Protocol Internaţional

de Măsurare &

Verificare a

Performanţelor

Concepte şi Opţiuni pentru Determinarea Economiilor de Energie şi de Apă

Volumul 1

Pregătit de către Efficiency Valuation Organization

www.evo-world.org

Septembrie 2010

EVO 10000 – 1: 2010 (RO)

2

3

Protocol Internaţional de

Măsurare & Verificare a

Performanţelor

Concepte şi Opţiuni pentru Determinarea Economiilor de Energie şi de Apă

Volumul 1

Pregătit de către Efficiency Valuation Organization www.evo-world.org

Septembrie 2010

EVO 10000 – 1: 2010 (RO)

© Efficiency Valuation Organization 2010

4

Viziunea EVO O piaţă globală care evaluează corect utilizarea eficientă a resurselor naturale şi utilizează

opţiunile de eficienţă a consumului final ca fiind o alternativă viabilă la opţiunile de alimentare.

Misiunea EVO Este de a dezvolta şi a promova utilizarea protocoalelor standardizate, metode şi mijloace de a

cuantifica şi a gestiona riscul performanţei şi beneficiile asociate eficienţei energetice a consumului final, energie regenerabilă, şi utilizarea eficientă a apei.

www.evo-world.org

5

Septembrie 2010

Dragi cititori, Acum că lumea se ȋncepe să recunoască eficienţa energetică ca fiind fundamentală a unui management de mediu bun, importanţa documentării adecvate a economiilor nu a fost niciodată mai mare. Este, desigur, în interesul tuturor ca economiile estimate sa fie şi realizate. În special:

cumpărătorii produselor de eficienţă energetică vor să ştie că produsele pe care le-ar putea cumpăra au fost probate prin metode recunoscute pe scară largă;

cumpărători de produselor sau serviciilor de eficienţă energetică trebuie să aibă un feedback cu privire la eficacitatea achiziţiilor lor, pentru a-i ajuta sa ȋmbunătăţească performanţ şi să se decidă cu privire la achiziţiile ulterioare;

investitorii în proiecte de eficienţă energetică trebuie să ştie că valoarea economiilor de energie se, poate fără echivoc, distinge de modele complexe ale consumului de energie din industrii sau clădiri, astfel încât fluxul pozitiv de numerar obţinut potate fi identificat ca o garanţie pentru orice majorare de capital a investiţiilor;

guvernele şi serviciile publice trebuie să ştie că raportarea economiilor se bazează pe rezultatele real măsurate urmărind un protocol acceptat la scară largă.

Practic, informaţia că economiile de energie pot fi raportate transparent este vitală pentru acceptarea propunerilor de eficienţă energetică. Acesta este rolul pe care IPMVP ȋl joacă: definirea transparenţei, colectarea celor mai bune practici din întreaga lume, astfel ȋncât specialiştii să poată raporta rezultatele care vor fi recunoscute pe scară largă. EVO este singura organizaţie din lume destinată exclusiv furnizării de instrumente pentru cuantificarea rezultatelor proiectelor de eficienţă energetică. În acest scop, EVO a publicat IPMVP (acum în a şasea ediţie încă de la înfiinţarea în 1996) şi IEEFP Protocolul Internaţional de Finanțare în Eficiență Energetică. Cadrul flexibil al IPMVP permite specialiştilor să construiască cel mai bun plan de M & V pentru clădirea lor sau instalaţia industrială, inspirând încredere celor care doresc să culeagă beneficii financiare şi / sau de mediu. Definirea clară a terminologiei, metode coerente şi transparente sunt conceptele de bază ale IPMVP. Detaliile pot diferii de la proiect la proiect, dar metodele generale din următoarele pagini au fost aplicate cu succes la mii de proiecte şi programe, mari şi mici, în zeci de ţări, folosind o gamă completă de tehnici de eficienţă energetică. IPMVP este munca a numeroşi voluntari şi sponsori, enumeraţi aici şi în ediţiile anterioare. Aş dori să mulţumesc tuturor celor indicaţi în secţiunea Mulţumiri. Puteţi să vă alăturaţi acestui grup cu adevărat unic de profesionisti, prin expunerea de exemple, prin împărtăşirea experienţelor pe blogul EVO, sau prin abonarea la EVO. Îi încurajez pe toţi cititorii să furnizeze feedback, astfel încât să putem îmbunătăţi continuu IPMVP (e-mail la: ipmvprev@evo-world.org) . John Cowan Preşedintele Consiliului de Administraţie Toronto, Canada

6

Traducerea din limba engleză a protocolului IPMVP – Concepte și Opțiuni pentru determinarea Economiilor de Energie și Apă - Volumul I în limbile română, bulgară, croată, cehă și poloneză a fost realizată în cadrul proiectului PERMANENT cu sprijinul unei co-finanțări din partea Uniunii Europene prin programul Energie Inteligentă Europa. PERMANENT Proiectul PERMANENT (cu denumirea în limba engleză - PErformance Risk MANagement for ENergy efficiency projects through Training) are ca scop promovarea tehnicilor de măsurare și verificare a economiilor generate de proiectele de eficiență energetică și surse regenerabile de energie pentru sporirea încrederii în economiile obținute și în performanțele proiectului de eficiență energetică. Principalul obiectiv al proiectului este acela de a convinge consumatorii finali, specialiștii tehnici și specialiștii financiari că în cadrul proiectelor de eficiență energetică pot fi demonstrate rezultate permanente, adică economii permanente, și această caracteristică permanentă a economiilor poate ajuta la depășirea barierei actuale ce împiedică recunoașterea economiilor ca un flux de numerar capabil să susțină recuperarea investiției în eficiență energetică. PERMANENT va dezvolta și va testa tehnici și proceduri integrate de măsurare și verificare a economiilor de energie, armonizate în cele cinci țări europene (Romînia, Cehia, Bulgaria, Polonia și Croația), menite să îi ajute pe potențialii beneficiari ai proiectelor de eficiență energetică să aprecieze performanțele proiectului lor. La baza dezvoltării acestor instrumente stau cele două protocoale internaționale “Protocolul Internațional de Măsurare și verificare” (The International Performance Measurement and Verification Protocol -IPMVP) și „Protocolul Internațional de Finanțare în Eficiență Energetică” (The International Energy Efficiency Financing Protocol-IEEFP) . Proiectul PERMANENT are ca dată de începere luna septembrie 2009 și ca dată de finalizare luna decembrie 2011. Mai multe informații despre proiectul PERMANENT și acțiunile dezvoltate în cadrul proiectului puteți găsi pe website: http://www.permanent-project.eu/ Disclaimer Proiectul PERMANENT este co-finanțat prin programul Energie Inteligentă Europa al Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate pentru conținutul acestei publicații revine autorilor. Aceasta nu este reprezintă poziția Comisiei Europene. Cominia Europeană nu își asumă răspunderea pentru conținutul acestui material.

Cuprins i

CUPRINS

Cuprins .......................................................................................... i

Mulţumiri ..................................................................................... iv

Schimbări în această ediţie ....................................................... vi

Prefaţă ........................................................................................ vii

Descrierea acestui document ..................................................................................... vii

Organizaţia de Evaluare a Eficienţei şi IPMVP ......................................................... viii

EVO lui publicaţii curente .......................................................................................... viii

Istoric al ediţiilor anterioare ........................................................................................ ix

Instruire şi certificare ................................................................................................... ix

Planurile de viitor ale EVO ............................................................................................ x

Capitolul 1 Introducere în IPMVP .............................................. 1

1.1 Scopul şi domeniul de aplicare al IPMVP-ului .................................................... 1

1.2 Beneficii obţinute datorită utilizării IPMVP-ului .................................................. 2

1.3 Legătura IPMVP-ului cu alte ghiduri de M&V ...................................................... 2

1.4 Cine foloseşte IPMVP-ul?..................................................................................... 2

Capitolul 2 Definiţie şi scopuri ale M&V ................................... 9

2.1 Scopuri ale M & V .................................................................................................... 9

Capitolul 3 Principii ale M&V .................................................... 11

Capitolul 4 Cadrul şi opţiunile IPMVP ..................................... 12

4.1 Introducere .......................................................................................................... 12

4.2 Terminologia pentru energie, apă şi cerere ...................................................... 13

4.3 Proiectarea sistemului de M&V şi procedeul de raportare .............................. 13

4.4 Limitele sistemelor măsurate ............................................................................ 14

4.5 Alegerea perioadei de măsurări......................................................................... 15

4.6 Baze pentru ajustări ........................................................................................... 16

4.7 Opţiuni ale IPMVP ............................................................................................... 20

ii Cuprins

4.8 Opţiunile A şi B: izolarea reabilitării ................................................................. 22

4.10 Opţiunea D: Simulare calibrată ......................................................................... 33

4.11 Ghid de alegere a opţiunii ................................................................................. 37

Capitolul 5 Conţinutul planului de M&V .................................. 40

Capitolul 6 Raportarea M&V .................................................... 43

Capitolul 7 Adeziunea cu IPMVP ............................................. 44

Capitolul 8 Alte aspecte comune cu M&V ............................... 45

8.1 Aplicarea preţurilor la energie ............................................................................. 45

8.2 Ajustările valorilor iniţiale (non-rutină) .............................................................. 46

8.3 Rolul Incertitudinii (Acurateţea) .......................................................................... 47

8.4 Costul ................................................................................................................... 48

8.5 Echilibrarea Incertitudinii şi a Costului .............................................................. 50

8.6 Verificarea de către un Verificator Independent ................................................. 51

8.8 Condiţiile Minime de Operare ............................................................................. 52

8.9 Date Meteorologice .............................................................................................. 53

8.10 Standarde Energetice Minime ........................................................................... 53

8.11 Probleme de măsurare ....................................................................................... 53

8.12 Cifre semnificative ............................................................................................. 58

Capitolul 9 Definiţi ................................................................... 61

Capitolul 10 Referinţe ............................................................... 66

10.1 Alte resurse ........................................................................................................ 70

10.2 Measurement References .................................................................................. 71

10.3 Referinţe de Calibrare ........................................................................................ 73

10.4 Standarde Europene şi Internaţionale ce susţin eficienţa energetică ȋn clădiri ............................................................................................................................ 73

Anexa A Exemple ...................................................................... 75

A-1 Introducere .......................................................................................................... 75

A-2 Îmbunătăţirea eficienţei unui motor/a unei pompe - Opţiunea A ..................... 75

A-3 Eficienţa iluminatului – Opţiunea A ................................................................... 78

Cuprins iii

A-4 Managementul Pierderilor de Aer-Comprimat – Opţiunea B ............................ 83

A-5 Îmbunătăţirea grupului turbină/generator – Opţiunea B ................................... 85

A-6 Îmbunătăţirea eficienţei centralei termice – Opţiunea A .................................. 86

A-7 ECM-uri multiple cu Date Iniţiale Măsurate – Opţiunea C .................................. 88

A-8 ECM-uri multiple într-o clădire fără contoare de energie în perioada iniţială – Opţiunea D .......................................................................................................... 92

A-9 Clădire nouă proiectată– Opţiunea D ................................................................. 94

Anexa B Incertitudine ............................................................. 97

B-1 Introducere ............................................................................................................ 97

B-2 Modelare.............................................................................................................. 102

B-3 Eşantionare ......................................................................................................... 107

B-4 Contorizarea ....................................................................................................... 110

B-5 Combinarea componentelor incertitudinii ...................................................... 111

B-6 Exemplul analizei incertitudinii........................................................................ 114

Anexa C Materiale cu specific regional ............................... 117

C-1 United States of America - April 2007 .............................................................. 117

C-2 France - Juillet 2009 .......................................................................................... 118

C-3 España - 2009..................................................................................................... 119

C-3 Romania – Iulie 2010 .......................................................................................... 120

C-5 Bulgaria - Iulie 2010 ........................................................................................... 122

C-6 Cehia - Septembrie 2010 ................................................................................... 123

C-7 Croatia - September 2010 .................................................................................. 124

C-8 Polonia - Septembrie 2010 ................................................................................. 125

INDEX ....................................................................................... 126

iv Mulţumiri

MULŢUMIRI

IPMVP este în primul rând menţinut de către voluntarii de mai jos. EVO apreciază munca lor în primirea comentariilor şi elaborarea unor modificări pentru ediţia 2010. EVO apreciază sprijinul şi angajamentele asumate de către angajatori a tuturor voluntarilor EVO. Consiliul Director EVO (2010) John Cowan, Chair (Canada), Environmental Interface Limited Thomas Dreessen, Vice Chair (USA), EPS Capital John Stephen Kromer,Treasurer and Immediate Past Chair (USA), Independent Consultant Anees Iqbal, Secretary (UK), Maicon Associates Ltd. Hema Hattangady (India), Consultant and Adviser Schneider Electric Timothy Hui (China), EcoTech International (ETI) Jin Ruidong (China) Natural Resources Defence Council Patrick Jullian (France), GIMELEC Satish Kumar (India), International Resource Group (IRG) Pierre Langlois (Canada), Econoler Tienan Li (China), Center for Industrial Energy Efficiency (CIEE) Steven R. Schiller (USA), Schiller Consulting Inc. Alain Streicher (USA), International Resources Group (IRG) Comitetul tehnic al IPMVP (2010) David Jump, Chair (USA) Quantum Energy Services & Technologies, Inc (QuEST) Thomas Adams (USA), AFCESA Raja Chirumamilla (USA), Sain Engineering Associates, Inc. Ellen Franconi (USA), Rocky Mountain Institute LJ Grobler (South Africa), Energy Cybernetics Pty Ltd. Sami Khawaja (USA), Cadmus Group Inc. David Korn (USA), Cadmus Group Inc.. Ken Lau (Canada), BC Hydro Daniel Magnet (Switzerland), IBTECH Fernando Milanez (Brazil), National Institute for Energy Efficiency (INEE) Tracy Phillips (USA), Architectural Energy Corporation Eric Thut (USA), Chevron Energy Services Phil Voss (USA) National Renewable Energy Laboratory Kevin Warren (USA), Warren Energy Engineering Lia Webster (USA), Portland Energy Conservation Inc. (PECI)

Sub-comitetul de revizuire (2010)

Eric Thut, Chair (USA), Chevron Energy Solutions Salil Gogte (USA), Nexant Inc. David Korn (USA), Cadmus Group Inc. Thomas Adams (USA), AFCESA

Asociații IPMVP Jeff Haberl (USA), Texas Agricultural and Mechanical University John Stephen Kromer (USA), Independent Consultant Steven R. Schiller (USA), Schiller Consulting Inc.

Mulţumiri v

EVO le este de asemenea recunoscătoare abonaților individuali de pe întregul glob (la www.evo-world.org ) și abonaților curenți, reprezentând diverse organizații:

ADENE – Agencia para a Energia (Portuguese Energy Agency) BC Hydro Bonneville Power Administration EDF Electricite de France Energy Decisions Pty Ltd. EU.BAC – European Building Automation and Controls Association Gas Natural Fenosa HEP-ESCO d.o.o. Itron, Inc. Nexant, Inc. North American Energy Standards Board powerPerfector Plc. Quantum Energy Services & Technologies, Inc. San Diego Gas & Electric Company Schneider Electric Conzerv India Pvt. Ltd. SGS-CSTC Standards Technical Services Co., Ltd, China Southern California Edison Summit Blue Consulting, LLC Taiwan Green Productivity Foundation (TGPF) The Energy Foundation Université de Genève U.S. EPA Office of Atmospheric Programs Vanguards Power (Hong Kong) Limited

EVO este, de asemenea, recunoscător Comisiei Europene, programul Intelligent Energy Europe, pentru sponsorizarea adaptării şi formării IPMVP în Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Polonia şi România. Această sponsorizare, sub numele de „Proiectul PERMANENT" (a se vedea www.permanent-project.eu ), a oferit în mod special sprijin pentru unele completări Europene a acestui document.

vi Schimbări în această ediţie

SCHIMBĂRI ÎN ACEASTĂ EDIŢIE

Această ediţie 2010 face următoarele modificări la ediţia din 2009: 1. Adaugă la Anexa C secţiunile pentru Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, România şi

Polonia, următoarele observaţii din partea unei organizaţii-cheie care participă la proiectul PERMANENT Intelligent Energy Europe în fiecare ţară. A se vedea (www.permanent-project.eu ).

2. Modifică unele referinţe la Orientarea 14 ASHRAE la capitolul 10 şi clarifică rolul său unic pentru public la nivel mondial în capitolele 1.3, 4.8, 4.9 şi 4.10.

3. Adăugă o definiţie a „Cererii” în capitolul 9. 4. Furnizează sub-capitole în Capitolul 10 pentru a identifica resursele aplicabile ȋn regiuni

largi, şi adăugă referinţe la standardele europene şi interantionale. 5. Oferă o tehnică generală de conversie a unităţilor de masă în Anexa A-1 6. Adaptarea exemplului din Anexa A-7 la un context european. 7. Corecţii minore la greşelile de tipografie sau de formulare şi actualizarea referinţelor făcute

la această ediţie a IPMVP. 8. Adăugarea secţiunii 8.12 cu cifre semnificative şi exemple revizuite pentru a scoate ȋn

evidenţă modificările.

Prefaţă vii

PREFAŢĂ

Descrierea acestui document Protocolul Internaţional de Măsurare şi Verificare a Performanţelor (IPMVP) Volumul I este un document de ȋndrumare care descrie o practică generală în măsurare, calcul şi raportare a economiilor realizate prin proiecte de eficienţă energetică. IPMVP prezintă un cadru şi patru Opţiuni de măsurare şi verificare (M & V) pentru transparenţă, fiabilitate şi raportare în mod constant de economiilor generate de un proiect. Activităţile de M & V cuprind inspectarea locaţiei, contorizarea fluxului de energie sau de apă, monitorizarea variabilelor independente, calcularea şi raportarea rezultatelor. În cazul aderarării la recomandările IPMVP, aceste activităţi de M & V pot produce rapoarte verificabile de economii. IPMVP este destinat să fie utilizat de către specialişti ca bază pentru pregătirea rapoartelor de economii. Fiecare utilizator trebuie să îşi creeze propriile planuri M & V care să includă caracteristicile specifice ale proiectului. IPMVP nu este un standard şi, astfel, nu există nici un acord formal de conformitate pentru acest document. Conlucrarea cu IPMVP impune pregătirea unui plan de M & V, care să fie în concordanţă cu terminologia IPMVP. Planul trebuie să stabilească Opţiunea IPMVP care urmează a fi utilizată, metodele de contorizare de monitorizare şi de analiză care urmează să fie utilizate, procedurile de asigurare a calităţii care trebuie urmate şi persoana (persoanele) responsabilă pentru M & V. IPMVP Volumul I capitolele sunt organizate după cum urmează: 1. Introduce IPMVP şi EVO. Capitolul 1.4 este un ghid al utilizatorului pentru a ajuta cititorii să

înţeleagă metodele generale de aplicare a documentului. 2. Defineşte M & V, şi prezintă opt ȋntrebuinţări ale tehnicilor de M & V. 3. Pune bazele M & V prin definirea principiilor care stau la baza unui bun plan de M & V.

Rezumatul documentului prezintă metodele industriale de punere în aplicare a acestor principii fundamentale.

4. Defineşte cadrul IPMVP şi cele patru opţiuni. Se prezintă metodologiile de bază şi adaptările măsurătorilor de energie sau de apă necesare pentru a raportarea în mod corespunzător economiilor obţinute. Tabelele 1 şi 3, şi Figura 3 rezumă Opţiunile şi oferă o îndrumare în alegere acelei mai bune opţiuni pentru fiecare aplicaţie ȋn parte.

5. Prezintă subiectele care ar trebui să fie cuprinse în planul de M & V şi oferă îndrumări cu privire la deciziile de proiectare necesare pentru a eficientiza activitatea de M & V pentru toţi utilizatorii rapoartelor de economii.

6. Defineşte un mijloc de a prezenta modul de utilizare a IPMVP şi prezintă necesitatea de a folosi tehnicile de M&V.

7. Prezintă informaţii de bază care ar trebui să fie incluse în fiecare raport de economii. 8. Prezintă problemele care apar frecvent ȋn cadrul M & V sau la raportarea economiilor. 9. Prezintă definiţiile tuturor cuvintelor scrise în italic din document. 10. Oferă o listă de referinţe şi câteva alte resurse utile.

Anexa A prezintă 12 exemple de aplicaţii ale IPMVP, în diferite nivele de detaliere. Anexa face trimitere la site-ul EVO pentru exemple detaliate de Planuri de M & V şi Rapoarte de Economii. Anexa B sintetizează tehnicile de bază a cuantificării incertitudinii pentru a ghida deciziile cu privire la nivelul de rigoare potrivit pentru fiecare proces de M & V. Anexa C conţine materiale specifice regiunilor Statelor Unite ale Americii, Franţa, Spania, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia şi Polonia.

viii Prefaţă

Organizaţia de Evaluare a Eficienţei şi IPMVP Acest Protocol Internaţional de Măsurare şi Verificare a Performanţelor (IPMVP) este sponsorizat de organizaţia de evaluare a eficienţei (EVO), o organizaţie non-profit cu capital privat privat. EVO anticipează o piaţă globală, care preţuieşte în mod corect utilizarea eficientă a resurselor naturale şi utilizează ca o alternativă viabilă aprovizionarea de la energiile noi. Misiunea EVO este de a dezvolta şi promova metode standardizate pentru a cuantifica şi gestiona riscurile şi beneficiile asociate cu afacerile privind eficienţa energetică, energia regenerabilă, şi eficientizarea consumului de apă. EVO este o organizaţie formată din abonaţi cu susţinători ȋn întreaga lume. EVO este recunoscător voluntarilor care dezvoltă şi menţin documente EVO. Membrii consiliului de administratie şi comitetelor active în dezvoltarea acestui document apar în secţiunea Mulţumiri, de mai sus, împreună cu Abonaţii Individuali. EVO are o pagină web (www.evo-world.org ), care conţine: • O secţiune a abonaţilor, cu acces la copiile pre-lansate ale unor documente EVO, materiale

de referinţă, buletine de ştiri, forumuri de discuţii, şi link-uri către alte resurse; • Ultimele ediţii lansate a documentelor, ediţii arhivate; • Listele actualizate a membrilor comisiei şi a susţinătorilor; • Invitaţia de a comenta documentele IPMVP la adresa de email de: ipmvprev@evo-world.org

; • Informaţii privind trening-urile EVO precum şi programele de certificare; Documentele EVO ar trebui să includă metode identice ȋn întreaga lume. Prin urmare EVO, formează grupuri internaţionale sau regionale pentru a documenta metode internaţionale de M & V. Pentru a participa ca voluntar sau abonat, vă rugăm să vizitaţi site-ul EVO www.evo-world.org , pentru informaţiile de contact actuale. Activităţile curente EVO şi planurile sunt prezentate mai jos.

