BLS-PALS 2009

5/13/2018 BLS-PALS 2009 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bls-pals-2009 1/244

SPITALUL CLINIC DE URGENSPITALUL CLINIC DE URGENŢĂŢĂ PENTRU COPIIPENTRU COPII““GRIGORE ALEXANDRESCU”GRIGORE ALEXANDRESCU”

CURS DE ASISTENCURS DE ASISTENŢĂŢĂ

MEDICALMEDICALĂĂ DE URGENDE URGENŢĂŢĂ

Dr.Dr. Cătălin StemateCătălin Stemate



22



RESUSCITAREA CARDIORESUSCITAREA CARDIO-PULMONAR -PULMONAR ĂĂ (RCP)(RCP)

LA NOU-NLA NOU-NĂĂSCUT, SUGAR, COPILSCUT, SUGAR, COPIL



Etiologia SCR este diferită la copil faţă de adultEtiologia SCR este diferită la copil faţă de adult

datorită diferenţelor datorită diferenţelor anatomice, fizianatomice, fizioologicelogice şişi patologice existente între aceste grupe de vârstă.patologice existente între aceste grupe de vârstă.

Aceste diferenţe se modifică deAceste diferenţe se modifică de-a lungul vie-a lungul vieţii,ţii,începând cu perioada neonatală, trecând prinîncepând cu perioada neonatală, trecând prin

perioada de sugar şi copil (inclusiv adolescenţă)perioada de sugar şi copil (inclusiv adolescenţă) până la atingerea vârstei adulte.până la atingerea vârstei adulte.



Stopul cardiac primar datorat unei aritmiiStopul cardiac primar datorat unei aritmii

cardiace (FV, TV fără puls) este mai frecvent lacardiace (FV, TV fără puls) este mai frecvent laadult. Debutul este acut şi imprevizibil,adult. Debutul este acut şi imprevizibil,

reflectând o boală de cord intrinsecă. De aceeareflectând o boală de cord intrinsecă. De aceease impune defibrilare imediată. Cu fiecare minutse impune defibrilare imediată. Cu fiecare minut

de întârziere a defibrilării, şansele de reluarede întârziere a defibrilării, şansele de reluarespontană a circulaţiei scad cu 10%.spontană a circulaţiei scad cu 10%.



Stopul cardioStopul cardio--respirator secundar este mairespirator secundar este mai

comun la copil, reflectând sfârşitulcomun la copil, reflectând sfârşitulcapacităţii organismului de a se adapta lacapacităţii organismului de a se adapta la

diferite injuriidiferite injurii//afecţiuni.afecţiuni.



Insufic. respircompensată

Insufic. circ.compensată

Insufic. respirdecompensată

Insufic. circ.decompensată

Insuficienţă cardio-respiratorie

STOP CARDIO-RESPIRATOR

DecesReluarea circ.

spontane

Insufic. multiplă deorgan

Recuperarecompletă

Sechele sau deces



PROGRESIA DETERIORĂRII RESPIRATORII

Detresă respiratorie

Insuficienţă respiratorie

Stop respirator

Stop cardiac



SUPRAVIEŢUIREA DUPĂ STOPUL RESPIRATOR vsSTOP CARDIORESPIRATOR LA COPII

100%

50%

0%Stop

respiratorSCR

Ratasupravieţuirii



Ritmul preterminal cel mai frecventRitmul preterminal cel mai frecvent

întâlnit este bradicardia care duce laîntâlnit este bradicardia care duce la

asistolă sau activitate electrică fărăasistolă sau activitate electrică fărăpuls (AEP, DEM)puls (AEP, DEM)



AcesteAceste tulburări detulburări de ritmritm nu se datorează primar unei bolinu se datorează primar unei boli

cardiace, ci unei funcţii cardiace anormale ca o consecinţă acardiace, ci unei funcţii cardiace anormale ca o consecinţă a

unei hipoxii tisulare severe ce duce la disfuncţie miocardicăunei hipoxii tisulare severe ce duce la disfuncţie miocardică::

- insuficien- insuficienţă respiratorie cu oxigenare neadecvatăţă respiratorie cu oxigenare neadecvată, sau, sau

- hipotensiune sever - hipotensiune sever

ă (ca în insuficienţa circulatorie)ă (ca în insuficienţa circulatorie)

Iniţial organismul activează mecanismele adaptativeIniţial organismul activează mecanismele adaptative

fiziologice pentru a proteja cordul şi creierul de hipoxie şifiziologice pentru a proteja cordul şi creierul de hipoxie şi

pentru a compensa insuficienţa respiratorie pentru a compensa insuficienţa respiratorie//circulatorie. Cucirculatorie. Cuagravarea injuriei, aceste mecanisme se decompensează.agravarea injuriei, aceste mecanisme se decompensează.



PARTICULARITĂŢILE ANATOMICE ALEPARTICULARITĂŢILE ANATOMICE ALE COPILULUICOPILULUI

A – CA – Căile aeriene (Airways)ăile aeriene (Airways)

1. Nas şi faringe1. Nas şi faringe

-- sugar şi copil micsugar şi copil mic -- epiglota are formă deepiglota are formă de ΩΩ, este moale şi, este moale şiorientată la un unghi de 45orientată la un unghi de 45°°⇒⇒vizualizarea laringelui presupunevizualizarea laringelui presupune

ridicarea epiglotei direct cu laringoscopul cu lama dreaptridicarea epiglotei direct cu laringoscopul cu lama dreaptăă- adult → epiglota este rigid- adult → epiglota este rigidăă, plan, planăă şşi paraleli paralelăă cu peretele traheeicu peretele traheei⇒⇒vizualizarea laringelui indirect, prin plasarea lamei curbe lavizualizarea laringelui indirect, prin plasarea lamei curbe lanivelul valeculeinivelul valeculei

-- sugarul ≤ 6 luni are o respiraţie exclusiv nazalăsugarul ≤ 6 luni are o respiraţie exclusiv nazală ⇒⇒energiaenergiaconsumată de un sugar cu obstrucţie nazală poate fi considerabilăconsumată de un sugar cu obstrucţie nazală poate fi considerabilă⇒⇒ insuficienţă respiratorieinsuficienţă respiratorie



2. Rela2. Relaţia dintre cap şi gâtţia dintre cap şi gât

-- capul sugarului este mare comparativ cu trunchiul şi, în combinaţie cucapul sugarului este mare comparativ cu trunchiul şi, în combinaţie cuun occiput relativ mare, apare tendinţa flexiei capului pe gât în supinaţieun occiput relativ mare, apare tendinţa flexiei capului pe gât în supinaţie ,,ducând la obstrucţie.ducând la obstrucţie.

-- pe măsură ce copilul creşte, capul se micşorează în raport cu trunchiul, pe măsură ce copilul creşte, capul se micşorează în raport cu trunchiul,gâtul se lungeşte iar laringele devine mai rezistent la presiunea externă.gâtul se lungeşte iar laringele devine mai rezistent la presiunea externă.

-- faţa şi gura copilului sunt mici iar limba relativ mai mare duce lafaţa şi gura copilului sunt mici iar limba relativ mai mare duce laobstruarea cu uşurinţă a căilor aeriene la copilul inconştient.obstruarea cu uşurinţă a căilor aeriene la copilul inconştient.



3. Laringele3. Laringele

-- este peste pozioziţţionat mai sus: * Cionat mai sus: * C22 -- CC33 la sugar la sugar şşi copilul mici copilul mic;;

* C* C44 -- CC55 la adult, adolescentla adult, adolescent..

-- ccorzile vocale: 40% ligamentorzile vocale: 40% ligament,, 60% cartilaje60% cartilaje aritenoidearitenoide (invers adult);(invers adult);sunt mai scurte.sunt mai scurte.

- la copilul ≤ 8 ani, laringele are forma de p- la copilul ≤ 8 ani, laringele are forma de pâlnie, cu partea cea maiâlnie, cu partea cea maiîngustă la nivelul cartilajului cricoidîngustă la nivelul cartilajului cricoid

-- la copilul mai mare, laringele are formă cilindricăla copilul mai mare, laringele are formă cilindrică-- căile aeriene la sugar sunt mai înguste comparativ cu adultul, de aceeacăile aeriene la sugar sunt mai înguste comparativ cu adultul, de aceeasunt mai vulnerabile la edem şi inflamaţiesunt mai vulnerabile la edem şi inflamaţie

-- diametrul absolut al căilor aeriene este, de asemenea, mai mic,diametrul absolut al căilor aeriene este, de asemenea, mai mic,

rezultând un procentaj mai mare în morbiditatea şi mortalitatea prinrezultând un procentaj mai mare în morbiditatea şi mortalitatea prininfecţii respiratorii la copil, comparativ cu adultulinfecţii respiratorii la copil, comparativ cu adultul



BB -- Respiraţia (Breathing)Respiraţia (Breathing)

-- la naştere, plămânii sunt imaturi, cu o suprafaţă alveolară de 3 mla naştere, plămânii sunt imaturi, cu o suprafaţă alveolară de 3 m 22 faţăfaţă

de 70 mde 70 m22 cât este la adultcât este la adult

-- mecanica respiraţieimecanica respiraţiei se modificse modificăă cu vcu vâârsta:rsta: la sugar coastele sunt moi şila sugar coastele sunt moi şi

flexibile iar muşchii i.c. sunt relativ slabi şi ineficienţi comparativ cuflexibile iar muşchii i.c. sunt relativ slabi şi ineficienţi comparativ cu

diafragmul. Acesta este principalul muşchi al ventilaţiei la sugar,diafragmul. Acesta este principalul muşchi al ventilaţiei la sugar,

mişcarea sa descendentă în timpul inspirului, împinge toracele spremişcarea sa descendentă în timpul inspirului, împinge toracele spre

abdomen şi generează un efect vacuumabdomen şi generează un efect vacuum--like care atrage aerul în căilelike care atrage aerul în căile

aeriene superioare şi în plămâni.aeriene superioare şi în plămâni.



-- obstacolele mecanice ale contracţiei diafragmatice de origineobstacolele mecanice ale contracţiei diafragmatice de origineabdominală (distensia gastrică, pneumoperitoneu, ocluziaabdominală (distensia gastrică, pneumoperitoneu, ocluzia

intestinală) sau pulmonară (bronşiolită, astm, corpi străini) potintestinală) sau pulmonară (bronşiolită, astm, corpi străini) potduce la o ventilaţie ineficientăduce la o ventilaţie ineficientă

-- la copilul mai mare, muşchii i.c. sunt mai dezvoltaţi şila copilul mai mare, muşchii i.c. sunt mai dezvoltaţi şicontribuie semnificativ la mecanica ventilaţieicontribuie semnificativ la mecanica ventilaţiei;; coastele treccoastele trec

printr printr -un proces de-un proces de osificosificareare, acţionează ca suporturi fixe, acţionează ca suporturi fixe şişiformează o structură rigidă care are mai puţine şanse să seformează o structură rigidă care are mai puţine şanse să se

prăbuşească în caz de insuficienţă respiratorie prăbuşească în caz de insuficienţă respiratorie



CC -- Circulation (Circulaţia)Circulation (Circulaţia)

-- volumul sangvin circulant la n.n. este de 80 mlvolumul sangvin circulant la n.n. este de 80 ml//kg,kg,scăzând cu vârsta până la 60scăzând cu vârsta până la 60--70 ml70 ml//kg cât este la adultkg cât este la adult..

-- pt un nn de 3 kg, aceasta echivalează cu 240 ml pt un nn de 3 kg, aceasta echivalează cu 240 ml;; la vârstala vârstade 6 luni şi o greutate de 6 kg, volumul circulant este dede 6 luni şi o greutate de 6 kg, volumul circulant este de480 ml.480 ml.

-- toate acestea demonstrează faptul că un copil estetoate acestea demonstrează faptul că un copil estesusceptibil la pierderile lichidiene, având în vedere căsusceptibil la pierderile lichidiene, având în vedere căvolumul total este scăzut.volumul total este scăzut.

-- nu este deci de mirare că boala diareică acută duce lanu este deci de mirare că boala diareică acută duce ladecesul a milioane de copii în fiecare an în toată lumeadecesul a milioane de copii în fiecare an în toată lumea



D. Disability (Status-ul mental)D. Disability (Status-ul mental)

-- una din dificultăţile de comunicare cu copilul mic esteuna din dificultăţile de comunicare cu copilul mic este

lipsa lui de abilitate în a comunica afectivlipsa lui de abilitate în a comunica afectiv

-- status-ul neurologic poate fi evaluat folosind diferitestatus-ul neurologic poate fi evaluat folosind diferite

scale de comă (Glasgow, Adelaide)scale de comă (Glasgow, Adelaide)



Vârsta şi greutateaVârsta şi greutatea

O altă diferenţă între copil şi adult o reprezintă dimensiunea sa redusă,O altă diferenţă între copil şi adult o reprezintă dimensiunea sa redusă,care variază cu vârsta. Greutatea este foarte importantă având în vederecare variază cu vârsta. Greutatea este foarte importantă având în vedereca medicaţia la copil se prescrie în funcţie de greutateca medicaţia la copil se prescrie în funcţie de greutate

În situaţiile de urgenţă, în care nu există timp pentru cântărirea copilului,În situaţiile de urgenţă, în care nu există timp pentru cântărirea copilului,următoarea formulă poate aproxima greutatea în funcţie de vârsta în aniurmătoarea formulă poate aproxima greutatea în funcţie de vârsta în ani(între 1-10 ani)(între 1-10 ani)

GREUTATEA (kg)GREUTATEA (kg) == 22 xx [V[VÂRSTA (ani)ÂRSTA (ani) + 4]+ 4]

O O



RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIERESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

AA -- AIRWAYAIRWAY -- ELIBERAREA C.A.S.ELIBERAREA C.A.S.

BB -- BREATHINGBREATHING -- ASIGURAREA RESPIRAASIGURAREA RESPIRAŢŢIEIIEICC -- CIRCULATIONCIRCULATION -- ASIGURAREAASIGURAREA CIRCULACIRCULAŢŢIEIIEIDD -- DRUGSDRUGS -- ADMINISTRAREA MEDICAADMINISTRAREA MEDICAŢŢIEIIEI

A + B + C = BLSA + B + C = BLS

A + B + C + D = PALSA + B + C + D = PALS




PPBLSBLS -- oricineoricine şşi oriunde.i oriunde.

PALSPALS -- mediu specializatmediu specializat

- personal specializat- personal specializat

- necesit- necesităă organizare complexorganizare complexăă

- necesit- necesităă roluri preciseroluri precise

- gesturi precise- gesturi precise şşi repetate permanenti repetate permanent îînn

cadrul unor exercicadrul unor exerciţţii sau simulii sau simulăăriri

periodice periodice



RCPRCP -- SCOPSCOP

STABILIZAREA PACIENTULUISTABILIZAREA PACIENTULUI ţţininâând cont cnd cont căă tratamentultratamentuldefinitiv edefinitiv esteste posibil numai dac posibil numai dacăă pacientul este stabilizat pacientul este stabilizatcompletcomplet

2 PRINCIPII :2 PRINCIPII :

- copilul nu trebuie considerat un adult- copilul nu trebuie considerat un adult îîn miniatur n miniatur ăă- la copil STOPUL CARDIORESPIRATOR - la copil STOPUL CARDIORESPIRATOR

≠≠ EVENIMENT SUBIT (marea majoritate a cazurilor)EVENIMENT SUBIT (marea majoritate a cazurilor)

= consecin= consecinţţa DETERIOR a DETERIOR ĂĂRII PROGRESIVE ARII PROGRESIVE AFUNCFUNCŢŢIILOR RESPIRATORIIIILOR RESPIRATORII ŞŞI CIRCULATORIII CIRCULATORII



EVALUAREA PACIENTULUI CRITICEVALUAREA PACIENTULUI CRITIC

11. EVALUAREA PRIMARĂ. EVALUAREA PRIMARĂ

- evaluarea iniţială şi recunoaşterea condiţiilor şi situaţiilor - evaluarea iniţială şi recunoaşterea condiţiilor şi situaţiilor ameninţătoare de viaţăameninţătoare de viaţă

22. EVALUAREA SECUNDARĂ. EVALUAREA SECUNDARĂ

- examenul obiectiv în detaliu (“din cap → picioare”)- examenul obiectiv în detaliu (“din cap → picioare”)

- ANAMNEZĂ DETALIATĂ – formule mnemotehnice- ANAMNEZĂ DETALIATĂ – formule mnemotehniceex : AMPLE - A – Allergieex : AMPLE - A – Allergie

- M – Medications- M – Medications

- P – Post illness- P – Post illness

- L – Last meal- L – Last meal- E – Events- E – Events

- Evaluare biologică şi Rg- Evaluare biologică şi Rg

- Reevaluare finală- Reevaluare finală

A A A A A



EVALUAREA PRIMARAEVALUAREA PRIMARA

AA. AIRWAY - evaluarea st. AIRWAY - evaluarea stăăriirii şşi permeabiliti permeabilităţăţii cii căăilor ilor aerieneaerieneBB. BREATHING - evaluarea func. BREATHING - evaluarea funcţţiei respiratoriiiei respiratoriiCC. CIRCULATION - evaluarea func. CIRCULATION - evaluarea funcţţiei circulatoriiiei circulatoriiDD. DISABILITY (INCAPACITATE) - evaluarea. DISABILITY (INCAPACITATE) - evaluareastatusului neurologicstatusului neurologicEE. EXPOSURE (EXPUNERE) - m. EXPOSURE (EXPUNERE) - măăsurareasurarea

temperaturiitemperaturii, dezbrăcare, dezbrăcare



AA. AIRWAY – Evaluarea st. AIRWAY – Evaluarea stăăriirii şşi permeabiliti permeabilităţăţii cii căăilor respiratoriiilor respiratorii

→→ recunoarecunoaşşterea obstructerea obstrucţţiei CAiei CA

→→ prevenirea aspira prevenirea aspiraţţiei coniei conţţinutului gastricinutului gastric →→ asigurarea schimburilor gazoase adecvateasigurarea schimburilor gazoase adecvate

