: somatic somatic şi transmite impulsşi transmite impulsuriuri spre spre

muşchii scheletici, dar şi muşchii scheletici, dar şi vegetativ vegetativ şi transmite impulsuşi transmite impulsuriri spre organele interne ale organismuluispre organele interne ale organismului,, realizînd fie realizînd fie contracţia muşchilor netezi ai organelor interne, fie contracţia muşchilor netezi ai organelor interne, fie secreţia diverselor substanţe active din interiorul secreţia diverselor substanţe active din interiorul organismului.organismului.

Page 32: Organizarea sistemului nervos

Relaţia dintre senzaţii şi arcul reflexRelaţia dintre senzaţii şi arcul reflex

    Din perspectiva neuropsihologiei senzaţiile se Din perspectiva neuropsihologiei senzaţiile se împart:împart:

a)Senzaţii care furnizează informaţia despre a)Senzaţii care furnizează informaţia despre obiectele şi fenomenele din exterior: vizuale, obiectele şi fenomenele din exterior: vizuale, auditive, cutanate, olfactive, gustativeauditive, cutanate, olfactive, gustative;;

b)Senzaţii care furnizează informaţii despre b)Senzaţii care furnizează informaţii despre poziţia segmentelor corpului şi despre poziţia segmentelor corpului şi despre caracteristicele mişcărilor pe care le caracteristicele mişcărilor pe care le efectuămefectuăm;;

c)Senzaţii care furnizează informaţii despre c)Senzaţii care furnizează informaţii despre mediul mediul internintern al organismului şi trebuinţele al organismului şi trebuinţele fiziologice.fiziologice.

Page 33: Organizarea sistemului nervos

Activitate:realizaţi relaţia Activitate:realizaţi relaţia psihic-creier privind senzaţiilepsihic-creier privind senzaţiile

Captarea informaţiei(codarea Captarea informaţiei(codarea primară) –primară) –

Filtrarea informaţiei:informaţii Filtrarea informaţiei:informaţii nesemnificative-, informaţii puţin nesemnificative-, informaţii puţin semnificative-, informaţii semnificative-, informaţii semnificative-semnificative-

Apariţia senzaţiei-Apariţia senzaţiei- Acţiunea-Acţiunea-

Page 34: Organizarea sistemului nervos

Patologiile(sPatologiile(sindroameleindroamele)) medularemedulare

Leziunile medulare traumatice sau Leziunile medulare traumatice sau nontraumatice pot avea ca rezultat nontraumatice pot avea ca rezultat paraplegia sau tetraplegia, in paraplegia sau tetraplegia, in functie de nivelul la care apar.functie de nivelul la care apar.

Tetraplegia reprezintTetraplegia reprezintăă paralizia paralizia completcompletăă sau partial sau partialăă a celor patru a celor patru membre membre şşi a musculaturii i a musculaturii trunchiului, incluztrunchiului, incluzăănd muschii nd muschii respiratori, ca rezultat al lezrespiratori, ca rezultat al lezăării rii maduvei cervicale.maduvei cervicale.

Paraplegia reprezintParaplegia reprezintăă paralizia paralizia completcompletăă sau partial sau partialăă a membrelor a membrelor inferioare si a musculaturii inferioare si a musculaturii trunchiului trunchiului îîn n îîntregime sau numai a ntregime sau numai a unei parunei parţţi din acesta, ca rezultat al i din acesta, ca rezultat al lezlezăării maduvei toracice sau rii maduvei toracice sau lombare, sau al radlombare, sau al radăăcinilor sacracinilor sacralle.e.

Page 35: Organizarea sistemului nervos

Patologiile medulare traumatice

Leziunile nervilor spinali dau naştere la tulburări motorii, tulburări senzoriale sau ambele. Aceste leziuni se grupează sub numele de neuropatie periferică, unde cele mai frecvente cauze sunt traumatismele.

Forme de neuropatie periferică: - Radiculopatia (lat. radix – rădăcină) este rezultatul lezării unei rădăcini a

nervului spinal. - Mononeuropatia reprezintă deficitul ce reflectă lezarea unui nerv periferic.- Polineuropatia include deficite senzoriale şi motorii care reflectă lezarea mai

multor nervi periferici. - Neuropatia periferică survine deseori la diabetici sau la persoanele care

suferă de boli autoimune precum artrita reumatoidă etc. Unele deficienţe de vitamine, unele medicamentele şi alcoolismul pot, de asemenea, să afecteze nervii spinali.