EVO lui publicaţii curente În prezent, EVO are patru publicaţii disponibile pe site-ul său: IPMVP Volumul I - Concepte şi Opţiuni - pentru determinarea economisirea energiei şi a apei Volumul I defineşte terminologia şi sugerează cele mai bune practici pentru documentarea şi eficacitatea proiectelor de eficienţă energetică, care sunt puse în aplicare în cazul clădirilor sau instalaţiilor industriale. Aceşti termeni şi practici ajută managerii să pregătească Planuri M & V, care specifică modul ȋn care vor fi măsurate economiile pentru fiecare proiect ȋn parte. Succesul Planului M & V permite verificarea prin solicitarea unor rapoarte transparente a performanţei reale a proiectului. IPMVP Volumul II Problemele calităţii mediului interior (iEQ) Volumul II Analizează probleme ale iEQ, care pot fi rezolvate de un proiect de eficienţă energetică. Subliniază conceperea unui proiect bun şi a practicilor de implementare ȋn vederea

Prefaţă ix

menţinerii condiţiilor acceptabile ȋn mediul interior în cadrul unui proiect de eficienţă energetică. Volumul consiliază ȋn ceea ce priveşte modalităţile de măsurare a parametrilor iEQ si să demonstreze că aceste condiţii din interior s-au schimbat faţă de condiţiile de bază ȋn determinarea economii realizate. IPMVP Volumul III Aplicaţii Volumul III conţine manuale specifice de ȋndrumare pentru Volumul I. Cele două manuale actuale se adresează construcţiilor de clădiri noi (partea I) şi adăugarea energiilor regenerabile clădirilor deja existente (Partea II). Acest volum este de aşteptat să fie o zonă de continuă dezvoltare acum când tot mai multe aplicaţii specifice sunt tot mai bine definite. Protocolul Internaţional de Finanţare ȋn Eficienţa Energetică (IEEFP) IEEFP oferă instrucţiuni pentru instituţiile financiare locale din întreaga lume pentru a evalua şi finanţa proiecte de eficienţă energetică generatoare de economii reale.

Istoric al ediţiilor anterioare Prima ediţie a IPMVP, intitulat Protocolul de Măsurarea şi Verificarea a Energiei America de Nord, a fost publicat în martie 1996. Acesta a fost modificat în decembrie 1997, redenumit atunci Protocolul Internaţional de Măsurare si Verificare a Performanţei. Opţiunile A şi B au fost schimbate substanţial atunci când IPMVP a fost re-publicat în 2001 şi schimbări minore editoriale au fost făcute în ediţia 2002. Volumul II referitor la calitatea mediului interior a fost publicat în 2002. Comitetele, sponsorizate de către Departamentul Statelor Unite pentru Energie (DOE), au scris şi editat aceste documente. În 2002, IPMVP Inc a fost recunoscută ca o corporaţie non-profit independentă, cu scopul de a include comunitatea internaţională şi de a scuti Departamentul pentru Energie al SUA de responsabilităţile sale ca organizator. IPMVP Inc a strâns fonduri proprii, a creat un site web, şi a publicat noul” Volumul III” Energia Regenerabilă parte integrantă a construcţiilor noi. În 2004, IPMVP Inc a fost redenumită Organizaţia de Evaluarea a Eficienţei (EVO) ca urmare a lărgirii spectrului de activităţi. În 2007, EVO a actualizat IPMVP Volumul I în primul rând pentru mai multă claritate. Nu s-au făcut modificări esenţiale la conceptele de bază, deşi titlurile Opţiuni A şi B au fost dezvoltate odată cu materialele lor descriptive, pentru a asigura o mai buna înţelegere a lor. În 2009, Volumul I a fost modificat pentru a separa recomandările specifice Statelor Unite ale Americii şi să se stabilească o structură pentru materialele specifice unor regiuni într-o nouă anexă C pentru SUA şi Franţa.

Instruire şi certificare EVO recunoaşte că doar documentele nu vor îmbunătăţi evaluarea eficienţei energetice în lume. Prin urmare, EVO şi partenerii săi la nivel mondial au introdus programe de conştientizare şi de instruire cu privire la măsurare şi verificare. Aceste programe instruiesc profesionişti despre metodele şi evoluţiile recente în M & V. EVO are de asemenea un program (CVMP), pentru profesioniştii care trec un test ce demonstreză cunoştinţele lor de IPMVP şi au o experienţă sau cunoştinţe adecvate de formare. Absolvenţii cursului ar trebui să fie capabili să elaboreze planuri de M & V, să gestioneze programe M & V cu aplicatii simple. Pentru mai multe informaţii privind programul CMVP, vizitaţi www.evo-world.org .

x Prefaţă

Planurile de viitor ale EVO Abonaţi şi voluntari EVO determină planurile sale viitoare, de a crea noi eforturi educaţionale şi documente cu privire la evaluarea eficienţei. EVO invită cititorii IPMVP, să devină abonaţi, oferă recomandări acestora să participe la activităţile EVO noi şi existentela cele ȋn curs de desfăşurare: Pentru a atinge ţintele sale internaţionale, EVO este în proces de: • Dezvoltarea activă a filialelor regionale care contribuie la elaborarea şi întreţinerea

publicaţiilor EVO; • Realizarea de programe de formare şi certificare ȋn întreaga lume; • Editarea celor mai noi documente într-o varietate de limbi; şi • Încurajarea comunităţii sale de pe Internet pentru a ȋmpărtăşii idei noi de evaluare a

eficienţei. EVO salută feedback-ul şi sugestiile. Va rugam sa trimiteţi comentariile dumneavoastră prin e-mail la ipmvprev@evo-world.org . Toate comentariile vor fi luate în considerare, deşi EVO nu va răspunde în mod necesar în mod direct. Cea mai recentă versiune în limba engleză şi traducerile legalizate ale documentelor EVO vor fi întotdeauna disponibile pentru descărcare pe internet la www.evo-world.org . Planul EVO este de a modifica acest document în fiecare an. Vă rugăm să ne spuneţi modul în care serviciile noastre pot fi îmbunătăţite sau extinse.

Introducere în IPMVP 1

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ÎN IPMVP

1.1 Scopul şi domeniul de aplicare al IPMVP-ului Organizaţia pentru Evaluarea Eficienţei (EVO) publică Protocolul Internaţional de Măsurare şi Verificare a Performanţelor (IPMVP) pentru a spori investiţiile în eficienţă energetică şi de utilizare a apei, gestionare a cererii şi în proiecte de energie regenerabilă, din întreaga lume. IPMVP promovează investiţiile în eficienţa prin următoarele activităţi:

IPMVP studiază termenii generali şi metode pentru evaluarea performanţei proiectelor de eficienţă energetică, pentru cumpărători, vȃnzători şi finanţatori. Unii dintre aceşti termeni şi metode pot fi utilizate în acordurile de proiect, deşi IPMVP nu oferă termeni contractuali.

IPMVP oferă metode, cu diferite nivele de cost şi precizie, pentru determinarea economiilor1, fie pentru întreaga fabrică, fie pentru măsurile individuale de conservare a energiei (ECM)2.

IPMVP specifică conţinutul cadru al Planului de Măsurare şi Verificare (M&V Plan). Acest plan M&V aderă la principiile fundamentale de M&V, acceptate în mare măsură şi ar trebui să genereze rapoarte de economii verificabile. Planul M&V trebuie să fie elaborat pentru fiecare proiect, de către o persoana calificată3.

IPMVP-ul se poate aplica unei mari varietăţi de edificii, inclusiv clădiri existente şi noi, cȃt şi procese industriale. Capitolul 1.4, intitulat Ghidul Utilizatorului, prezintă pe scurt felul în care diferiţi cititori ar putea folosi IPMVP-ul.

Volumul I al IPMVP – defineşte M&V în Capitolul 2, prezintă principiile fundamentale ale M&V în Capitolul 3, şi descrie cadrul unui Plan M&V detaliat în Capitolul 4. Detaliile unui Plan M&V şi raportul economiilor sunt prezentate în Capitolul 5, respectiv 6. Cerinţele pentru utilizarea specifică a IPMVP-ului sau solicitarea aderării la IPMVP sunt prezentate în Capitolul 7. Volumul I conţine de asemenea un sumar al problemelor uzuale de proiectare M&V, în Capitolul 8, şi de asemenea sunt enumerate alte resurse M&V. 12 exemple de proiecte sunt descrise în Anexa A şi metode fundamentale de analiză a incertitudinii/ nedeterminării sunt prezentare sub forma unui rezumat în Anexa B.

Volumul II al IPMVP – oferă o abordare cuprinzătoare a evaluării problemelor de calitate a mediului în clădiri, care sunt legate de proiectarea, implementarea şi întreţinerea ECM. Volumul II sugerează măsurători ale condiţiilor mediului interior pentru a identifica modificările apărute faţă de condiţiile din perioada de referinţă.

Volumul III al IPMVP– oferă mai multe detalii legate de metodele MV asociate noilor clădiri/construcţii, şi sistemelor de energii regenerabile adăugate clădirilor existente. Cele trei volume ale IPMVP-ului reprezintă un set de documente, cu ultimele modificări făcute fiecărei ediţii disponibile pe site-ul EVO (www.evo-world.org).

1 Cuvintele scrise cu caractere italice au semnificaţii speciale definite în Capitolul 9.

2 Deşi există o dezbatere asupra diferenţelor dintre cei doi termeni - măsura de conservare a energiei (ECM), şi măsura de

eficienţă energetică (EEM) - termenul comun ECM este definit pentru a include atât conservarea cât şi acţiuni de eficienţă. A se vedea capitolul 8. 3 www.evo-world.org conţine lista actuală a profesioniştilor certificaţi M & V (CMVPs), persoane cu experienţă corespunzătoare

şi care au demonstrat cunoştinţele lor de IPMVP prin trecerea printr-un examen.

2 Introducere în IPMVP

1.2 Beneficii obţinute datorită utilizării IPMVP-ului Istoria IPMVP-ului începȃnd cu anul 1995 şi utilizarea să la nivel internaţional, aduce următoarele beneficii programelor care aderă la consilierea oferită de IPMVP.

Un raport al economiilor ce aderă la IPMVP permite unui client, unui utilizator de energie sau unei fabrici , să accepte performanţa prevazută în raport. Companiile de servicii energetice (ESCO) ale căror facturi sunt susţinute de rapoarte de economii ce aderă la IPMVP, de obicei sunt plătite prompt.

Costuri de tranzacţie mai mici dacă se întocmeşte un contract de performanţă energetică. Specificarea IPMVP-ului, ca şi bază pentru proiectarea măsurării şi verificării unui proiect, poate simplifica negocierile unui contract de performanţă energetică.

Credibilitatea internaţională pentru rapoarte de economii de energie, crescând astfel valoarea asociată a economiilor de energie în viziunea unui cumpărător.

Ajutarea organizaţiilor naţionale şi a industriei în vederea promovării şi obţinerii unei eficienţe a resurselor şi a obiectivelor de mediu. IPMVP-ul este în mare măsură adoptat de către agenţiile guvernamentale regionale şi naţionale şi de către organizaţii industriale, pentru a le ajuta la gestionarea programelor lor şi pentru a creste credibilitatea rezultatelor conţinute în rapoartele lor.

1.3 Legătura IPMVP-ului cu alte ghiduri de M&V Capitolul 9 specifică alte resurse interesante pentru cititorii IPMVP-ului. Patru documente merită să fie evidenţiate:

ASHRAE, Ghidul 14-2002 Măsurarea Economiilor de Energie şi a Cererii (a se vedea Referinţă 3 în Capitolul 10).

Documentul „Societatea Americană a Inginerilor specializaţi în Instalaţii de Încălzire, Răcire şi Aer Condiţionat” , detalii suplimentare pentru IPMVP. Cu toate acestea Ghidul 14 oferă detalii tehnice respectȃnd majoritatea conceptelor din IPMVP, nu utilizează acelaşi nume pentru Opţiunile de determinare a economiilor, ca şi în IPMVP. Ghidul 14 reprezintă o resursă utilă pentru profeşioniştii de M&V şi poate fi cumpărată de la libraria ASHRAE, http://resourcecenter.ashrae.org/store/ashrae/.

Protocolul referitor la Gazele cu Efect de Seră pentru Evidenţa Proiectului (2005), dezvoltat de către Institutul pentru Resurse Mondiale şi Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă. A se vedea www.ghgprotocol.org.

1.4 Cine foloseşte IPMVP-ul? IPMVP prezintă principiile şi termenii generali acceptaţi în mare măsură, ca fiind baza oricărui proces corect de M&V. Nu defineşte activităţile de M&V pentru toate aplicaţiile. Fiecare proiect trebuie să fie proiectat individual pentru a se potrivi nevoilor tuturor cititorilor de rapoarte de economii de apă şi energie. Acest proiect individual este inclus în planul M&V al proiectului, iar economiile sunt raportate ca fiind definite în acest document.

Documentul este scris pentru a oferi, în mod progresiv, niveluri mai detaliate de definire a aplicării M & V, aşa cum este rezumat în cele ce urmează.

Capitolul 2 defineşte M & V şi descrie 8 aplicaţii diferite pentru tehnicile de M&V.

Capitolul 3 prezintă cele 6 principii fundamentale ale aplicării corecte ale M&V şi ghidul IPMVP. Acestea sunt utile ca şi îndrumător al detaliilor de execuţie M&V acolo unde IPMVP-ul nu s-a folosit.

Capitolul 4 prezintă cadrul general de lucru şi ecuaţiile de calcul a economiilor, necesare pentru a exprima corect economiile. Tabelul 1 prezintă pe scurt 4 opţiuni de proiectare a M&V, iar Capitolele 4.8 -4.10 descriu fiecare din aceste opţiuni. Capitolul 4.11 prezintă un ghid şi o diagrama logică pentru selectarea opţiunii corespunzatoare fiecărei aplicaţii. Anexa A oferă exemple ale metodelor prevăzute în IPMVP aplicate în 12 proiecte tipice.

Introducere în IPMVP 3

Capitolul 5 enumeră subiectele şi datele care ar trebui incluse într-un Plan M&V şi oferă cȃteva sugestii referitoare la problemele cheie care ar putea fi discutate pentru fiecare subiect în parte. Cititorii o pot folosi ca şi o listă cu aspecte de verificat , pentru a descrie planul M&V al unui anumit proiect.

Capitolul 6 enumeră subiectele şi datele care ar trebui incluse în rapoartele economiilor

Capitolul 7 arată cerinţele pentru a susţine respectarea (aderarea la) IPMVP-ului şi sugerează termenii în care va fi specificată, în contracte, utilizarea acestuia.

Capitolul 8 face o trecere în revistă a diversităţii de probleme generale de M&V care trebuie luate în considerare în orice program de M&V.

O problemă principală care apare în proiectarea şi exploatarea unui sistem M&V este nevoia competitivă de a avea o precizie şi cost rezonabile. Fiecare utilizator trebuie să işi găsească propriul echilibru între precizie şi costul de efectuare a raportului. Capitolul 8.5 se concentrează în special asupra factorilor implicaţi în acest tradeoff. Anexa B oferă o privire de ansamblu asupra unor metode statistice şi de incertitudini, dar prezentarea făcută pe aceasta temă nu are un caracter definitoriu. Capitolul 8 prezintă de asemenea aspecte legate de planul de contorizare din cadrul programelor M&V, deşi nu există o documentaţie definitorie pentru contorizare/măsurare.

Capitolul 9 conţine definiţii ale termenilor cheie utilizaţi în acest document. Termenii scrişi cu font italic din document , indică faptul că au sensuri speciale explicate în Capitolul 9.

Capitolul 10 prezintă documente utile, referinţe, şi alte surse de material util. Deşi punerea în aplicare a IPMVP-ului este unică pentru fiecare proiect, anumite tipuri de utilizatori vor avea metode similare atȃt în planurile lor de M&V cȃt şi la implementare. Capitolele 1.4.1 ÷ 1.4.10 pun în evidenţă cȃteva metode cheie de utilizare a acestui document de către următoarele grupuri de utilizatori:

Furnizorii de contracte de performanţă energetică pentru clădiri/construcţii

Contractori de performanţă energetică şi clienţii lor reprezentaţi de procese industriale

Consumatorii de energie care efectuează singuri reabilitări şi care doresc să ţină cont de economii

Managerii de fabrici care contabilizează adecvat variaţia bugetului pentru energie

Arhitecţii/proiectanţii noilor clădiri

Arhitecţii/proiectanţii noilor clădiri care solicită recunoaşterea durabilitaţii proiectelor lor

Managerii clădirilor existente care doresc să obţină evaluarea calităţii mediului în contextul funcţionării clădirii

Dezvoltatori de proiect de eficienţă a apei

Dezvoltatori de Programe de tranzacţionare a reducerilor de emisii Susţinătorii financiari şi cumpărătorii de credite de emisii din oricare din categoriile menţionate mai sus vor găsi modalităţile-cheie de a folosi acest document în conformitate cu categoriile corespunzatoare. Acest capitol foloseşte termeni explicaţi în capitolele ulterioare, aşa cum s-a menţionat în paranteze, sau în cazul cuvintelor scrise cu font italic, acestea sunt definite în Capitolul 9.

1.4.1 Furnizorii de contracte de performanţă energetică pentru clienţi reprezentaţi de clădiri/construcţii Scopul principal al M&V, în ceea ce priveşte contractele de performanţă energetică în clădiri, este prezentarea performanţelor financiare reale ale unui proiect de reabilitare. Planul M&V devine parte a termenilor contractului de performanţă energetică, şi defineşte măsurătorile şi calculele necesare determinării costului şi demonstrării respectării conformităţii cu un nivel garantat de performanţă. Costurile M&V pot fi restricţionate luȃnd în considerare responsabilităţile tuturor părţilor implicate conform contractului. Atunci cȃnd anumiţi parametri pot fi estimaţi cu precizie suficientă pentru toate parţile implicate, Opţiunea A (Capitolul 4.8.1), ar putea fi cea mai

4 Introducere în IPMVP

economică. De exemplu, un antreprenor care işi ia angajamentul de a îmbunătăţi eficienţa unei instalaţii cu chiller, este necesar pur şi simplu să arate/demonstreze eficienţa chillerului înainte şi după reabilitare, fără a lua în considerare consumul viitor de energie, care este influenţat direct de necesarul de răcire, fapt care nu constituie responsabilitatea antreprenorului. În cazul în care antreprenorul este de acord cu reducerea consumului de energie a instalaţiei cu chiller, este necesară comparaţia consumului de energie a acestei instalaţii, înainte şi după reabilitare. În acest ultim caz va fi utilizată Opţiunea B (Capitolul 4.8.2), în cazul în care se folosesc contoare de măsurare a energiei consumate de instalaţia chillerului, sau Opţiunea C (Capitolul 4.9), dacă se folosesc contoare de măsurare a energiei consumate de întreaga fabrică, pentru a evalua performanţa energetică a clădirii. Atunci cȃnd contractul de performanţă energetică se concentrează pe performanţa întregii fabrici, sau atunci cȃnd este dificilă evaluarea efectelor cȃtorva ECM, se va folosi Opţiunea C. Este necesar ca în M&V Plan (Capitolul 5) să se specifice factorii statici din perioada de referinţă şi să se atribuie responsabilitatea monitorizării acestora pe toată durata perioadei de raportare. Pentru construcţii noi, Opţiunea D ar trebui folosită (Capitolul 4.10 sau Partea I a Volumului III din IPMVP). Atunci cȃnd există contorizare centralizată într-o instituţie cu mai multe clădiri şi nu sunt montate contoare individuale pe fiecare clădire în parte, Opţiunea D (Capitolul 4.10) poate fi folosită, astfel încat reabilitarea să nu trebuiască să fie amȃnată pentru a obţine date contorizate din perioada de referinţă timp de un an înaintea planificării reabilitării. Măsurătorile pot fi efectuate pe întreaga durată a contractului de performanţă energetică sau pentru o perioadă de probă definită printr-un contract la scurt timp după reabilitare. Cu cȃt este mai lunga perioada de raportare (Capitolul 4.5.2), sau cu cȃt este mai vast conturul de măsurare (Capitolul 4.4), cu atȃt trebuie acordată mai multă atenţie posibilităţii modificării perioadei de referinţă după reabilitare. Această variantă impune înregistrarea corecta a factorilor statici din M&V Plan şi monitorizarea temeinică a condiţiilor după reabilitare. (Capitolul 8.2). Complexitatea proiectării contorizării aferente sistemului M&V (Capitolele 4.8.3 şi 8.11) şi metodele de calcul ar trebui să ia în considerare şi costurile M&V, un ordin de mărime estimat al economiilor, economiile proiectului (sau costurile proiectului) şi precizia dorită pentru raportare (Capitolele 8.3 - 8.5 şi Anexa B). Preţurile folosite pentru a reda economiile de energie/apă ar trebui să fie cele stabilite prin contract (Capitolul 8.1). Atunci cȃnd un utilizator energetic simte că nu are capacitatea să analizeze un M&V Plan sau un raport de economii, poate angaja un verificator, separat de responsabilul contractului de performanţă energetică (Capitolul 8.6). Anexa A conţine exemple de aplicaţii ale IPMVP-ului în clădiri (Capitolele A-7, A-8, A-9, în timp ce A-2, A-3 şi A-6 se referă la tehnologii găsite în majoritatea clădirilor).

1.4.2. Furnizorii de contracte de performanţă energetică şi consumatorii industriali Scopul principal al M&V pentru contracte de performanţă energetică a consumatorilor de tip industrial, este în general de a demonstra performanţa pe termen scurt a unui proiect de reabilitare. După o astfel de demonstraţie managementul fabricii preia responsabilitatea pentru exploatare, şi de obicei nu caută o relaţie continuă cu o firma ESCO. Planul M&V devine parte a termenilor contractului de performanţă energetică, şi defineşte măsurătorile şi calculele necesare determinării costului şi demonstrării respectării conformităţii cu un nivel garantat de performanţă.

Introducere în IPMVP 5

Procesele industriale implică adesea relaţii complexe între consumul de energie şi o gamă mai largă de variabile care reglementează energia. In plus faţă de condiţiile de vreme, parametrii ce ar trebui luaţi în considerare sunt: tipul de produse, variaţii ale materiei prime, rata producţiei şi planificarea orarelor de lucru. Selecţia variabilelor independente ce urmează a fi utilizate, se va face cu precauţie.(Anexa B-2.1). Analiza devine foarte dificilă, dacă se încearcă identificarea economiilor la contoarele principale de energie ale fabricii, mai ales dacă fabrica produce mai mult de un tip de produs. Opţiunile de izolare a reabilitării (capitolul 4.8) ajută la reducerea complicaţiilor din variabile de producţie, care de obicei, nu au legătură cu termenii contractului de performanţă. Izolarea reabilitării micşoreaza conturul de măsurare doar la acele sisteme ale căror performanţă energetică poate fi uşor comparată cu variabilele de producţie. Instalarea unor contoare pe conturul de măsurare ales, pentru procesul de M&V, poate de asemenea oferi un răspuns util pentru controlul procesului. Costurile de M&V pot fi controlate luȃnd în considerare responsabilităţile tuturor părţilor implicate în contractul de performanţă energetică. Atunci cȃnd anumiţi parametri pot fi estimaţi cu precizie suficientă pentru toate părţile implicate, Opţiunea A (Capitolul 4.8.1), ar putea fi cea mai economică. De exemplu, un antreprenor care este de acord cu creşterea eficienţei unui cuptor, poate demonstra schimbarea consumului de energie a acestuia la încărcare maximă, după instalarea unui dispozitiv de recuperare a căldurii din gazele de ardere. Antreprenorul nu este responsabil pentru consumul viitor de energie al cuptorului, care este determinat de parametrii de producţie care nu pot fi controlaţi (sunt independenţi) de acesta. Cu toate acestea, dacă antreprenorul este de acord cu reducerea consumului de energie a cuptorului, consumul energetic al cuptorului reabilitat este comparat cu necesarul de energie prezis, al cuptorului original, de-a lungul unei perioade de timp. În acest ultim caz, opţiunea B (din capitolul 4.8.2) reglementează contractul, în cazul în care un contor măsoară consumul de combustibil al cuptorului. Opţiunea C (din Capitolul 4.9) reglementează contractul, în cazul în care contoarele principalelor instalaţii din fabrică sau contoarele departamentelor individuale măsoară performanţa energetică totală a fabricii sau a unui departament din cadrul fabricii. Atunci cand se folosesc tehnici de izolare a reabilitării trebuie luate în considerare toate fluxurile de energie influenţate de ECM (Capitolul 4.4) , inclusiv efectele interactive. Contractele de performanţă energetică din mediile industriale de cele mai multe ori necesită măsurători pentru o perioadă de raportare scurtă, după reabilitare. Perioadele de raportare mai lungi (Capitolul 4.5.2) sau contururile de măsurare mai vaste (Capitolul 4.4), necesită o atenţie sporită la posibila modificare a perioadei de referinţă după reabilitare. Înregistrarea corectă a factorilor statici din M&V Plan (Capitolul 5) şi monitorizarea temeinică a condiţiilor după reabilitare (Capitolul 8.2) va ajuta la identificarea modificărilor din perioada de referinţă. Managerii fabricilor vor utiliza monitorizarea energiei pe termen lung pentru a micşora continuu pierderile de energie. Furnizorii de contracte de performanţă energetică se concentrează pe monitorizare pe termen scurt pentru a demonstra performanţele obţinute (Capitolul 4.5.2). Pentru reabilitări care pot fi scoase uşor din funcţiune, pe o perioada temporară, cum ar fi recuperatorul de căldură, teste secvenţiale de durată scurtă care utilizează tehnică de test pornit/oprit (Capitolul 4.5.3), pot demonstra performanţele. Complexitatea proiectării contorizării aferente sistemului M&V (Capitolele 4.8.3 şi 8.12) şi metodele de calcul ar trebui să ia în considerare costurile de M&V, un ordin de mărime presupus al economiilor, economiile proiectului (sau costurile proiectului) şi precizia dorită pentru raportare (Capitolele 8.3 - 8.5, şi Anexa B).