BB. BREATHING – Evaluarea respira. BREATHING – Evaluarea respiraţţiei, recunoaiei, recunoaşşterea semnelor deterea semnelor deinsuficieninsuficienţăţă respiratorierespiratorie

→→ frecvenfrecvenţţa respiratoriea respiratorie

→→ mecanica respiratoriemecanica respiratorie

→→ culoarea tegumentelor culoarea tegumentelor şşi mucoaselor i mucoaselor

CC CIRCULATION Evaluarea funcCIRCULATION Evaluarea funcţţiei circulatoriiiei circulatorii



CC.. CIRCULATION – Evaluarea funcCIRCULATION – Evaluarea funcţţiei circulatoriiiei circulatorii →→ frecvenfrecvenţţa cardiaca cardiacăă →→ puls periferic puls periferic →→ tensiunea arterialtensiunea arterialăă

→→ perfuzia tisular perfuzia tisular ăă - culoarea tegumentului- culoarea tegumentului- temperatura- temperatura- timp de recolorare capilar - timp de recolorare capilar ăă

DD. DISABILITY – Evaluarea st. DISABILITY – Evaluarea stăării neurologicerii neurologice→→ Aprecierea nivelului de conAprecierea nivelului de conşştientienţăţă

•• GLASGOW • ADELAIDE • REEDGLASGOW • ADELAIDE • REED →→ PosturaPostura →→ PupilePupileEE. EXPOSURE - TEMPERATURA. EXPOSURE - TEMPERATURA

→→ extremitextremităţăţi (+dezbr i (+dezbr ăăcare)care) →→ termometrizaretermometrizare

A B C D E



A + B + C + D + EA + B + C + D + E

⇓APRECIEREA STAPRECIEREA STĂĂRII BOLNAVULUIRII BOLNAVULUI

STABILSTABIL INSTABILINSTABIL ⇓⇓ ⇓⇓

EVALUAREEVALUARE SITUASITUAŢŢIE AMENINIE AMENINŢĂŢĂTOARETOARESECUNDAR SECUNDAR ĂĂ DE VIADE VIAŢĂŢĂ

- Insuf. Resp./Circ. Poten- Insuf. Resp./Circ. Potenţţialialăă- Insuf. Resp./Circ. Instalat- Insuf. Resp./Circ. Instalatăă- Insuficien- Insuficienţăţă cardiorespiratoriecardiorespiratorie

⇒⇒RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIERESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE

STABILIZARESTABILIZARE

CAUZE DE STOP CARDIO RESPIRATORCAUZE DE STOP CARDIO RESPIRATOR



CAUZE DE STOP CARDIO-RESPIRATOR CAUZE DE STOP CARDIO-RESPIRATOR

TraumaticeTraumatice

accidente rutiereaccidente rutiere accidente de bicicletaccidente de bicicletăă

accidente prin arme de focaccidente prin arme de foc

Non-traumatice Non-traumatice

SIDS (sudden infant death syndrome - la sugari)SIDS (sudden infant death syndrome - la sugari)

îîneculnecul

bolile pulmonare bolile pulmonare

asfixiaasfixia aspiraaspiraţţiaia

bolile cardiace congenitale bolile cardiace congenitale

arsuriarsuri

SITUASITUAŢŢIILE CU RISC CRESCUT PENTRUIILE CU RISC CRESCUT PENTRU



SITUASITUAŢŢIILE CU RISC CRESCUT PENTRUIILE CU RISC CRESCUT PENTRUSTOPSTOPULUL CARDIORESPIRATOR CARDIORESPIRATOR

1. LARINGOTRAHEITA sau CRUPUL1. LARINGOTRAHEITA sau CRUPUL

-- Crupul - sdr. clinic acut cu stridor inspirator, tuse lătrătoare, voceCrupul - sdr. clinic acut cu stridor inspirator, tuse lătrătoare, vocerăguşită şi grade variate de insuficienţă respiratorierăguşită şi grade variate de insuficienţă respiratorie

-- laringotraheobronşita acută virală (crupul viral) este cea mailaringotraheobronşita acută virală (crupul viral) este cea maicomună formă de crup şi cauza a ≥ 95% dintre infecţiilecomună formă de crup şi cauza a ≥ 95% dintre infecţiilelaringotrahealelaringotraheale

AA -- Căile aeriene sunt interesate din momentul debutuluiCăile aeriene sunt interesate din momentul debutuluiinflamaţiei şi pot fi obstruate parţialinflamaţiei şi pot fi obstruate parţial//total cu agravarea edemuluitotal cu agravarea edemului

BB -- Respiraţia, FR şi efortul respirator cresc paralel cu gradulRespiraţia, FR şi efortul respirator cresc paralel cu gradulobstrucţieiobstrucţiei

CC - Circulaţia este în limite normale până în stadiile finale ale- Circulaţia este în limite normale până în stadiile finale aleinsuficienţei respiratoriiinsuficienţei respiratorii

2 EPIGLOTITA2 EPIGLOTITA URGENURGENŢĂŢĂ RESPIRATORIERESPIRATORIE



2. EPIGLOTITA2. EPIGLOTITA -- URGENURGENŢĂŢĂ RESPIRATORIERESPIRATORIE

= inflamatia epiglotei, corzilor vocale= inflamatia epiglotei, corzilor vocale şşi plicilor ariteno-epigloticei plicilor ariteno-epiglotice (Heamophilus influenzae tip B)(Heamophilus influenzae tip B)

- clinic- clinic -- febr febr ă,ă, odinofagieodinofagie,, sialoreesialoree,, voce vvoce văătuittuită,ă, stridor inspirator stridor inspirator ,, p pozioziţţie de “adulmecare”ie de “adulmecare”

- Stop respirator rezultat al:- Stop respirator rezultat al:

•• obstrucobstrucţţiei totale a ciei totale a căăilor aerieneilor aeriene

•• obstrucobstrucţţie par ie par ţţialialăă + epuizare+ epuizare- apare predominant la copilul între 1- 6 ani- apare predominant la copilul între 1- 6 ani

AA - Agravarea epiglotitei duce la obstrucţia severă a CAS- Agravarea epiglotitei duce la obstrucţia severă a CAS

BB - Creşte FR şi efortul respirator - Creşte FR şi efortul respirator

CC - Circulaţia este în limite normale până în stadiile finale ale- Circulaţia este în limite normale până în stadiile finale aleinsuficienţei respiratoriiinsuficienţei respiratorii

3 BRONŞIOLITA3 BRONŞIOLITA



3. BRONŞIOLITA3. BRONŞIOLITA

- este o infecţie frecventă şi severă a tractului respirator la vârsta de- este o infecţie frecventă şi severă a tractului respirator la vârsta desugar, determinată de virusul sinciţial respirator (75% cazuri) şi caresugar, determinată de virusul sinciţial respirator (75% cazuri) şi careapare mai ales iarna.apare mai ales iarna.

- în 90% cazuri vârsta pacienţilor este între 1 - 9 luni- în 90% cazuri vârsta pacienţilor este între 1 - 9 luni

AA - poate apare obstrucţie nazală prin secreţii- poate apare obstrucţie nazală prin secreţii

BB - procesul inflamator determină edem bronşiolar şi hipersecreţie- procesul inflamator determină edem bronşiolar şi hipersecreţie

ducând la hipoxie şi hipercapnieducând la hipoxie şi hipercapnie- alterarea raportului ventilaţie/perfuzie- alterarea raportului ventilaţie/perfuzie

- pot apărea apnee şi epuizare- pot apărea apnee şi epuizare

CC - Circulaţia este în limite normale până în stadiile finale ale- Circulaţia este în limite normale până în stadiile finale ale

insuficienţei respiratoriiinsuficienţei respiratorii

4 COMA4 COMA



4. COMA4. COMA

- etiologie variată- etiologie variată

- starea de conştienţă se poate evalua folosind scala AVPU- starea de conştienţă se poate evalua folosind scala AVPU

AA - cu alterarea stării de conştienţă apare risc de obstrucţie care se- cu alterarea stării de conştienţă apare risc de obstrucţie care seaccentuează pe măsura adâncirii comei, putând apărea şi riscul deaccentuează pe măsura adâncirii comei, putând apărea şi riscul deaspiraţieaspiraţie

BB - coma poate duce la scăderea FR şi/sau la un efort respirator - coma poate duce la scăderea FR şi/sau la un efort respirator

neadecvatneadecvatCC - circulaţia trebuie evaluată permanent putând apare o alterare a- circulaţia trebuie evaluată permanent putând apare o alterare aacesteia în funcţie de etiologia comeiacesteia în funcţie de etiologia comei

5 CONVULSIILE5 CONVULSIILE



5. CONVULSIILE5. CONVULSIILE

- statusul neurologic se evaluează după evaluarea şi tratarea A, B, C,- statusul neurologic se evaluează după evaluarea şi tratarea A, B, C,acestea fiind prioritatea în convulsiiacestea fiind prioritatea în convulsii

AA - apare risc de obstrucţie a CAS prin secreţii/hipotonia limbii- apare risc de obstrucţie a CAS prin secreţii/hipotonia limbiiBB - insuficienţa repiratorie se datorează obstrucţiei CAS/ scăderii- insuficienţa repiratorie se datorează obstrucţiei CAS/ scăderiinivelului de conştienţă care duce la scăderea FR nivelului de conştienţă care duce la scăderea FR ;; stopul respirator poatestopul respirator poateapărea ca urmare a depresie SNCapărea ca urmare a depresie SNC

CC - Circulaţia este în limite normale până în stadiile finale ale- Circulaţia este în limite normale până în stadiile finale aleinsuficienţei respiratorii dacă etiologia convulsiilor nu are şi un risc deinsuficienţei respiratorii dacă etiologia convulsiilor nu are şi un risc deşoc (meningită asociată cu şoc septic, politraumatism cu TCC şi şocşoc (meningită asociată cu şoc septic, politraumatism cu TCC şi şochipovolemic)hipovolemic)

DD - Statusul mental controlat cu droguri antiepileptice (de- Statusul mental controlat cu droguri antiepileptice (de elecţie - BZD)elecţie - BZD)

6 ANAFILAXIA6 ANAFILAXIA



6. ANAFILAXIA6. ANAFILAXIA

- reacţie de hipersensibilitate sistemică rară, dar ameninţătoare de viaţă,- reacţie de hipersensibilitate sistemică rară, dar ameninţătoare de viaţă,care implică mai multe sistemecare implică mai multe sisteme

- anafilaxia trebuie luată în consideraţie când 2 sau mai multe sisteme- anafilaxia trebuie luată în consideraţie când 2 sau mai multe sistemesunt implicate (cutanat,respirator,CVS,neurologic,g.i.)sunt implicate (cutanat,respirator,CVS,neurologic,g.i.)

AA- urmează să apară sau sunt deja obstruate; copilul prezintă stridor şi- urmează să apară sau sunt deja obstruate; copilul prezintă stridor şisemne de insuficienţă respiratorie prin edem laringiansemne de insuficienţă respiratorie prin edem laringian

BB - insuficienţa respiratorie se poate datora şi bronhospasmului- insuficienţa respiratorie se poate datora şi bronhospasmuluiCC - vasodilataţia determină o hipovolemie relativă şi o creştere a- vasodilataţia determină o hipovolemie relativă şi o creştere a permeabilităţii capilare cu extravazarea lichidelor intravasculare permeabilităţii capilare cu extravazarea lichidelor intravasculare

PielePiele - urticarie/angioedem- urticarie/angioedem

Dozele deDozele de AdrenalinăAdrenalină (i m ) soluţie 1:1000 în anafilaxie:(i m ) soluţie 1:1000 în anafilaxie:



Dozele deDozele de AdrenalinăAdrenalină (i.m.), soluţie 1:1000 în anafilaxie:(i.m.), soluţie 1:1000 în anafilaxie:

- < 6 luni - 50 µg im- < 6 luni - 50 µg im

- > 6 luni - 6 ani - 120 µg im- > 6 luni - 6 ani - 120 µg im

- 6 - 12 ani - 250 µg im- 6 - 12 ani - 250 µg im- > 12 ani - 500 µg im- > 12 ani - 500 µg im

Dozele deDozele de ClorfeniraminClorfeniramin (antihistaminic)(antihistaminic)

- 1 - 6 ani - 2,5 - 5 mg im / iv lent- 1 - 6 ani - 2,5 - 5 mg im / iv lent

- 6 - 12 ani - 5 - 10 mg im / iv lent- 6 - 12 ani - 5 - 10 mg im / iv lent- > 12 ani - 10 - 20 mg im / iv lent- > 12 ani - 10 - 20 mg im / iv lent

Dozele deDozele de HHCHHC (reacţii severe/recurente; pacienţi cu astm)(reacţii severe/recurente; pacienţi cu astm)

- 1 - 6 ani - 50 mg im / iv lent- 1 - 6 ani - 50 mg im / iv lent

- 6 - 12 ani - 100 mg im / iv lent- 6 - 12 ani - 100 mg im / iv lent

- > 12 ani - 100 - 500 mg im / iv lent- > 12 ani - 100 - 500 mg im / iv lent

77 GASTROENTERITELEGASTROENTERITELE



77 . GASTROENTERITELE. GASTROENTERITELE- pot produce deshidratare- pot produce deshidratare;; pierderea masiva de lichide poate provoca pierderea masiva de lichide poate provoca şşocochipovolemichipovolemic- gastroenterita cu deshidratare este principal- gastroenterita cu deshidratare este principalăă cauza decauza de şşococ îîn toatn toatăă lumealumea

* semne de deshidratare* semne de deshidratare scscăădereaderea îîn greutaten greutate iritabilitateiritabilitate absenabsenţţa lacrimilor a lacrimilor

uscuscăăciunea mucoaselor ciunea mucoaselor deprimarea fontaneleideprimarea fontanelei pliu cutanat cu aspect de “coc pliu cutanat cu aspect de “cocăă”/”c”/”câârprpăă ududăă””*semne de*semne de şşococ

tahicardietahicardie scădereascăderea pulsului periferic pulsului periferic oligurieoligurie iritabilitate/letargieiritabilitate/letargie

acidozacidozăă

88 ŞŞOCULOCUL



8.8. ŞŞOCULOCUL

-- rezultat al:rezultat al:

•• leziunilor organelor parenchimatoaseleziunilor organelor parenchimatoase•• hemotoraxhemotorax

•• fracturi multiple: extremitfracturi multiple: extremităţăţii şşi pelvisi pelvis

•• hemoragie intracranianhemoragie intracranianăă

99 ARSURIARSURI -- necesitnecesităă IOT promptIOT promptăă pentru protejarea CASpentru protejarea CAS îînainte canainte ca



99. ARSURI. ARSURI - necesitnecesităă IOT promptIOT promptăă pentru protejarea CAS pentru protejarea CAS îînainte canainte caedemul determinat de arsura inhalatorie sedemul determinat de arsura inhalatorie săă distorsioneze anatomiadistorsioneze anatomiaregiuniiregiunii

- Insuficien- Insuficienţăţă respiratorie rezultat al:respiratorie rezultat al:

•• inhalainhalaţţiei de fum (incendii)iei de fum (incendii)

- Insuficien- Insuficienţăţă circulatorie rezultat al:circulatorie rezultat al:

•• pierderii masive de lichide la nivelul zonei pierderii masive de lichide la nivelul zonei de arsur de arsur ăă

•• extravazareextravazare îîn span spaţţiul extravascular iul extravascular

!!! Copii ar !!! Copii ar şşi ≤ 2 anii ≤ 2 ani sunt predispusunt predispuşşi la complicai la complicaţţii postresuscitareii postresuscitare şşiiterapie de umplere a patului vascular terapie de umplere a patului vascular ⇒⇒URGENURGENŢĂŢĂ ATI AR ATI AR ŞŞII

1010 TRAHEOSTOMIE. TRAHEOSTOMIE



1010. TRAHEOSTOMIE. TRAHEOSTOMIE

- Insuficien- Insuficienţăţă respiratorierespiratorie (risc(risc ↑↑↑↑))

•• dop de mucus care obstrueazdop de mucus care obstrueazăă canulacanula

!!!!!! POATE R POATE R ĂĂMMÂÂ NE NEDETECTAT NE NEDETECTATĂĂ – – ccopilulopilultraheostomizat nu poate vorbi sau pltraheostomizat nu poate vorbi sau plâânge.nge.