Din cazurile internate Din cazurile internate îîn unitn unităţăţile de tratament a medularilor, aproximativ ile de tratament a medularilor, aproximativ 70% sunt traumatici, 70% sunt traumatici, şşi din acei din aceşştia jumtia jumăătate sunt cervicalitate sunt cervicali(tetraplegici)(tetraplegici).. Aproximativ 50% din medulariAproximativ 50% din medulariii traumatici sunt victime ale accidentelor traumatici sunt victime ale accidentelor rutiere. Accidentele de muncrutiere. Accidentele de muncăă reprezint reprezintăă aproximativ 26%, 10% sunt leziuni aproximativ 26%, 10% sunt leziuni apapăărute rute îîn cursul competin cursul competiţţiilor sportive, acelaiilor sportive, acelaşşi procent fiind reprezentat i procent fiind reprezentat şşi de i de accidentele casnice.accidentele casnice.

Page 36: Organizarea sistemului nervos

Patologiile medulare nontraumatice

- Tumorile subdurale ce apar sub dura mater.

- Tumorile medulare apar în interiorul substanţei cenuşii sau albe.

- Tumorile vasculare (pe vasele de sânge).

- Inflamaţia rădăcinilor nervilor spinali provoacă diverse tipuri de dureri nevralgice sau mialgice (reumatismul). De asemenea, bolnavul poate acuza probleme de tonus muscular şi pot apărea paraliziile parţiale.

Page 37: Organizarea sistemului nervos

Aspecte psihosociale si psihoterapeutice ale bolnavilor medulariAspecte psihosociale si psihoterapeutice ale bolnavilor medulariIInstalarea unei nstalarea unei patologii patologii medularemedulare(deficienţă)(deficienţă) produce o produce o

schimbare majorschimbare majorăă a a funcţionalităţiifuncţionalităţii personalit personalităţiăţiii(incapacitate)(incapacitate)si a si a modului generalmodului general de raportare de raportare şşi de integrare a pacientului in i de integrare a pacientului in mediumediu(handicap)(handicap). Subiectul nu mai poate sa-si. Subiectul nu mai poate sa-si evalueze corect evalueze corect posibilitatile fizice si psihice, posibilitatile fizice si psihice, îîn funcn funcţţie de nivelul sie de nivelul săău cultural, deu cultural, de starea sa afectivstarea sa afectivăă premorbid premorbidăă, de speran, de speranţţele ele şşi promisiunile de viai promisiunile de viaţăţă, , de gradul side gradul si durata durata îîmbolnmbolnăăvirii. Inivirii. Iniţţial, dorinial, dorinţţa de viaa de viaţţa este pa este păăstrata, strata, dar in timp, pe mdar in timp, pe măăsurasura prelungirii bolii prelungirii bolii şşi a aparii a apariţţiei complicaiei complicaţţiilor iilor inerente, visurile se inerente, visurile se pprrăăbubuşşescesc rrâând pe rnd pe râând, iar dorinnd, iar dorinţţa de a lupta cu a de a lupta cu greutgreutăţăţile scade treptat, odatile scade treptat, odatăă cu instalarea cu instalarea unor serioase tulburunor serioase tulburăări ale ri ale echilibrului psihicechilibrului psihic. . De aceea, devine foarte important modul in care De aceea, devine foarte important modul in care subiectul isubiectul işşii utilizeaza imaginea despre sine, atunci cand se pune utilizeaza imaginea despre sine, atunci cand se pune problema revizuirii planurilor deproblema revizuirii planurilor de viitor.viitor.

La bolnavii medulari cu pronostic nefavorabil sunt evidenteLa bolnavii medulari cu pronostic nefavorabil sunt evidente tulburăriletulburările afectiv afectivee, determinat, determinatee de discordan de discordanţţa dintre nivelul de a dintre nivelul de aspiratie aspiratie şşii imposibilitatea realizimposibilitatea realizăării acestora impusrii acestora impusăă de boal de boalăă. . Aceasta Aceasta poate poate duce la instalarea uneiduce la instalarea unei nevroze psihogenenevroze psihogene..

Page 38: Organizarea sistemului nervos

Aspecte psihosociale si psihoterapeutice ale bolnavilor medulariAspecte psihosociale si psihoterapeutice ale bolnavilor medulari (continuare)(continuare)