6 Introducere în IPMVP

Tarifele utilizate pentru valorificarea economiilor ar trebui să fie cele stabilite în contractul de performanţă energetică (Capitolul 8.1). Consumatorul de energie poate angaja un verificator, separat de furnizorul contractului de performanţă energetică (Capitolul 8.6) atunci cȃnd acestuia îi lipseşte abilitatea de a analiza un M&V Plan sau un raport de economii. Anexa A conţine exemple de aplicaţii industriale ale IPMVP-ului. (Capitolele A-4, A-5, iar A-2, A-3.1 şi A-6 se referă la tehnologiile întȃlnite în majoritatea mediilor industriale).

1.4.3 Consumatorii de energie reprezentaţi de clădiri şi medii industriale, care işi fac singuri reabilitarile Consumatorii de energie adesea işi fac singuri reabilitările. Atunci cȃnd sunt siguri de obţinerea economiilor planificate, ideea de a nu face un plan de măsurare şi verificare înseamnă că întregul buget rămȃne disponibil pentru reabilitări. Consumatorii de energie trebuie să justifice/să motiveze investiţiile, pentru a da credibilitate cererilor pentru investiţiile viitoare sau trebuie să cuantifice caracterul nesigur al performanţelor. Problemele de planificare M&V sunt similare celor descrise în Capitolele 1.4.1. sau 1.4.2, de mai sus, cu excepţia faptului că nu se împarte responsabilitatea între consumatorul de energie şi un furnizor de contract de performanţă energetică. Costurile de raportare ar putea fi mai scazute deoarece se face o raportare mai puţin formală (sau mai putin precisă).

1.4.4 Managerii de fabrici care contabilizează variaţia bugetului pentru energie/apă Pentru a gestiona cu succes costurile cu energia, un manager de fabrică ar trebui să înţeleagă relaţia dintre consumul de energie şi parametrii de funcţionare a fabricii. Parametrii importanţi de funcţionare a fabricii includ: gradul de ocupare, productivitate şi condiţiile meteo. Dacă managerul fabricii neglijează aceste variabile independente, ar putea avea probleme în găsirea unor explicaţii referitoare la variaţia, faţa de bugetele prevăzute, ale costului cu energia. Acesta riscă de asemenea erori de bugetare viitoare. Ajustări ale perioadei de referinţă sunt de asemenea necesare pentru a explica modificările neperiodice ale activităţii fabricii. Chiar dacă nu au fost planificate economii, tehnicile de calcul prezentate în capitolul 4 pot ajuta la explicarea variaţiilor bugetului alocat energiei. Deci, Planurile M&V (Capiolul 5) sunt utile cu şi fără reabilitari. Se vor folosi metodele corespunzatoare opţiunii C (Capitolul 4.9), pentru un contur de măsurare care include toată fabrica, folosind contoarele principale ale fabricii sau contoare ale secţiilor principale din fabrica. Dacă contoarele de rang secundar (de pe contururi mai mici) sunt montate pe anumite echipamente (Capitolul 4.8), acestea pot ajuta la atribuirea costurilor pe departamente/secţii sau chiriaşi ai fabricii (se va utiliza ipoteza corespunzatoare Opţiunii A sau B). Echipamentele sensibile la variaţii ale bugetului general al energiei pot fi izolate pentru a fi contoriza separat fie consumul lor de energie (Opţiunea B, Capitolul 4.8.2) fie a unui parametru esenţial a consumului de energie (Opţiunea A, Capitolul 4.8.1). În ambele situaţii este necesară contorizarea pe termen lung. Se va acorda o atenţie deosebită la costul întreţinerii şi calibrării contoarelor şi cel aferent gestionării datelor preluate de la contoarele de măsură (a se vedea capitolele 4.8.3 şi 8.12).

1.4.5 Arhitecţii/proiectanţii noilor clădiri Investitorii noilor clădiri doresc adesea să compare performanţele proiectelor lor cu o situaţie ipotetică, în care nu ar fi fost incluse măsuri specifice de eficienţă energetică în proiectul

Introducere în IPMVP 7

respectiv. Absenta unor date reale din perioada de referinţă, necesită în mod normal utilizarea Opţiunii D (Capitolul 4.10), pentru a elabora o perioadă de referinţă. Competenţele de simulare pe calculator (software), necesare pentru a aplica în mod corespunzător Opţiunea D, ar putea fi în mod normal responsabiliatatea echipei de proiectare din momentul realizării proiectului. Elementul critic al Opţiunii D este calibrarea simulării, faţă de datele obţinute după o perioadă de un an. Drept urmare este important să se asigure păstrarea competenţelor de simulare pȃnă cȃnd se realizează calibrarea. După primul an de funcţionare constantă ar fi normal să se foloseasca datele reale de energie ale primului an de funcţionare constantă ca fiind o nouă perioadă de referinţă, folosindu-se în acest caz Opţiunea C (Capitolul 4.9) pentru a determina modificări faţă de noua perioadă de referinţă a primului an. Toate referirile la clădiri/construcţii noi sunt tratate în detaliu în Partea I a Volumului III din IPMVP, „Construcţii Noi”, incluzȃnd diferite metode pentru situaţii speciale.

1.4.6 Arhitecţii/proiectanţii noilor clădiri care solicită recunoaşterea durabilitătii proiectelor lor

Arhitecţii/proiectanţii clădirilor vor să aiba proiectele lor recunoscute în cadrul unui program de proiecte durabile. Pentru a dobȃndi această recunoaştere, clădirea ar trebui să aiba un sistem M&V care să adere la IPMVP. Aderarea la IPMVP este definită în Capitolul 7 şi constă în pregatirea unui M&V Plan (Capitolul 5) utilizȃnd terminologia IPMVP, şi apoi respectarea Planului M&V. Proiectantul va respecta atȃt îndrumările de mai sus, din Capitolul 1.4.5, cȃt şi cele din Partea I a Volumului III din IPMVP.

1.4.7 Managerii clădirilor existente care doresc să obţină evaluarea calităţii mediului în contextul funcţionării clădirii Managerii clădirilor existente care doresc să obţină evaluarea calităţii mediului pentru modul de desfăşurare a activităţii. Pentru a obţine acordul aceştia trebuie să aiba un sistem M&V care să adere la IPMVP. Aderarea la IPMVP este definită în Capitolul 7 şi constă în pregătirea unui M&V Plan (Capitolul 5) utilizȃnd terminologia IPMVP, şi apoi respectarea Planului M&V. Izolarea reabilitării folosind modelul M&V conform IPMVP-ului (Capitolul 4.8), poate ajuta la obţinerea acordului pe baza numărului de contoare de rang secundar (contoare instalate pe contururi de măsurare restrȃnse) instalate. Opţiunea C (Capitolul 4.9) prevede monitorizarea performanţei întregii fabrici care este adecvată clădirilor existente. Managerii clădirilor vor urma de asemenea îndrumările prezentate în Capitolul 1.4.3, de mai sus.

1.4.8 Program Regional de Eficienţă pentru Arhitecţi/Proiectanţi şi Manageri Arhitecţii/Proiectanţii şi managerii care se ocupă de cercetare în cadrul programelor de management a companiilor de utilităţi sau a celor regionale, în general trebuie să dezvolte metode riguroase de evaluare a eficacităţii programelor lor de eficienţă energetică. O metodă de a evalua impactul unui proiect DSM este de a evalua economiile obţinute de mai multe fabrici/edificii, alese în mod aleator. Aceste date pot fi folosite pentru a proiecta rezultatele pe întregul grup de participanţi la programul DMS. Se vor folosi opţiunile din IPMVP prezentate în Capitolul 4 pentru a evalua economiile în fabricile/edificiile alese spre testare.

8 Introducere în IPMVP

Tipul de evaluare pentru orice program regional ar trebui să specifice care din Opţiunile IPMVP sunt acceptabile. De asemene, acesta ar trebui să specifice cerinţele minime de eşantionare, măsurare şi preciziile analitice, în scopul de a oferi suficientă rigoare în programul de raportare. Fabricile (edificiile) au toate datele referitoare la bunurile care le aparţin în baza lor de date, deci se poate aplica Opţiunea C (Capitolul 4.9) tuturor participanţilor la acest program sau doar pe un eşantion. Fără a avea cunostinţe corespunzatoare referitoare la modificările din fiecare fabrică în parte, este probabilă apariţia unui procent ridicat al variaţiei nivelului economiilor, mai ales pentru ca se scurge o perioada de timp între perioada de referinţă şi cea de raportare. Evo monitorizează nevoile comunităţii evaluate în cadrul programului utilităţii. EVO are în vedere dezvoltarea unui îndrumator special de M & V pentru evaluarea programului DSM, precum şi pentru stabilirea punctelor de referinţă pentru măsurarea „răspunsului la cerere” al clienţilor atunci cȃnd aceştia primesc un anumit preţ al utilităţii sau o reducere. (a se vedea Prefaţa – Planuri viitoare ale EVO).

1.4.9 Dezvoltatori de proiect de eficienţă a apei Procesul de măsurare şi verificare a eficienţei apei este similar celui specific eficienţei energetice, deci foloseşte tehnici asemănătoare de M&V. Tehnica relevantă pentru orice proiect depinde de natura modificării în curs de evaluare, şi de situaţia utilizatorului, aşa cum este prezentat în capitolele 1.4.1 ÷ 1.4.5 şi 1.4.8. Instalaţia consumatoare de apă este adesea în exploatarea utilizatorilor fabricii (persoanele care ocupă clădirea sau managerii de producţie). Drept consecinţă poate fi dificilă monitorizarea comportamentului utilizatorilor aşa cum ar fi necesar pentru a putea face ajustări ale consumului de apă al întregii fabrici în vederea aplicării metodelor Opţiunii C. Metodele de izolare a reabilitării se aplică în general mai uşor (Capitolul 4.8) şi se poate utiliza un eşantion al reabilitărilor (Anexa B-3) pentru a demonstra performanţa unui întreg grup de modificări. Atunci cȃnd se evaluează consumul apei în aer liber, termenul “ajustări” din IPMVP Ecuaţia 1 (Capitolul 4) poate avea asociat parametrii care conduc apa, cum ar fi precipitaţiile. Aparatele de măsurare a debitului apei (a se vedea tabelul 5 din capitolul 8.11) sunt cele mai frecvent folosite în etapa de măsurare şi verificare a proiectelor de eficienţă a apei.

1.4.10 Programe de tranzacţionare a emisiilor Programele de eficienţă energetică pot fi centralizate cu scopul de a-i ajuta pe marii

consumatori de energie să respecte planul reglementat de alocare a emisiilor. Toate tehnicile prezentate în acest document îi ajută pe consumatori să işi gestioneze consumurile de energie, printr-o evidenţă corespunzatoare. (Capitolele 1.4.3 şi 1.4.4). Proiectele de eficienţă energetică ar putea constitui de asemenea baza tranzactionărilor cu produse de reducere a emisiilor (credite, compensaţii, etc.) Deoarece astfel de tranzacţii trebuie să aibă loc sub control public, respectarea unui protocol recunoscut de industrie adaugă credibilitate la acţiunea de reducere a emisiilor. Designerii programului de tranzacţionare ar trebui să precizeze conformitatea cu IPMVP, ediţia 2002 sau una mai recentă. Aceştia pot solicita metode complet măsurabile a economiilor de energie. (adică opţiunile B sau C, capitolele 4.8.2 sau 4.9). Această specificaţie reduce incertitudinea dimensionării prin eliminarea Opţiunilor şi utilizarea valorilor estimate sau simulate în locul celor măsurate. Capitolul 8.7 abordează probleme speciale de proiectare M & V pentru tranzacţii ale emisiilor.

Definiţie şi scopuri ale M&V 9

CAPITOLUL 2 DEFINIŢIE ŞI SCOPURI ALE M&V

"Măsurarea şi verificarea" (M&V) este procesul de utilizare a măsurătorilor în a determina fiabil economisirea4 efectivă creată într-o instalaţie individuală de un program de management energetic. Economiile nu pot fi măsurate direct, deoarece acestea reprezintă lipsă consumului de energie. În schimb, economiile sunt determinate prin compararea consumului măsurat înainte şi după punerea în aplicare a unui proiect, realizȃnd ajustări adecvate pentru schimbări ale condiţiilor. Activităţile de M & V constau în unele sau toate din următoarele:

calibrarea şi întreţinerea contoarelor de măsură instalate

colectarea datelor şi sortarea acestora

elaborarea unei metode de calcul şi stabilirea unor estimări acceptabile

efectuarea calculelor utilizȃnd datele măsurate,

raportarea, asigurarea calităţii, precum şi verificarea rapoartelor de către terţi. Atunci când există mici îndoieli cu privire la rezultatul unui proiect, sau nu este nevoie să se dovedească rezultatele în alte părţi, M & V nu mai sunt necesare. Cu toate acestea, este recomandat să se verifice dacă echipamentele instalate au posibilitatea de a produce economiile aşteptate. Verificarea potenţialului de a realiza economii presupune inspecţia periodică şi punerea în funcţiune a echipamentelor. Cu toate acestea, o astfel de verificare a potenţialului de a genera economii, nu ar trebui să fie confundată cu M & V. Verificarea potenţialului de a genera economii nu aderă la IPMVP, deoarece nu este necesară măsurarea energiei la locul de consum.

2.1 Scopuri ale M & V Tehnicile de M & V pot fi utilizate de către proprietarii unităţilor sau de investitorii în proiecte de eficienţă energetică în următoarele scopuri:

a) Creşterea economiilor de energie Determinarea exactă a economiilor de energie oferă proprietarilor de fabrici şi managerilor un feedback valoros privind măsurile de conservare a energiei (ECM). Acest feedback îi ajută să adapteze proiectul sau exploatarea ECM pentru a îmbunătăţii economiile, persistenţa cȃt mai mare de dobȃndire a economiilor în timp, şi variaţii cȃt mai mici ale economiilor. (Kats et al. 1997 and 1999, Haberl et al. 1996). b) Document financial transactions / Dovedirea tranzactiilor financiare Pentru anumite proiecte, economiile de eficienţă energetică sunt baza pentru plăţile financiare bazate pe performanţă şi/sau reprezintă o garanţie într-un contract de performanţă. Un plan M & V bine definit şi implementat poate fi baza pentru determinarea performanţei într-o maniera transparentă şi supusă unei verificări independente.

c) Creşterea finanţării pentru proiecte de eficienţă Un Plan M & V bun creşte transparenţa şi credibilitatea rapoartelor cu privire la rezultatul investiţiilor în eficienţă. De asemenea, creşte credibilitatea previziunilor pentru rezultatul investiţiilor în eficienţă. Credibilitatea poate creste încrederea pe care investitorii şi sponsorii o au în proiectele de eficienţă energetică, crescȃnd şansele proiectelor de a fi finanţate. d) Îmbunătăţirea proiectării, modul de exploatare al fabricii şi mentenanţa

4 Cuvintele scrise cu caractere italice au semnificaţii speciale şi sunt definite în capitolul 9.

10 Definiţie şi scopuri ale M&V

Pregatirea unui Plan bun M&V încurajează realizarea unui proiect cuprinzător prin includerea tuturor costurilor de M&V în documentaţia economică a proiectului. Măsurarea şi verificarea corectă îi ajută pe manageri să descopere şi să reducă problemele de mentenenţă şi exploatare, deci pot să administreze fabricile/instalaţiile mai eficace. De asemenea oferă feedback pentru realizarea proiectelor viitoare.

e) Gestionarea bugetului pentru energie Chiar şi atunci cȃnd economiile nu sunt planificate, tehnicile M&V îi ajută pe manageri să evalueze şi să gestioneze consumul de energie pentru a putea justifica variaţia bugetului alocat. Tehnicile M&V se folosesc pentru a ajusta modificarea condiţiilor de exploatare a fabricii cu scopul de a putea stabili bugetele corespunzatoare şi pentru a putea lua în considerare variaţii ale acestora.

f) Creşterea valorii certificatelor de reducere a emisiilor Reducerea emisiilor contribuie la creşterea valorii proiectelor de eficienţă energetică. Utilizarea unui Plan MV pentru determinarea economiilor de energie îmbunătăţeşte calitatea rapoartelor de reducere a emisiilor comparativ cu întocmirea acestora fără folosirea unui MV Plan.

g) Susţinerea evaluării programelor regionale de eficienţă Programele guvernamentale sau ale regiilor locale de utilităţi pentru gestionarea utilizării unui sistem de alimentare cu energie pot folosi tehnici MV pentru evaluarea economiilor la fabricile/instalaţiile selectate. Utilizȃnd tehnici statistice şi alte ipoteze, economiile determinate prin activităţile de MV la fabricile selectate, pot ajuta la estimarea reducerilor pe amplasamente pe care nu s-au facut măsurători, cu scopul de a raporta performanţa întregului program.

h) Creşterea gradului de întelegere a comunităţii în ceea ce priveşte conceptul de management energetic ca instrument de politică publică Prin sporirea credibilităţii proiectelor de management energetic , M&V creşte acceptarea din partea comunităţii a reducerilor de emisii corespunzătoare. Această acceptare încurajează investiţia în proiecte de eficienţă energetică sau generarea de certificate de emisii. Prin sporirea economiilor, o bună utilizare a MV pune în evidenţa beneficiile publice oferite de un bun management energetic, cum ar fi îmbunătăţirea sănatăţii comunităţii, reducerea degradării mediului şi creşterea ocupării forţei de muncă.

Principii ale M&V 11

CAPITOLUL 3 PRINCIPII ALE M&V

Principiile fundamentale ale unei bune practici M&V5 sunt descrise mai jos, în ordine alfabetică. Corectitudine Rapoartele M&V ar trebui să aibă un grad de precizie corespunzător bugetului MV. Costurile M&V, în mod normal, ar trebui să fie mici comparativ cu valoarea, economiilor evaluate. Cheltuielile M&V ar trebui să fie, de asemenea, în concordanţă cu implicaţiile financiare ale sub-evaluării sau supra-evaluării performanţelor proiectului. Complet. Raportul economiilor de energie ar trebui să ia în considerare toate efectele unui proiect. Activităţile M&V ar trebui să folosească măsurători pentru a cuantifica efectele semnificative şi să le estimeze pe toate celelalte. Precauţie. În cazul în care hotărârile sunt făcute pe baza unor cantităţi incerte, procedurile M&V ar trebui să fie concepute astfel încȃt să sub-estimeze economiile. Compatibilitate. Raportarea eficienţei energetice a unui proiect trebuie să asigure o compatibilitate între:

diferite tipuri de proiecte de eficienţă energetică;

diferiţi specialişti de management energetic pentru orice tip de proiect;

diferite perioade de timp pentru acelaşi proiect

proiecte de eficienţă energetică şi noi proiecte de alimentare cu energie. Prin „Compatibilitate” a nu se înţelege „identic”, deoarece este recunoscut faptul că orice raport obţinut prin metode empirice implică raţionamente, care nu pot fi făcute în mod identic de către toţi specialiştii care întocmesc rapoarte. Prin identificarea raţionamentelor cheie, IPMVP ajută la evitarea incompatibilităţii care rezultă prin neluarea în considerare a unor dimensiuni importante. Relevanţa. Determinarea economiilor ar trebui să măsoare performanţa parametrilor de interes, sau pe cei mai cunoscuţi, în timp ce alţi parametri, mai puţin decisivi sau previzibili, pot fi estimaţi. Transparenţa. Toate activităţile de M&V ar trebui să fie în mod clar şi pe deplin divulgate. Aducerea la cunoştinţă ar trebui să includă prezentarea tuturor elementelor definite în Capitolele 5 şi 6 referitoare la conţinutul unui plan de M&V şi ale unui raport de economii. Acest document prezintă un cadru de lucru flexibil de proceduri de bază şi patru Opţiuni pentru îndeplinirea proceselor M&V care urmează aceste principii fundamentale.

5 Cuvintele scrise cu caractere italice au semnificaţii speciale şi sunt definite în capitolul 9.

12 Cadrul şi opţiunile IPMVP

CAPITOLUL 4 CADRUL ŞI OPŢIUNILE IPMVP

4.1 Introducere Economiile6 de energie, apă sau cerere (de utilităţi) nu pot fi măsurate direct, deoarece acestea reprezintă lipsa consumului de energie/apă sau lipsa cererii. Economiile se determină prin compararea consumurilor măsurate sau cererilor înainte şi după introducerea măsurii de conservare a energiei, făcând şi ajustările corespunzătoare schimbării condiţiilor în care evoluează sistemul.

Ca exemplu al procesului de determinare a economiilor, Figura 1 arată istoricul consumului de energie al unui cazan industrial înainte şi după aplicarea unei măsuri de conservare a energiei ECM prin recuperarea căldurii din gazele de ardere. Din momentul introducerii ECM a crescut de asemenea producţia centralei termice. Pentru a evalua corect impactul ECM, efectul energetic al acesteia trebuie separat de efectul energetic al creşterii producţiei. Modelul liniei de referinţă a consumului de energie, înainte de introducerea ECM, a fost studiat pentru a determina relaţia între consumul de energie şi producţie. După introducerea ECM, această relaţie a fost utilizată pentru a estima câtă energie ar fi consumat centrala termică, în fiecare lună, în lipsa ECM („denumită energia liniei de referinţă, ajustate”). Economia sau energia neutilizată este diferenţa între energia liniei de referinţă, ajustate şi energia măsurată în perioada de raportare. Fără această ajustare, necesară din cauza modificării producţiei, diferenţa între linia de referinţă a energiei şi energia consumată în perioada de raportare ar fi fost mult mai mică, raportându-se un efect subevaluat al recuperării de căldură.