- Dac- Dacăă apar cele mai mici semne :apar cele mai mici semne :

→→ îînlocuienlocuieşşte canulate canula

→→ introducerea unei sonde endotraheale prin orificiulintroducerea unei sonde endotraheale prin orificiultraheostomei ptraheostomei pâânnăă lala îînlocuirenlocuire

11. TULBURĂRILE HIDROELECTROLITICE11. TULBURĂRILE HIDROELECTROLITICE

- hiper-/hipopotasemia- hiper-/hipopotasemia- hiper-/hipopocalcemia- hiper-/hipopocalcemia



4040



AIRWAYAIRWAY

EVALUAREEVALUARE ŞŞI EXAMINAREI EXAMINARE




InformaInformaţţiile cele mai importante ce trebuie obiile cele mai importante ce trebuie obţţinute la pacientinute la pacient

cu CAS compromise (semne de obstruccu CAS compromise (semne de obstrucţţie a CRS)ie a CRS)-- dacădacă ssimptomele au apimptomele au apăărutrut îîn legn legăătur tur ăă alimentaalimentaţţia (fistulia (fistulăă,, aspiraaspiraţţie,ie, stenozstenozăă subgloticsubgloticăă))- dac- dacă simptomele aă simptomele au legatur u legatur ăă cu pozicu poziţţiaia - î- în decubit ventral sen decubit ventral se

accentueazaccentueazăă (proces supraglotic, epiglotit(proces supraglotic, epiglotităă,, limblimbăă mare)mare)- dac- dacăă sse asociaze asociazăă cu febracu febra -- crup, epiglotitcrup, epiglotităă, abces, abcesretrofaringianretrofaringian- dac- dacăă eexistxistăă o stare preexistento stare preexistentă -ă - hidrocefalie, ECIhidrocefalie, ECI(pneumonie de aspira(pneumonie de aspiraţţie)ie)- dac- dacă pă pacientul poate sacientul poate săă mmăănnâânce/bea sau snce/bea sau săă--şşii îînghitnghităă secresecreţţiileiile





SemneSemne şşi simptome ale obstruci simptome ale obstrucţţiei CASiei CAS

1. Misc1. Miscăări paradoxaleri paradoxale- depresia toracelui- depresia toracelui îîn timpul inspiruluin timpul inspirului şşi bombarea abdomenuluii bombarea abdomenului (balans toraco-abdominal)(balans toraco-abdominal)2.Utilizarea m2.Utilizarea muşchilor uşchilor respiratori accesorirespiratori accesori

- tiraj intercostal, suprasternal- tiraj intercostal, suprasternal- b- băăttăăi ale aripilor nazalei ale aripilor nazale3. Stridor 3. Stridor

- inspirator: obstruc- inspirator: obstrucţţie deasupra laringeluiie deasupra laringelui

4. Tuse4. Tuse



4. Tuse. use

- l- lăătr tr ăătoare - crup laringiantoare - crup laringian

5. Semne nespecifice5. Semne nespecifice

- respira- respiraţţie superficialie superficialăă

- cianoz- cianozăă/paloare/paloare

-- somnolensomnolenţăţă !!! epuizare!!! epuizarenu ameliorarenu ameliorare



4545



BREATHINGBREATHING

BREATHINGBREATHING



BREATHINGBREATHINGEvaluareaEvaluarea şşi recunoai recunoaşşterea semnelor de insuficienterea semnelor de insuficienţăţă respiratorierespiratorieDdpv fiziologic, insuficienţa respiratorie se defineşte ca: “ IncapacitateaDdpv fiziologic, insuficienţa respiratorie se defineşte ca: “ Incapacitatea

sistemului respirator de a menţine o PaOsistemului respirator de a menţine o PaO22 > 60 mmH> 60 mmHgg cu Ocu O22 21%”21%”DefiniDefiniţţia (clasic, bazatia (clasic, bazatăă pe determinarea gazelor sangvine) pe determinarea gazelor sangvine) - nu este util- nu este utilăă

IrA =IrA = ↓↓PaO2 ;PaO2 ; ↑↑PaCO2 ;PaCO2 ; ↓↓pH<7,40; pH<7,40;

Determinarea gazelor sanguine :Determinarea gazelor sanguine :

- nu este posibil- nu este posibilăă (transport)(transport)

-- îîntntâârzie luarea primelor mrzie luarea primelor măăsurisuri

- o singur - o singur ăă determinare nu este utildeterminare nu este utilăă pt. evaluarea pt. evaluarea pacientului pacientului şşi terapiei terapiede urgende urgenţăţă

-- lala copilul cu Ir copilul cu Ir gazele sangvinegazele sangvine pot pot fifi menmenţinute în limite relativţinute în limite relativnormale prin creşterea efortului respirator normale prin creşterea efortului respirator

De aceea trebuie să fim foarte atenţi laDe aceea trebuie să fim foarte atenţi la SEMNELE DE ALARMĂSEMNELE DE ALARMĂ

BREATHINGBREATHING



BREATHINGBREATHING

DefiniDefiniţţiaia →→ criterii clinicecriterii clinice ⇒⇒ totalitatea modifictotalitatea modificăărilor clinice ale funcrilor clinice ale funcţţieiieirespiratorii.respiratorii.

Se urrmSe urrmăărereşşte frecvente frecvenţţa respiraa respiraţţiilor -iilor - normalnormal::

n.-n.: 40-60/min.n.-n.: 40-60/min.sugar:sugar: 40/min.40/min.

copil:copil: 20/min.20/min.

adolescent:adolescent: 16-18/min.16-18/min.

BREATHINGBREATHING



Frecvenţa respiratorieFrecvenţa respiratorie

TahipneeaTahipneea == ↑↑frecvenfrecvenţţei respiratoriiei respiratorii - la sugar poate fi primul semn dela sugar poate fi primul semn deinsuficienţă respiratorieinsuficienţă respiratorie

TahipneeaTahipneea fără epuizare respiratorie poate avea o cauză ne-pulmonară (ex.fără epuizare respiratorie poate avea o cauză ne-pulmonară (ex.insuficienţă circulatorie, cetoacidoză diabetică, BDA severă, intoxicaţiainsuficienţă circulatorie, cetoacidoză diabetică, BDA severă, intoxicaţiaacută cu salicilaţi, IRC).acută cu salicilaţi, IRC).

O foarte mare atenţie trebuie acordată şi modificărilor FR în timp. O FR ↑O foarte mare atenţie trebuie acordată şi modificărilor FR în timp. O FR ↑

reprezintă o compensare fiziologică pentru deteriorarea funcţieireprezintă o compensare fiziologică pentru deteriorarea funcţieirespiratorii.respiratorii.

O ↓ subită a FR la un pacient critic este o constatare foarte importantă şiO ↓ subită a FR la un pacient critic este o constatare foarte importantă şi poate reprezenta un eveniment preterminal. poate reprezenta un eveniment preterminal.

BradipneeaBradipneea -- hipotermiehipotermie- depresie SNC- depresie SNC

- !!! semne de epuizare – anun- !!! semne de epuizare – anunţăţă apariapariţţia insuficienia insuficienţţeieicardiorespiratoriicardiorespiratorii

Efortul respirator Efortul respi

rator



pp

Creşterea efortului respirator la copil se manifestă ca:Creşterea efortului respirator la copil se manifestă ca:

- FR crescută- FR crescută

- retracţii intercostale, sternale şi subcostale- retracţii intercostale, sternale şi subcostale-- utilizarea intensutilizarea intensăă a musculaturii accesoriia musculaturii accesorii

-- b băăttăăii aleale aripioarearipioarelor lor nazalenazale

-- retracretracţţiaia peretelui toracic peretelui toracic

RetracRetracţ

ţia peretelui toracicia pe

retelui toracic



ţţ pp

- se pot observa cu uşurinţă la sugari şi copilul mic datorită complianţei- se pot observa cu uşurinţă la sugari şi copilul mic datorită complianţeicrescute a peretelui toraciccrescute a peretelui toracic

- gradul retracţiei este un indicator al severităţii insuficienţei respiratorii- gradul retracţiei este un indicator al severităţii insuficienţei respiratorii

- la copilul > 5 ani, la care peretele toracic este mai puţin compliant,- la copilul > 5 ani, la care peretele toracic este mai puţin compliant,retracţia peretelui toracic indică o deteriorare severă a funcţieiretracţia peretelui toracic indică o deteriorare severă a funcţieirespiratoriirespiratorii

Balans toraco-abdominalBalans toraco-abdominal



- balansul toraco-abdominal este o mişcare paradoxală a abdomenului în- balansul toraco-abdominal este o mişcare paradoxală a abdomenului întimpul inspirului; abdomenul se expansionează iar peretele toracic setimpul inspirului; abdomenul se expansionează iar peretele toracic seretractă în timpul contracţiei diafragmatice.retractă în timpul contracţiei diafragmatice.

- este o respiraţie ineficientă, deoarece volumul tidal este scăzut, cu un- este o respiraţie ineficientă, deoarece volumul tidal este scăzut, cu unefort muscular crescutefort muscular crescut



Ir decompensată (retracţie inter- şi subcostală, retracţie xifoidiană, bătăi ale aripilor nazale)Ir decompensată (retracţie inter- şi subcostală, retracţie xifoidiană, bătăi ale aripilor nazale)



Mai pot apărea:Mai pot apărea:



-- MV diminuatMV diminuat

- stridor - stridor

- tiraj- tiraj

MonitorizareMonitorizareaa neinvazivneinvazivăă - pulsoximetria- pulsoximetriaSSao2 - nu furnizeazao2 - nu furnizeazăă date despre ventiladate despre ventilaţţie.ie.!!! SaO2 > 90% nu exclude insuficien!!! SaO2 > 90% nu exclude insuficienţţa respiratorie acuta respiratorie acutăă..

- nu este util- nu este utilăă îînn îîntoxicantoxicaţţia cu COia cu CO şşi nitrii nitriţţi .i .





CIRCULATIONCIRCULATION




CIRCULATIONCIRCULATIONEvaluarea funcEvaluarea funcţţiei circulatoriiiei circulatorii

1.1. FFrecvenrecvenţţa cardiaca cardiacăă

!!! Tahicardia sinusala!!! Tahicardia sinusala poate fi un poate fi un r r ăăspuns comun/obispuns comun/obişşnuit lanuit la:: •• stressstress;; • anxietate• anxietate;; • febr • febr ă;ă; • hipoxie• hipoxie;; • hipercapnie• hipercapnie;; ••

hipovolemiehipovolemie

Vârsta / FC FC veghe(b/min)

FC medie(b/min)

FC somn(b/min)

n.-n.- 3 l. 85-200 140-160 80-160

3 l. – 2 a. 100-180 120-130 75-160

2 a. – 10 a. 60-140 80 60-90

> 10 a. 60-100 75 50-90

2.2. Pulsul centralPulsul central



•• carotidcarotidăă

•• femuralfemuralăă/brahial/brahialăă

3.3. Tensiunea arterialTensiunea arterialăă

- medie- medie 90+2V90+2V (la > 1an)(la > 1an)- limita inf. 70+2V- limita inf. 70+2V

(< = hTA)(< = hTA)



TA (mm Hg)Vârsta Valoare normală Limita inferioară

0 - 1 lună > 60 50-60

1 -12 luni 80 701 - 10 ani 90+2V (ani) 70+2V (ani)

> 10 ani 120 90

4.4. Perfuzia tisular Perfuzia tisular ăă



- Culoarea tegumentelor - N: mucoasele, pat unghial,- Culoarea tegumentelor - N: mucoasele, pat unghial, palme, plante = palme, plante = ROZROZ

ÎÎn caz de:n caz de: - hipoxemie- hipoxemie- perfuzie tisular - perfuzie tisular ăă scscăăzutzutăă

•• marmoraremarmorare

•• paloare paloareaa/cianoza extremit/cianoza extremităţăţiloilor r (palme,(palme, plante) plante)

•• extremitextremităţăţi recii reci

- Timp de recolorare capilar - Timp de recolorare capilar ăă



6262



DISABILITYDISABILITY

DISABILITYDISABILITY



Evaluarea statusului neurologic:Evaluarea statusului neurologic: se poate face prin mai multe scale dese poate face prin mai multe scale de

comăcomă

SCALASCALA GLASGOWGLASGOW – COPIL – COPIL ŞŞI SUGAR I SUGAR

TOTAL 3 – 15TOTAL 3 – 15 pct. pct.

SCALASCALA ADELAIDEADELAIDE – COPIL – COPIL ŞŞI SUGAR I SUGAR

TOTAL 3 – 14TOTAL 3 – 14 pct. pct.

PEDIATRIC GLASGOW COMA SCALEPEDIATRIC GLASGOW COMA SCALE



DeschidereOCHI

0 - 12 L0 - 12 L >12 L>12 L SCOR SCOR

SpontanSpontan SpontanSpontan 44La strigLa strigăătt La voceLa voce

33La durereLa durere La durereLa durere 22 Nu r Nu r ăăspundespunde Nu r Nu r ăăspundespunde 11

0 -12 L0 -12 L >12 L>12 L SCORSCORMiMişşccăări spontaneri spontane MiMişşccăări spontaneri spontane 66



Răspuns

MOTOR

MiMişşccăări spontane,ri spontane,naturalenaturale

MiMişşccăări spontane,ri spontane,naturalenaturale

66

LocalizeazLocalizeazăă durereadurerea

LocalizeazLocalizeazăă durereadurerea 55

Flexie la durereFlexie la durere Flexie la durereFlexie la durere 44Flexie anormalFlexie anormalăă (rigiditate de(rigiditate de

decerebrare)decerebrare)

Flexie anormalFlexie anormalăă (rigiditate de(rigiditate de

decerebrare)decerebrare)

33

ExtensieExtensieanormalanormalăă (rigiditate de(rigiditate dedecorticare)decorticare)

ExtensieExtensieanormalanormalăă (rigiditate de(rigiditate dedecorticare)decorticare)

22

Nu rNu răăspundespunde Nu rNu răăspundespunde 11

0- 23 L0- 23 L 24 – 60 L24 – 60 L > 60 L> 60 L SCOR SCOR ZZââ bb t C iC i t ii O iO i t t



R R ăăspunsspunsVERBALVERBAL

ZZââmbet,mbet,ggâângurit, plngurit, plâânsnsla durerela durere

CuvinteCuvinte şşii propozi propoziţţiiii potrivite potrivite

OrientatOrientat 55

PlPlâânsns CuvinteCuvintenepotrivitenepotrivite

DezorientatDezorientat 44

PlPlââns/ns/ţţipipăătt

nepotrivitnepotrivit

PlPlââns/ns/ţţipipăătt

nepotrivitnepotrivit

CuvinteCuvinte

nepotrivitenepotrivite33

GeamGeamăătt GeamGeamăătt SuneteSuneteneinteligibileneinteligibile

22

Nu r Nu r ăăspundespunde Nu r Nu r ăăspundespunde Nu r Nu r ăăspundespunde

11

SCALA ADELAIDESCALA ADELAIDE



DESCHIDE OCHIIDESCHIDE OCHII - absent- absent -- 11- la durerela durere -- 22

- la stimulare verbal- la stimulare verbală -ă - 33- spontan -- spontan - 44

R R ĂĂSPUNS LA STIMULISPUNS LA STIMULI - absent -- absent - 11VERBALIVERBALI -- ţţipipăătt -- 22

- sunete disparate -- sunete disparate - 33- g- gâângurengureşşte cuvinte -te cuvinte - 44- orientat -- orientat - 55

R R ĂĂSPUNS MOTOR SPUNS MOTOR -- absent -absent - 11LA DURERELA DURERE -- extensie -extensie - 22

- flexie -- flexie - 33- localizeaz- localizeazăă durereadurerea -- 44- execut- execută comenziă comenzi -- 55

SCALA ADELAIDESCALA ADELAIDE



0 – 6 LUNI - 90 – 6 LUNI - 9

6 – 12 LUNI - 116 – 12 LUNI - 111 – 2 ANI - 121 – 2 ANI - 12

2 – 5 ANI - 132 – 5 ANI - 13

> 5 ANI - 14> 5 ANI - 14









7373



BASIC LIFE SUPPORTBASIC LIFE SUPPORT

BLSBLS

CLASIFICARE GRUPE DE VCLASIFICARE GRUPE DE VÂÂRSTRSTĂĂ



ÎÎN FUNCN FUNCŢŢIE DE PROTOCOL BLSIE DE PROTOCOL BLS

NOU-N NOU-NĂĂSCUT :SCUT :

- PRIMELE 24 DE ORE (NEWBORN)- PRIMELE 24 DE ORE (NEWBORN)- PRIMELE 28 DE ZILE (NEONATE )- PRIMELE 28 DE ZILE (NEONATE )

SUGAR SUGAR :: PRIMUL AN DE VIAPRIMUL AN DE VIAŢĂŢĂ

COPIL: 1 AN - ADOLESCENCOPIL: 1 AN - ADOLESCENŢĂŢĂ

STOPUL CARDIAC LA POPULASTOPUL CARDIAC LA POPULAŢŢIAIA



STOPUL CARDIAC LA POPULASTOPUL CARDIAC LA POPULAŢŢIAIAPEDIATRICPEDIATRICĂĂ, SPRE DEOSEBIRE, SPRE DEOSEBIRE

DE ADULDE ADULŢŢI, ESTEI, ESTE ÎÎ N NMAJORITATEA CAZURILOR MAJORITATEA CAZURILOR

SECUNDAR STOPULUISECUNDAR STOPULUIRESPIRATOR DETERMINAT DE ORESPIRATOR DETERMINAT DE OINSUFICIENINSUFICIENŢĂŢĂ RESPIRATORIERESPIRATORIE

PROGRESIVPROGRESIVĂĂ..



7777

SUPORTUL DE BAZSUPORTUL DE BAZĂĂ AL VIEAL VIEŢŢIIII(BLS)(BLS)



(BLS)(BLS)

Se aplicSe aplicăă îîn prespital de cn prespital de căătre 1-2 persoane cu sau f tre 1-2 persoane cu sau f ăăr r ăă preg pregăătiretire îînnacest domeniuacest domeniu,, care nu aucare nu au îîn dotare materialul necesar.n dotare materialul necesar.Secvenţa acţiunilor în BLSSecvenţa acţiunilor în BLS == Resuscitare cardio-pulmonară (RCP)Resuscitare cardio-pulmonară (RCP)

Regula =Regula =

“PHONE FAST”“PHONE FAST”

adicadic

ăă

RCP timp de 1 minutRCP timp de 1 minut

îînainte de a chema ajutoare.nainte de a chema ajutoare.nu “PHONE FIRST”nu “PHONE FIRST”

Singura excepSingura excepţţie de la aceastie de la aceastăă regulregulăă este un colaps subit al copiluluieste un colaps subit al copilului

şşi un singur salvator – i un singur salvator –

îîn acest caz stopul cardiac are probabil originen acest caz stopul cardiac are probabil origine

aritmogenaritmogenăă – se merge dup – se merge dupăă ajutor ajutor

Motivele pentru care se procedează astfel se bazează peMotivele pentru care se procedează astfel se bazează peăt l t tă iăt l t tă i



următoarele constatări:următoarele constatări:

- majoritatea SCR la copil au origine hipoxică şi de aceea o- majoritatea SCR la copil au origine hipoxică şi de aceea ooxigenare promptă (asigurată prin BLS) este vitală;oxigenare promptă (asigurată prin BLS) este vitală;

- cea mai frecventă aritmie cardiacă întâlnită în SCR pediatrice- cea mai frecventă aritmie cardiacă întâlnită în SCR pediatriceeste bradicardie severă care se deteriorează la asistolă. Dineste bradicardie severă care se deteriorează la asistolă. Dinacest considerent, un BLS eficient este mai important decâtacest considerent, un BLS eficient este mai important decâtaccesul rapid la un defibrilator accesul rapid la un defibrilator

BLS trebuie efectuatBLS trebuie efectuat ““în trepteîn trepte”. Ordinea”. Ordinea în care se realizeazăîn care se realizeazămane relle t f t i t teste foarte importantă d d ă ăă deoarece dacă o mane ră n



manevremanevrelele este foarte importanteste foarte importantă, deoarece dacă o manevră nuă, deoarece dacă o manevră nueste efectuată corect, eficienţa următoarei ar putea fieste efectuată corect, eficienţa următoarei ar putea fi

compromisăcompromisă

SS afetyafety SS iguranţăiguranţă

SS timulatetimulate SS timularetimulare

SS hout for helphout for help SS trigă după ajutor trigă după ajutor

AA irwayirway CC ăile aerieneăile aeriene

BB reathingreathing R R espiraţiaespiraţia

CC irculationirculation CC irculaţiairculaţia

R R eassesseassess R R eevaluareeevaluare

SECVENSECVENŢŢA RCPA RCP



SAFETYSAFETY

PUNEREAPUNEREA ÎÎ N SIGURAN N SIGURANŢĂŢĂ A VICTIMEIA VICTIMEI ŞŞII SALVATORULUI:SALVATORULUI:

- NU se- NU se îîncepe resuscitareancepe resuscitarea îînecatuluinecatului îîn apn apăă!!- izolarea zonei incidentului- izolarea zonei incidentului- scoaterea din mediul toxic- scoaterea din mediul toxic- semnalizare luminoas- semnalizare luminoasăă, sonor , sonor ăă

-- îîntreruperea sursei de curent electricntreruperea sursei de curent electric- stingerea focului sau izolare- stingerea focului sau izolare




STIMULARESTIMULARE

EVALUAREA STEVALUAREA STĂĂRII DE CONRII DE CONŞŞTIENTIENŢĂŢĂ (5-10 SEC.)(5-10 SEC.)