Astfel, dAstfel, dezordinea psihicezordinea psihicăă si dezorientarea sunt primele semne si dezorientarea sunt primele semne asupra casupra căărora rora psihologul trebuie spsihologul trebuie săă ia atitudine, pentru a nu permite ia atitudine, pentru a nu permite dezvoltarea nevrozei.dezvoltarea nevrozei. PsihoPsihologullogul trebuie s trebuie săă observe expresia verbal observe expresia verbalăă, , conduita generalconduita generalăă, activitatea , activitatea mmotricotricăă p păăstratstratăă. . SSe vor lua e vor lua îîn n considerare emoconsiderare emoţţiile, evenimentele descrise de pacieniile, evenimentele descrise de pacienţţi si procesele i si procesele cognitivecognitive deduse din conduit deduse din conduită ă sau exprimate verbal.sau exprimate verbal. Se poate Se poate concluziona faptul ca intr-o leziune medularconcluziona faptul ca intr-o leziune medularăă psihicul se deterioreaz psihicul se deteriorează ă odatodatăă cu fizicul, iar re cu fizicul, iar recuperareacuperarea motorie motorie trbuie îtrbuie însonsoţţitită neapărată neapărat de o de o recuperare recuperare psihicpsihică.ă.  AiciAici poate interveni psihoterapia, poate interveni psihoterapia, îîn ideea n ideea modelmodelăării unor noi linii de perspectivrii unor noi linii de perspectivăă pentru pentru pacienpacienţi.ţi.

Page 39: Organizarea sistemului nervos

PSIHOTERAPIA BOLNAVILOR MEDULARIPSIHOTERAPIA BOLNAVILOR MEDULARI

Psihoterapia trebuie sPsihoterapia trebuie săă se realizeze dupa un plan riguros stabilit, care ar trebui s se realizeze dupa un plan riguros stabilit, care ar trebui să ă includincludăă 4 etape obligatorii: 4 etape obligatorii:

îîn prima etapa se realizeazn prima etapa se realizeazăă un examen psihologic aprofundat pentru evaluarea un examen psihologic aprofundat pentru evaluarea tipului detipului de personalitate, a vointei, a starii afective actuale si a capacitpersonalitate, a vointei, a starii afective actuale si a capacităţăţii de ii de rationare. Se va actiona rationare. Se va actiona îînn aceastaceastăă etap etapăă pentru combaterea complexului de pentru combaterea complexului de inferioritate inferioritate şşi a atitudinii de rupere i a atitudinii de rupere şşi evitare ai evitare a contactelor socialecontactelor sociale;;

îîn a doua etapn a doua etapăă bolnavul trebuie determinat sa participe personal, bolnavul trebuie determinat sa participe personal, îîn mod n mod progresivprogresiv la reeducarea motricla reeducarea motrică;ă;

îîn a treia etapn a treia etapăă psihoterapia se va psihoterapia se va îîmbina cu mbina cu şşedinedinţţele de activitate profesionalele de activitate profesionalăă,, atat atat îîn vederea reducerii consecinn vederea reducerii consecinţţelor bolii, celor bolii, câât t şşi pentru reintegrarea i pentru reintegrarea socioprofesionalsocioprofesională ă a bolnavuluia bolnavului;;

îîn a patra etapn a patra etapăă num număărul rul şşedintelor edintelor şşi durata acestora vor crei durata acestora vor creşşte, cuprinzte, cuprinzâândnd activitatea profesionalactivitatea profesionalăă şşi psihoterapii psihoterapiaa, pentru cre, pentru creşşterea terea îîncrederii in forncrederii in forţţele ele proprii siproprii si a sentimentului de utilitate sociala sentimentului de utilitate socialăă. Durata acestei etape depinde de . Durata acestei etape depinde de natura natura şşii gravitatea deficitului senzorio-motor si somato-psihic gravitatea deficitului senzorio-motor si somato-psihic şşi depinde, de i depinde, de asemenea, dacasemenea, dacă ă pacientul pacientul îîsi continusi continuăă exercitarea propriei profesii sau trebuie s exercitarea propriei profesii sau trebuie săă se recalifice pentru ose recalifice pentru o profesie accesibilprofesie accesibilăă..

Page 40: Organizarea sistemului nervos

(continuare)(continuare)

In cazul pacienIn cazul pacienţţilor medulari, ilor medulari, una din una din cecelele mai mai indicatindicatee este psihoterapia de relaxare, care este psihoterapia de relaxare, care combate durerea, combate durerea, contractura muscularcontractura muscularăă, tensiunea, nelini, tensiunea, nelinişştea si frica. Ea trebuie tea si frica. Ea trebuie ssă ă menmenţţininăă un tonus psihic satisf un tonus psihic satisfăăccăător, pe fondul ctor, pe fondul căăruia sruia săă se se poatpoatăă trece la rezolvarea trece la rezolvarea problemei reintegrproblemei reintegrăării familiale si rii familiale si sociale a bolnavului, problemsociale a bolnavului, problemăă care este destul de care este destul de complicatcomplicatăă..

În acest sens sunt benefice În acest sens sunt benefice existenexistenţţa unor centre a unor centre specializate de reeducare psihosomaticspecializate de reeducare psihosomaticăă, in vederea combin, in vederea combinăăriirii tratamentului medical cu tratamentului medical cu asistenţaasistenţa psih psihologicăologică si socio- si socio-profesionalprofesională a bolnavilor medulariă a bolnavilor medulari..


Recommended