6 Cuvintele scrise cu caractere italice au semnificaţii speciale şi sunt definite în capitolul 9.

Figura Exemplu

Istoricul consumului de energie

Cadrul şi opţiunile IPMVP 13

Este necesar să se separe efectele energetice ale programului de economisire a energiei de efectele energetice ale altor evenimente care influenţează consumul de energie. Comparaţia între consumurile de energie înregistrate înainte şi după introducerea programului de economisire a energiei trebuie să se facă pe o bază solidă, utilizând ecuaţia (1):

Economia = Cererea în perioada de referinţă – Cererea în perioada de raportare ± Ajustări Termenul „Ajustări” în această ecuaţie are rolul de a raporta consumurile sau cererile din perioada de referinţă şi perioada de raportare la un set comun de condiţii. Aceste ajustări diferenţiază în mod corect economiile faţă de o simplă comparare a costurilor sau consumurilor înainte şi după introducerea măsurii de conservare a energiei (ECM). Simpla comparare a costurilor utilităţilor, fără ajustări, arată numai modificările acestora şi nu arată performanţa adevărată a proiectului. Pentru a evalua corect „economiile”, ajustările trebuie să ia în considerare condiţiile diferite în perioada de referinţă şi în perioada de raportare. În acest capitol se definesc metodele de bază pentru măsurări şi ajustări. Dacă aceste metode nu sunt suficiente pentru a răspunde tuturor chestiunilor ce apar într-un proiect, se va consulta capitolul 3 – Principii de M&V, pentru aprofundare.

4.2 Terminologia pentru energie, apă şi cerere Procedeele pentru determinarea economiilor de energie sunt analoage cu cele pentru determinarea economiilor de apă sau cerere. Pentru simplificare prin „energie” se înţelege atât energie cât şi apă sau cerere. Similar „măsura de conservare a energiei ECM” înseamnă măsuri ce îmbunătățesc eficienţa sau conservă energia, sau apa, sau administrează cererea.

4.3 Proiectarea sistemului de M&V şi procedeul de raportare Proiectarea sistemului de M&V şi procedeul de raportare merg în paralel cu proiectarea ECM şi introducerea acesteia. Procesul de M&V cuprinde următorii paşi: 1. Se iau în considerare cerinţele utilizatorului pentru formularea raportului de M&V. Dacă

utilizatorul este centrat pe controlul tuturor costurilor, trebuie urmate metode de determinare a acestora pentru întregul sistem (obiectiv). Dacă utilizatorul este centrat pe o ECM particulară, trebuie urmată tehnica de izolare a zonei reabilitate, din cadrul sistemului (vezi cap. 4.4.).

2. În timp ce se dezvoltă ECM, se alege opţiunea IPMVP (vezi cap. 4.7. – 4.11.) care se potriveşte cel mai bine cu scopul ECM, cu cerinţele pentru precizie şi pentru limitarea costurilor aferente M&V. Se stabileşte dacă ajustarea cantităţii totale de energie se aplică pentru condiţiile perioadei de raportare sau la un alt set de condiţii (vezi cap. 4.6.). Se stabilesc duratele perioadei de referinţă şi perioadei de raportare (cap. 4.5.). Aceste decizii fundamentale vor fi introduse într-un contract de performanţă energetică.

3. Datele (informaţiile) relevante pentru energie şi operare (funcţionare) din perioada de referinţă se strâng şi se stochează, astfel încât să poată fi accesate în viitor.

4. Se pregăteşte un plan de M&V (cap. 5.), conţinând rezultatele paşilor 1-3 (inclusiv). Acesta trebuie să definească următorii paşi, de la 5 la 9.

5. Ca parte a proiectului final al ECM, a instalării acesteia, se proiectează, instalează, calibrează şi pune în funcţiune echipamentul special de măsurare, necesar prin planul de M&V.

6. După ce ECM este instalat, se inspectează toate echipamentele, se verifică procedurile de operare, astfel încât toate elementele să fie în concordanţă cu proiectul ECM. Acest proces este denumit „punere în funcţiune PIF” şi se încheie cu un proces verbal de punere în funcţiune.

1)

14 Cadrul şi opţiunile IPMVP

7. Se colectează datele referitoare la energie şi operare (funcţionare) pentru perioada de raportare, în conformitate cu planul de M&V.

8. Se calculează economiile de energie, în expresie fizică şi bănească, în concordanţă cu planul de M&V.

9. Se raportează economiile, în concordanţă cu planul de M&V (vezi cap. 6.).

Efecte interactive – Exemplu

Pentru o ECM, care reduce consumul de energie electrică pentru iluminat, măsurarea la limita sistemului permite determinarea consumului de energie electrică. Totuşi scăderea consumului de energie pentru iluminat poate de asemenea să reducă cererea pentru răcire şi/sau să crească cererea pentru căldură. Aceste fluxuri de energie, pentru răcire sau încălzire, ce pot fi atribuite iluminatului, nu pot fi măsurate uşor. Sunt efecte interactive, care pot fi estimate, în loc să fie introduse în sistemul de măsurare.

Paşii 7-9 se repetă periodic, de câte ori este necesară o raportare a economiilor. O terţă persoană poate verifica dacă planul de M&V respectă IPMVP şi un posibil contract de performanţă. De asemenea terţa persoană poate verifica dacă rapoartele de economii se supun planului de M&V (vezi cap. 8.6.). În continuare, documentul adaugă detalii la modul cum se stabilesc şi raportează energiile.

4.4 Limitele sistemelor măsurate

Economiile pot fi determinate pentru un întreg sistem (instalaţie) sau pentru o porţiune din el, în funcţie de scopurile raportării.

Dacă scopul raportării este de a sprijini numai operarea (exploatarea) unui echipament, supus programului de economii, măsurarea se limitează la acel echipament. Atunci orice cerere semnificativă de energie, a echipamentului, se poate determina7. Această abordare este utilizată în opţiunea izolării reabilitării – vezi Cap. 4.8.

Dacă scopul raportării este de a sprijini operarea (exploatarea) întregului sistem (instalaţii) supus programului de economii, se măsoară energia consumată de sistem (instalaţie) pentru a evalua performanţele energetice şi economiile. Zona măsurată include tot sistemul (instalaţia). Opţiunea C, întregul sistem, este descris în Cap.4.9.

Dacă datele referitoare la perioada de referinţă sau raportare sunt lipsite de încredere sau nedisponibile, datele referitoare la energie furnizate de un program de simulare calibrată, pot lua locul datelor lipsă, pentru o porţiune din sistem sau pentru întregul sistem, iar limitele de măsurare sunt în consecinţă. Opţiunea D, a simularii calibrate, este descrisă în Cap. 4.10.

Se poate ca o parte din efectele energetice ale sistemului sau echipamentului ce au fost evaluate să se producă în afara limitelor de măsurare. Totuşi, toate efectele energetice ale ECM trebuie luate în considerare. Efectele energetice semnificative trebuie determinate prin măsurători, restul fiind estimate sau ignorate.

7 Determinarea energiei poate fi facută direct, prin măsurarea fluxului de energie, sau prin măsurarea directă a proxy-urilor de

utilizare a energiei, care dau o indicaţie directă a consumului de energie.

Cadrul şi opţiunile IPMVP 15

Orice efecte energetice ce au loc dincolo de limitele de măsurare se numesc efecte interactive8. Dacă se găseşte o metodă de estimare a efectelor interactive, aceasta va fi utilizată pentru determinarea economiilor. În caz contrar vor fi ignorate atâta vreme cât planul M&V include discuţii despre fiecare efect şi mărimea lui posibila.

4.5 Alegerea perioadei de măsurări Alegerea perioadelor de referinţă şi de raportare se face cu multă atenţie. Strategiile pentru alegerea acestora sunt prezentate în continuare. 4.5.1. Perioada de referinţă Perioada de referinţă trebuie aleasă astfel încât:

Reprezintă toate modurile de operare a sistemului. Această perioadă trebuie să cuprindă un ciclu complet de operare, de la consumul maxim de energie, la consumul minim de energie.

Cicluri de operare – Exemple

Consumul de energie al unei clădiri este în mod semnificativ afectat de condiţiile meteorologice, deci perioada de referinţă este un an, pentru a defini complet un ciclu de operare.

Consumul de energie al unui sistem de aer comprimat este supus nivelului de producţie al întreprinderii, acesta variind după un ciclu săptămânal. Deci performanţele liniei de referinţă

sunt definite de informaţiile energetice aferente unei săptămâni.

Reprezintă corect toate condiţiile de operare într-un ciclu normal. De exemplu, dacă un an

este ales ca perioadă de referinţă, iar pentru o lună din acel an nu există informaţii, informaţii relative la acea lună pot fi preluate din alţi ani.

Include numai perioade de timp pentru care se cunosc toţi factorii ficşi şi variabili ce influenţează consumul de energie în sistem. Extensia perioadei de referinţă înapoi în timp, pentru a include mai multe cicluri de operare cere o cunoaştere a tuturor factorilor ce influenţează consumurile de energie, pe parcursul întregii perioade de referinţă. Această cunoaştere este necesară pentru a obţine ajustări corecte după instalarea ECM – vezi cap. 4.6.

Coincide cu perioada imediat anterioară înţelegerii privind realizarea reabilitării. Perioadele mai îndepărtate în timp pot să nu reflecte condiţiile existente înaintea reabilitării şi pot să nu asigure o referinţă corectă pentru măsurarea efectului direct al ECM.

Planificarea ECM poate cere studii pentru analiza unor perioade mai lungi decât perioada de referinţă. Analiza unor perioade mai lungi asistă planificatorul în înţelegerea performanţelor sistemului şi determinarea corectă a lungimii unui ciclu normal.

4.5.2 Perioada de raportare Utilizatorul perioadelor de raportare trebuie să stabilească durata perioadei de raportare. Aceasta trebuie să cuprindă cel puţin un ciclu normal de operare a echipamentului sau

8 Aceste efecte interactive sunt uneori numite "scurgeri".

16 Cadrul şi opţiunile IPMVP

sistemului, pentru a caracteriza complet economiile efective, în toate modurile normale de operare. Unele proiecte pot să sisteze perioada de raportare după o perioadă de testare, începând de la o citire instantanee, cu o durată de un an sau doi ani. Lungimea perioadei de testare trebuie să fie determinată ţinând seama de durata de viaţă a ECM şi de probabilitatea reducerii economiilor, în timp. Indiferent de lungimea perioadei de raportare, aparatele de măsură (contoarele) pot fi lăsate în amplasament pentru a furniza în timp real, date de operare, echipei de operare. Dacă se reduce frecvenţa de măsurare a economiilor, după probele iniţiale de performanţă, trebuie intensificate activităţile de monitorizare a sistemului pentru a menţine nivelul economiilor. Economiile calculate conform IPMVP pot fi raportate numai în perioada de raportare ce utilizează proceduri conforme IPMVP. Dacă economiile, calculate conform IPMVP, servesc ca bază pentru estimarea unor economii viitoare, raportarea acestora din urmă nu trebuie să respecte procedurile IPMVP.

4.5.3 Perioade de măsurare adiacente (Cuplat/Decuplat Test) Dacă o ECM poate fi cuplată/decuplată cu uşurinţă, perioada de referinţă şi perioada de raportare pot fi alese astfel încât să fie adiacente în timp. O schimbare în sistemul de conducere automată a unui sistem este un exemplu de ECM ce poate fi deseori instalată şi dezinstalată fără să afecteze sistemul. Metoda „Cuplat/Decuplat Test” presupune măsurarea energiei cu ECM în funcţiune şi imediat apoi cu ECM scos din funcţiune, adică întoarcerea la condiţiile de referinţă. Diferenţa între energiile consumate în cele două perioade de măsurare, adiacente, reprezintă economiile create de ECM. Ecuaţia (1) din cap. 4.1. poate fi utilizată pentru calculul economiilor, fără termeni de ajustare, dacă factorii de influenţă asupra energiilor sunt aceeaşi în cele două perioade adiacente. Această tehnică poate fi aplicată în ambele cazuri: opţiunea de izolare a reabilitării sau opţiunea întregului sistem. În oricare caz limitele de măsurare trebuie amplasate astfel încât să fie posibila o uşoară detectare a unei diferenţe semnificative între energiile consumate când ECM este cuplată sau decuplată. Perioadele adiacente utilizate pentru testul cuplat/decuplat trebuie să fie suficient de lungi pentru ca operaţiile din sistem să se stabilizeze. Perioadele trebuie de asemenea să includă domeniul operaţiilor normale din sistem. Pentru aceasta testul cuplat/decuplat trebuie repetat pentru diferite moduri de operare cum ar fi sezoane diferite (vară/iarnă) sau niveluri diferite ale producţiei. Trebuie menţionat că ECM ce pot fi cuplate/decuplate uşor de la sistem prezintă riscul de a trece accidental în una din cele două stări.

4.6 Baze pentru ajustări Termenii referitori la ajustări – vezi ecuaţia (1) din cap. 4.1. – trebuie calculaţi plecând de la mărimi fizice identificabile ale caracteristicilor energetice ale echipamentului din interiorul limitelor de măsurare. Sunt posibile două tipuri de ajustări:

Cadrul şi opţiunile IPMVP 17

Ajustări ordinare – se aplică pentru fiecare factor ce influenţează consumul de energie şi care se modifică în obişnuit, în timpul perioadei de raportare, cum ar fi clima sau volumul producţiei. Metodologia de ajustare poate utiliza numeroase tehnici, plecând de la lipsă ajustării până la ajustări complexe, exprimate de ecuaţii cu parametrii neliniari, cu una sau mai multe variabile independente. Se pot utiliza metode matematice diferite pentru a obţine metoda de ajustare corectă pentru fiecare plan de M&V. Vezi anexa B pentru ghiduri de evaluare a validităţii metodelor matematice.

Ajustări extraordinare – se aplică pentru acei factori ce influenţează consumul de energie şi care, în mod obişnuit, nu se modifică, cum ar fi: mărimea sistemului, tehnologia de operare, modificarea numărului de schimburi de producţie. Aceşti factori statici trebuie supravegheaţi pe toată perioada de raportare. Vezi cap. 8.2. pentru discuţii asupra ajustărilor extraordinare.

Factori Statici

Factori statici ce necesită ajustări extraordinare în cazul modificării lor

mărimea spaţiului încălzit sau răcit

tipul de obiect produs sau numărul schimburilor de producţie, într-o zi

caracteristicile anvelopei clădirii (izolări noi, geamuri, uşi, etanşeitate)

mărimea, tipul sau utilizarea sistemului şi echipamentul utilizatorilor

standard de ambient interior (iluminare, temperatură, ventilare)

tipul de ocupare sau program

Deci ecuaţia (1) poate fi scrisă complet:

Economia = (Cererea în perioada de referinţă – Cererea în perioada de raportare) ± Ajustări ordinare ± Ajustări extraordinare (1a)

Termenii „Ajustări” din ecuaţia (1a) sunt utilizaţi pentru a exprima energiile măsurate, cu referire la acelaşi set de condiţii. Mecanismul ajustărilor depinde de faptul dacă economiile sunt raportate la condiţiile din perioada de raportare, sau sunt normalizate la alt set de condiţii, cum se prezintă în continuare9.

9 Următoarele metode generale pot fi aplicate pentru Opţiunile A, B şi C, descrise în capitolul 4. Opţiunea D include în general,

ajustările în timpul simulării, deşi setul de condiţii de ajustare trebuie să fie încă ales.

18 Cadrul şi opţiunile IPMVP

4.6.1 Baza perioadei de raportare sau energie neutilizată Dacă economiile se raportează după condiţiile din perioada de raportare, ele se mai numesc şi energie neutilizată în perioada de raportare. Energia neutilizată cuantifică economiile din perioada de raportare faţă de energia ce ar fi fost utilizată fără aplicarea ECM. Dacă economiile sunt raportate pe baza condiţiilor din perioada de raportare, energia din perioada de referinţă trebuie ajustată la condiţiile din perioada de raportare. Din acest mod comun de raportare a economiilor, ecuaţia (1a) devine: Energia neutilizată (sau Economiile) = (Energia din perioada de referinţă ± Ajustări ordinare ref. condiţiile din perioada de raportare ± Ajustări extraordinare ref. condiţiile din perioada de raportare) – Energia din perioada de raportare Această ecuaţie se simplifică la forma:

Energia neutilizată (sau Economiile) = Energia ajustată din perioada de referinţă – Energia din perioada de raportare ± Ajustări extraordinare ale energiei din perioada de referinţă ref. condiţiile din perioada de raportare (1b) Unde „Energia ajustată din perioada de referinţă” este definită ca energia din perioada de referinţă adiţionată cu orice ajustare ordinară necesară calculării ei în perioada de raportare. Energia ajustată din perioada de referinţă are la bază un model matematic de corelare a energiei actuale, conform perioadei de referinţă cu variabile independente, în perioada de referinţă. Fiecare variabilă independentă a perioadei de raportare este introdusă în modelul matematic al perioadei de referinţă pentru a calcula energia ajustată a perioadei de referinţă.

Variabile independente

O variabilă independentă este un parametru ce se modifică în mod normal şi are un impact

Economii

(Economii de energie şi cost)

Consumul Energetic Evitat sau

Costuri Evitate

Stabilit în conformitate cu perioada de raportare.

Vezi Capitolul 4.6.2

Economii preconizate

Stabilite în condiţii

normale”.Vezi Capitolul 4.6.2

Figura 2 Două tipuri de economii

Cadrul şi opţiunile IPMVP 19

măsurabil asupra consumului de energie al sistemului. De exemplu, o variabilă independentă obişnuită, care influenţează consumul de energie al unei clădiri, este temperatura exterioară. De asemenea într-o fabrică numărul de piese realizate într-o perioadă este o variabilă independentă, ce influenţează consumul de energie. O altă variabilă independentă este numărul de secunde, minute, ore sau zile din fiecare interval de măsurare. Vezi de asemenea cap. 4.9.3.

4.6.2 Baza condiţiilor fixe sau economii normalizate Alte condiţii decât cele din perioada de raportare pot fi utilizate ca bază pentru ajustare. Condiţiile pot fi cele din perioada de referinţă, din altă perioadă aleasă arbitrar sau un set tipic, mediu, sau „normal” de condiţii. Ajustările pentru un set fixat de condiţii conduc la calculul unor economii ce pot fi numite „economii normalizate” în perioada de raportare. În această metodă energia din perioada de raportare şi eventual din perioada de referinţă sunt ajustate de la condiţiile actuale la setul comun, fixat, de condiţii selectate.

Ecuaţia (1c) se rescrie pentru economii normalizate:

Economii normalizate = (Energia din perioada de referinţă ± Ajustări ordinare pentru condiţii fixate ± Ajustări extraordinare pentru condiţii fixate) – (Energia din perioada de raportare ± Ajustări ordinare pentru condiţii fixate ± Ajustări extraordinare pentru condiţii fixate) (1c) Calculul ajustărilor ordinare pentru perioada de raportare presupune dezvoltarea unui model matematic de corelare a energiei din perioada de raportare cu variabile independente din aceeaşi perioadă. Acest model este apoi utilizat pentru ajustarea energiei din perioada de raportare la condițiile fixe, alese. Mai departe, dacă setul de condiţii fixe nu este din perioada de referinţă, este utilizat de asemenea un model matematic pentru ajustarea energiei din perioada de referinţă la condițiile fixe, alese.

Ce motive pentru ajustare,sau ce tip de "economii?"

Factorii luaţi în considerare când se alege între energie neutilizată şi economii normalizate: „Energie neutilizată” adică „economii” (ec. (1b)):

- este dependentă de condiţiile de operare din perioada de raportare. Chiar dacă economiile pot fi ajustate corect pentru un factor cum ar fi clima, nivelul economiilor raportate depinde de clima actuală.

- nu poate fi comparată direct cu „economiile” estimate pe baza condiţiilor din perioada de referinţă. „Economii normalizate” adică „economii” (ecuaţia 1c):

- nu sunt afectate de condiţiile din perioada de raportare odată ce setul fix de condiţii este stabilit şi nu se schimbă.

- pot fi comparate direct cu „economiile” estimate pe baza setului fix de condiţii. - pot fi raportate numai după un ciclu complet al energiei consumate în perioada de

raportare, astfel ca să poată rezulta corelaţia matematică între energia din perioada de raportare şi condiţiile de operare.

20 Cadrul şi opţiunile IPMVP

4.7 Opţiuni ale IPMVP Cantitățile de energie, în diferitele forme ale ecuaţiei (1) pot fi măsurate prin una sau mai multe din următoarele metode:

Facturile de la furnizorii de utilităţi şi combustibil, citirea contoarelor şi aplicarea aceloraşi ajustări ca şi furnizorul.

Contoare speciale ce izolează ECM sau o porţiune din sistem. Măsurătorile pot fi periodice, pe intervale scurte, sau continue, pe durata perioadei de referinţă sau de raportare.

Măsurarea separată a parametrilor utilizaţi în calculul energiei consumate. De exemplu se pot măsura separat puterea electrică cerută de un echipament şi timpul de lucru al acestuia. Prin înmulţirea celor doi parametri se obţine energia consumată de echipament.

Măsurarea unor mărimi corelate cu consumul de energie. De exemplu, dacă energia consumată de un motor electric a fost corelată cu semnalul de ieşire al variatorului de turaţie montat pe motor, acest semnal poate fi considerat o măsură a consumului de energie.

Simularea calibrată, pe calculator, a funcţionării unui sistem furnizează măsura energiei consumate. Exemplu: analiza pe calculator DOE-2 pentru clădiri. (Opţiunea D).

Dacă valoarea energiei este cunoscută cu suficientă precizie sau dacă măsurarea este mult mai scumpă decât justifică circumstanţele, atunci măsurarea energiei poate să nu fie necesară sau potrivită. În aceste cazuri se pot estima unii din parametrii ECM, dar alţii trebuie măsuraţi (Opţiunea A).

IPMVP are patru opţiuni pentru determinarea economiilor: A, B, C şi D. Alegerea între aceste opţiuni include mai multe consideraţii, inclusiv amplasamentul limitei de măsurare (vezi cap. 4.4.). Dacă se doreşte măsurarea economiilor la nivelul sistemului, opţiunile C sau D sunt cele mai favorabile. Dacă interesează numai performanţele ECM, o tehnică de izolare a reabilitării este de dorit (opţiunile A, B, D). Tabelul 1 sintetizează cele patru opţiuni, prezentate detaliat în capitolele 4.8…4.10. Exemple ale aplicării opţiunilor sunt prezentate în anexa A. Secţiunea 4.11. oferă un ghid pentru selectarea corectă a opţiunii pentru fiecare proiect specific.

Cadrul şi opţiunile IPMVP 21

Opţiunea IPMVP Calculul economiilor Aplicaţii tipice

A. Izolarea reabilitării: Măsurarea parametrilor de bază. Economiile sunt determinate prin măsurători ale parametrilor de bază care definesc consumul de energie al sistemului modificat de prezenţa ECM şi/sau succesul proiectului. Domeniul frecvenţei de măsurare, de la durată scurtă la măsurare continuă, depinde de variaţiile parametrilor măsuraţi şi lungimea perioadei de raportare. Parametrii care nu se măsoară, se estimează. Estimările au la bază date istorice, specificaţii de lucru, sau raţionamente tehnico-inginereşti. Sursele de documentare sau raţionamentele utilizate pentru estimarea parametrilor trebuie făcute cunoscute. Eroarea de apreciere a economiilor, datorită estimărilor este de asemenea evaluată.