STIMULI VERBALI, DUREROSTIMULI VERBALI, DUREROŞŞII

MetodaMetoda AVPUAVPUAA - Alert- AlertVV - răspunde la Voce- răspunde la VocePP - răspunde la Durere (Pain)- răspunde la Durere (Pain)UU - Nu răspunde (unresponsive)- Nu răspunde (unresponsive)

NU scuturaţi (zgâlţâiţi) copilul !!! NU scuturaţi (zgâlţâiţi) copilul !!!

CONCONŞŞTIENT: Evaluare, acordare prim ajutor eventuale leziuniTIENT: Evaluare, acordare prim ajutor eventuale leziuni

STRIGĂ DUPĂ AJUTOR STRIGĂ DUPĂ AJUTOR St i ţi d ă j t i î ţi BLS i di t NU l ţi d ă j tSt i ţi d ă j t i î ţi BLS i di t NU l ţi d ă j t



Strigaţi după ajutor şi începeţi BLS imediat. NU plecaţi după ajutor.Strigaţi după ajutor şi începeţi BLS imediat. NU plecaţi după ajutor.

Dacă mai există un salvator pentru a apela 112, acesta trebuie săDacă mai există un salvator pentru a apela 112, acesta trebuie să

furnizeze următoarele informaţii:furnizeze următoarele informaţii:- locul detaliat al urgenţei- locul detaliat al urgenţei

- nr tel de la care se efectuează apelul- nr tel de la care se efectuează apelul

- tipul accidentului (ex. copil în SCR în timpul somnului, arsură- tipul accidentului (ex. copil în SCR în timpul somnului, arsură

electrică, accident auto)electrică, accident auto)- nr şi vârsta victimelor - nr şi vârsta victimelor

- severitatea şi urgenţa situaţie (ex. copil care necesită PALS)- severitatea şi urgenţa situaţie (ex. copil care necesită PALS)

Această secvenţă (BLS) trebuie urmată chiar dacă există un telefonAceastă secvenţă (BLS) trebuie urmată chiar dacă există un telefonmobilmobil




INCONINCONŞŞTIENT : Evaluarea RESPIRATIENT : Evaluarea RESPIRAŢŢIEIIEI

* RESPIR * RESPIR ĂĂ – POZI – POZIŢŢIA DE SIGURANIA DE SIGURANŢĂŢĂ (se evit(se evităă aspirareaaspirareasecresecreţţiilor, viilor, văărsrsăăturilor, menturilor, menţţine calea aerianine calea aerianăă liber liber ăă).).

EXCEPEXCEPŢŢIE: suspiciunea unei leziuni de coloanIE: suspiciunea unei leziuni de coloanăă cervicalcervicalăă

politraumatism politraumatism TCCTCC îînecatnecat imobilizare cu guler cervicalimobilizare cu guler cervical electrocutatelectrocutat spspâânzuratnzurat

* NU RESPIR * NU RESPIR ĂĂ – A B C -ul – A B C -ul

POZIPOZIŢŢIA DE SIGURANIA DE SIGURANŢĂŢĂ










Poziţia iniţială a membrelor Poziţia iniţială a membrelor




Repoziţionarea membrului superior opus salvatoruluiRepoziţionarea membrului superior opus salvatorului




Repoziţionarea membrului inferior opus salvatoruluiRepoziţionarea membrului inferior opus salvatorului




Bascularea corpului pe o parteBascularea corpului pe o parte







AIRWAYSAIRWAYSP biliPermeabilizarea căăil i t ii iilor respiratorii superioare



Permeabilizarea cPermeabilizarea căăilor respiratorii superioareilor respiratorii superioareLa copilul inconştient, limba poate obstrua cel puţin parţialLa copilul inconştient, limba poate obstrua cel puţin parţial

căile aeriene.căile aeriene.

•• Cur Cur ăţăţare, aspiraare, aspiraţţieie•• Extensia uExtensia uşşoar oar ăă a capuluia capului şşi ridicarea mandibulei (i ridicarea mandibulei (head tilt-head tilt-

chin liftchin lift) – dac) – dacăă nu existnu existăă suspiciunea de leziune de coloansuspiciunea de leziune de coloanăă cervicalcervicalăă•• SubluxaSubluxaţţia mandibuleiia mandibulei + guler cervical+ guler cervical îîn caz de :n caz de :

politraumatism, TCC, politraumatism, TCC, îînec, electrocutare, spnec, electrocutare, spâânzurare.nzurare.•• Pipa GuedelPipa Guedel

HEAD TILT-CHIN LIFTHEAD TILT-CHIN LIFT



La sugar, capul trebuie aşezat într-o poziţie neutră (axulLa sugar, capul trebuie aşezat într-o poziţie neutră (axul

urechii aliniat cu axul toracelui). La copilul mai mare esteurechii aliniat cu axul toracelui). La copilul mai mare estenecesară o extensie mai mare (poziţienecesară o extensie mai mare (poziţie “de adulmecare”).“de adulmecare”).

Cu o mCu o mâânnăă pe fruntea copilului se basculeaz pe fruntea copilului se basculeazăă cu blcu blâândendeţţeecapul pe spate pcapul pe spate pâânnăă ajungeajunge îîn pozin poziţţie neutr ie neutr ăă. G. Gââtul va fi discrettul va fi discretîîn extensie.n extensie.

Degetele de la cealaltDegetele de la cealaltăă mmâânnăă (cu excep(cu excepţţia policelui se plaseazia policelui se plaseazăă sub bsub băărbierbie şşi se ridici se ridicăă mandibulamandibula îîn susn sus şşii îîn afar n afar ăă (aten(atenţţie laie laţţesuturile moi de sub besuturile moi de sub băărbie)rbie)







Head tilt-chin liftHead tilt-chin lift la sugar la sugar




Head tilt-chin liftHead tilt-chin lift copil miccopil mic




Head tilt-chin liftHead tilt-chin lift la copilla copil



La un copil inconştient, limba cade post şi obstruează caile aerieneLa un copil inconştient, limba cade post şi obstruează caile aeriene



După vârsta de 1 an, extensia capului facilitează deschiderea căilor După vârsta de 1 an, extensia capului facilitează deschiderea căilor aeriene (manevră corectă)aeriene (manevră corectă)



Extensia asociată cu ridicarea mandibulei creşte deschiderea căilor Extensia asociată cu ridicarea mandibulei creşte deschiderea căilor aeriene, ridicând porţiunea anterioară a limbiiaeriene, ridicând porţiunea anterioară a limbii



Hiperextensia şi flexia obstruează căile aerieneHiperextensia şi flexia obstruează căile aeriene

SUBLUXASUBLUXAŢŢIA MANDIBULEIIA MANDIBULEIEste cea mai eficientă manevră de deschidere a căilor aeriene la copil şiEste cea mai eficientă manevră de deschidere a căilor aeriene la copil şi



Este cea mai eficientă manevră de deschidere a căilor aeriene la copil şiEste cea mai eficientă manevră de deschidere a căilor aeriene la copil şieste manevra de elecţie în caz de suspiciune de leziune de coloanăeste manevra de elecţie în caz de suspiciune de leziune de coloanăcervicală.cervicală.

Se plaseazSe plaseazăă 22 -- 3 degete sub fiecare parte a mandibulei, la nivelul3 degete sub fiecare parte a mandibulei, la nivelulunghiului sunghiului săăuu şşi se ridici se ridicăă mandibulamandibula îîn susn sus şşii îîn afar n afar ăă

SUBLUXASUBLUXAŢŢIA MANDIBULEIIA MANDIBULEI



Pipa GuedelPipa Guedel



BREATHING – RESPIR BREATHING – RESPIR ĂĂ??



Deschiderea căilor aeriene printr-una din manevrele descriseDeschiderea căilor aeriene printr-una din manevrele descrise

anterior anterior – – se caută semne de respiraţie spontană.se caută semne de respiraţie spontană.Salvatorul îşi plasează obrazul la câţiva cm de gura şi nasulSalvatorul îşi plasează obrazul la câţiva cm de gura şi nasulcopiluluicopilului

PPRIVERIVEŞŞTE,TE, AASCULTSCULTĂĂ,, SSIMTEIMTE

În cazul în care copilul respiră spontan şi eficient, se menţineÎn cazul în care copilul respiră spontan şi eficient, se menţinedeschisă calea aeriană şi se strigă după ajutor. Dacă nu existădeschisă calea aeriană şi se strigă după ajutor. Dacă nu existăsuspiciune de leziune de coloană cervicală, se poate aşezasuspiciune de leziune de coloană cervicală, se poate aşezacopilul în poziţie laterală de siguranţă.copilul în poziţie laterală de siguranţă.



PAS la sugar PAS la sugar



PAS la copil micPAS la copil mic



PAS la copilPAS la copil

În cazul în care NU există respiraţii spontane eficiente seÎn cazul în care NU există respiraţii spontane eficiente sef i i i l 5 i fl ii ( d d 1 1 5 ) i 1



efectuează iefectuează ininiţţialial 55 insuflainsuflaţţiiii (cu durata de 1-1(cu durata de 1-1,5,5sec.) apoi 1sec.) apoi 1insuflainsuflaţţie la 3 secunde.ie la 3 secunde.

Metode:Metode:- gur - gur ăă la gur la gur ăă (cu pensarea foselor nazale)(cu pensarea foselor nazale)- gur - gur ăă la nas; gur la nas; gur ăă la nas+gur la nas+gur ăă (la sugar)(la sugar)

- gur - gur ăă la pipla pipăă GuedelGuedel- masc- mascăă + balon Ruben+ balon Ruben- masc- mascăă laringianlaringianăă + balon Ruben+ balon Ruben

VolumulVolumul şşi presiunea eficiente sunt cele care produc mii presiunea eficiente sunt cele care produc mişşcareacarea

toracelui.toracelui.



Insuflaţii - Gură la gură şi nas la sugar Insuflaţii - Gură la gură şi nas la sugar



Insuflaţii - Gură la gură la copil mic (cu pensarea foselor nazale)Insuflaţii - Gură la gură la copil mic (cu pensarea foselor nazale)



Insuflaţii - Gură la gură la copil (cu pensarea foselor nazale)Insuflaţii - Gură la gură la copil (cu pensarea foselor nazale)





Ventilaţia pe mască cu balonVentilaţia pe mască cu balon






Asigurarea circulaAsigurarea circulaţţieiiei Evaluarea rapidEvaluarea rapidăă (5-10 sec.) a pulsului central(5-10 sec.) a pulsului central

nou-nnou-năăscutscut -- a. ombilicala. ombilicalăăsugar sugar -- a. brahiala. brahialăă, a. femurală, a. femuralăcopilcopil -- a. carotida. carotidăă , a. femural, a. femuralăă

PULS PREZENTPULS PREZENT-- verificarea pulsului la fiecare 5 min.verificarea pulsului la fiecare 5 min.- se continu- se continuăă ventilaventilaţţia : nnia : nn = 30/min= 30/min

sugar sugar = 20/min= 20/mincopilcopil = 20/min.= 20/min.





Palparea pulsului la a. brahială la sugar Palparea pulsului la a. brahială la sugar



Palparea pulsului la a. carotidă la copilPalparea pulsului la a. carotidă la copil

CIRCULATIONCIRCULATIONPULS CENTRAL ABSENT / BRADICARDIEPULS CENTRAL ABSENT / BRADICARDIE <60/MIN.<60/MIN.



COMPRESII TORACICECOMPRESII TORACICE ((MCEMCE MASAJ CARDIACMASAJ CARDIACEXTERN)EXTERN)

++

INSUFLAINSUFLAŢŢIIII îîn raport de :n raport de :

nou-nnou-năăscutscut = 3:1= 3:1

sugar, copilsugar, copil = 30:2 (1 salvator)= 30:2 (1 salvator)

= 15:2 (2 salvatori)= 15:2 (2 salvatori)

TIMP DE 30 SEC. ( 10 CICLURI)TIMP DE 30 SEC. ( 10 CICLURI)

APOI APEL TELEFONIC (112)APOI APEL TELEFONIC (112)

COMPRESIILE TORACICECOMPRESIILE TORACICEReprezintă compresii seriate, ritmice, ale peretelui anterior al toracelui careReprezintă compresii seriate, ritmice, ale peretelui anterior al toracelui caredetermină flux sangvin spre organele vitale în tentativa de a le menţine viabiledetermină flux sangvin spre organele vitale în tentativa de a le menţine viabile



g p g ţg p g ţ până la restabilirea circulaţiei spontane. până la restabilirea circulaţiei spontane.Pacientul trebuie plasat pe o suprafaţă dură, ţinând capul într-o poziţie care săPacientul trebuie plasat pe o suprafaţă dură, ţinând capul într-o poziţie care să

menţină căile aeriene deschise.menţină căile aeriene deschise. Loc de elecLoc de elecţţie – 1/3 inf a sternului, la un lat de deget de apendicele xifoidie – 1/3 inf a sternului, la un lat de deget de apendicele xifoid Presiunea – cea care deprimPresiunea – cea care deprimăă sternul aprox 1/3 dinsternul aprox 1/3 din diametruldiametrulanteroposterior alanteroposterior al toraceluitoracelui

FrecvenFrecvenţţa = 100/mina = 100/min (dacă alternează cu insuflaţiile: < 60 - 80/min)(dacă alternează cu insuflaţiile: < 60 - 80/min) Raport MCE/VMRaport MCE/VM -- nnnn = 3/1;= 3/1;- sugar, copil = 30:2 (1 salvator),- sugar, copil = 30:2 (1 salvator),

= 15:2 (2 salvatori)= 15:2 (2 salvatori) TehnicaTehnica -- sugar - cu 2 degetesugar - cu 2 degete (II(II şşi III) – 1i III) – 1 salvator salvator

- tehnica bimanualtehnica bimanualăă (se prinde toracele cu ambele m(se prinde toracele cu ambele mââiniini şşiise efectueazse efectueazăă compresii cu cele doua police) – 2 salvatoricompresii cu cele doua police) – 2 salvatori

- copilcopil -- cu o mcu o mâânnăă/2 m/2 mââini (copil mai mare)ini (copil mai mare)

MCE - SugarMCE - Sugar



MCE – Copil mareMCE – Copil mare



Localizarea apendicelui xifoidLocalizarea apendicelui xifoid



apendice xifoid sternapendice xifoid stern

MCE sugar - tMCE sugar - tehnicaehnica bimanuală bimanuală



apendice xifoid stern (1/3 inferioară)apendice xifoid stern (1/3 inferioară)

MCE sugar - tMCE sugar - tehnicaehnica cu 2 degetecu 2 degete



apendice xifoid stern (1/3 inferioară)apendice xifoid stern (1/3 inferioară)

MCE copil mic - tMCE copil mic - tehnicaehnica cucu o mânăo mână



MCE copil - tMCE copil - tehnicaehnica cucu 2 mâini2 mâini



SecvenSecvenţţaa NNNN SUGARSUGAR COPILCOPILVerificVerificăă rrăăspunsulspunsul UsucUsucăă

tegumentele,tegumentele,CiupeCiupeşşte blte blâând,nd,

vorbevorbeşşte strigte strigăă

Stimulare blStimulare blâândndăă,,

strigstrigăă vorbevorbeşştete



tapoteaztapoteazăă vorbevorbeşşte, strigte, strigăă strigstrigăă, vorbe, vorbeşştete

AirwayAirway Head tilt-Chin liftHead tilt-Chin lift Head tilt-Chin liftHead tilt-Chin lift Head tilt-Chin liftHead tilt-Chin lift

DacDacăă este traumeste traumăă – subluxa– subluxaţţia mandibuleiia mandibulei

VerificVerificăă respiratiarespiratia PRIVEŞTE, ASCULTĂ, SIMTEPRIVEŞTE, ASCULTĂ, SIMTE

BreathingBreathing GurGurăă-gur-gurăă+nas,+nas,5 respira5 respiraţţiiii

eficienteeficiente

GurGurăă-gur-gurăă,,5 respira5 respiraţţiiiieficienteeficiente

GurGurăă-gur-gurăă,,5 respira5 respiraţţiiiieficienteeficiente

FRFR 30/min30/min 20/min20/min 20/min20/min Verificare pulsVerificare puls OmbilicalOmbilicalăă BrahialBrahialăă CarotidCarotidăă