Calcul tehnico-ingineresc al energiilor în perioada de referinţă şi în perioada de raportare pe baza:

o măsurători periodice sau continue ale parametrilor de bază;

o valori estimate. o Se fac ajustări

ordinare şi extraordinare.

Reabilitarea iluminatului unde reducerea puterii este parametrul de bază ce este măsurat periodic. Orele de operare se estimează pe baza programului şi obiceiului ocupanţilor clădirii.

B. Izolarea reabilitării: Măsurarea tuturor parametrilor. Economiile sunt determinate prin măsurarea consumului de energie al sistemului modificat de prezenţa ECM. Domeniul frecvenţei de măsurare, de la durată scurtă la măsurare continuă depinde de variaţiile economiilor şi lungimea perioadei de raportare.

Măsurări de scurtă durată sau continue ale energiei în perioada de referinţă şi în perioada de raportare şi/sau calcule tehnico-inginereşti utilizând măsurători ale unor parametrii corelaţi cu consumul de energie. Se fac ajustări ordinare şi extraordinare.

Introducerea unui variator de turaţie la un motor electric de acţionare a unei pompe. Se măsoară puterea electrică cu un kW-metru, care citeşte puterea electrică în fiecare minut. În perioada de referinţă, acest aparat este utilizat o săptămână pentru a verifica încărcarea constantă. Aparatul este montat pe toată durata de raportare pentru a trasa variaţiile de putere.

Tabel 1 Prezentarea opţiunilor IPMVP

22 Cadrul şi opţiunile IPMVP

Opţiunea IPMVP

Calculul economiilor

Aplicaţii tipice

C. Întregul sistem. Economiile se determină prin măsurarea energiei consumate de întreg sistemul sau de subsistem. Măsurarea consumului de energie, al sistemului, este continuă pe toată durata perioadei de raportare.

Analiza datelor măsurate ale consumului de energie pe duratele perioadelor de referinţă şi de raportare. Se fac ajustări ordinare utilizând tehnici de comparare simplă sau regresii. Se fac ajustări extraordinare.

Telegestiunea consumurilor de energie într-un sistem. Măsurarea consumurilor de energie – electricitate, gaz – cu contoare, pe durata a 12 luni în perioada de referinţă şi pe toată perioada de raportare.

D. Simulare calibrată. Economiile sunt determinate prin simulare calibrată („la scară”) pentru consumul de energie al sistemului sau subsistemului. Se demonstrează că modelul de simulare este adecvat pentru măsurarea performanţelor energetice ale sistemului. Această opţiune necesită au grad înalt de pregătire în modelarea/Simularea calibrată a sistemelor.

Simularea consumului de energie, calibrarea pe baza facturilor orare sau lunare. Contoarele pot fi utilizate pentru a rafina sistemul.

Telegestiunea consumurilor de energie într-un multisistem care nu a fost dotat cu contoare în perioada de referinţă. Măsurările consumurilor de electricitate şi gaz, după instalarea contoarelor sunt utilizate pentru calibrarea simularii. Consumul de energie în perioada de referinţă, determinat prin simulare este comparat cu consumul de energie în perioada de raportare, determinat de asemenea prin simulare.

4.8 Opţiunile A şi B: izolarea reabilitării În capitolul 4.4. este definit conceptul limitei de măsurare, ce încadrează echipamentul reabilitat. Izolarea reabilitării permite reducerea limitei de măsurare pentru a diminua efortul cerut de supravegherea variabilelor independente şi factorilor statici, când reabilitarea afectează numai o porţiune din sistem.

Tabel 1 Prezentarea

opţiunilor IPMVP

Cadrul şi opţiunile IPMVP 23

Totuşi limite mai mici decât întregul sistem implică de obicei contoare adiţionale la limita de măsurare. Reducerea limitelor de măsurare poate provoca „scurgeri” între efecte interactive, nemăsurate. Dacă măsurătorile nu se fac pentru întregul sistem, rezultatele obţinute nu pot fi corelate cu consumul de energie al întregului sistem, rezultat din facturi. Modificările din sistem, dincolo de limita de măsurare, dar fără legătură cu ECM, nu pot fi raportate prin tehnica izolării reabilitării, dar vor fi incluse în consumurile măsurate de energie. Se prezintă două opţiuni pentru izolarea consumului de energie al unui echipament afectat de ECM, de consumul de energie din restul sistemului:

Opţiunea A: Izolarea reabilitării: Se măsoară parametri de bază (vezi cap. 4.8.1.)

Opţiunea B: Izolarea reabilitării: Se măsoară toţi parametri (vezi cap. 4.8.2.) Izolarea se realizează prin amplasarea limitei de măsurare între echipamentul afectat de ECM şi restul echipamentelor.

Când se stabileşte o limită de măsurare, trebuie avut grijă să se ia în considerare toate fluxurile de energie afectate de ECM, dincolo de limită. Trebuie stabilită o metodă pentru estimarea efectelor interactive (vezi cap. 4.4.). De exemplu o reducere a consumului de energie pentru iluminat, reduce de multe ori consumul de energie pentru HVAC (încălzire, ventilare, aer condiţionat), dar numai o limită raţională de măsurare cuprinde numai consumul de electricitate pentru iluminat şi nu cuprinde impactul asupra energiei pentru încălzire sau răcire. În acest caz efectul ECM asupra HVAC este un efect interactiv, ce trebuie estimat. Dacă se consideră că efectul interactiv poate fi semnificativ, pot fi făcute estimări tehnico-inginereşti prin care efectele interactive reprezintă o parte fracţionară din economiile măsurate la realizarea iluminatului. Calcule convenţionale pentru încălzire şi răcire pot stabili corect această fracţie pentru fiecare sezon. Dacă limita de măsurare se lărgeşte pentru a include efectele interactive, acestea nu mai trebuie estimate. În afara micilor estimări pentru efecte interactive, limita de măsurare stabileşte punctele de măsură şi

proporţiile fiecărei ajustări ce pot fi utilizate în diferitele forme ale ecuaţiei (1). Numai modificările energetice şi ale variabilelor de operare din interiorul limitei de măsurare trebuie supravegheate pentru a calcula termenii corespunzători ajustărilor, din ecuaţia (1). Cap. 4.5. analizează, la modul general, perioadele de măsurare. Parametrii trebuie măsuraţi continuu sau periodic, pe perioade scurte. Mărimea variaţiei parametrilor este factorul ce determină decizia privind modul de efectuare a măsurării: continuu sau periodic. Acolo unde un parametru nu se modifică, el poate fi măsurat imediat după instalarea ECM şi verificat ocazional în perioada de raportare. Frecvenţa acestei verificări poate fi stabilită începând cu măsurări dese pentru a stabili dacă parametrul este constant. O dată stabilit acest fapt, frecvenţa măsurărilor poate fi redusă. Pentru a păstra controlul economiilor, pe măsura reducerii frecvenţei de măsurare, trebuie întreprinse mai multe inspecţii sau teste pentru a verifica corectitudinea operaţiilor. Măsurarea continuă asigură o încredere mai mare în economiile raportate şi mai multe informaţii despre operarea echipamentului. Aceste informaţii pot fi utilizate pentru a îmbunătăţii

Exemplu: Izolarea reabilitării Un cazan vechi este înlocuit cu un cazan cu eficienţă mai mare. Limita de măsurare include numai noul cazan, astfel că evaluarea noului cazan nu este afectată de variaţiile în cererea de căldură, a întregului sistem. Contoarele pentru măsurarea cantităţilor de combustibil consumat şi de căldură produsă sunt suficiente pentru a evalua cele două cazane pe tot domeniul de lucru (încărcare). Economiile sunt raportate pentru noul cazan ţinând seama de gradul de îmbunătăţire a eficienţei şi o încărcare medie, anuală a cazanului.

24 Cadrul şi opţiunile IPMVP

sau optimiza operarea echipamentului, în timp real, prin aceasta îmbunătăţind performanţele ECM. Rezultatele unor studii au demonstrat că 5…15% din economiile anuale de energie pot fi realizate prin utilizarea atentă a datelor înregistrate. (Claridge şi alţii 1994, 1996; Haberl şi alţii 1995). Dacă măsurările nu sunt continue şi contoarele sunt mutate între citiri, atunci locul de măsurare şi caracteristicile aparatului trebuie înregistrate în Planul de M&V, ca şi procedura de calibrare a acestuia. Dacă un parametru este constant, duratele de măsurare sunt scurte şi ocazionale. Un exemplu în acest sens sunt motoarele electrice: la sarcină constantă, puterea cerută este constantă. Totuşi perioadele de lucru ale motoarelor pot să se schimbe, în funcţie de produsul realizat. Dacă un parametru se schimbă periodic, măsurările ocazionale ale parametrului (orele de lucru în exemplul motorului) trebuie să aibă loc în momente reprezentative ale funcţionării normale a sistemului. Acolo unde un parametru variază zilnic sau orar, cum sunt sistemele de încălzire şi răcire dintr-o clădire, măsurarea continuă este cea mai simplă. Pentru încărcări dependente de climă, măsurările trebuie efectuate pe o durată de timp suficient de lungă, pentru a caracteriza corect modelul de sărcină pe durata unui ciclu anual, normal (fiecare sezon, zile lucrătoare, zile nelucrătoare) şi ele trebuie repetate, dacă este necesar, în perioada de raportare. Exemple pentru profilul fiecărui tip de zi se găsesc în Katipamula şi Haberl (1991), Akbari şi alţii (1988), Hadley şi Tomich (1986), Bon Soada şi Haberl (1995 a., 1995 b.) şi Bon Soada şi alţii (1996). Dacă mai multe versiuni ale aceleaşi ECM sunt cuprinse în limita de măsurare, măsurarea se face pe baza unor modele statistice, validate. Astfel de situaţii apar, de exemplu, acolo unde puterea necesară pentru iluminare nu poate fi citită la tabloul de alimentare, deoarece acesta alimentează şi alţi consumatori. In schimb se fac măsurători, înainte şi după reabilitare, pe eşantioane semnificative statistic, pentru a evalua modificările în cererea de putere. Aceste eşantioane pot fi considerate ca „măsurări” ale cererii de putere pentru iluminat. Anexa B-3 prezintă modele statistice implicate în eşantionare. Pot fi utilizate aparate de măsură portabile numai pentru măsurări de scurtă durată. Costul acestor aparate poate fi repartizat pe mai multe obiective. Totuşi contoarele instalate pentru măsurări permanente alimentează operatorii de sistem sau echipamentele de automatizare cu un flux continuu de informaţii, în mod „reacţie negativă” (feedback). Contoarele permanente sunt capabile de asemenea să furnizeze date pentru facturarea consumurilor utilizatorilor individuali sau departamentali, din sistem.

Tehnicile de izolare a reabilitării au condiţii optime de realizare dacă:

Prezintă interes numai performanţa sistemului afectat de ECM, datorită responsabilităţilor repartizate părţilor într-un contract de performanţă energetică, sau datorită faptului că economiile ECM sunt prea mici pentru a fi măsurate în timpul disponibil în opţiunea C.

Efectele interactive ale ECM asupra consumului de energie în alt sistem pot fi estimate în limite rezonabile, sau pot fi neglijate.

Posibilele modificări ale sistemului, dincolo de limita de măsurare sunt dificil de identificat sau de evaluat.

Monitorizarea variabilelor independente care afectează consumul de energie, nu este excesiv de dificilă sau scumpă.

Există deja contoare pentru separarea consumului de energie al sistemelor.

Contoarele adiţionale, la limita de măsurare, pot fi utilizate şi în alte scopuri: conducere operaţională sau facturare.

Cadrul şi opţiunile IPMVP 25

Măsurarea parametrilor este mai ieftină decât simulările opţiunii D sau ajustările extraordinare ale opţiunii C.

Nu sunt garantate testările pe termen lung.

Nu este necesară o corespondenţă directă între raportarea economiilor şi schimbările în plăţile către furnizorii de energie.

Caracteristicile specifice ale fiecărei tehnici de izolare a reabilitării sunt prezentate în continuare în cap. 4.8.1. şi 4.8.2. Soluţiile obişnuite de măsurare, utilizate în tehnicile de izolare a reabilitării sunt prezentate în cap. 4.8.3. ASHRAE (2002) prezintă detalii tehnice asupra unor metode similare.

4.8.1 Opţiunea A: Izolarea reabilitării, Măsurarea parametrilor de bază În conformitate cu această opţiune, cantităţile de energie din ecuaţia (1) rezultă din calcule, prin utilizarea unei combinaţii între rezultatele măsurării unor parametrii şi estimarea altora. Astfel de estimări pot fi utilizate numai dacă se arată că incertitudinea tuturor estimărilor nu influenţează semnificativ valoarea economiilor raportate. Se stabileşte care parametrii se măsoară şi care se estimează, ţinând seama de influenţa fiecărui parametru asupra incertitudinii totale, la raportarea economiilor. Valorile estimate şi analiza semnificaţiei lor vor fi incluse în planul de M&V (cap. 5.). Estimările se pot baza pe date istorice, cum ar fi numărul orelor de operare în perioada de referinţă, caracteristicile echipamentelor în conformitate cu specificaţiile producătorului, teste de laborator, informaţii tipice, referitoare la climă. Dacă un parametru, de exemplu numărul orelor de funcţionare, este constant şi nu este influenţat de ECM, atunci este suficientă măsurarea lui în perioada de raportare. Această măsurare poate fi considerată şi ca o măsurare corespunzătoare perioadei de referinţă. Dacă un parametru despre care se cunoaşte că variază independent, nu este măsurat nici în perioada de referinţă, nici în perioada de raportare, el va fi estimat. În raportarea economiilor, pentru fiecare parametru estimat, se vor face calcule inginereşti sau modelări matematice pentru evaluarea erorilor introduse de estimări. De exemplu dacă se estimează numărul orelor de funcţionare al unui echipament şi acesta se situează între 2100…2300 ore/an, economiile se vor calcula pentru 2100 şi 2300 ore/an, iar diferenţa va reprezenta semnificaţia acestui parametru estimat asupra economiilor. Efectul combinat al tuturor acestor estimări vor fi evaluate înaintea stabilirii numărului suficient de măsurări. Vezi anexa B-5.1. Selectarea parametrilor ce vor fi măsuraţi depinde de obiectivele proiectului sau de datoria contractorului de asumare a unor riscuri referitoare la performanţelor ECM. Dacă influenţa unui parametru este semnificativă asupra evaluării performanţelor, acesta va fi măsurat. Alţi parametrii, dincolo de controlul contractorului, pot fi estimaţi. În cazul în care calculul economiilor presupune scăderea unui parametru măsurat dintr-unul estimat, rezultatul este o estimare. De exemplu dacă un parametru este măsurat în perioada de raportare şi scăzut dintr-o valoare nemăsurată, a aceluiaşi parametru, din perioada de referinţă, diferenţa este o estimare.

26 Cadrul şi opţiunile IPMVP

Un exemplu de aplicare a opţiunii A este o ECM implicată în instalarea unui sistem de iluminare eficient, fără modificarea duratelor de iluminare. Economiile pot fi determinate utilizând opţiunea A, măsurând cererile de putere ale sistemelor de iluminat, înainte şi după reabilitare şi estimând durata de operare. Alte variante ale acestui tip de ECM, prezentate în tabelul 2, arată circumstanţele în care estimările se încadrează în cerinţele opţiunii A.

Varianta

Măsurare sau estimare Aderă la

opţiunea A? Ore de operare

Cerere de putere

ECM reduce orele de operare măsurare estimare

estimare măsurare

da nu

ECM reduce cererea de putere

estimare măsurare

măsurare estimare

da nu

ECM reduce orele de operare şi cererea de putere: - perioada de referinţă: puterea necunoscută ore de operare cunoscute - puterea cunoscută ore de operare necunoscute - puterea şi orele de operare puţin cunoscute

estimare măsurare

măsurare estimare măsurare estimare

măsurare estimare

estimare măsurare estimare măsurare

da nu

da nu nu

se utilizează opţiunea B

Când se planifică procedura unei opţiuni A se consideră şi mărimea variaţiei energiei în perioada de referinţă şi impactul energetic al ECM, înainte de a se stabili parametrii de măsurat. Următoarele trei exemple arată domeniul scenariilor ce pot apărea:

ECM reduce o sărcină constantă, fără a modifica numărul orelor de operare. Exemplu: iluminatul unei întreprinderi industriale este înlocuit cu un sistem mai eficient, dar numărul orelor de operare ale acestuia nu se modifică. Pentru a determina rezonabil efectul proiectului, se măsoară puterea cerută în perioadele de referinţă şi raportate şi se estimează orele de operare.

ECM reduce numărul orelor de operare, sărcina rămânând neschimbată. Exemplu: automatizarea compresoarelor opreşte funcţionarea acestora în perioadele de lipsă a cererii de aer comprimat. Pentru a determina rezonabil efectul proiectului, se măsoară orele de funcţionare ale compresoarelor în perioadele de referinţă şi raportare şi se estimează cererea de putere a compresoarelor.

ECM reduce şi sărcina şi numărul orelor de operare. Exemplu: reducerea temperaturii unui

sistem radiant cu apă caldă reduce supraîncălzirea şi obligă ocupanţii spaţiului încălzit să

Ce se măsoară?

În exemplul proiectului de iluminare, unde în perioada de raportare se măsoară puterea cerută, iar puterea cerută în perioada de referinţă nu a fost măsurată, puterea cerută se estimează, în procedura opţiunii A. Drept rezultat, numărul orelor de operare trebuie măsurate pentru ca procedura să se încadreze în IPMVP, opţiunea A.

Tabel 2 Exemplu

Iluminare Opţiunea

A ECM

Cadrul şi opţiunile IPMVP 27

închidă ferestrele, reducând astfel sărcina şi numărul orelor de funcţionare a cazanului. Când şi sărcina şi perioadele de funcţionare nu se cunosc cu certitudine, nu se poate utiliza opţiunea A.

In general sărcinile variabile şi număr variabil de ore de operare cer măsurări şi calcule mai riguroase.

4.8.1.1 Opţiunea A: Calcule Ecuaţia generală (1) din cap. 4. este utilizată în toate calculele făcute în conformitate cu IPMVP. Totuşi, în opţiunea A nu sunt necesare întotdeauna ajustări ordinare sau extraordinare. Acestea depind de limita de măsurare, natura valorilor estimate, lungimea perioadei de raportare, sau de intervalul de timp între măsurările din perioada de referinţă şi măsurările din perioada de raportare. In mod similar, măsurările din perioadele de referinţă şi raportare, implică, conform opţiunii A, măsurarea unui singur parametru şi estimarea celuilalt. Ca urmare ecuaţia (1) se simplifică: Economii (opţiunea A) = Valoarea estimată x (parametru măsurat în perioada de referinţă – parametru măsurat în perioada de raportare) (1d)

4.8.1.2 Opţiunea A: Verificarea instalaţiei Până la estimarea unor valori, conform opţiunii A, trebuie verificate proiectul tehnic şi instalaţia, pentru ca estimările să fie reale, posibile şi bazate pe echipamente ce pot să realizeze cu adevărat, economiile intenţionate. În timpul perioadei de raportare, la intervale stabilite, instalaţia se inspectează pentru a verifica existenţa echipamentelor şi corecta operare şi mentenanţă (exploatare/întreţinere). Aceste inspecţii vor asigura menţinerea potenţialului de generare a economiilor previzionate şi validează estimările parametrilor. Frecvenţa acestor inspecţii este determinată de probabilitatea modificării performanţelor. Un exemplu de situaţie în care sunt necesare inspecții de rutină este reabilitarea iluminatului. Se pot determina economiile verificând aleatoriu performanţele unor echipamente şi numărând echipamentele în funcţiune. În acest exemplu existenţa şi funcţionarea lămpilor sunt critice pentru determinarea economiilor. De asemenea dacă valorile de control sunt stabilite, dar ele pot fi modificate (falsificate), o verificare periodică a valorilor de control sau a funcţionării echipamentului, poate limita incertitudinea asupra valorilor estimate.

4.8.1.3 Opţiunea A: Cost Determinarea economiilor pe baza opţiunii A este mai ieftină, prin comparaţie cu celelalte opţiuni, deoarece costul estimării unui parametru este deseori semnificativ mai mic decât costul măsurării. Totuşi, în unele situaţii când estimarea este singura cale, o estimare bună poate fi mai scumpă decât măsurarea directă. Planificarea costului pentru opţiunea A trebuie să ţină seama de toate elementele: analize, estimare, instalarea contorului şi costurile pentru citirea şi înregistrarea datelor.

4.8.1.4 Opţiunea A: Aplicaţii optime Pe lângă izolarea reabilitării, prezentată în cap. 4.8. ca aplicaţie optimă, opţiunea A este optimă în următoarele situaţii:

Estimarea parametrilor de bază permite evitarea unor ajustări extraordinare, dificile când apar modificări în interiorul limitei de măsurare;

Incertitudinea introdusă prin estimare are un nivel acceptabil;

Menţinerea parametrilor de calitate a ECM poate fi evaluată prin inspecţii de rutină asupra parametrilor estimaţi;

28 Cadrul şi opţiunile IPMVP

Estimarea unor parametri este mai ieftină decât măsurarea lor – opţiunea B – sau simulării lor – opţiunea D;

Parametrii de bază utilizaţi în calculul economiilor pot fi identificaţi uşor. Parametrii de bază sunt parametrii utilizaţi pentru a evalua performanţele proiectului.

4.8.2 Opţiunea B: Izolarea reabilitării, Măsurarea tuturor parametrilor Această variantă de opţiune necesită măsurarea tuturor cantităţilor de energie ce intervin în ecuaţia (1), sau a tuturor parametrilor necesari pentru calcularea energiei. Economiile produse de numeroase tipuri de ECM pot fi determinate cu opţiunea B. Totuşi, gradul de dificultate şi creşterea costurilor conduc la creşterea complexităţii măsurării. În general opţiunea B este mai dificilă şi mai scumpă decât opţiunea A. Totuşi opţiunea B realizează rezultate mult mai sigure acolo unde tipul de sărcină şi/sau economii sunt variabile. Aceste costuri adiţionale sunt justificate dacă contractorul este responsabil pentru toţi factorii care afectează economiile de energie.

4.8.2.1 Opţiunea B: Calcule Ecuaţia generală (1) din cap. 4.1. este utilizată în toate calculele aferente IPMVP. Totuşi, în opţiunea B, se poate întâmpla să nu fie necesare ajustări ordinare sau extraordinare. Acest fapt depinde de locul de amplasare a limitei de măsurare, lungimea perioadei de raportare sau intervalul de timp între măsurările din perioada de referinţă şi din perioada de raportare. Ca urmare, pentru opţiunea B, ecuaţia (1) se simplifică: Economii (opţiunea B) = Energia in perioada de referinţă – Energia in perioada de raportare 4.8.2.2 Opţiunea B: Aplicaţii optime Pe lângă izolarea reabilitării, prezentată în cap. 4.8., opţiunea B este optimă în următoarele situaţii:

Contoarele adăugate ca urmare a izolării vor fi utilizate şi în alte scopuri: urmărirea procesului sau facturare;

Măsurarea tuturor parametrilor este mai ieftină decât simularea din opţiunea D;

Economiile sau operaţiile dincolo de limita de măsurare sunt variabile.