Locul MCELocul MCE 1/3 inf a sternului, la un lat de deget de apendicele xifoid1/3 inf a sternului, la un lat de deget de apendicele xifoid

SecvenSecvenţţaa NNNN SUGARSUGAR COPILCOPILTehnica MCETehnica MCE tehnica bimanualtehnica bimanualăă - cu 2 degetecu 2 degete – 1– 1 -- o singura mo singura mânăână



tehnica bimanualtehnica bimanualăă ggsalvatorsalvator

- tehnica bimanualtehnica bimanualăă

– 2 salvatori– 2 salvatori

gg(palma)(palma)

-- 2 m2 mâiniâini

ProfunzimeProfunzime

AdAdââncimea-1/3 din cea a toraceluincimea-1/3 din cea a toracelui

FrecvenFrecvenţţa MCEa MCE 120/min120/min 100/min100/min 100/min100/min

Raport MCE /Raport MCE /VentilaVentilaţţieie 3:13:1 30:2 dac30:2 dacăă 1 salvator1 salvator15:2 dac15:2 dacăă 2 salvatori2 salvatori



132132

ASPIRAASPIRAŢIŢIA DE CORPI STR A DE CORPI STR ĂĂINIINISemne deSemne de aspiraaspiraţieţie de corpi str de corpi str ăăiniini::



Semne generale de aspiraţie de corpi străini

Episod documentat (martori)Tuse / sufocareDebut bruscIstoric recent de înghiţire / joacă cu obiecte mici

Tuse ineficace

Incapacitate de a vocalizaTuse liniştită/silenţioasăIncapacitate de a respiraCianozăScăderea nivelului de conştienţă

Tuse eficace

Plâns/răspuns verbal la întrebăriTuse zgomotoasăCapabil să inspire înainte de tuseReceptiv

ASPIRAASPIRAŢIŢIA DE CORPI STR A DE CORPI STR ĂĂINIINI

ÎÎ d ASPIRAd ASPIRAŢIEŢIE DE CORPI STRDE CORPI STRĂĂINIINI



ÎÎn caz de ASPIRAn caz de ASPIRAŢIEŢIE DE CORPI STR DE CORPI STR ĂĂINI :INI :

Nou-nascut: doar aspira Nou-nascut: doar aspiraţţieieSugar: sprijinit pe antebraSugar: sprijinit pe antebraţţul stul stââng,cu fang,cu faţţaa îîn josn jos şşi capul ui capul uşşor or decliv,decliv, sussusţţininâând ferm mandibula.nd ferm mandibula. Se efectueazSe efectueazăă 5 lovituri5 lovituriinterscapulovertebraleinterscapulovertebrale,, sese îîntoarce cu fantoarce cu faţţaa îîn sus pe celn sus pe celăălaltlalt

antebraantebraţţ şşi se efectueazi se efectueazăă 5 compresii toracice (la fel ca5 compresii toracice (la fel ca şşi pt.i pt.masajul cardiac) cu frecvenmasajul cardiac) cu frecvenţţa de 1/sec.a de 1/sec.Copil: compresii abdominale (atenCopil: compresii abdominale (atenţţie la apendicele xifoid-ie la apendicele xifoid-trauma abdominaltrauma abdominalăă), lovituri interscapulovertebrale sau), lovituri interscapulovertebrale sau

compresii toracicecompresii toraciceDupă fiecare serie de manevre se reevaluează cazul. Dacă nus-a obţinut dezobstrucţia, protocolul se reia.















CAZURI PARTICULARECAZURI PARTICULARE



C U CU

INTOXICAINTOXICAŢŢIIII

ÎÎn eventualitatea SCR se aplicn eventualitatea SCR se aplicăă BLSBLS şşi PALS standardi PALS standard



Examinarea pacientului poate sExaminarea pacientului poate săă dea indicii: halena, mdea indicii: halena, măărci de puncrci de puncţţieievenoasa, tablete sau blistere reziduale, urme de eroziuni pe tegumentevenoasa, tablete sau blistere reziduale, urme de eroziuni pe tegumente şşiimucoasemucoasePe parcursul resuscitPe parcursul resuscităăriirii îîncercancercaţţi si săă identificaidentificaţţi substani substanţţa toxica toxicăăA se evita respiraA se evita respiraţţia “gur ia “gur ăă la gur la gur ăă”” îîn intoxican intoxicaţţiile cu: cianuri, hidrogeniile cu: cianuri, hidrogensulfurat, corozivesulfurat, corozive şşi organofosforicei organofosforice

Nu da Nu daţţi sirop de ipeca pt. a induce vi sirop de ipeca pt. a induce văărsatura; nu provocarsatura; nu provocaţţi vi văărsatura larsatura laingestia de substaningestia de substanţţe corozivee coroziveApelati TOXAPEL (2106183 / 2106282 )Apelati TOXAPEL (2106183 / 2106282 ) şşi 112i 112Lavaj gastric + cLavaj gastric + căărbune activat utile prbune activat utile pâânana îîntr-o ora de la ingestie (ntr-o ora de la ingestie (ÎÎ N NSPITAL )SPITAL )

Antidoturi specifice (Antidoturi specifice (ÎÎ N SPITAL ) N SPITAL )

ÎÎNECULNECULCea mai importantCea mai importantăă consecinconsecinţăţă aa îînecului e hipoxia, a cnecului e hipoxia, a căărei duratrei duratăă



Cea a po ap ă co sec ţăţ a ecu u e po a, a cp , ă e du a ădetermindeterminăă prognosticul resuscitarii prognosticul resuscitarii

ScoateScoateţţi ci câât mai repedet mai repede şşii îîn sigurann siguranţăţă victima din apvictima din apăăRCP imediat dupa punereaRCP imediat dupa punerea îîn sigurann siguranţăţă a victimeia victimei şşi resuscitatoruluii resuscitatoruluiOri de cOri de cââte ori e posibilte ori e posibil îîncercancercaţţi si săă salvasalvaţţi victima f i victima f ăăr r ăă a intraa intra îîn apn apăă!!! La cei cu posibil!!! La cei cu posibilăă leziune de coloana cervicalleziune de coloana cervicalăă îîn circumstann circumstanţţele:ele:semne de traumsemne de traumăă, intoxica, intoxicaţţie cu alcool, surferi - guler cervicalie cu alcool, surferi - guler cervical

Pe cPe câât posibil scoaterea victimei din apt posibil scoaterea victimei din apăă îîn pozin poziţţie orizontalie orizontalăă (pt. a(pt. ascscăădea riscul hipotensiunii arteriale postimersie)dea riscul hipotensiunii arteriale postimersie)

Nu e necesar Nu e necesar ăă cur cur ăţăţarea CAS de apa (estearea CAS de apa (este înîn cant. sccant. scăăzutzutăă şşi se absoarbei se absoarberepederepede îîn circulan circulaţţia centralia centralăă))

NU NU compresii abdominalecompresii abdominale (pot determina regurgitarea con(pot determina regurgitarea conţţinutuluiinutuluigastricgastric şşi aspirai aspiraţţia)ia)Regurgitare + leziuni col. cerv. – seRegurgitare + leziuni col. cerv. – se îîntoarce corpul cu totul cuntoarce corpul cu totul cumenmenţţinerea capuluiinerea capului şşi coloanei cervicalei coloanei cervicale îîn axn ax

ARSURIARSURI

! Edem CAS! Edem CAS îîn urma arsurilor la nivelul extremitn urma arsurilor la nivelul extremităţăţii cefalice sauii cefalice sau îîn urman urma



! Edem CAS! Edem CAS îîn urma arsurilor la nivelul extremitn urma arsurilor la nivelul extremităţăţii cefalice sauii cefalice sau îîn urman urmainhalinhalăării de aer suprarii de aer supraîîncncăălzitlzit îîn span spaţţiuiu îînchisnchis

Arsurile circumferenArsurile circumferenţţialeiale îîn special torace pot limita min special torace pot limita mişşccăărilerilerespiratoriirespiratorii →→ insuficieninsuficienţăţă respiratorierespiratorie ⇒⇒ ! IOT rapid! IOT rapidăă la acela aceşşti pacienti pacienţţiiDacDacăă nu se poate IOT, atunci cricotiroidotomienu se poate IOT, atunci cricotiroidotomieObObţţinere acces i.v. + terapie lichidianinere acces i.v. + terapie lichidianăă

Arsur Arsur ăă chimicchimicăă:: îîndepndepăărtare haine contaminatertare haine contaminate şşi spi spăălare cu cantitlare cu cantităţăţiimari de apmari de apăăÎÎndepndepăărtareartarea cu grijcu gr ijăă a hainelor a hainelor şşi materialelor aderente de acestea, ai materialelor aderente de acestea, aobiectelor metaliceobiectelor metalice

Contactare Centrul de Ar Contactare Centrul de Ar

şşii

Prevenirea pierderii de cPrevenirea pierderii de căălduralduraA nu se folosi detergenA nu se folosi detergenţţi , dezinfectani , dezinfectanţţi chimici sau unguente topicei chimici sau unguente topiceSe pot aplica pe zonele arse comprese cu ser Se pot aplica pe zonele arse comprese cu ser

ELECTROCUELECTROCUŢŢIAIA

! Asigura! Asiguraţţi vi văă ccăă sursa de curent este opritsursa de curent este oprităă



! Asigura! Asiguraţţi-vi-văă ccăă sursa de curent este opritsursa de curent este oprităă

IncepeIncepeţţi BLSi BLS şşi PALS f i PALS f ăăr r ăă îîntntâârziererziere

FV e frecventFV e frecventăă – Defibrilare prompt – Defibrilare promptăă

Arsuri extremitatea cefalicArsuri extremitatea cefalicăă - IOT- IOT

! Leziuni coloan! Leziuni coloanăă cervicalcervicalăă - imobilizare guler cervicalimobilizare guler cervical

IndepIndepăărtartaţţi hainelei hainele şşi pantofii care mai ard pt. a preveni noi leziunii pantofii care mai ard pt. a preveni noi leziuniTerapie lichidianTerapie lichidianăă i.v.i.v.

FRACTURI - IMOBILIZFRACTURI - IMOBILIZĂĂRIRI

ÎÎndepndepăărtare bijuterii haine strrtare bijuterii haine strââmtemte



ÎÎndepndepăărtare bijuterii, haine str rtare bijuterii, haine str ââmtemte

Atelele sunt folosite pt. a stabiliza fractura, diminua durereaAtelele sunt folosite pt. a stabiliza fractura, diminua durerea şşi evitai evita producerea de noi leziuni producerea de noi leziuni

AtelareAtelare îîn pozin poziţţia gia găăsitsităă la cei cu fracturi deschise sau deformla cei cu fracturi deschise sau deformăări mariri mari

Atelele temporare (Atelele temporare (îîn prespital) trebuie sn prespital) trebuie săă stabilizezestabilizeze articulaarticulaţţiaia proximal proximalăă şşi cea distali cea distalăă de sediul posibilei fracturide sediul posibilei fracturi (“splint it as it lies”)(“splint it as it lies”)

Se aplicSe aplicăă atele dupatele dupăă alinierea fracturii angulatealinierea fracturii angulate şşi corectarea deformi corectarea deformăăriirii

Reevaluare status neuro-vascular al membrului dupReevaluare status neuro-vascular al membrului dupăă orice procedur orice procedur ăă dedereducerereducere şşi atelarei atelare

Folosirea gipsului circular nu e indicatFolosirea gipsului circular nu e indicatăă ( tumefiere tesuturi moi datorit( tumefiere tesuturi moi datorităă fracturii )fracturii )

PLPLĂĂGIGI ŞŞI HEMORAGIII HEMORAGII

Hemoragie externHemoragie externăă compresie direct pe leziunecompresie direct pe leziune



Hemoragie externHemoragie externăă – compresie direct pe leziune – compresie direct pe leziune

sau pe artera proximalsau pe artera proximalăă

Niciodat Niciodatăă nu pensanu pensaţţii îîn “orb”n “orb” îîntr-o plagntr-o plagăă

Aplicare garou deasupra leziunii cAplicare garou deasupra leziunii câând sangerarea are origine arterialnd sangerarea are origine arterialăă şşiisub leziune csub leziune câând e venoasnd e venoasăă – nu se – nu se ţţine mai mult de 10-15 min.ine mai mult de 10-15 min. (leziuni(leziuniischemice) – se prefer ischemice) – se prefer ăă compresiacompresia

Suport lichidian pt. a preveniSuport lichidian pt. a preveni şşocul hipovolemicocul hipovolemic

NU se extrag corpurile str NU se extrag corpurile str ăăine care producine care produc pl plăăgi prin penetrare (risc degi prin penetrare (risc dehemoragii)hemoragii)

HIPOTERMIAHIPOTERMIACCâând T< 35nd T< 35ºC , clasificare: uºC , clasificare: uşşoar oar ăă ( 35º - 32ºC)( 35º - 32ºC)



moderatmoderatăă ( 32º- 30ºC)( 32º- 30ºC)

sever sever ăă (< 30ºC )(< 30ºC )Riscul hipotermiei e crescut la intoxicaRiscul hipotermiei e crescut la intoxicaţţi, etilici, traumi, etilici, traumăă, boli cronice, v, boli cronice, vâârstelersteleextremeextremeHipotermia protejeazHipotermia protejeazăă creierulcreierul şşi organele vitalei organele vitale! Hipotermie primar ! Hipotermie primar ăă sau secundar sau secundar ăă ( deces de alt( deces de altăă cauzcauzăă))

Nu se declar Nu se declar ăă decesul pdecesul pâânnăă ccâând nu send nu se îîncalzencalzeşşte pacientul, resuscitareate pacientul, resuscitarea prelungit prelungităă e necesar e necesar ăăDrogurile resuscitDrogurile resuscităării trebuie folosite la T > 30ºC, altfel sunt inactiverii trebuie folosite la T > 30ºC, altfel sunt inactiveMMăăsuri generale: scoaterea din mediul rece, prevenirea pierderii de csuri generale: scoaterea din mediul rece, prevenirea pierderii de căăldur ldur ăă şşiitransportul rapid la spital.transportul rapid la spital. ÎÎndepndepăărtartaţţi hainele ude saui hainele ude sau îînghengheţţateate şşi acoperii acoperiţţi-l cui-l cu

p păături, ferituri, feriţţi-l de vi-l de vâântntÎÎncncăălzirea poate filzirea poate fi -- externexternăă: pasiv: pasivăă şşi activi activăă

- intern- internăă (activ(activăă): perfuzii): perfuzii şşi lavaje cu solui lavaje cu soluţţii caldeii calde



150150



PEDIATRIC ADVANCED LIFE SUPPORTPEDIATRIC ADVANCED LIFE SUPPORT

PALSPALS

SUPORTUL AVANSAT AL VIESUPORTUL AVANSAT AL VIEŢŢIIII( PALS )( PALS )



Se aplicSe aplicăă îîn spital saun spital sau îîn ambulann ambulanţăţă dotatdotatăă (anti(antişşoc: medicoc: medic şşi asistent)i asistent)

Necesit Necesităă personal specializat personal specializat şşi dotare cu materialelei dotare cu materialelenecesare pentru asigurarea avansatnecesare pentru asigurarea avansatăă a ca căăilor respiratoriiilor respiratoriisuperioare, ventilasuperioare, ventilaţţiei mecaniceiei mecanice şşi circulai circulaţţieiiei şşi lucrui lucru îîn echipn echipăă

bine coordonat. bine coordonat.




PALS - ECHIPAPALS - ECHIPA

leader team: controleazleader team: controleazăă ventilaventilaţţiaia şşi conduce resuscitareai conduce resuscitareaal 2-lea membru: MCE + defibrilareal 2-lea membru: MCE + defibrilare

al 3-lea membru:al 3-lea membru: administrarea medicaţieiadministrarea medicaţiei

al 4-lea membru: ajutal 4-lea membru: ajutăă la managementul CASla managementul CASal 5-lea membru: asigur al 5-lea membru: asigur ăă monitorizarea completmonitorizarea completăă

PALS = A+B+C+DPALS = A+B+C+DPARTICULARITPARTICULARITĂŢĂŢII



IntubaIntubaţţia oro-trahealia oro-trahealăă (IOT)(IOT)IntubaIntubaţţia nazo-trahealia nazo-trahealăă (INT)(INT)Masca laringianaMasca laringianaVentilaVentilaţţie mecanicie mecanicăă cu balon Ruben sau cu ventilator mecanic pe sondacu balon Ruben sau cu ventilator mecanic pe sonda

de intubade intubaţţie .ie .