4.8.3 Rezultatele măsurării reabilitării izolate Izolarea reabilitării implică, în general, montarea unor contoare speciale, pe termen scurt sau permanente. Aceste contoare pot fi instalate în timpul efectuării unui audit energetic, pentru a descrie consumul de energie înainte de proiectarea unei ECM, sau pot fi instalate pentru măsurarea performanţelor în perioada de referinţă, pentru elaborarea unui plan de M&V. Se pot măsura temperatura, umiditatea, debitul, presiunea, durata de funcţionare, energia electrică sau termică, spre exemplu, la limita de măsurare. Se vor utiliza soluţii de măsurare cât mai corecte, pentru a face posibil calculul economiei de energie cu o precizie rezonabilă şi cu caracter de repetabilitate. Soluţiile de măsurare se dezvoltă continuu, pe măsura îmbunătăţirii aparatelor de măsură. De aceea se vor utiliza cele mai noi soluţii de măsurare, pentru a evalua economiile (vezi cap. 8.11.). În continuare se analizează soluţii pentru măsurări de bază, de luat în seamă când se utilizează tehnici de izolare a reabilitării.

4.8.3.1 Măsurări ale energiei electrice

1e)

Cadrul şi opţiunile IPMVP 29

Pentru a măsura corect energia electrică se măsoară tensiunea, intensitatea curentului şi factorul de putere sau direct puterea activă10. Măsurarea numai a tensiunii şi curentului evaluează corect puterea, la sărcini pur rezistive, cum sunt lămpile cu incandescenţă şi rezistenţele de încălzire, fără ventilator. Când se măsoară puterea trebuie să ne asigurăm că forma de undă a tensiunii, pe o sărcină rezistivă, nu este distorsionată de alte aparate din sistem. Companiile de electricitate solicită pentru facturare, pe lângă măsurarea consumului de energie şi puterea cerută în orele de vârf. Aceste măsurări implică înregistrarea continuă a consumului. De la aceste înregistrări, consumurile pot fi citite pentru timpul în care compania de electricitate comunică că s-au înregistrat cererile de vârf, pe contoarele sale. Compania de electricitate comunică cererea în orele de vârf pe facturi sau într-un raport special (fişa de calcul). Metodele de măsurare a consumului de energie electrică variază în funcţie de furnizor. Metoda utilizatorului, de a dubla măsurarea consumului de energie, trebuie să se bazeze pe contoare similare cu cele ale companiei de electricitate. De exemplu, în cazul în care compania de electricitate calculează consumurile de vârf pe baza intervalelor fixe de 15 minute, înregistratorul utilizatorului trebuie acordat pe acelaşi interval de 15 minute. Cȃnd compania de electricitate utilizează un interval mobil pentru a înregistra consumul de energie electrică, înregistratorul utilizatorului trebuie să aibă aceleaşi posibilităţi. Acest interval mobil poate fi simulat cu un înregistrator cu intervale fixe de 1 minut şi o prelucrare pe calculator. Trebuie avut grijă ca sistemul să nu conţină combinaţii de echipamente ce pot genera sărcini de vârf mari, care arată diferit în intervale mobile faţă de intervale fixe. După procesărea informaţiilor în intervalele companiei de electricitate, acestea se convertesc în informaţii orare şi se arhivează.

4.8.3.2 Calibrarea Contoarele trebuie calibrate, recomandabil de producător şi în conformitate cu procedurile recunoscute de laboratoarele de metrologie legală. Standarde şi nu mai puţin decât echipamente ale unei a treia părţi vor fi utilizate pentru calibrare şi verificarea trasabilităţii. Senzorii şi aparatele de măsură trebuie alese în funcţie de uşurinţa calibrării şi capacitatea de menţinere a acesteia. O soluţie atractivă este alegerea echipamentelor cu autocalibrare. O selecţie de referinţe asupra calibrării a fost prezentată în capitolul. 10.

4.9 Opţiunea C: Întregul sistem

Opţiunea C presupune contoare pentru utilităţi, contoare pentru sistemul complet sau contoare pentru evaluarea performanţelor energetice ale întregului sistem. Limita de măsurare include fie întregul sistem fie o parte majoră a acestuia. Această opţiune permite determinarea economiilor realizate de toate ECM aplicate părţilor sistemului supravegheat de contor de energie. De asemenea dacă sunt utilizate contoare pentru întregul sistem, economiile raportate în baza opţiunii C includ efectele pozitive sau negative ale modificărilor din sistem şi care nu aparţin ECM-urilor. Opţiunea C este potrivită pentru proiecte unde economiile aşteptate sunt mari comparate cu variaţiile aleatorii sau inexplicabile ce apar la nivelul întregului sistem. Dacă economiile sunt mari în comparaţie cu variaţiile inexplicabile în datele din perioada de referinţă, atunci

10

Rms (rădăcină medie pătratică) valorile pot fi raportate de instrumente digitale în mod corespunzător pentru puterea netă atunci când există distorsiuni ale undelor în circuitele de curent alternativ

30 Cadrul şi opţiunile IPMVP

identificarea economiilor va fi uşoară. Cu cât este mai lungă perioada de analiză a economiilor, după instalarea ECM, cu atât mai puţin semnificativ va fi impactul variaţiilor inexplicabile, de scurtă durată11. În general economiile depăşesc 10% din energia perioadei de referinţă, dacă se diferenţiază corect economiile faţă de datele din perioada de referinţă, dacă perioada de raportare este mai scurtă de doi ani. Identificarea schimbărilor din sistem, care cer ajustări extraordinare, este principala dificultate asociată cu opţiunea C, în mod particular dacă economiile sunt monitorizate o lungă perioadă (vezi cap. 8.2. ajustări extraordinare în perioada de referinţă). De aceea trebuie realizate inspecţii periodice ale tuturor echipamentelor şi operaţiilor din sistem, pe durata perioadei de raportare. Aceste inspecţii, identifică schimbările factorilor statici în condiţiile perioadei de referinţă. Aceste inspecţii pot constitui o parte a monitorizării regulate în vederea confirmării faptului că metodele dorite de operare sunt încă respectate. ASHRAE (2002) furnizează informaţii detaliate pentru o astfel de metodă.

4.9.1 Opţiunea C: Surse de informaţii energetice Acolo unde consumul unei utilităţi este măsurat într-un singur punct, pentru o mulţime de sisteme, sunt necesare contoare pe fiecare sistem sau submulţime de sisteme, pentru care se evaluează performanţele individuale. Se pot utiliza mai multe contoare pentru a măsura fluxul unei energii anumite, într-un sistem. Dacă printr-un contor se alimentează cu energie, un sistem ce interacţionează energetic cu alte sisteme, direct sau indirect, acest contor trebuie cuprins în calculul economiilor pentru întregul sistem. Contoarele ce măsoară fluxuri de energie, ce nu interacţionează cu sistemul şi pentru care nu se calculează economii, se neglijează. Exemplu: contor pentru iluminatul exterior. Se determină economiile, separat, pentru fiecare contor din sistem, astfel încât modificarea performanţelor să poată fi evaluată pentru fiecare subsistem contorizat. Totuşi acolo unde un contor măsoară numai o mică parte din consumul total de energie, se poate asocia cu contorul principal pentru a reduce sarcina de administrare a informaţiilor. Dacă contoare de energie electrică sunt asociate în acest mod, trebuie ştiut că cele asociate consumurilor mici, deseori nu conţin informaţii referitoare la aceste consumuri, aşa încât consumul totalizat nu reprezintă date corecte asupra gradului de încărcare. Dacă mai multe contoare diferite sunt citite în zile diferite, fiecare contor având perioada specifică de facturare, aceste citiri trebuie analizate separat. Economiile rezultă prin combinarea rezultatelor analizate ale fiecărui contor. Dacă în perioada de raportare lipsesc date privind consumul de energie, se creează un model matematic pentru acest interval, pentru a ţine locul datelor lipsă. Economiile raportate pentru acest interval trebuie identificate ca „date lipsă”.

4.9.2 Opţiunea C: Surse din facturile de energie

11

A se vedea anexa B-5. ASHRAE (2002) oferă metode cantitative pentru evaluarea impactului variaţiilor din datele de referinţă

ca lungimea perioadei de raportare.

Cadrul şi opţiunile IPMVP 31

Deseori datele energetice, pentru opţiunea C, derivă din contoarele pentru utilităţi, prin citire directă sau din facturi. Dacă facturile sunt sursă de informaţii, atunci trebuie ştiut că informaţiile din acestea nu au în general calitatea necesară M&V. Facturile pentru utilităţi conţin uneori date estimate, în special pentru consumuri mici. Uneori nu se poate preciza din factură dacă datele sunt estimate sau reale din citirea contorului. Neindicarea estimărilor produce erori pentru luna (lunile) cu estimări şi de asemenea pentru luna următoare în care se face citirea contorului. Totuşi prima factură emisă pe baza citirii contorului, după una sau mai multe estimări, va corecta erorile precedente. Raportarea economiilor trebuie să informeze dacă estimările sunt incluse în datele energetice. Când o estimare înlocuieşte citirea contorului, pentru cererea de energie din perioada cu estimări, nu există date valide referitoare la cererea de energie. Energia necesară unui sistem poate fi furnizată indirect printr-un sistem de stocare. Exemplu: păcură, propan, cărbune. În aceste situaţii facturile de expediere, ale furnizorului, nu reprezintă consumul sistemului între două expedieri. Ideal un contor la ieşirea depozitului măsoară consumul de energie. Dacă nu există acest contor, inventarierea stocului pentru fiecare perioadă de facturare poate ţine locul contorului şi să înlocuiască datele din facturi.

4.9.3 Opţiunea C: Variabile independente Modificările regulate ale parametrilor ce afectează consumul de energie se datoresc variabilelor independente (vezi cap. 6.1.). Variabile independente obişnuite sunt vremea, volumul producţiei, gradul de ocupare. Vremea are multe dimensiuni, dar pentru analiza întregului sistem, deseori este suficient un senzor de temperatură, montat în exterior. Producţia are multe dimensiuni ce depind de natura procesului industrial. În mod obişnuit producţia se exprimă în unităţi de masă sau de volum. Gradul de ocupare se defineşte în mai multe feluri: grad de ocupare a camerelor unui hotel, orele de lucru (ocupare) într-o clădire cu birouri, zile lucrătoare, săli de luat masa într-un restaurant. Dacă variabilele independente sunt ciclice ele pot fi modelate matematic. Analiza prin regresie şi alte forme de modelare matematică pot să determine numărul variabilelor independente, de luat în considerare în perioada de referinţă (vezi anexa B-2). Parametrii care au un efect semnificativ asupra consumului de energie, în perioada de referinţă, trebuie încluşi în ajustările ordinare când se determină economiile12 cu ecuaţia (1a), (1b) sau (1c). Variabilele independente trebuie măsurate şi înregistrate în acelaşi timp cu datele energetice. De exemplu, datele climatice trebuie înregistrate zilnic, de aceea pot fi adunate pentru a corespunde cu perioadele lunare de înregistrare a consumurilor de energie, ce pot fi altele decât lunile calendaristice. Utilizarea unei temperaturi medii lunare, pentru o lună necalendaristică de înregistrare a consumului de energie, introduce erori, ce pot fi evitate, în analiză. 4.9.4 Opţiunea C: Calcule şi modele matematice Pentru opţiunea C, ajustările ordinare ale ecuaţiei (1a) sunt calculate pe baza unui model matematic de contorizare al fiecărui tip de consum de energie. Modelul poate fi simplu: o listă de 12 cantităţi lunare, măsurate de energie, fără ajustări. Totuşi, în numeroase cazuri, modelul

12

Toţi ceilalţi parametri care afectează consumul de energie (de exemplu, "factori statici", a se vedea capitolul 4.6) ar trebui să

fie măsurate şi înregistrate în perioada de referinţă şi perioada de raportare, astfel încât ajustarea non-rutină poate fi făcută, dacă este necesar (vezi capitolul 8.8)

32 Cadrul şi opţiunile IPMVP

include factori calculaţi prin regresii, care corelează energia cu una sau mai multe variabile independente, cum ar fi temperatura exterioară, grade-zile, durata perioadei de contorizare, producţia, gradul de ocupare, modul de operare. Modelele pot include de asemenea seturi de parametrii calculaţi prin regresie, corespunzătoare unor domenii de condiţii, cum ar fi vara sau iarna în clădiri cu variaţii sezonale ale consumului de energie. De exemplu, în şcoli, unde consumul de energie în clădire diferă între perioada de cursuri şi perioada de vacanţă, sunt necesare modele de regresie, separate, pentru cele două perioade (Landman şi Haberl 1996a, 1996b). Opţiunea C trebuie să utilizeze un număr întreg de ani (12, 24 sau 36 luni), cu informaţii continue, pe durata perioadei de referinţă şi informaţii continue, în perioada de raportare (Fels 1986). Modelele care utilizează un număr diferit de luni (9, 10, 13 sau 18) pot crea deformări statistice prin subevaluarea sau supraevaluarea modurilor normale de operare. Datele înregistrate pentru întregul sistem pot fi orare, zilnice sau lunare. Datele orare trebuie introduse în datele zilnice, pentru a limita numărul variabilelor independente, necesare realizării unui model rezonabil al perioadei de referinţă şi fără a creşte semnificativ imprecizia în calculul economiilor (Katipamula 1996, Kissock şi alţii 1992). Variaţiile datelor zilnice, în multe cazuri, sunt rezultatul ciclului săptămânal al sistemelor. Multe modele matematice se potrivesc opţiunii C. Pentru cel mai convenabil model, se analizează indici statistici ca R2 şi t (vezi anexa B-2.2.)13. 4.9.5 Opţiunea C: Măsurare Pentru măsurarea consumului de energie al unui sistem se pot utiliza contoare. Datele furnizate de acestea sunt considerate sigure 100%, deoarece pe baza lor se face facturarea. Aceste contoare respectă standarde referitoare la clasa de precizie. Contoarele de energie ale furnizorului pot fi echipate sau modificate, astfel încât să transmită impulsuri pentru înregistrare în echipamentele de monitorizare ale sistemului. Constanta energie/impuls trebuie calibrată pe baza unei referinţe, spre exemplu datele înregistrate de contorul de energie. Alte contoare, instalate de proprietarul sistemului, pot măsura consumul de energie al întregului sistem. Precizia acestor contoare va fi menţionată în planul de M&V, ca şi metoda de comparare a citirilor acestor contoare cu citirile contorului de energie.

4.9.6 Opţiunea C: Cost Costul opţiunii C depinde de sursa datelor energetice şi de dificultatea de urmărire a factorilor statici, dincolo de limita de măsurare, pentru a face posibile ajustări extraordinare, în timpul perioadei de raportare. Contorul de energie lucrează corect dacă informaţiile sunt corect înregistrate. Această alegere nu implică costuri suplimentare. Costul urmăririi schimbărilor factorilor statici, depinde de mărirea sistemului, de probabilitatea schimbării acestora, de dificultatea sesizării schimbărilor şi de procedurile existente de supraveghere.

13

Informaţii suplimentare referitoare la aceste proceduri de selecţie poate fi găsite în Reynolds şi Fels (1988), Kissock et al. (1992, 1994) şi în Manualul de ASHRAE (2005) Capitolul 32. ASHRAE (2002) prevede, de asemenea, mai multe teste statistice pentru a valida utilitatea modelelor de regresie derivate.

Cadrul şi opţiunile IPMVP 33

4.9.7 Opţiunea C: Aplicaţii optime

Opţiunea C este optimă dacă:

Va fi evaluată performanţa energetică a întregului sistem, nu numai a ECM;

Există mai multe tipuri de ECM în sistem;

ECM implică activităţi ce fac dificilă măsurarea separată a acesteia a întregului sistem (reabilitarea zidurilor sau ferestrelor, pregătirea operatorului);

Economiile sunt mari comparate cu variaţiile datelor în perioada de referinţă, în perioada de raportare;

Când tehnica de izolare a reabilitării (opţiunea A sau B) este excesiv de complexă. De exemplu dacă efectele interactive sau interacţiunile între ECM-uri sunt substanţiale;

Schimbări majore în viitor, în sistem, nu sunt de aşteptat în perioada de raportare;

Un sistem de urmărire a factorilor statici poate fi stabilit pentru a face posibile ajustări viitoare, extraordinare;

Pot fi găsite corelaţii rezonabile între consumul de energie şi alte variabile independente.

4.10 Opţiunea D: Simulare calibrată Opţiunea D „simulare calibrată” presupune utilizarea unui program de simulare pe calculator a unuia sau a tuturor termenilor, ce exprimă energiile din sistem, din ecuaţia (1). Modelul de simulare trebuie „calibrat” (să reprezinte la scară) astfel încât energiile calculate să se potrivească (să coincidă) cu datele măsurate. Opţiunea D trebuie utilizată pentru evaluarea performanţelor tuturor ECM-urilor din sistem, asemănător cu opţiunea C. Totuşi aparatul de simulare din opţiunea D permite de asemenea estimarea economiilor realizate de fiecare ECM, dintr-un proiect cu mai multe ECM-uri. Opţiunea D poate fi utilizată, de asemenea, pentru a evalua numai performanţele unui subsistem dintr-un sistem, asemănător cu opţiunile A şi B. În acest caz consumul de energie al subsistemului trebuie izolat de restul sistemului prin contoare corespunzătoare (vezi cap. 4.4. şi 4.8.). Opţiunea D este utilă acolo unde:

Datele energetice din perioada de referinţă lipsesc sau sunt inutilizabile. Această situaţie apare dacă:

o Un subsistem nou, echipat cu măsuri de eficienţă energetică, trebuie să fie evaluat separat de restul sistemului;

o Există o staţie centrală de contorizare a subsistemelor, dar nu există contoare individuale pentru subsisteme, în perioada de referinţă, dar după instalarea ECM sunt disponibile contoare individuale.

Datele energetice din perioada de raportare nu sunt disponibile sau sunt obstrucţionate de factori dificil de cuantificat. Uneori este foarte dificil de a estima modul în care schimbările viitoare din sistem vor modifica consumul de energie. Modificări în procese industriale sau echipamentele noi fac foarte dificile şi imprecise calculele pentru ajustări extraordinare, ceea ce face ca opţiunile A, B sau C să producă erori excesive în determinarea economiilor.

Se doreşte determinarea economiilor asociate fiecărei ECM, dar măsurările, cu opţiunile A sau B, sunt foarte dificile sau scumpe.

Dacă energia din perioada de raportare este determinată prin program de simulare, economiile determinate se menţin numai dacă metoda de simulare este continuă (nu se întrerupe). Inspecţii

34 Cadrul şi opţiunile IPMVP

periodice vor identifica schimbările condiţiilor din perioada de referinţă şi performanţele echipamentelor modelate (vezi cap. 4.8.1.2.). Programul de simulare trebuie modificat în consecinţă.

Opţiunea D este abordată în primul rând în M&V, pentru evaluarea soluţiilor de eficienţă energetică, în noul proiect al sistemului. Secţiunea din IPMVP, volumul 3, partea 1, intitulată „Concepte şi opţiuni pentru calculul economiilor într-o construcţie nouă” cuprinde ghiduri detaliate pentru o mare varietate de tehnici de M&V, pentru clădiri noi. Volumul 3, partea 1, prezintă dificultăţile şi soluţiile pentru stabilirea unei perioade de referinţă pentru o clădire mai puţin eficientă (energetic), faţă de clădirea nou construită.Dificultăţile majore asociate opţiunii D sunt elaborarea programului corect, de simulare pe calculator şi calibrarea acestuia, în concordanţă cu datele energetice măsurate. Pentru a limita costurile acestei metode, menţinând însă o precizie rezonabilă, se iau în considerare următoarele aspecte, când se analizează opţiunea D:

Programul de simulare trebuie elaborat de personal cu experienţă în programare şi tehnici de calibrare;

Datele de intrare trebuie să fie cele mai utile informaţii şi să cuprindă, în cea mai mare măsură posibilă, informaţii actuale despre performanţele componentelor de bază ale sistemului;

Datele de intrare, simulate, trebuie ajustate, astfel încât rezultatele să se potrivească cu cererea şi consumul din facturile lunare de utilităţi, cu o abatere acceptabilă. O apropiere între consumurile anuale totale de energie, unul simulat şi celălalt real, nu constituie o demonstrare suficientă a faptului că simulările determină în mod adecvat variaţiile consumului de energie, ale sistemului (vezi cap. 4.10.2.).

Opţiunea D implică o documentare amplă. Listări ale calculelor de simulare, date de supraveghere a sistemului, date de consum utilizate pentru definirea valorilor de intrare şi pentru calibrarea modelului de simulare, trebuie păstrate pe hârtie şi pe suport electronic. Numărul versiunii trebuie declarat pe programul disponibil în mod public, aşa ca nici o altă persoană să nu poată modifica calculele.

ASHRAE (2002) furnizează detalii tehnice pentru o metodă similară şi pentru calibrarea modelelor de simulare în conformitate cu facturile de utilităţi. Simularea este dificilă pentru următoarele tipuri de clădiri:

cu curţi interioare mari;

cu o parte semnificativă, subterană sau cuplate la sol;

forme exterioare neobişnuite;

configuraţii complexe de umbrire;

un număr mare de zone distincte, cu control al temperaturii. Câteva ECM pot fi simulate numai cu foarte mare dificultate:

adăugarea de bariere radiante la nivelul aticurilor;

schimbări în sisteme complexe de HVAC (încălzire, ventilare, aer condiţionat).

4.10.1 Opţiunea D: Tipuri de programe de simulare a clădirilor Informaţii despre programele de simulare a clădirilor, de uz curent în lume pot fi găsite în cap. 6.3. din ASHRAE (2002) şi anexa C. Programele de simulare ale întregii clădiri utilizează în mod uzual tehnici de calcul orar. Totuşi pot fi utilizate metode simplificate („modified bin methods”) şi modele de sistem HVAC simplificate dacă pierderile de căldură, câştigurile de căldură, sarcinile interne şi sistemele

Cadrul şi opţiunile IPMVP 35

HVAC din clădire sunt simple. Alte tipuri de programe specializate pot fi utilizate pentru a simula consumul de energie, operarea aparatelor sau procese industriale. Orice program utilizat trebuie să fie bine documentat şi înţeles de către utilizator.

4.10.2 Opţiunea D: Calibrare Economiile calculate cu opţiunea D au la bază una sau mai multe estimări complexe asupra consumului de energie. Corectitudinea determinării economiilor depinde de cât de bine este simulată performanţa echipamentelor şi cât de bine este calibrat consumul de energie. Calibrarea se realizează verificând dacă simulările oferă un model rezonabil al curbei energiei în sistem prin comparare cu un set de date de calibrare. Datele de calibrare includ date energetice măsurate, variabile independente şi factori statici. Calibrarea simulării unei clădiri este în general realizată cu ajutorul facturilor pentru utilităţi, corespunzătoare pentru 12 luni consecutive. Aceste facturi trebuie să corespundă unui interval stabil de operare. Într-o clădire nouă, trece un număr de luni până la atingerea gradului normal de ocupare şi până ce conducerea învaţă cea mai bună cale de operare a sistemului.Datele de calibrare trebuie prezentate în planul de M&V, împreună cu descrierea surselor. Date detaliate de operare a sistemului ajută la completarea datelor de calibrare. Acestea pot include caracteristici de operare, grad de ocupare, climă, încărcări şi eficienţa echipamentului. Unele variabile pot fi măsurate pe intervale scurte (zi, săptămână, lună) sau extrase din baze de date. Precizia contoarelor trebuie verificată la măsurători critice. Dacă resursele permit, se măsoară ventilarea şi infiltraţiile clădirii, deoarece aceste mărimi variază deseori departe de aşteptări. Măsurările vor îmbunătăţii precizia simulării fără costuri adiţionale mari. Testele pornit/oprit pot măsura iluminarea, sărcinile şi reglajul motoarelor. Aceste teste pot fi realizate la sfârşit de săptămână, utilizând un înregistrator de date sau sistemul de automatizare a clădirii pentru a înregistra consumul de energie al sistemului, în mod normal la intervale de un minut. Uneori, înregistratoarele portabile ieftine, sincronizate la un moment, sunt utile pentru măsurări de scurtă durată (Benton şi alţii 1966, Houcek şi alţii 1993, Soebarto 1996). După colectarea a cât mai multe date pentru calibrare, se parcurg următorii paşi: 1. Se introduc şi alţi parametrii de intrare, ca urmare a documentării. 2. Întotdeauna când este posibil, se strâng informaţii despre climă, în timpul perioadei de

calibrare, mai ales dacă condiţiile climatice variază semnificativ faţă de clima unui an standard, utilizată în simulări mai simple. Totuşi obţinerea şi pregătirea datelor actualizate de climă pentru utilizare în simulare este o lucrare de lungă durată şi scumpă. Dacă obţinerea datelor actualizate de climă este prea dificilă, atunci se ajustează datele climatice pe durata unui an, cu metode statistice, pentru a semăna cu datele actualizate.

3. Se rulează programul de simulare şi se verifică dacă se estimează parametrii de operare, cum ar fi temperatura şi umiditatea.

4. Se compară rezultatele simulate pentru energie cu cele măsurate, pe perioada de calibrare, pe intervale orare sau lunare.

5. Se evaluează modelul prin diferenţele între rezultatele obţinute prin simulare şi datele de calibrare. Grafice cu bare, grafice cu serii de diferenţe procentuale, lunare şi reprezentări ale împrăştierii lunare în planul x–y ajută la identificarea erorilor modelului. ASHRAE (2002), cap. 6.3. aduce mai multe informaţii referitoare la precizia calibrării. Precizia de calibrare trebuie stabilită în planul M&V pentru a fi cuprinsă în bugetul M&V.

6. Se revizuiesc datele de intrare de la pasul 1 şi se repetă paşii 3 şi 4 până când rezultatele calculate se încadrează în specificaţiile de calibrare.

Crearea şi calibrarea unei simulări pot să consume mult timp. Se vor utiliza date energetice lunare, nu orare, pentru a limita efortul necesar calibrării.

36 Cadrul şi opţiunile IPMVP

4.10.3 Opţiunea D: Calcule După calibrarea simulării, ecuaţia (1) poate fi aplicată pentru două versiuni: Simulări cu ECM şi Simulări fără ECM. Ambele versiuni trebuie să utilizeze acelaşi set de condiţii de operare. Ecuaţia 1) devine:

Economii = Economia în perioada de referinţă, fără ECM, determinată pe model – Energia în perioada de raportare, cu ECM, determinată pe model 1f)

În acest caz se presupune că „eroarea” de calibrare afectează în mod egal cele două modele. Dacă sunt disponibile date energetice reale pentru ambele perioade, de referinţă şi de raportare, termenii asociaţi ai modelului calibrat, din ecuaţia (1f) pot fi inlocuiţi cu energia măsurată. Totuşi, calculele de calibrare se pot ajusta lunar, în perioada de calibrare. Pentru cazul utilizării datelor reale din perioada de calibrare, în perioada de raportare, ecuaţia (1f) devine:

Economii = Economia în perioada de referinţă, fără ECM, determinată pe model

– Energia reală din perioada de calibrare, (cu ECM)

+/- Eroarea de calibrare în citirea pe model 1g)

4.10.4 Opţiunea D: Raportarea continuă a economiilor Dacă se cere o evaluare a performanţelor pe mai mulţi ani, opţiunea D poate fi utilizată în primul an, după instalarea ECM. În anii următori, opţiunea C poate fi mai ieftină dacă se utilizează ca referinţă datele măsurate în primul an de funcţionare regulată, după instalare. Opţiunea C este utilizată pentru a determina dacă consumul de energie se schimbă în primul an de funcţionare după instalarea ECM. În această situaţie, consumul de energie în primul an de funcţionare regulată trebuie utilizat pentru: a) calibrarea modelului de simulare, în opţiunea D, b)stabilirea referinţei opţiunii C pentru măsurări adiționale de economii (sau pierderi) în anul al doilea şi în continuare.

4.10.5 Opţiunea D: Aplicaţii optime Opţiunea D se foloseşte dacă alte opţiuni nu sunt fezabile. Opțiunea D se aplică optim acolo unde:

Datele energetice din perioada de referinţă sau din perioada de raportare (dar nu ambele) nu sunt disponibile sau nu sunt sigure.

Sunt prea multe ECM pentru a fi evaluate cu opţiunile A sau B.

ECM include activităţi difuze, care nu pot fi izolate uşor de restul sistemului, cum ar fi pregătirea personalului sau reabilitarea pereţilor şi ferestrelor.

Performanţele fiecărei ECM vor fi estimate individual, în cadrul unor proiecte cu multe ECM, dar costurile opţiunilor A şi B sunt excesive.

Interacţiunile între ECM-uri sunt complexe sau efectele interactive ale ECM sunt complexe, ceea ce face ca tehnicile de izolare, necesare opţiunilor A şi B să nu fie aplicabile.

În perioada de raportare se aşteaptă să se producă schimbări mari în cadrul sistemului şi nu se pot urmări aceste schimbări şi/sau justifica impactul lor asupra consumului de energie.

O modelare profesionistă este capabilă să colecteze cele mai semnificative date de intrare pentru a calibra modelul.

Sistemul şi ECM pot fi modelate corect cu un pachet de programe avansate.

Programul de simulare aproximează valorile măsurate cu o precizie acceptabilă.

Cadrul şi opţiunile IPMVP 37

Măsurările performanţelor se fac numai pe durata unui an, imediat după instalarea şi punerea în funcţiune a programului de management energetic.

4.11 Ghid de alegere a opţiunii Alegerea unei opţiuni în cadrul IPMVP este o decizie a proiectantului programului de M&V, pentru fiecare aplicaţie. Alegerea are la bază un set complet de condiţii ale aplicaţiei, analize, raţiuni bugetare şi profesionale. Figura 3 evidenţiază logica comună ȋn selectarea opţiunii.

38 Cadrul şi opţiunile IPMVP

Se măsoară performanţa sistemului

sau a ECM

Performanţa ECM

Economii estimate >10%?

Trebuie estimat fiecare

ECM?

Da

Analiza datelor din

contorul principal

Opţiunea C Intregul sistem

Simularea sistemului

Da

Nu

Obţine date de calibrare

Simulare Calibrată

Simulare -cu ECM -fără ECM

Opţiunea D Simularea calibrată

Trebuie demonstrată

performanţa?

Da

Nu

Se montează contoare pentru parametrii de bază. Se evalueaza

efectele interactive.Se estimează parametrii

cunoscuţi

Se montează contoare pentru

toţi parametrii. Se evalueaza efectele

interactive.

Lipsesc date din perioada de referinţă

sau de raportare?

Lipsesc date din perioada de

referinţă sau de raportare?

Opţiunea A Izolarea reabilitări:

Măsurarea parametrilor de

bază

Da

Nu

Start

Nu

Opţiunea B Izolarea reabilitări: Măsurarea tuturor

parametrilor

Nu

Performanţa sistemului

Se poate izola ECM cu

contoare?

Nu

Da

Da

Figura 3 Procesul de selecţie a opţiunilor

Cadrul şi opţiunile IPMVP 39

Este imposibil de ales cea mai bună opţiune pentru orice situaţie. Totuşi câteva caracteristici de bază ale proiectului, care sugerează alegerea unei anumite opţiuni, se prezintă în tabelul 3.

Caracteristicile proiectului ECM Opţiunea favorabilă

A B C D

Trebuie evaluate individual fiecare ECM

X X X

Trebuie evaluată numai performanţa întregului sistem

X X

Economii estimate <10% din contorizări

X X X

Mai multe ECM

X X X

Semnificaţia energetică a unor variabile importante nu este clară

X X X

Efectele interactive ale ECM sunt semnificative şi nu se pot măsura

X X

Multe schimbări viitoare în limita de măsurare

X X

Trebuie o evaluare pe termen lung a performanţelor

X X

Nu sunt disponibile date de referinţă

X

Rapoartele trebuie înţelese de persoane necalificate din punct de vedere tehnic

X X X

Sunt disponibile soluţii de contorizare X X

Sunt disponibile soluţii de simulare pe calculator

X

Sunt disponibile interpretări ale facturilor de utilităţi şi analize de regresie X

Tabel 3 Opţiunile

favorabile marcate cu X

( nu sunt obligatorii)

40 Conţinutul planului de M&V

CAPITOLUL 5 CONŢINUTUL PLANULUI DE M&V

Pregătirea unui plan de M&V constituie o parte recomandată pentru calculul economiilor. Planificarea M&V asigură disponibilitatea tuturor datelor necesare calculării economiilor, după implementarea ECM, în cadrul unui buget acceptat. Date din perioada de referinţă şi detalii referitoare la ECM pot fi pierdute, pe parcursul timpului. De aceea acestea trebuie înregistrate pentru referiri viitoare, în cazul modificării condiţiilor sau deteriorării ECM. Documentaţia trebuie să fie uşor de găsit şi uşor de înţeles de către verificatori, deoarece pot trece ani înainte ca aceste date să fie necesare. Un plan complet de M&V trebuie să includă analiza următoarelor 13 subiecte: 1. Intenţia de aplicare a ECM. Se descrie ECM, rezultatele aşteptate şi procedurile de punere

în funcţiune utilizate pentru a verifica realizarea corectă a fiecărei ECM. Se identifică fiecare schimbare planificată a condiţiilor de referinţă, ca de exemplu temperatura reglată într-o clădire neocupată.

2. Selectarea opţiunii IPMVP şi a limitei de măsurare. Se specifică opţiunea IPMVP utilizată – din cele definite în cap. 4.8. – 4.10. – pentru calculul economiilor. Aici se va menţiona data publicării sau numărul versiunii şi numărul volumului din ediţia IPMVP utilizată (de exemplu: IPMVP volum 1 EVO 10000-1:2009). Se stabileşte limita de măsurare pentru calculul economiilor. Limita poate fi îngustă ca fluxul de energie printr-o conductă sau conductor, sau largă precum consumul de energie al unei sau mai multor clădiri. Se descrie natura fiecărui efect interactiv, dincolo de limita de măsurare, împreună cu efectele posibile (vezi cap. 4.4.).

3. Referinţa: perioada, energia, condiţii. Se definesc condiţiile de referinţă ale sistemului şi se stabilesc datele energetice în interiorul limitei de măsurare. (În contractele de performanţă energetică, energia din perioada de referinţă şi condiţiile de referinţă pot fi definite de oricare dintre proprietari sau ESCO, cealaltă parte având posibilitatea verificării lor).

Un audit energetic asigură multe sau toate informaţiile de referinţă necesare unui plan M&V şi stabileşte obiectivele programului de economii sau termenii unui contract de performantă energetică. Documentaţia de referinţă trebuie să cuprindă:

a) Perioada de referinţă (vezi cap. 4.5.1.); b) Consumul şi cererea de energie din perioada de referinţă; c) Variabilele independente, în concordanţă cu datele energetice (producţie, temperatura

ambientală, etc.); d) Factorii statici, în concordanţă cu datele energetice:

- Grad de ocupare, densitate, perioade. - Condiţii de operare pentru fiecare interval sau sezon din perioada de referinţă,

altele decât variabilele independente (de exemplu, în proces industrial: tipurile produselor, tip materie primă, număr de schimburi/zi). La o clădire condiţiile de operare, de referinţă pot include nivelul de iluminare, nivelurile de temperatură, umiditate, ventilare. O evaluare a confortului termic şi/sau calitatea aerului interior pot fi utile în cazul în care noul sistem este diferit faţă de vechiul sistem ineficient (vezi IPMVP, volum 2).

- Descrierea fiecărei condiţii de referinţă, ce nu sunt cuprinse în condiţiile cerute. De exemplu, un spaţiu nu este incălzit suficient în perioada de referinţă, dar ECM va restabili temperatura dorită. Se detaliază ajustările necesare energiei din perioada de referinţă pentru a reflecta îmbunătăţirea programului de gestionare a energiei faţă de condiţiile de referinţă.

- Mărimea şi tipul izolării a unei clădiri: ziduri, acoperiş, uşi, geamuri.

Conţinutul planului de M&V 41

- Inventarul echipamentelor: date tehnice (de pe plăcuţa de identificare), amplasare, stare. Fotografii sau înregistrări video pot dovedi starea echipamentelor.

- Modul de operare al echipamentului (grafice, reglaje, temperaturi, presiuni). - Probleme semnificative ale echipamentelor în perioada de referinţă.

Documentaţia tip pentru perioada de referinţă cuprinde audituri, urmăriri, inspecţii şi/sau măsurări de scurtă durată. Amploarea acestora depinde de locul limitei de măsurare sau de scopul calculării economiilor. Acolo unde se utilizează metoda măsurării întregului sistem (cap. 4.9. sau 4.10.), trebuie documentare asupra tuturor echipamentelor şi condiţiilor din sistem.

4. Perioada de raportare. Se stabileşte perioada de raportare. Această perioadă poate fi

scurtă, cât durează o măsurare instantanee în faza de punere în funcţiune a ECM, sau să se intindă pe durata de recuperare a investiţiei în ECM (vezi cap. 4.5.2.).

5. Mod de ajustare. Se stabilesc condiţiile de ajustare a tuturor rezultatelor măsurărilor energetice. Condiţiile de ajustare pot fi cele din perioada de raportare sau alt set de condiţii. După cum s-a arătat în capitolul 4.6., această alegere a condiţiilor de ajustare, stabileşte dacă economiile sunt raportate ca şi „energie neutilizată” (vezi 4.6.1.) sau ca şi „economii normalizate” (vezi 4.6.2.).

6. Procedura de analiză. Se precizează procedurile de analiză, algoritmii de calcul şi ipotezele utilizate pentru fiecare raportare a economiilor. Pentru fiecare model matematic utilizat, se specifică toţi termenii şi domeniile de variaţie ale variabilelor independente.

7. Preţul energiei. Se precizează preţul energiei ce va fi utilizat la evaluarea economiilor şi dacă, şi cum vor fi ajustate acestea, dacă în viitor se modifică preţul energiei (vezi cap. 8.1.).

8. Precizări asupra măsurărilor. Se precizează punctele de măsurare şi perioadele de măsurare (dacă măsurarea nu este continuă). Pentru alte contoare decât cele utilizate la facturare, se specifică: caracteristici, protocol de citire şi validare, procedura de punere în funcțiune, procedeul normal de calibrare şi metode de evaluare a datelor lipsă (vezi cap. 8.11.1.).

9. Responsabilităţi de supraveghere. Se repartizează sărcini privind raportarea şi înregistrarea datelor energetice, variabilelor independente, factorilor statici din limita de măsurare, pe durata perioadei de raportare.

10. Precizie. Se estimează precizia măsurărilor, culegerii datelor, eşantioanelor şi analizei datelor. Această evaluare trebuie să cuprindă măsuri calitative şi măsuri cantitative, fezabile pentru reducerea gradului de incertitudine al măsurărilor şi ajustărilor utilizate în rapoartele de economii (vezi cap. 8.3. şi anexa B).

11. Buget. Se stabileşte bugetul şi resursele necesare pentru calculul economiilor, cuprinzând costurile iniţiale şi costurile pe parcursul perioadei de raportare.

12. Formatul raportului. Se precizează modul de raportare a rezultatelor şi cum vor fi susţinute (vezi cap. 6.). Va fi prezentat un model pentru fiecare tip de raport.

13. Asigurarea calităţii. Se precizează procedurile de asigurare a calităţii, ce vor fi utilizate pentru raportarea economiilor şi fiecare pas în elaborarea rapoartelor.

În funcţie de circumstanţele fiecărui proiect, vor fi analizate câteva subiecte adiţionale, pentru un plan complet de M&V:

Pentru opţiunea A:

Justificarea estimărilor. Se precizează mărimile utilizate pentru fiecare valoare estimată şi se explică sursă acestora. Se prezintă întreaga semnificaţie a acestor estimări, asupra presupuselor economii, prin raportarea domeniului presupus de variaţie a economiilor la domeniul presupus de variaţie a parametrilor estimaţi.

42 Conţinutul planului de M&V

Inspecţii periodice. Se stabilesc inspecţiile periodice ce vor avea loc în perioada de raportare pentru a verifica existenţa şi funcţionarea echipamentelor, aşa cum au fost asumate la stabilirea valorilor estimate.

Pentru opţiunea D:

Denumirea programului. Se stabileşte numele şi versiunea programului de modelare, ce va fi utilizat.

Datele de intrare/ieşire. Se furnizează o copie pe hârtie şi o copie electronică a datelor de intrare, a datelor de ieşire şi a datelor climatice utilizate la modelare.

Date măsurate. Se precizează parametrii de intrare măsuraţi şi parametrii de intrare estimaţi. Se descrie modul de obţinere a datelor măsurate.

Calibrare. Se precizează datele energetice şi de operare, utilizate pentru calibrare. Se stabileşte precizia cu care rezultatele simularii aproximează datele energetice, de calibrare.

Acolo unde pot fi anticipate viitoare schimbări, se stabilesc metodele de aplicare a ajustărilor extraordinare.

Timpul şi bugetul sunt deseori mărimi subestimate, ceea ce conduce la colectare incompletă de date. O determinare a economiilor, mai puţin precisă şi mai puţin scumpă, este de preferat unei determinări incomplete, care teoretic este mai precisă, dar insuficient fundamentată. Capitolul 8.5. analizează această problemă in termenii cost/beneficiu. În anexa A sunt prezentate exemple cu rezultatele dezvoltării unor planuri de M&V. Pe site-ul Efficiency Valuation Organization (www.evo-world.org) este prezentată o selecţie de planuri M&V.

Raportarea M&V 43

CAPITOLUL 6 RAPORTAREA M&V

Acţiunea de M&V trebuie prezentată sub forma unui raport, în conformitate cu cele descrise în capitolul 5. Un astfel de raport trebuie să cuprindă cel puţin:

Date obţinute în perioada de raportare: momentele de început şi sfârşit ale perioadelor de măsurare, date energetice, valorile variabilelor independente;

Descrierea şi justificarea fiecărei corecţii aduse datelor obţinute;

Pentru opţiunea A, valorile estimate, agreate;

Planul utilizat pentru preţul energiei;

Toate detaliile pentru fiecare ajustare extraordinară a referinţei. Trebuie cuprinse şi explicate toate detaliile schimbării condiţiilor faţă de perioada de referinţă, faptele observate şi presupuse, calculele inginereşti ce au condus la ajustare;

Calculul economiilor în unităţi fizice şi băneşti.

Raportul de M&V trebuie scris la nivelul de inţelegere al utilizatorilor.

Administratorii energetici trebuie să verifice raportul de M&V cu colectivul de operare a sistemului. Astfel de verificări pot descoperi informaţii utile despre modul în care sistemul consumă energie, sau colectivul de operare poate dobândi informaţii suplimentare referitoare la caracteristicile de consum de energie ale sistemului.

44 Adeziunea cu IPMVP

CAPITOLUL 7 ADEZIUNEA CU IPMVP

IPMVP este un cadru de definitii şi metode pentru a evalua corespunzator modul de economisire a energiei sau cererii sau utilizării apei. IPMVP-ul ghidează utilizatorii în dezvoltarea Planurilor M&V pentru proiecte specifice. IPMVP este scris pentru a permite flexibilitate maximă în crearea Planurilor M&V, în timp ce aderă la principiile de acurateţe, exhaustivitate, conservativitate, coerenţă, relevanţă şi transparenţă (Capitolul 3).

Utilizatorii care invocă adeziunea cu IPMVP trebuie: 1. Să identifice persoana responsabilă pentru aprobarea Planului M&V specific, precum şi să

se asigure că Planul M&V este urmat pe durata perioadei de raportare. 2. Să dezvolte un Plan M&V complet care:

prevede în mod clar data publicaţiei sau numărul versiunii ediţiei IPMVP şi Volumul ce-l urmează,

foloseşte terminologia în conformitate cu definiţiile din versiunea de IPMVP citată,

include toate informaţiile menţionate în cadrul capitolului Planul M&V (capitolul 5 din ediţia prezentă),

este aprobat de toate părţile interesate în adeziunea cu IPMVP,

este în concordanţă cu Principiile M&V după cum se arată în capitolul 3.

3. Urmati Planul M&V cu adeziune la IPMVP-ul aprobat. 4. Pregatiţi rapoartele M&V care să conţină informaţiile menţionate în capitolul Raportarile

M&V (Capitolul 6).

Utilizatorii care doresc să precizeze utilizarea IPMVP într-un contract de performanţă energetică sau comerţul de emisie pot utiliza expresii, cum ar fi, “Determinarea energiei actuale şi economiile momentane vor urma cele mai bune practici curente, precum cele define în Volumul I din IPMVP, EVO 10000-1:2010.”

Specificaţiile pot merge mai departe pentru a include “Planul M&V va adera la Volumul I al IPMVP, EVO 10000-1:2010 şi va fi aprobat de…” şi poate, de asemenea, dacă acestea sunt cunoscute la momentul aprobării contractului, să adăugaţi, “urmȃnd Opţiunea … IPMVP….”

Alte aspecte commune cu M&V 45

CAPITOLUL 8 ALTE ASPECTE COMUNE CU M&V

Dincolo de cadru de baza descris în Capitolul 4, există o serie de chestiuni care apar frecvent, indiferent de Opţiunea IPMVP aleasă.

8.1 Aplicarea preţurilor la energie

Economiile de costuri14 sunt determinate prin aplicarea programului corespunzator de preţuri în urmatoarea ecuaţie:

Economiile de costuri = Cb – Cr 2)

Unde:

Cb = Costul energiei de bază plus orice ajustare15

Cr = Costul perioadei de raportare a energiei plus orice ajustare

Costurile ar trebui determinate prin aplicarea aceluiaşi plan tarifar în calculul atȃt a lui Cb cȃt şi al lui Cr.

În cazul în care condiţiile perioadei de raportare sunt utilizate ca bază pentru raportarea de economii de energie (de ex. energia economisită foloseşte Capitolul 4.6.1), centralizatorul preţurilor din perioada de raportare este utilizat în mod normal pentru a calcula "costurile evitate."

Exemple de aplicare a preturilor la energie sunt cuprinse în exemplele din Anexa A.

8.1.1 Planuri tarifare

Planul tarifar poate fi obţinut de la furnizorul de energie. Acest plan tarifar va include toate elementele ce sunt afectate de sumele contabilizate, cum ar fi taxele de consum, taxele de cerere, credite transformator, factor de putere, cereri “exagerate”, ajustările preţului combustibililor, reduceri la plată anticipată şi impozite.

Planurile tarifare se pot schimba în puncte la timpi diferiţi de la datele citite de contor. De aceea, Cb şi Cr în Ecuaţia 2, ar trebui să fie calculaţi pentru perioade exact aliniate cu datele de schimbare de preţ. Această aliniere ar putea necesită o alocare estimată a cantităţilor la perioade înainte şi după data de schimbare a preţului. Metodologia de alocare ar trebui să fie aceeaşi cu cea utilizată de către furnizorul de energie.