D: drugsD: drugs -- administrarea soluadministrarea soluţţiilor perfuzabileiilor perfuzabile şşi a medicai a medicaţţieiiei

** intravenos (iv)intravenos (iv)** intraosos (io)intraosos (io)

** endotraheal (et)endotraheal (et)

IOT – IndicaIOT – Indicaţţii cliniceii cliniceStop cardio-respirator Stop cardio-respirator Stop respirator Stop respirator Protecţie sau suport al căilor respiratorii superioare :Protecţie sau suport al căilor respiratorii superioare :



Protecţie sau suport al căilor respiratorii superioare :Protecţie sau suport al căilor respiratorii superioare :-- obstrucţie mecanicăobstrucţie mecanică

-- stenoză de traheestenoză de trahee- fractură de trahee- fractură de trahee-- infecţii, abcese, edem la acest nivelinfecţii, abcese, edem la acest nivel -- traumatisme CRStraumatisme CRS (instabilitate faringiană, laringiană)(instabilitate faringiană, laringiană)-- traumatisme TCFtraumatisme TCF

-- arsuri ale CRS (gaze fierbinţi sau toxice)arsuri ale CRS (gaze fierbinţi sau toxice)-- comă cu GCS<9comă cu GCS<9 (<11 la politrauma)(<11 la politrauma)Boli neuro-musculare, paraliziiBoli neuro-musculare, paraliziiIntoxicaţii cu insecticide sau curareIntoxicaţii cu insecticide sau curareInsuficienţă respiratorie sau ventilatorie – Insuficienţă respiratorie sau ventilatorie – EPA, TEP, atelectaziiEPA, TEP, atelectaziiARDSARDSRevărsate pleurale –pneumotorax, hemopneumotoraxRevărsate pleurale –pneumotorax, hemopneumotoraxDisritmii recurenteDisritmii recurenteSepsis grav, şoc septicSepsis grav, şoc septicPentru toaleta pulmonară în bronhopneumoniiPentru toaleta pulmonară în bronhopneumonii

IOT – IndicaIOT – Indicaţţii paracliniceii paraclinice



-- PPaO2<50/60 mm Hg,aO2<50/60 mm Hg,

-- SpSpO2<85%,O2<85%,-- PPCO2>55 mm HgCO2>55 mm Hg (O2 pe mască cu(O2 pe mască cu FiFi O2>0,6)O2>0,6)- acidoză respiratorie severă- acidoză respiratorie severă- acidoză metabolică severă necompensată respirator şi fără etilogie- acidoză metabolică severă necompensată respirator şi fără etilogie

evidentăevidentă- tahipnee- tahipnee >> 35 respiraţii/minut, cu folosirea musculaturii accesorii35 respiraţii/minut, cu folosirea musculaturii accesorii

(bătaia aripilor nasului)(bătaia aripilor nasului)- bradipnee- bradipnee < 10 respiraţii/minut< 10 respiraţii/minut

- dispnee, cianoză, tahicardie, bradicardie- dispnee, cianoză, tahicardie, bradicardie- HTA cu tahicardie neexplicată- HTA cu tahicardie neexplicată

TEHNICA SI ECHIPAMENTUL VENTILATEHNICA SI ECHIPAMENTUL VENTILAŢŢIEIE -INTUBA-INTUBAŢŢIEIE



DIMENSIUNEA PIPEI OROFARINGIENE (GUEDEL) =DIMENSIUNEA PIPEI OROFARINGIENE (GUEDEL) =distandistanţţa buze - unghi mandibular a buze - unghi mandibular

DIAMETRUL SONDEI ENDOTRAHEALEDIAMETRUL SONDEI ENDOTRAHEALE

- n- n..nn -- 2,5- 3,5 mm2,5- 3,5 mm- sugar - sugar -- 44 -- 4,5 mm4,5 mm

- copil > 1 an -- copil > 1 an - V/4 + 4 SAU ( V+16 )/4V/4 + 4 SAU ( V+16 )/4

ADADÂÂ NCIMEA V/2 +12 SAU 3 X D.I. NCIMEA V/2 +12 SAU 3 X D.I.

VVâârstarsta MMăărimerimelaringolaringo-- scopscop

DiametrulDiametrulinternintern

(mm)(mm)

AdAdââncimencime(cm)(cm) SondaSondaaspiraaspiraţţieie

(fr)(fr)



prematurprematur 00 2,5-32,5-3 7-97-9 55

n.-n.n.-n. 00 3,53,5 9-119-11 66

11 11 44 1212 88

22 22 4,54,5 1313 1010

44 22 55 1414 1010

66 22 5,55,5 1515 1010

88 2-32-3 66 1616 1010

158158

IOTIOT

Înainte de a începe IOTÎnainte de a începe IOT



Înainte de a începe IOTÎnainte de a începe IOT

- se ventilează pe mască şi balon Ruben cu admisie de O- se ventilează pe mască şi balon Ruben cu admisie de O22 100%100%

- se aplică manevra Sellick - se aplică manevra Sellick

- administrarea de Atropină înaintea IOT scade incidenţa bradicardiei- administrarea de Atropină înaintea IOT scade incidenţa bradicardiei

reflexereflexe

Fiecare tentativă de IOTFiecare tentativă de IOT NU trebuie să depăşeasca 30 sec. NU trebuie să depăşeasca 30 sec.

Manevra Sellick Manevra Sellick



IOTIOT



IOTIOT



IOTIOT



IOTIOT



baza limbii baza limbii

epiglotaepiglota

corzile vocalecorzile vocale

traheeatraheea

tuberculii cuneiformituberculii cuneiformi

tuberculii corniculaţituberculii corniculaţi

esofagesofag

IOT - TehnicaIOT - Tehnica-- pentru vizualizarea glotei este necesar pentru vizualizarea glotei este necesar ăă alinierea axelor cavitalinierea axelor cavităţăţii bucale,ii bucale,faringeluifaringelui şşi traheei.i traheei.



-- se deschide gurase deschide gura îîndepndepăărtrtâând mandibula cu mnd mandibula cu mââna dreaptna dreaptăă

- ţ- ţininâând laringoscopul cu mnd laringoscopul cu mââna stna stâângngăă, se introduce lama, se introduce lama îîn partea dreaptn partea dreaptăă aacavitcavităţăţii bucale a.ii bucale a.îî. limba s. limba săă fiefie îînn îîntregime deplasatntregime deplasatăă spre stspre stâânganga

-- se avanseazse avanseazăă lama plama pâânnăă ce se vizualizeazce se vizualizeazăă epiglotaepiglota

-- dacdacăă se folosese foloseşşte o lamte o lamăă dreaptdreaptăă, aceasta se plaseaz, aceasta se plaseazăă cu vcu vâârful sub epiglotrful sub epiglotăă,,

care este ridicatcare este ridicatăă anterior,anterior, evidenevidenţţiind orificiul gloticiind orificiul glotic-- dacdacăă se folosese foloseşşte o lamte o lamăă curbcurbăă, v, vâârful acesteia se plaseazrful acesteia se plaseazăă îîn valeculn valeculăă şşi, prini, prin presiunea aplicat presiunea aplicatăă la acest nivel, epiglota este deplasatla acest nivel, epiglota este deplasatăă, descoperind glota, descoperind glota

-- mmâânerulnerul ţţinutinut îîn pozin poziţţie verticalie verticalăă şşii îîn unghi drept fan unghi drept faţăţă de lamade lamalaringoscopului, este ridicatlaringoscopului, este ridicat îîn sus, f n sus, f ăăr r ăă a se sprijini pe arcada dentaraa se sprijini pe arcada dentara

-- prinz prinzâând laringoscopul la limita dintre mnd laringoscopul la limita dintre mââner ner şşi lami lamăă, m, mââna stna stâângngăă se sprijinse sprijinăă pe maxilarul pe maxilarul pacientului pacientului şşi permite stabilizarea acestuia dupi permite stabilizarea acestuia dupăă ce orificiul gloticce orificiul glotica fost reperata fost reperat

IOTIOT



IOT – verificareIOT – verificareaa pozipoziţţiei sondeiiei sondeiSemne relativeSemne relative

i i



MV simetricMV simetric

lipsa distensieilipsa distensiei şşi a zgomotelor i a zgomotelor îîn epigastrun epigastru expansiunea simetricexpansiunea simetricăă a toraceluia toracelui

jet de aer la extremitatea sondei jet de aer la extremitatea sondei

aburirea pereaburirea pereţţilor sondeiilor sondei

tuse la introducerea sondeituse la introducerea sondei

Semne de certitudineSemne de certitudine

observarea sondeiobservarea sondei îîntre corzile vocalentre corzile vocale

observarea inelelor traheale la fibroscopia bronobservarea inelelor traheale la fibroscopia bronşşicicăă

capnometriecapnometrie

monitorizare SaOmonitorizare SaO22

Rg – vRg – vâârful sondei IOT ar trebui srful sondei IOT ar trebui săă se vizualizeze la nivelul T2/T3se vizualizeze la nivelul T2/T3

Deteriorare subita la un copil intubat (DOPES)Deteriorare subita la un copil intubat (DOPES)



DD -- deplasarea IOTdeplasarea IOT

OO -- obstrucobstrucţţia IOTia IOT

PP -- pneumotorax pneumotorax

EE -- echipament defectechipament defect

SS -- stomac (distensia gastricstomac (distensia gastricăă poate altera mecanica diafragmatic poate altera mecanica diafragmaticăă))

168168

DRUGSDRUGSStabilirea unui acces venos este esenţial în primele minute ale resuscitării, dar Stabilirea unui acces venos este esenţial în primele minute ale resuscitării, dar nu ar trebui să întrerupă compresiile toracice şi ventilaţia.nu ar trebui să întrerupă compresiile toracice şi ventilaţia.



p p ş ţp p ş ţSe poate realiza prin abord venoas periferic/central sau prin abord intraosos.Se poate realiza prin abord venoas periferic/central sau prin abord intraosos.

Abordul intraosos are toate avantajele unui abord venos central dar se poateAbordul intraosos are toate avantajele unui abord venos central dar se poaterealiza considerabil mai repede şi mai uşor.realiza considerabil mai repede şi mai uşor.Accesul intraosos este, prin urmare, de elecţie în asistolă/AEP, cândAccesul intraosos este, prin urmare, de elecţie în asistolă/AEP, cândadministrarea adrenalinei este tratamentul de primă linie.administrarea adrenalinei este tratamentul de primă linie.În şocul decompensat, abordul venos trebuie realizat în mai puţin de 5 minute.În şocul decompensat, abordul venos trebuie realizat în mai puţin de 5 minute.

După realizarea accesului venos, trebuie să se recolteze analize.După realizarea accesului venos, trebuie să se recolteze analize.Orice medicaţie administrată, este urmată obligatoriu de un bolus de 2-5 mlOrice medicaţie administrată, este urmată obligatoriu de un bolus de 2-5 mlSF.SF.

SESE ÎÎ NCEPE CU ABORD VENOS PERIFERIC (vena periferic NCEPE CU ABORD VENOS PERIFERIC (vena perifericăă cea mai mare,cea mai mare,vizibilvizibilăă şşi accesibili accesibilăă – cele de la plica cotului; se – cele de la plica cotului; se îîncearcncearcăă timp de 90 sec.,timp de 90 sec.,max. 3max. 3 îîncercncercăări)ri)

ACCESUL INTRAOSOSACCESUL INTRAOSOS

CALEA INTRAOSOASA (CALEA INTRAOSOASA ( t hi lhi l tăă ii ăăii



CALEA INTRAOSOASA (eCALEA INTRAOSOASA (esteste echivalentechivalentăă unei cunei căăi venoasei venoase

periferice mari, periferice mari, permite recoltarea de s permite recoltarea de sâânge pt. analize,nge pt. analize, esteesteutilizabilutilizabilăă 24 de ore, u24 de ore, uşşor de realizat, sigur or de realizat, sigur ăă););- dezinfec- dezinfecţţie localie localăă, se punc, se puncţţioneazioneazăă cu ac de punccu ac de puncţţie osoasie osoasăă

perpendicular pe planul osos, perpendicular pe planul osos, prin r prin r ăăsuciresucire şşi api apăăsare concomitentsare concomitentăă(o rota(o rotaţţie pie pâânnăă la contactul cu periostul, a 2-a rotala contactul cu periostul, a 2-a rotaţţie pt. plasareaie pt. plasarea îînn

pozi poziţţie).ie).- repere: - fa- repere: - faţţa antero-mediala antero-medialăă a tibiei la 1-2 cm suba tibiei la 1-2 cm sub

protuberan protuberanţţa tibiala tibialăă (< 6 ani)(< 6 ani)-- extremitatea distalextremitatea distalăă a tibiei la 1-2 cma tibiei la 1-2 cm deasupradeasupra

maleolei medialemaleolei mediale (> 6 ani)(> 6 ani);;- alternativ- alternativăă:: eextremitatea distalxtremitatea distalăă a femurului la 1-a femurului la 1- 2 cm2 cmdeasupra rotulei.deasupra rotulei.

CALEA INTRAOSOASACALEA INTRAOSOASA



ACCESUL INTRAOSOSACCESUL INTRAOSOSAc intraososAc intraosos

- nn - 6 luni = 18 G- nn - 6 luni = 18 G

il l i



- copil 6 - 18 luni = 16 G- copil 6 - 18 luni = 16 G

- copil > 18 luni = 14 G- copil > 18 luni = 14 G




epifiză periost artera nutritivă cortex cartilaj de creştereepifiză periost artera nutritivă cortex cartilaj de creştere

diafiză cavitate medularădiafiză cavitate medulară

Anatomia oaselor lungiAnatomia oaselor lungi






Cateter intraosos la sugar Cateter intraosos la sugar

DRUGSDRUGS

Calea de administrare intraosoasCalea de administrare intraosoasăă



Droguri permiseDroguri permise-- toate drogurile resuscittoate drogurile resuscităăriirii- s- sâânge, plasmnge, plasmăă, sol., sol. perfuzabile hipo- sau normotone perfuzabile hipo- sau normotone

Droguri interziseDroguri interzise- bicarbonat de sodiu- bicarbonat de sodiu- calciu- calciu

- solu- solu

ţţii hipertoneii hipertone

- medica- medicaţţie cu efect sclerozant:ie cu efect sclerozant: tetraciclintetraciclinăă,, eritromicineritromicinăă,,diazepamdiazepam

DRUGSDRUGS



ContraindicaContraindicaţţiile accesului intraososiile accesului intraosos

-- infecinfecţţia zonei de elecia zonei de elecţţie pt. puncie pt. puncţţieie

- s- suspiciune de fractur uspiciune de fractur ăă la acelala acelaşşi niveli nivel

-- punc puncţţii recente la acelaii recente la acelaşşi niveli nivel

-- osteogenezosteogenezăă imperfectimperfectăă

DRUGSDRUGS

CoComplicaţiilemplicaţiile accesului intraososaccesului intraosos



- extravazare - dacă există această suspiciune, opriţi injectarea- extravazare - dacă există această suspiciune, opriţi injectareaşi retrageţi puţin aculşi retrageţi puţin acul

- embolie - < 1% din cazuri- embolie - < 1% din cazuri

- sdr. de compartiment- sdr. de compartiment

- infecţii (osteomielită)- infecţii (osteomielită)

- fractură- fractură

- necroza tegumentului- necroza tegumentului

ABORDUL VENOS CENTRALABORDUL VENOS CENTRAL

Cateter venos central (CVC) pe venele subclavie, jugular Cateter venos central (CVC) pe venele subclavie, jugular ăă sausauf lf lăă



femuralfemuralăă

Complicaţii generale:Complicaţii generale:

- hematom- hematom

- obstrucţie venoasă- obstrucţie venoasă- tromboză- tromboză

- tromboflebită- tromboflebită

- embolie gazoasă- embolie gazoasă

- sepsis- sepsis

ABORDUL VENOS CENTRALABORDUL VENOS CENTRALComplicaţiile CVC pe subclavie/jugularăComplicaţiile CVC pe subclavie/jugulară

- hemotoraxhemotorax

- pneumotorax- pneumotorax



pneumotoraxp

- tamponadă cardiacă- tamponadă cardiacă

- aritmii- aritmii

- paralizie diafragmatică- paralizie diafragmatică

- sdr. Horner - sdr. Horner

- puncţia a. carotide interne- puncţia a. carotide interne

Complicaţiile CVC pe vena femuralăComplicaţiile CVC pe vena femurală

- perforaţie intestinală- perforaţie intestinală

- hematom în regiunea inghinală- hematom în regiunea inghinală

- hematom retroperitoneal- hematom retroperitoneal- artrită septică a şoldului- artrită septică a şoldului

- tromboză de venă renală- tromboză de venă renală

DRUGSDRUGS

AlternativAlternativăă la orice vla orice vâârstrstăă: administrarea endotraheal: administrarea endotrahealăă aadidi i ii i



medicamedicaţţieiiei

∙∙ adrenalinaadrenalina -- 100 µg/kg100 µg/kg

∙∙ atropinaatropina -- 30 µg/kg30 µg/kg∙∙ lidocaina - 2-3 mg/kglidocaina - 2-3 mg/kg

se dilueazse dilueazăă îîn 5ml SFn 5ml SF şşi dupi dupăă adm se fac 5 ventilaadm se fac 5 ventilaţţiiii

ADMINISTRAREA FLUIDELOR ADMINISTRAREA FLUIDELOR ÎÎN TIMPULN TIMPULRESUSCITRESUSCITĂĂRIIRII



SScop - restabilirea volumului circulantcop - restabilirea volumului circulant îîn stn stăările derile de şşoc hipovolemicoc hipovolemic- restabilirea oxigen- restabilirea oxigenăării perifericerii periferice îîn stn stăările derile de şşoc hemoragicoc hemoragic- corectarea tulbur - corectarea tulbur ăărilor metabolicerilor metabolice

Calea de administrareCalea de administrare- ven- venăă periferic perifericăă- ven- venăă centralcentralăă- cale- caleaa intraosoasintraosoasăă

PRODUSE FOLOSITEPRODUSE FOLOSITE1. Solu1. Soluţţii cristaloide iii cristaloide izzotoneotone

∙∙ ser fiziologic 9ser fiziologic 9‰‰



∙∙ ser fiziologic 9ser fiziologic 9‰‰

∙∙ ringer lactatringer lactatavantaje - refac rapid spaavantaje - refac rapid spaţţiul intravascular iul intravascular

- ieftine- ieftine- nu dau reac- nu dau reacţţii alergiceii alergice

- corecteaz- corecteazăă deficitele metabolicedeficitele metabolicedezavantajdezavantaj -- efect tranzitoriuefect tranzitoriu -- doar doar 20 - 25%20 - 25% r r ăămmâânn îînnspaspaţţiul intravascular, pentru ciul intravascular, pentru cââteva minuteteva minute; rezultă că; rezultă căar trebui administrată o cantitate de 4- 5 ori mai marear trebui administrată o cantitate de 4- 5 ori mai mare

decât deficitul iniţialdecât deficitul iniţial

Se prefer Se prefer ăă totutotuşşi solui soluţţiilor coloidale ( albuminiilor coloidale ( albuminăă 5% , plasm5% , plasmăă, dextran,, dextran,haes ) care dau reachaes ) care dau reacţţii alergiceii alergice şşi sunt scumpe.i sunt scumpe.

MOD DE ADMINISTRAREMOD DE ADMINISTRARE

-- îîn bolus (nu perfuzie continun bolus (nu perfuzie continuăă; excep; excepţţieie şşocul septic)ocul septic)



-- prim bolus prim bolus -- imediat dupimediat dupăă obobţţinerea abordului :inerea abordului :20 ml/kg/20 min20 ml/kg/20 min..

↓↓ reevaluare persist⇒reevaluare persist⇒ ăă semnele desemnele de şşococ

al 2-lea bolus =al 2-lea bolus =20ml/kg/20min.20ml/kg/20min.

↓↓ reevaluare⇒reevaluare⇒ persist persistăă semnele desemnele de şşococ

al 3-lea bolus =al 3-lea bolus = 20ml/kg/20min.20ml/kg/20min.

⇒ ⇒ îîn prima or n prima or ăă de resuscitare:de resuscitare: 4040 -- 60 ml/kg60 ml/kg

îîn primele ore de tratament: 200ml/kgn primele ore de tratament: 200ml/kg

şşocul septicocul septic - î- în prima or n prima or ăă 6060 -- 80 ml/kg80 ml/kg

FLUIDE IN TIMPUL RESUSCITARIIFLUIDE IN TIMPUL RESUSCITARII NU NU se folosese foloseşşte glucozte glucozăă 5%5% îîn timpul resuscitn timpul resuscităăriirii

cantitcantităţăţile mari care trebuie administrateile mari care trebuie administrate



- cantit- cantităţăţile mari care trebuie administrateile mari care trebuie administrate

⇒⇒ hiperglicemie - diurezhiperglicemie - diurezăă osmoticosmoticăă- induce/agraveaz- induce/agraveazăă hipoK hipoK ++

- agraveaz- agraveazăă ischemia cerebralischemia cerebralăăAlternativAlternativăă

2.2. SSoluoluţţii coloidale: albuminii coloidale: albuminăă, plasm, plasmăă, dextran, haes -, dextran, haes -r r eacţiieacţii alergice severealergice severe

3.3. SâSânge izogrupnge izogrup--izoRhizoRh- ideal- ideal îînn şşocul hemoragicocul hemoragic

-- îînlocuienlocuieşşte rapid solute rapid soluţţiile cristaloideiile cristaloide-- dezavantajdezavantaj -- adm. rapidaadm. rapida şşii îîn cant. maren cant. mare ⇒⇒ reacreacţţiiii

adverse severeadverse severe

SSÂÂNGE IZOGRUP – IZORhNGE IZOGRUP – IZORh

MenMenţţiuni specialeiuni speciale



hipotermie: - la pacienhipotermie: - la pacienţţii cu traumatismii cu traumatism şşi submersiei submersieagraveazagraveazăă hipotermia preexistenthipotermia preexistentăă

- afecteaz- afecteazăă funcfuncţţia cardiacia cardiacăă

tulbur tulbur ăări metabolice severe - datoritri metabolice severe - datorităă citratului folosit lacitratului folosit laconservarea produselor de sconservarea produselor de sâânge.nge.



187187

ADMINISTRAREA FLUIDELOR DUPADMINISTRAREA FLUIDELOR DUPĂĂ RESUSCITARERESUSCITARE



Pev continuPev continuăăRitm redus la 2/3 din cel iniRitm redus la 2/3 din cel iniţţial pt. a preveniial pt. a preveni

- edemul cerebraledemul cerebral

- supra- supraîîncncăărcarercareaa volemicvolemicăă

Se foloseste glucozSe foloseste glucozăă isotonisotonăă

( 5% + 33% ) + electroli( 5% + 33% ) + electroliţţii

Se reevalueazSe reevalueazăă permanent - exist permanent - existâând riscul reaparind riscul reapariţţieieii

hipovolemieihipovolemiei

ADMINISTRAREA MEDICAADMINISTRAREA MEDICAŢŢIEIIEI ÎÎN TIMPULN TIMPULRESUSCITRESUSCITĂĂRIIRII

SCOP



∙∙ crecreşşterea presiunii de perfuzieterea presiunii de perfuzie îîn timpul compresiei toracicen timpul compresiei toracice

∙∙ stimularea contractilitstimularea contractilităţăţii miocardiceii miocardice

∙∙ crecreşşterea frecventerea frecvenţţei cardiaceei cardiace ∙∙ corectarea acidozei metabolicecorectarea acidozei metabolice

ADRENALINAADRENALINAAdrenalina este o catecolamină endogenă cu efecte foarte puterniceAdrenalina este o catecolamină endogenă cu efecte foarte puternice άά şişi ββ - adrenergice- adrenergiceÎn SCR, cel mai important efect farmacologic al adrenalinei este vasoconstricţia mediatăÎn SCR, cel mai important efect farmacologic al adrenalinei este vasoconstricţia mediatăάά-adrenergic. Acesta creşte presiunea de perfuzie coronariană, mărind astfel eliberarea de-adrenergic. Acesta creşte presiunea de perfuzie coronariană, mărind astfel eliberarea deOO22 care va fi furnizat cordului.care va fi furnizat cordului.



22

Adrenalina creşte tensiunea diastolică şi măreşte perfuzia coronariană care este unAdrenalina creşte tensiunea diastolică şi măreşte perfuzia coronariană care este undeterminant hotărâtor pentru reuşita resuscităriideterminant hotărâtor pentru reuşita resuscităriiAlte efecte benefice:Alte efecte benefice:- creşterea TA sistolice- creşterea TA sistolice- creşte tendinţa apariţiei unui ritm cardiac în timpul RCP- creşte tendinţa apariţiei unui ritm cardiac în timpul RCP- creşte rezistenţa vasculară periferică- creşte rezistenţa vasculară periferică- creşte contractilitatea miocardului- creşte contractilitatea miocardului- stimulează contracţiile cardiace spontane- stimulează contracţiile cardiace spontane- creşte amplitudinea fibrilaţiilor ventriculare- creşte amplitudinea fibrilaţiilor ventriculare- creşte intensitatea fibrilaţiei ventriculare, care măreşte probabilitatea răspunsului la- creşte intensitatea fibrilaţiei ventriculare, care măreşte probabilitatea răspunsului ladefibrilaredefibrilare

ADRENALINAADRENALINAINDICAINDICAŢŢIIII -- puls central absent puls central absent- bradiaritmie după realizarea unei oxigenări şi ventilaţii- bradiaritmie după realizarea unei oxigenări şi ventilaţii

satisfăcătoaresatisfăcătoare



- hipotensiune cu anafilaxie- hipotensiune cu anafilaxie- hipotensiune cu normovolemie (a 2-a linie de tratament)- hipotensiune cu normovolemie (a 2-a linie de tratament)

DOZEDOZE (1 fiola=1mg/1ml)(1 fiola=1mg/1ml)DOZA- i.v./i.o.= 10 µg/kg (0,01mg/kg = 0,1ml/kgDOZA- i.v./i.o.= 10 µg/kg (0,01mg/kg = 0,1ml/kgsolutia 1:10.000 = 1ml Adrenalinasolutia 1:10.000 = 1ml Adrenalina ++ 9ml SF → 0,1 mg/ml)9ml SF → 0,1 mg/ml)

- E.T.= NU se recomand- E.T.= NU se recomandăă de rutinde rutinăă – 100 – 100 µg/kgµg/kg- nn - max 30- nn - max 30 µµg/kg din sol 1:10000 ivg/kg din sol 1:10000 iv

- Se repet- Se repetăă la 3-5 min.la 3-5 min.- Nu se adm. pe aceeaşi linie venoasă cu bicarbonatul (se inactivează).- Nu se adm. pe aceeaşi linie venoasă cu bicarbonatul (se inactivează).Dacă nu se poate altfel, administrarea lor trebuie separată de un bolus deDacă nu se poate altfel, administrarea lor trebuie separată de un bolus de2-5 ml SF2-5 ml SF

ATROPINAATROPINA

IndicaIndicaţţiiii

1 b di di i t ti1 b di di i t ti ăă ( i t( i tăă f i ti lf i ti l ăă ↓↓ i hTA)i hTA)



1. bradicardia simptomatic1. bradicardia simptomaticăă (asociat(asociatăă cu perfuzia tisular cu perfuzia tisular ăă ↓↓şşi hTA)i hTA)

2. prevenirea2. prevenirea şşi tratamentul bradicardiei vagale ce poate api tratamentul bradicardiei vagale ce poate apăărearea înîntimpul intubaţieitimpul intubaţiei

3. bradicardia simptomatic3. bradicardia simptomaticăă cu BAV (la copil volum-bcu BAV (la copil volum-băătaie cardiactaie cardiacăă esteestedependent de AVdependent de AV ⇒⇒ bradicardia bradicardia << 60/min.,60/min., trebuie tratattrebuie tratatăă chiar dacchiar dacăă TA=TA=

normalnormalăă))4. asistola cu unde P (după administrarea de adrenalină)4. asistola cu unde P (după administrarea de adrenalină)

ATROPINAATROPINA DozeDoze



!!! doza suficient!!! doza suficientăă pentru a nu ap pentru a nu apăărea bradicardia paradoxalrea bradicardia paradoxalăă..- i.v./i.o.: 0,02 mg/kg- i.v./i.o.: 0,02 mg/kg -- minimum 0,1 mgminimum 0,1 mg

- maximum 1 doz- maximum 1 dozăă unicunicăă

(0,5(0,5 mg copil, 1mg copil, 1 mg adol.)mg adol.)

- ET : de 3- ET : de 3 oriori mai maremai mareDiluţie: 1 ml (f 1 mg/ml) + 9 ml SF = 1 mg/10 mlDiluţie: 1 ml (f 1 mg/ml) + 9 ml SF = 1 mg/10 ml

!!!! În timpul intubaţiei, atropina poate masca bradicardia hipoxică!!!! În timpul intubaţiei, atropina poate masca bradicardia hipoxică

Preparat -Preparat - atropinatropinăă sulfat f 1 ml (1mg/ml)sulfat f 1 ml (1mg/ml)

BICARBONATUL DE SODIUBICARBONATUL DE SODIU

Nu reprezintă medicaţia de primă linie în RCP Nu reprezintă medicaţia de primă linie în RCP

St dii ăt t ă d i i t d ti ă î b ătăţ t lt t lSt dii ăt t ă d i i t d ti ă î b ătăţ t lt t l



Studii au arătat că administrarea de rutină nu îmbunătăţeşte rezultatulStudii au arătat că administrarea de rutină nu îmbunătăţeşte rezultatul

finalfinalCum bicarbonatul măreşte nivelurile de COCum bicarbonatul măreşte nivelurile de CO

22 arterial în timpul RCP,arterial în timpul RCP,

administrarea sa poate agrava acidoza respiratorie, care poate fi cauzaadministrarea sa poate agrava acidoza respiratorie, care poate fi cauzaSCR SCR

De asemenea produce acidoză intracelulară paradoxală care înrăutăţeşteDe asemenea produce acidoză intracelulară paradoxală care înrăutăţeştefuncţia celularăfuncţia celulară


IndicaIndicaţţii (limitate)ii (limitate)

1 hi1 hiper KK iemie



1. hiper 1. hiper K K -emie-emie

2. acidoza metabolic2. acidoza metabolicăă preexistent preexistentăă ((şşoc septic )oc septic )

3. intoxica3. intoxicaţţia cu ADTCia cu ADTC

DozaDoza -- formula: 0,3 x G x BE (1 mEq/kg , max.formula: 0,3 x G x BE (1 mEq/kg , max. 33 mEq/kg/doza)mEq/kg/doza)- 1ml/kg (sol 8,4%)- 1ml/kg (sol 8,4%)


ReacReacţţii adverse (numeroase)ii adverse (numeroase)



1. hiper Na-emie1. hiper Na-emie2. hiperosmolaritate2. hiperosmolaritate

3. depresie miocardic3. depresie miocardicăă

4. acidoz4. acidozăă intracelular intracelular ăă îîn special SNCn special SNC

5.5. PrecipitaPrecipitarea soluţieirea soluţiei îînn linialinia IVIV

6.6. InactivaInactivarearea catecolaminecatecolaminelor lor ((adrenalinaadrenalina))

CALCIULCALCIUL

EEfectfecte:e:

Creşte contractilitateaCreşte contractilitatea mmiiocardocarduulluiui



- Creşte contractilitatea- Creşte contractilitatea mmiiocardocarduulluiui

- Creşte excitabilitatea- Creşte excitabilitatea ventriventriccular ular ăă - Creşte- Creşte viteza deviteza de conducconducereere

-- StabilizStabilizator deator de membranemembrane îîn hn hii perkalemi perkalemiee

Mecanism de acMecanism de acţţiuneiune

- esen- esenţţialial îîn mecanismul excitan mecanismul excitaţţie/contracie/contracţţie la nivelul fibrei miocardiceie la nivelul fibrei miocardice⇒⇒ efectul major:efectul major: ↑↑contractilitatea miocardiccontractilitatea miocardicăă

↑↑automatismul ventricular automatismul ventricular îîn timpul asistolein timpul asistolei

CALCIULCALCIUL

IndicaIndicaţţii (foarte limitateii (foarte limitate şşi foarte stricte)i foarte stricte)



- hipo Ca-emia documentat- hipo Ca-emia documentatăă (hipoparatiroidism, insuficien(hipoparatiroidism, insuficienţăţă renalrenalăă))

-- ↓↓↓↓calciului ionic (dupcalciului ionic (dupăă transfuzie)transfuzie)

- hiper K-emie- hiper K-emie

- hiper Mg-emie- hiper Mg-emie

- intoxica- intoxicaţţie cu blocante ale canalelor de calciuie cu blocante ale canalelor de calciu

CLORURA DECLORURA DE CALCIUCALCIU

concentraconcentraţieţie = 10%= 10%



-- concentraconcentraţieţie = 10%= 10%

27 27 , ,2 mg/ 2 mg/ ml ml caca elemental elemental

- acces- acces == linielinie centralcentralăă

-- dodozăză: 20 mg/kg =: 20 mg/kg = 0,0,22 mlml/kg/kg

-- 10-20 sec iv10-20 sec iv îînn stopstop

GLUCONATGLUCONAT DEDE CALCIUCALCIU

-- concentraconcentraţiaţia = 10%= 10%

99 mg/mg/mlml caca elementalelemental



99 mg/ mg/ ml ml caca elemental elemental

- acces- acces == linie ivlinie iv peri perifericăferică-- dodozaza: 30 mg/kg =: 30 mg/kg = 0,0,66 mlml/kg/kg

-- 10-20 sec iv10-20 sec iv îîn stn stopop

CALCIUL sCALCIUL se adm. i.v. f. lente adm. i.v. f. lent →→ risc de oprire a corduluirisc de oprire a cordului îîn diastolan diastola

NALOXON - NALORFINANALOXON - NALORFINA

Nalorfina – agonist-antagonist opiaceu Nalorfina – agonist-antagonist opiaceu



Naloxonul Naloxonul - antagonist opioid- antagonist opioidDozaDoza

- ≤ 5 ani- ≤ 5 ani şşi <20 kg: 0,1 mg/kgi <20 kg: 0,1 mg/kg

- > 5 ani- > 5 ani şşi >20 kg: 2 mgi >20 kg: 2 mg

fiole 2 ml = 10 mg ( 5mg/ml )fiole 2 ml = 10 mg ( 5mg/ml )

+ 8 ml SF = 10 mg/10 ml = 1 mg/ml+ 8 ml SF = 10 mg/10 ml = 1 mg/ml

AMIODARONAAMIODARONA

Efecte:Efecte:

- inhibitor al receptorilor adrenergiciinhibitor al receptorilor adrenergici



-- inhibitor al receptorilor adrenergiciinhibitor al receptorilor adrenergici

-- deprimdeprimă conducerea prin navă conducerea prin nav- scade conductibilitatea- scade conductibilitatea

- prelungeşte intervalul qt şi perioada refractară- prelungeşte intervalul qt şi perioada refractară

InIndicaţiidicaţii

- FV- FV//TV refractar TV refractar

- se administrează înainte de a 4-a defibrilare- se administrează înainte de a 4-a defibrilare

- dozadoza == 5 mg5 mg//kgc iv lent (10 - 20 min.)kgc iv lent (10 - 20 min.)

FLUIDE SI MEDICAFLUIDE SI MEDICAŢŢIE UTILIZATIE UTILIZATĂĂ POSTRESUSCITAREPOSTRESUSCITARE

11 Administrarea fluidelor postresuscitareAdministrarea fluidelor postresuscitare



11. Administrarea fluidelor postresuscitare. Administrarea fluidelor postresuscitare

- perfuzie continu- perfuzie continuăă- ritm redus la 2/3 din cel iniritm redus la 2/3 din cel iniţţial pt. a preveni :ial pt. a preveni :

∙∙ edemul cerebraledemul cerebral∙∙ suprasupraîîncncăărcarea volemicrcarea volemicăă

- se folosese foloseşşte glucoza isotonte glucoza isotonăă ∙ 5%∙ 5% ++ 33%33%∙∙ electrolielectroliţţi NaCl 5,85% ; KCl 7,48%i NaCl 5,85% ; KCl 7,48%

Ca gluconic 10%Ca gluconic 10%

- ritm -- ritm - 50 - 100 ml/kg/zi50 - 100 ml/kg/zi-- se reevalueazse reevalueazăă permanent permanent →→ risc de reaparirisc de reapariţţie a hipovolemiei.ie a hipovolemiei.

2.2. Administrarea medicaAdministrarea medicaţţiei postresuscitareiei postresuscitare




ţ

- men- menţţinerea semnelor de hipoperfuzie sau hTA la pacientul stabil: ritminerea semnelor de hipoperfuzie sau hTA la pacientul stabil: ritmcardiac stabil, volum circulant normalcardiac stabil, volum circulant normal

- bradicardia simptomatic- bradicardia simptomaticăă postresuscitare postresuscitare

- asistolie persistent- asistolie persistentăă (dup(dupăă terapiaterapia îîn bolus)n bolus)

ADRENALINAADRENALINADozaDoza- doza mica : ≤ 0,3- doza mica : ≤ 0,3 μμg/kg/min. = efectg/kg/min. = efect ββ adren.adren.

(( ↑↑contractilitatea miocardiccontractilitatea miocardicăă, AV, AV şşi TAS)i TAS)



( ş )

- doza > 0,3- doza > 0,3 μμg/kg/min. = efectg/kg/min. = efect αα adrenergicadrenergic((↑↑presiunea sistolic presiunea sistolicăă şşi diastolici diastolicăă))

Cum se calculeazCum se calculeazăă

regula 0,6regula 0,60,6 x G = mg de adrenalina0,6 x G = mg de adrenalina îîn 100n 100 ml SFml SFa.a.îî. : 1ml/h = 0,1. : 1ml/h = 0,1 μμg /kg/min.g /kg/min.

ADRENALINAADRENALINA

ReacReacţţii adverseii adverse::

- TV/TPSV- TV/TPSV



TV/TPSV TV/TPSV

- dozele mari- dozele mari ⇒⇒ vasoconstricvasoconstricţţieie> 0,5-0,6> 0,5-0,6 μgμg/kg/min./kg/min. →→vasoconstricvasoconstricţţie profundie profundăă

-- ↓↓flux renal si hepatic ( chiar la doze mici )flux renal si hepatic ( chiar la doze mici )

- paravenos- paravenos→→

ischemie localaischemie locala şşi necrozi necrozăă tisular tisular ăă

DOPAMINADOPAMINAMecanism de acMecanism de acţţiuneiune

- catecolamin- catecolaminăă endogenendogenăă cu efecte cardiacecu efecte cardiace şşi vasculare complexei vasculare complexe --



catecolamin catecolaminăă endogenendogenăă cu efecte cardiacecu efecte cardiace şşi vasculare complexei vasculare complexe

ddependente de dozependente de dozăăDozeDoze şşi efectei efecte

doze mici = doze renale: 2-5doze mici = doze renale: 2-5 μgμg/kg/min./kg/min.

- efecte minime cardiace- efecte minime cardiace

-- ↑↑ fluxul sanguin: renal, coronar, cerebralfluxul sanguin: renal, coronar, cerebral

- vase: vasodilata- vase: vasodilataţţieie

DOPAMINADOPAMINADoze mari = doze cardiace:Doze mari = doze cardiace: 5-205-20 μμg/kg/ming/kg/min



5 – 105 – 10μμg/kg/min -g/kg/min - ↑↑contractilitatea miocardiccontractilitatea miocardicăăf f ăăr r ăă efecte detectabile asupra AVefecte detectabile asupra AV şşi TAi TA

10 – 2010 – 20 μμg/kg/min - vasoconstricg/kg/min - vasoconstricţţieie ⇒⇒ ↑↑TATA

- tahicardietahicardie

DOPAMINADOPAMINAIndicaIndicaţţiiii

- tratamentul hTA- tratamentul hTA şşi hipoperfuziei periferice la copilul cu volumi hipoperfuziei periferice la copilul cu volum



tratamentul hTA tratamentul hTA şşi hipoperfuziei periferice la copilul cu volumi hipoperfuziei periferice la copilul cu volum

circulant normalcirculant normal şşi stabili stabil (dup(dupăă umplerea patului vascular)umplerea patului vascular)

Efecte adverseEfecte adverse ::

- tahicardietahicardie

- aritmii- aritmii

- HTA- HTA

- extravazareextravazare ⇒⇒necroznecrozăă tisular tisular ăă

fiole :fiole :∙∙5ml(50 mg)5ml(50 mg)∙∙10 ml (50mg)10 ml (50mg)∙∙5ml(250mg)5ml(250mg)

DOPAMINADOPAMINA

Calcularea dozelor - regula 6Calcularea dozelor - regula 6

6 x G = mg dopamină în 100 ml



6 x G = mg dopamin6 x G = mg dopamin

ăă

îîn 100 mln 100 ml

a.a.îî. 1ml/h = 1. 1ml/h = 1 μμg/kg/ming/kg/min

dopamina clorhidratdopamina clorhidrat

f : 10ml/5ml = 50mg = 50.000f : 10ml/5ml = 50mg = 50.000 μμgg

1f 1f =10ml=10ml ++ 40ml G40ml G 55 →→5050 mlml == 50.00050.000 μμgg

1f 1f == 5ml5ml ++ 45ml G45ml G 5 5 ⇒⇒1ml1ml == 10001000 μμgg

DOBUTAMINADOBUTAMINA

Mecanism de acMecanism de acţţiuneiune



-- ↑↑contractilitatea miocardiccontractilitatea miocardicăă şşi AVi AV- vasodilata- vasodilataţţie minimie minimăă la nivelul patului vascular perifericla nivelul patului vascular periferic

- nu ac- nu acţţioneazioneazăă direct asupra fluxului sanguin renaldirect asupra fluxului sanguin renal şşi splahnici splahnic

- copil cu- copil cu şşoc cardiogenoc cardiogen →→ ↑↑volumul bvolumul băătaie cardiactaie cardiac şşii ↓↓pres. pres. pulmonar pulmonar ăă (rezisten(rezistenţţa pulm.)a pulm.) şşi rezisteni rezistenţţa vascular a vascular ăă periferic perifericăă- mai pu- mai puţţin eficientin eficientăă fafaţăţă de Adrenalinde Adrenalinăă îîn socul septic (n socul septic (îînn

specialspecial îîn prezenta hTA – accentueazn prezenta hTA – accentueazăă vasodilatavasodilataţţiaia preexistent preexistentăă))

DOBUTAMINADOBUTAMINA


- hipoperfuzie cu rezisten- hipoperfuzie cu rezistenţăţă periferic perifericăă crescutcrescutăăăă



ţ

⇒⇒ îîn tratamentul insuficienn tratamentul insuficienţţei cardiace congestive sauei cardiace congestive sau şşoculuioculuicardiogencardiogen îîn special din:n special din:

- cardiomiopatii- cardiomiopatii

- miocardite- miocardite

doza: 2 -20doza: 2 -20 μμg/kg/min.g/kg/min.regula 6regula 6

fl: < 50 mg/10mlfl: < 50 mg/10ml

DOBUTAMINADOBUTAMINAReacReacţţii adverseii adverse

- tahicardie, tahiaritmii- tahicardie, tahiaritmii

- grea- greaţăţă, v, văărsrsăăturituri



gg ţţ ,,

- hta- hta- extravazareextravazare →→necroznecrozăă tisular tisular ăă

fiole : - 250mgfiole : - 250mg -- pulbere injectabil pulbere injectabilăă

- flacon injectabil 250mg- flacon injectabil 250mg

1 flacon = 250 mg + 20 ml G5%1 flacon = 250 mg + 20 ml G5%

→→2 ml = 25 mg + 23ml G5%2 ml = 25 mg + 23ml G5%

⇒⇒25 ml = 25 mg25 ml = 25 mg →→1ml1ml == 1mg1mg

LIDOCAINALIDOCAINAMecanism de acMecanism de acţţiuneiune

-- ↓↓automatism cardiacautomatism cardiac




- aritmii ventriculare: TV, FV- aritmii ventriculare: TV, FV

!!! la copil – sunt extrem de rare!!! la copil – sunt extrem de rare

şşi apar ca rezultat ali apar ca rezultat al

- intoxica- intoxicaţţiilor medicamentoaseiilor medicamentoase

- tulbur - tulbur ăări metaboliceri metabolice

- miocardit- miocardităă

- anomalii structurale cardiace- anomalii structurale cardiace

LIDOCAINALIDOCAINAIndicaIndicaţţiiii

-- îîn intoxican intoxicaţţiiii şşi tulbur i tulbur ăări metaboliceri metabolice -- nu se folosenu se foloseşşte ci se trateazte ci se trateazăă



ţţ şş şş

cauzacauza- infuzia de lidocaina- infuzia de lidocaina -- postresuscitare postresuscitare

∙∙ TV, FV de cauzTV, FV de cauzăă necunoscutnecunoscutăă apapăărute duprute dupăă resuscitareresuscitare

∙∙ TV, FV apTV, FV apăărute dupa resuscitare la copiii cu : miocarditrute dupa resuscitare la copiii cu : miocardităă,,

anomalii structurale cardiace.anomalii structurale cardiace.doza: inidoza: iniţţial bolus: 2-3 mg/kgial bolus: 2-3 mg/kg

apoi: doza deapoi: doza de îîntrentreţţinere: 20-50inere: 20-50 μμg/kg/min.g/kg/min.

fiola xilina 10fiola xilina 10

ml sau 20ml sau 20

ml solutie 1%ml solutie 1%

EXPOSUREEXPOSUREE – Monitorizare EKGE – Monitorizare EKG



Ritmurile ce se potRitmurile ce se pot îîntntââlnilni îîn SCR n SCR

•• FibrilaFibrilaţţie ventricular ie ventricular ăă (FV)(FV)•• Tahicardie ventricular Tahicardie ventricular ăă f f ăăr r ăă puls (TV) puls (TV)

•• AsistolAsistolăă

•• DisociaDisociaţţie electro-mecanicie electro-mecanicăă (DEM)(DEM) = Activitate electrică fără puls= Activitate electrică fără puls

(AEP)(AEP)



217217

EKG NORMALAEKG NORMALA



EKG NORMALEKG NORMALĂĂ- SISTEMUL- SISTEMULEXCITOCONDUCTOR EXCITOCONDUCTOR



EKG NORMALEKG NORMALĂĂUNDA PUNDA P

depolarizarea atrialdepolarizarea atrialăă = contrac= contracţţia atrialia atrialăă



stimulul pleacstimulul pleacăă din NSAdin NSA

Stimulul face o pauzStimulul face o pauzăă de 0,1 secde 0,1 sec îîn NAV = segment PQn NAV = segment PQ

COMPLEXUL QRSCOMPLEXUL QRS

depolarizarea ventriculilor = contracdepolarizarea ventriculilor = contracţţia ventriculilor ia ventriculilor

Unda TUnda T repolarizarea ventricular repolarizarea ventricular ăă

TAHICARDIA VENTRICULAR TAHICARDIA VENTRICULAR ĂĂ

Este rar Este rar îîntntââlnitlnităă la grupa de vla grupa de vâârstrstăă pediatric pediatricăă



AV poate varia de la valori aproape normale, pAV poate varia de la valori aproape normale, pâânnăă la valori dela valori de> 400/min> 400/min

ReprezintReprezintăă contraccontracţţii ventriculare determinate de stimuli ceii ventriculare determinate de stimuli ce pleac pleacăă dintr-un focar ectopic ventricular dintr-un focar ectopic ventricular


EKGEKG



AV regulatAV regulatăă, de cel pu, de cel puţţin 120/minin 120/min QRS largQRS larg

P frecvent invizibileP frecvent invizibile





TratamentTratament



TV f TV f ăăr r ăă puls puls -- se trateazse trateazăă ca FVca FV TV cu pulsTV cu puls -- cardioversia sincronizatcardioversia sincronizatăă (de elec(de elecţţie)ie)

-- doza inidoza iniţţialialăă = 0,5 J/Kg (se poate dubla)= 0,5 J/Kg (se poate dubla)

- î- în mod ideal,n mod ideal, îînainte de cardioversie,nainte de cardioversie,

copiii ar trebui IOT+VM cu Ocopiii ar trebui IOT+VM cu O22 100%100%

FIBRILAFIBRILAŢŢIA VENTRICULAR IA VENTRICULAR ĂĂ

FV reprezintFV reprezintăă o serie de contraco serie de contracţţii haotice,ii haotice, ventriculareventriculare,,



ineficienteineficienteMiocardul ventricular se depolarizeazMiocardul ventricular se depolarizeazăă fragmentat lafragmentat la“comanda“ concomitent“comanda“ concomitentăă a mai multor focare ectopicea mai multor focare ectopiceventriculareventriculare

RaritateRaritate îîn patologia pediatricn patologia pediatricăă (10% din cazuri)(10% din cazuri)


EKGEKG NU pot fi identificate P, QRS, T NU pot fi identificate P, QRS, T



p , Q ,p Q

Undele de fibrilaUndele de fibrilaţţie din FV sunt haoticeie din FV sunt haotice şşi pot fi clasificatei pot fi clasificateca unde fine / ampleca unde fine / ample

Cauze FV la copilCauze FV la copil -- traumatrauma- MCC- MCC- supradoza de droguri- supradoza de droguri- hipotermie- hipotermie






228228

PROTOCOL FV/TV FARA PULSPROTOCOL FV/TV FARA PULSDEFIBRILAREADEFIBRILAREA



- m- măărimea electrozilor:rimea electrozilor: se aleg electrozi cu diametrul de 8- 12se aleg electrozi cu diametrul de 8- 12cm la copil >10 kg si 4,5 cm la sugar si copilcm la copil >10 kg si 4,5 cm la sugar si copil < 10 kg.< 10 kg.- mediul dintre electrozi- mediul dintre electrozi şşi piele: patch-uri speciale.i piele: patch-uri speciale.- se a- se aşşeazeazăă padelele pe toracele pacientului cu electrodul padelele pe toracele pacientului cu electrodul

negativ latero-sternal drept (subclavicular dr negativ latero-sternal drept (subclavicular dr )) şşi cel pozitivi cel pozitiv îînndreptul apexului pe linia axilar dreptul apexului pe linia axilar ăă anterioar anterioar ăă stg.stg.- se administreaz- se administreazăă 4 J/kg4 J/kg-- îînainte de administrarea fiecnainte de administrarea fiecăăruirui şşoc este obligatorie luareaoc este obligatorie luarea

mmăăsurilor de precausurilor de precauţţie (anunie (anunţţarea carea căă se va administrase va administra şşococelectric) pt. a evita accidentele.electric) pt. a evita accidentele.

DefibrilareaDefibrilarea



PROTOCOL FV/TV FARA PULSPROTOCOL FV/TV FARA PULS DEFIBRILARE - 4 J/kgDEFIBRILARE - 4 J/kg

CPR - 2 MINCPR - 2 MIN



DEFIBRILARE - 4 J/kgDEFIBRILARE - 4 J/kg


ADRENALINADRENALINĂĂ - 0,01 mg/kg- 0,01 mg/kg



AMIODARONAMIODARONĂĂ – 5 mg/kg ( – 5 mg/kg (ÎÎn FV/TV f n FV/TV f ăăr r ăă puls refractare) se repet puls refractare) se repetăă p pâânnăă la ola odozdozăă totaltotalăă de 15 mg/kgde 15 mg/kg


ASISTOLAASISTOLA

ReprezintReprezintăă absenabsenţţa orica oricăărei forme de activitaterei forme de activitateelectricelectricăă/mecanic/mecanicăă a corduluia cordului



Confirmarea clinicConfirmarea clinicăă a acestei sta acestei stăări patologice esteri patologice este obligatorieobligatorie (aten(atenţţie la detaie la detaşşarea unui electrodarea unui electrod trataţi pacientul nutrataţi pacientul numonitorulmonitorul))

EKGEKG

linie izoelectrica pe monitor linie izoelectrica pe monitor

ASISTOLAASISTOLA



DISOCIATIA ELECTROMECANICADISOCIATIA ELECTROMECANICAACTIVITATEA ELECTRICĂ FĂRĂ PULSACTIVITATEA ELECTRICĂ FĂRĂ PULS

ReprezintReprezintăă activitate electricactivitate electricăă f f ăăr r ăă puls puls



pp pp

Pe EKG poate apPe EKG poate apăărea orice ritm compatibil cu debit cardiacrea orice ritm compatibil cu debit cardiac

ÎÎn majoritatea cazurilor are o cauzn majoritatea cazurilor are o cauzăă reversibilreversibilăă

CauzeCauzeHHipoxemieipoxemie TTrombembolismrombembolism

HHipovolemieipovolemie TTension pneumothoraxension pneumothorax

HHipotermieipotermie TTamponadamponadăă cardiaccardiacăă

HHipo/ipo/HHiperpotasemieiperpotasemie TToxine/otr oxine/otr ăăvuri/drugsvuri/drugs

DISOCIATIA ELECTROMECANICADISOCIATIA ELECTROMECANICA



PROTOCOL ASISTOLA/DEMPROTOCOL ASISTOLA/DEM

ADRENALINADRENALINĂĂ - 0,01 mg/kg- 0,01 mg/kg



CPR 2 MIN.CPR 2 MIN.

AtenAtenţţie la tratarea cauzelor ie la tratarea cauzelor HHipoxemieipoxemie TTrombembolismrombembolism

HHipovolemieipovolemie TTension pneumothoraxension pneumothorax

HHipotermieipotermie TTamponadamponadăă cardiaccardiacăă

HHipo/ipo/HHiperpotasemieiperpotasemie TToxine/otr oxine/otr ăăvuri/drugsvuri/drugs

G (gauging): precizareaG (gauging): precizarea şşi tratarea cauzelor i tratarea cauzelor

H (human mentation): resuscitare cerebralH (human mentation): resuscitare cerebralăă



I (intensive care): terapie intensivI (intensive care): terapie intensivăă





239239



RESUSCITAREA NEONATALRESUSCITAREA NEONATALĂĂ

RESUSCITAREA NEONATALARESUSCITAREA NEONATALA

Ideal ar trebui sIdeal ar trebui săă aibaibăă locloc îîn sala de nan sala de naşşteri sauteri sau îîn sala den sala deterapie intensivterapie intensivăă neonatalneonatalăă



Multe naMulte naşşteriteri îînsa au locnsa au loc îîn afara sn afara săălii de nalii de naşşteriteri - acas- acasăă, pe, pedrum spre spital saudrum spre spital sau îîn UPUn UPU



ŞŞtergere, Inctergere, Incăălzire, Pozilzire, Poziţţionare, Aspiraionare, Aspiraţţie, Stimulareie, Stimulare

OxigenOxigen

Instituie ventilaInstituie ventilaţţie eficaceie eficace pe balon pe balon şşi masca/IOTi masca/IOT



243243



Date post:	15-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	calugarita-lucian
View:	163 times
Download:	0 times

BLS-PALS 2009

Documents