Planul tarifar selectat poate fi fixat la data instalării ECM, sau schimbat odata cu schimbarea preturilor. (Mărirea preţurilor va micşora perioada de înapoiere a ECM-ului. Micşorarea preţurilor va mări perioada de înapoiere pȃnă cȃnd costurile energetice totale vor scădea odată cu preţurile)

În cazul în care un terţ a investit într-o facilitate particulară, planul tarifar pentru raportarea de economii nu este permisă în mod normal să scadă sub valoarea care a prevalat în momentul angajamentului pentru investiţie.

8.1.2 Preţul Marginal

14 Pentru definiţia "economii" vezi capitolul 9 . A se vedea de asemenea capitolul 4.6 pentru discuţii referitoare la diferenţa dintre economiile de

energie şi de energie evitată sau de economii normalizate. Acelaşi discuţii se aplică la diferenţa dintre economiile de cost şi de evitare a costurilor sau economilor de costuri normalizate.

15

Ajustările corespunzătoare sunt cele descrise în Capitolul 4.

46 Alte aspecte commune cu M&V

O procedură alternativă de evaluare a economiilor presupune înmulţirea unităţilor de energie salvate de către preţului marginal de energie. Fii atent pentru a te asigura că preţul marginal este valabil pentru nivelul de consum şi cererea atât a perioadelor de referinţă cȃt şi a celor de raportare.

Media, sau preţurile amestecate, determinate prin împărţirea costurilor facturate de consumul de facturat, sunt adesea diferite de preţuri marginale. În această situaţie preţurile medii creează declaraţii inexacte, de economii de cost şi nu ar trebui folosite.

8.1.3 Schimbarea combustibililor şi modificarea planurilor tarifare Strategia generală a Capitolului 8.1 de aplicare a acceluiaşi plan tarifar la valoarea iniţială şi perioada de raportare energetică introduce cȃteva consideraţii speciale cȃnd ECM-ul creeaza o schimbare a tipului de combustibil sau o schimbare a planului tarifar între valoarea iniţiala şi perioadele de raportare. Astfel de situaţii apar, de exemplu, cȃnd un EMC include o schimbare către un cost scazut al combustibilului, sau schimburi de model de utilizare a energiei, astfel încât facilitatea se califică pentru un program de preţuri diferite. În astfel de situaţii, folosiţi planul tarifar al materiilor prime de bază pentru a determina Cb în Ecuaţia 2. Planul Tarifar al materiilor prime din perioada de raportare ar trebui să fie folosite pentru determinarea Cr. Cu toate acestea, ambele Planuri tarifare vor fi for aceeaşi perioada de timp, de obicei perioada de raportare. De exemplu, sursa de încălzire este schimbată din Energie Electrică în gaz, şi intenţionezi să foloseşti preţurile perioadei de raportare. Atunci Cb va folosi planul tarifar al electricităţii din perioada de raportare pentru toată energia electrică. Cr va folosi planul tarifar al gazului din perioada de raportare, pentru noua sarcină, şi planul tarifar al electricităţii din perioada de raportare pentru orice energie electrică ramasă şi folosită. Cu toate acestea, acest tratament de schimbare intenţionată a planului tarifar nu se aplică în cazul în care schimbarea nu a fost parte a ECM-ului evaluat, principiul general al Capitolului 8.1 de utilizarea a aceluiaşi plan tarifar pentru Cb şi Cr aplicȃndu-se în continuare.

8.2 Ajustările valorilor iniţiale (non-rutină) Condiţiile, care variază într-un mod predictibil şi sunt semnificative în utilizarea energiei în interiorul limitelor de măsurare, sunt în mod normal incluse în modelul matematic folosit pentru ajustarea de rutină, descrisă în Capitolul 4.6. Unde imprevizibilul sau modificarile ocazionale apar în condiţiile din interiorul graniţelor de măsură, care sunt altfel statice (factori statici), ajustări non-rutină, de asemenea denumite ajustări ale valorii iniţiale, trebuie făcute (vezi de asemenea Capitolul 4.6). Ajustările non-rutină sunt necesare unde o schimbare apare la echipament sau la operaţiile din interiorul graniţelor de măsură după perioada valorii iniţiale. Astfel de schimbări apar la un factor static nu la variabile independente. De exemplu, un ECM îmbunătăţeşte eficienţa unui număr mare de corpuri de iluminat. Cȃnd au fost instalate mai multe corpuri de iluminat, după instalarea ECM-ului, o ajustare non-rutină a fost facută. Energia estimată a corpurilor de iluminat suplimentare a fost adaugată la energia iniţială astfel încȃt adevăratele economii ale ECM-ului erau încă raportate. Valorile estimate pentru utilizare în Opţiunea A a IPMVP-ului sunt de obicei alese să elimine nevoia pentru ajustări cȃnd schimbările au loc în interiorul graniţelor de măsură (vezi Capitolul 4.8.1). De aceea ajustările non-rutină pot fi evitate folosind Opţiunea A. De exemplu, sărcina unui refrigerator industrial a fost mai degrabă estimată decȃt măsurată pentru a se putea determina economiile Opţiunii A create de către un refrigerator ECM eficient. După retrofit, o

Alte aspecte commune cu M&V 47

anexă suplimentară a crescut sarcina actuală de racire în interiorul graniţelor de măsură. Cu toate acestea din moment ce Opţiunea A a fost aleasă utilizȃnd o sărcină fixă de răcire, economiile raportate sunt neschimbate. Utilizarea Opţiunii A a evitat nevoia pentru o ajustare non-rutină. Condiţiile iniţiale trebuie să fie bine documentate în Planul M&V astfel încȃt schimbările în factori statici să poată fi identificate şi ajustările non-rutină să fie făcute cum trebuie. Este important a avea o metodă de urmărire şi raportare a schimbărilor în aceeaşi factori statici. Această urmărire a condiţiilor poate fi făcută de una sau mai multe dintre: facilitaţile proprietarului, agentul ce determină economiile sau un al treilea verificator. Ar trebui stabilit în Planul M&V cine va urmări şi raporta fiecare factor static. Unde natura viitoarelor schimbări pot fi anticipate, metodele de creare a ajustărilor non-rutină relevante ar trebui incluse în Planul M&V. Ajustările non-rutină sunt determinate din schimbările actuale sau fizic asumate în echipament sau operaţii (factori statici). Cȃteodată este dificil a cuantifica impactul schimbărilor, de exemplu, dacă sunt numeroase sau nu sunt bine documentate. Consumul de energie al unităţii la cuantificarea impactului unor astfel de schimbări, impactul ECM-ului asupra consumului de energie al unitatii trebuie prima dată extras cu ajutorul tehnicilor Opţiunii B. Opţiunea C nu poate fi folosită pentru a determina economiile cȃnd contorul de energie al unităţii este de asemenea folosit la cuantificarea impactului schimbărilor asupra factorilor statici.

8.3 Rolul Incertitudinii (Acurateţea) Măsurarea oricărei cantităţi fizice include erori deoarece nici un instrument nu este precis 100%. Erorile sunt diferenţe între energiile observate şi cele reale utilizate. Într-un proces de determinare a economiilor, erorile impiedică determinarea exactă a acestora. Ecuaţia 1) implică de obicei cel putin două astfel de erori de măsurare (valoarea iniţială şi perioada de raportare a energiei), şi oricare altă eroare existentă în ajustările calculate. Pentru a ne asigura că rezultanta erorilor (incertitudinea) este acceptabilă utilizatorilor raportului de economii, fiţi siguri să administraţi erorile proprii măsurători şi analize cȃnd dezvoltaţi şi implementaţi un Plan M&V. Caracteristicile procesului de determinare a economiilor ce ar trebui cu grijă revizuite pentru administrarea preciziei sau a incertitudinii sunt:

Aparatele de masură – echipamentele de măsură sunt datorită calibrării, inexacte în măsurători sau selectării instalării sau operării improprii a aparatului.

Modelarea – incapacitatea de a găsi modele matematice care se pretează pentru toate variaţiile de energie utilizată. Erorile de modelare pot fi datorită formei funcţionale neadecvate, incluziune de variabile irelevante sau excluziune de variabile relevante.

Eşantionarea – utilizarea unui eşantion sau a întregului interval de elemente sau evenimente pentru a reprezenta întreaga populaţie introduce erori ca rezultat al: variaţiei valorilor din interiorul populaţiei, sau eşantionării partinitoare. Eşantionarea16 poate fi făcută fie în sens fizic (de ex., doar 2% din corpurile de iluminat sunt măsurate) sau fie în sens temporal (măsurări instantanee doar odata pe oră).

Efectele interactive (dincolo de graniţele măsurătorii) care nu sunt în totalitate incluse în metodologia calculării economiilor.

Estimarea parametriilor folosind Opţiunea A, mai degrabă decȃt măsurarea. Se poate minimiza variaţia dintre valoarea parametrului estimat şi valoarea să reală prin intermediul unei atente revizuiri a design-ului ECM-ului, estimării atente a parametrului şi o atentă inspecţie a ECM-ului după instalare.

16

Cum este folosit ȋn acest protocol,eşantionarea nu se referă la procedure statistice riguroase, ci la cele mai bune practice cum este arătat ȋn Anexa B-3.

48 Alte aspecte commune cu M&V

Metode de cuantificare, evaluare şi reducere a unora dintre aceste incertitudini sunt dezbatute în acest document la Anexa B şi secţiunea 5.2.1117, din ASHRAE (2002). Vedeţi de asemenea Reddy&Claridge (2000) care aplică metode standard de analiză a erorii la determinarea economiilor standard. Aceste unelte de cuantificare ar trebui folosite doar la dezvoltarea Planului M&V, pentru a testa incertitudinea proprie asociată cu caracteristicile opţionale programului M&V. Stabiliţi precizia economiilor acceptată de utilizatori în timpul procesului de planificare M&V. Capitolul 8.5 dezbate unele idei în stabilirea nivelului corect al incertitudinii pentru orice ECM sau proiect. Anexa B-1.2 defineşte cȃt de mari trebuie să fie economiile, în concordanţă cu variaţiile statistice din datele iniţiale, pentru ca rapoartele M&V să fie valide. Precizia oricărei valori măsurate este exprimată ca intervalul în care asteptăm să găsim valoarea reală, cu un anumit nivel de încredere. De exemplu, un contor poate măsura consumuri de pȃnă la 5000 unităţi cu o precizie de ±100 unităţi şi o încredere de 95%. Această declaraţie înseamnă că 95% din citirile valorilor reale sunt asteptate să fie între 4900 şi 5100 unităti. În determinarea economiilor, este fezabil să cuantificăm cȃt mai mulţi factori de incertitudine dar de obicei nu toţi. De aceea cȃnd planificăm un proces M&V, veţi raporta ambii factori de incertitudine cuantizabili şi de asemenea elementele calitative ale incertitudinii. Obiectivul este de a recunoaste şi raporta toti factorii incertitudinii, fie calitativi sau cantitativi. Cȃnd descrieţi precizia într-un raport de economii, raportaţi economiile cu nu mai mulţi digiţi semnificativi decȃt ultimul număr de digiţi semnificativi din cantităţile măsurate, estimate sau constante utilizate în procesul de cuantificare. Vedeti un exemplu de calcul exprimat printr-un număr apropiat de digiţi semnificativi în Capitolul 8.12.

8.4 Costul

Costul determinării economiilor depinde de mai multi factori cum ar fi:

selectarea opţiunii IPMVP;

numărul ECM-urilor şi complexitatea şi numărul de interacţiuni dintre ele;

numărul de energii care curg de-a lungul graniţelor de măsură în Opţiunile A, B sau D cȃnd sunt aplicate doar unui sistem;

nivelul de detaliu şi efort asociate cu stabilirea condiţiilor iniţiale necesare Opţiunii selectate;

numărul şi complexitatea echipamentelor de măsură (design, instalare, mentenanţă, calibrare, citire, extragere);

mărimile esantioanelor folosite de echipamentul de măsură reprezentativ;

cantitatea de tehnologie necesară pentru a crea şi susţine estimările folosite în Opţiunea A sau D;

numărul şi complexitatea variabilelor independente de care se ţine seama în modelele matematice;

durata perioadei de raportare;

necesităţile preciziei;

necesităţile raportului de economii;

procesul de reevaluare şi verificare a economiilor raportate, şi

17

Trebuie să se constate că, spre deosebire de ghidul ASHARE 14, IPMVP nu necesită includerea raportării incertitudinii ȋn raportul de economii.

Alte aspecte commune cu M&V 49

experienţa şi calificările profesionale ale personalului ce desfăşoară determinarea economiilor.

Costurile M&V ar trebui să fie apropiate de mărimea economiilor, lungimea perioadei de înapoiere a banilor pentru ECM şi interesul raportat al utilizatorilor în precizie, frecvenţa şi durata procesului de raportare. Adesea aceste costuri pot fi împărţite cu alte obiective cum ar fi controlul de timp real, feedback operaţional sau sub-facturare departamentală sau chirie. Prototipul sau proiectele de cercetare nu pot să cuprindă un cost M&V mai mare decȃt cel normal, de dragul stabilirii acurateţii economiilor generate de ECM-urile ce vor fi repetate. Cu toate acestea IPMVP-ul este scris pentru a asigura mai multe căi posibile pentru a documenta rezultatele unui ECM astfel încȃt utilizatorii să poată dezvolta proceduri M&V cu cost redus ce asigură informaţii adecvate. Este dificil să generalizăm costurile pentru diferite Opţiuni IPMVP, din moment ce fiecare proiect va avea propriul buget. Cu toate acestea, M&V nu ar trebui să suporte mai multe costuri decȃt cele necesare pentru a asigura verificabilitate şi certitudine adecvată în economiile adecvate, în concordanţă cu bugetul general al ECM-urilor.

Opţiunea A

Numărul de puncte măsurate; complexitatea estimării; frecvenţa inspecţiilor în perioada de raportare.

Opţiunea B

Numărul de puncte măsurate; lungimea perioadei de raportare.

Opţiunea C

Numărul de factori statici ce sunt urmăriţi în timpul perioadei de raportare; numărul de variabile independente ce vor fi folosite la ajustările de rutină.

Opţiunea D

Numărul şi complexitatea sistemelor simulate; numărul de măsurători din cȃmp necesare asigurării datelor de intrare pentru simulări calibrate; abilitatea simulatorului profesional în atingerea calibrării.

Tabelul 4 scoate în evidenţă factorii cheie unici de guvernare a costurilor fiecarei Opţiuni, sau nelistaţi deasupra. De obicei, din moment ce Opţiunea A implica estimări, va antrena mai puţine puncte de măsură şi costuri mai mici, asigurȃnd costurile estimării şi a inspecţiei care nu sunt în general ridicate. Metodele Opţiunii A de obicei au costuri reduse şi încertitudine mai mare decat metodele Opţiunii B. Întrucȃt echipamentul nou de măsură este adesea implicat în Opţiunile A şi B, costul menţinerii echipamentului va face Opţiunea C mai putin costisitoare pentru perioade de raportare mai lungi de timp. Cu toate astea, costul aparatelor de măsură utilizate în plus pentru Opţiunea A şi B pot fi împărţite cu alte obiective de monitorizare sau alocare a costurilor. Cȃnd ECM-uri multiple sunt instalate într-un singur loc, este posibil să fie mai puţin costisitor să se folosească Opţiunile C sau D decȃt să se izoleze sau măsoare ECM-uri multiple cu Opţiunile A sau B. Un model de simulare a Opţiunii D este adesea consumator de timp şi costisitor. Cu toate acestea, modelul poate avea alte îndeletniciri, cum ar fi creare de ECM-uri proprii sau crearea unei noi facilităţi.

Tabel 4 Elementsle unice ale costurilor

M&V

50 Alte aspecte commune cu M&V

Asteptaţi-vă ca aceste costuri M&V să fie mai mari la începutul perioadei de raportare. În acest stagiu al proiectului, procesele de măsură sunt rafinate şi monitorizarea precisă a performantei ajută la optimizarea operaţiei ECM. Costul pentru fiecare determinare a economiilor ar trebui să fie proporţional cu economiile aşteptate şi cu variaţia economiilor (vezi Capitolul 8.5). Un contractor este adesea responsabil doar pentru indicatori cerţi de performanţă. Alţi indicatori nu ar trebui măsuraţi pentru propuneri contractuale, cu toate că proprietarul facilităţii ar dori în continuare să măsoare toţi indicatorii. În această situaţie, proprietarul şi contractorul împart costurile măsurătorii.

8.5 Echilibrarea Incertitudinii şi a Costului Gradul acceptabil al incertitudinii într-un raport de economii este legat de costul descreşterii incertitudinii către un nivel apropiat de o anumită valoare a economiilor. Costurile medii anuale ale M&V-ului sunt cu 10% mai mici decȃt media economiilor anuale ce sunt evaluate. Cantitatea economiilor puse în joc determină o limita asupra bugetului M&V, ceea ce determină gradul de incertitudine acceptat. De exemplu, să considerăm un proiect cu o economie asteptată de 100,000$ pe an şi 5,000$ pe an costul unui M&V de baza cu o precizie nu mai bună de ±25,000$ pe an cu 90% grad de încredere. Pentru a îmbunătăţii precizia la ±7,000$ se pare a fi rezonabil să creştem cheltuielile M&V pȃnă la 10,000$/an (10% din economii), dar nu 20,000$/an (20%). Gradul de acceptare a incertitudinii într-un proces de raportare a economiilor este adesea o chestiune personală, care depinde de dorinţa pentru rigoare a cititorului raportului. Cu toate acestea reducerea incertitudinii necesită mai multe sau mai bune date operaţionale. Datele operaţionale consolidate permit ajustarea fină a economiilor şi intensificarea altor variabile operaţionale. Mai multe informaţii operationale pot de asemenea să ajute la alegerea echipamentelor pentru extinderea unităţii sau pentru înlocuirea vechiului echipament. Feedback-ul consolidat creat de M&V poate permite efectuarea de plăţi mai mari sub un contract de eficienţă energetică bazat pe date măsurate mai degrabă decȃt valorile economiilor considerate, care trebuie să fie conservative. Investiţii adiţionale pentru o incertitudine mai mică nu ar trebui să depăşească în valoare creşterea asteptată. Ideea este discutată detaliat de către Goldberg (1996 b). Bineînţeles, nu toate incertitudinile pot fi cuantificabile (vezi Capitolul 8.3). De aceea ambele situaţii incerte cantitative şi calitative ar trebui luate în considerare cȃnd se are în vedere costul opţiunilor M&V pentru fiecare proiect. Pentru fiecare proiect, locaţie şi unitate particulară, există un plan M&V optimal. Planul M&V optimal ar trebui să includă consideraţii iterative ale sensibilităţii incertitudinii economiilor şi costul M&V pentru fiecare parametru de design. Anexa B prezintă metodele de cuantificare a incertitudinii. Anexele B-5.1 şi B-5.2 prezintă metodele de combinare a cȃtorva componente ale incertitudinii şi obiectivele sau stabilirea criteriului de incertitudine. Nu toate ECM-urile ar putea să atingă acelaşi nivel de incertitudine M&V din moment ce incertitudinea este proporţională cu complexitatea ECM şi cu variaţiile în operarea de-a lungul ambelor perioade iniţiale şi de raportare. De exemplu, metodele Opţiunii A pot permite economiilor dintr-un retrofit de iluminat al unei unităţi industriale să fie determinate cu mai puţină incertitudine decȃt economiile unui retrofit ale unei unităţi frigorifice, din moment ce parametrii

Alte aspecte commune cu M&V 51

estimaţi ai iluminării ar avea o incertitudine mai mică decȃt parametrii estimaţi ai unităţii frigorifice. În determinarea nivelului de măsurare şi costurilor asociate, Planul M&V ar trebui să ia în considerare gradul de variaţie al utilizării energiei în interiorul granitelor de măsură. De exemplu, iluminatul interior ar putea folosi în mod eficient electricitatea pe toata perioada anului, făcȃnd uşoară determinarea economiilor, în timp ce sarcinile de încălzire şi răcire se schimbă sezonier facȃnd dificilă identificarea economiilor. Consideraţi urmatoarele linii directoare generale pentru echilibrarea costului şi a incertitudinii într-un process18 M&V. 1. Variaţie scazută de energie & ECM de valoare redusă. ECM-urile de valoare redusă nu-şi

permit de obicei multe M&V-uri, bazȃndu-se pe cele 10% economii din liniile directoare, în special dacă există o mică variaţie în datele energetice măsurate. Astfel de situaţii combinate ar tinde să favorizeze folosirea Opţiunii A şi perioade scurte de raportare, de exemplu, în cazul unui ventilator de evacuare ce are o viteza constantă şi care operează sub o sărcină constantă în conformitate cu un program bine definit.

2. Variaţie mare de energie & ECM de valoare redusă. ECM-urile de valoare redusă nu-şi permit de obicei multe M&V-uri ca şi la pct. 1 de deasupra. Cu toate acestea, cu un grad ridicat al variaţiei în datele energetice, tehnicile de măsurare ale tuturor parametriilor aferenţi Opţiunii B ar trebui folosiţi la atingerea incertitudinii necesare. Tehnicile de eşantionare ar putea fi capabile să reducă costurile Opţiunii B. Optiunea C nu ar fi potrivită bazȃndu-se pe liniile directoare generale din Capitolul 4.9 unde se precizează că economiile ar trebui să depaşească 10% din măsurătorile unităţii folosite în scopul măsurării.

3. Variaţie redusă de energie & ECM de valoare mare. Cu variaţii reduse în utilizarea energiei, nivelul de incertitudine este adesea scăzut, astfel încȃt tehnicile Opţiunii A ar putea fi cele mai potrivite. Cu toate acestea, din moment ce se asteaptă economii importante, mici imbunătăţiri în precizie ar putea conduce la recompense de moment destul de importante pentru a se merita realizarea de contorizări mai precise şi analiză a datelor, asta în condiţiile păstrării costului M&V relativ apropiat de economii. De exemplu, dacă economiile dintr-un ECM sunt de 1,000,000$ anual, putem decide creşterea costului anual al M&V de la 5,000$ la 20,000$, dacă se creşte precizia şi se asigură mai multe date operaţionale. Alternativ, un ECM de valoare ridicată ar putea fi usor măsurabil cu Opţiunea C. Opţiunea C poate ţine costurile M&V la o valoare redusă, dacă sunt utilizate mijloace simple de monitorizare a factorilor statici în detectarea nevoii de ajustări non-rutină.

4. Variaţie mare de energie & ECM de valoare mare. Această situaţie permite o reducere corespunzătoare de incertitudine, prin colectarea de date şi de analize extensive utilizȃnd Opţiunile A, B sau D. Cu toate acestea, economiile sunt foarte probabil să apară în înregistrările de utilităţi, astfel încȃt tehnicile Opţiunii C să poată fi folosite cu o monitorizare atentă a factorilor statici pentru a detecta nevoia pentru ajustările non-rutină. Perioada de raportare ar putea deschide multiple cicluri normale în operarea facilităţii.

8.6 Verificarea de către un Verificator Independent Unde un contractor este angajat de către proprietarul unei facilitati să realizeze şi să raporteze economiile de energie, proprietarul poate avea nevoie de un verificator independent pentru a revedea rapoartele de economii. Acest verificator independent ar trebui să înceapă prin revederea Planului M&V în timpul pregătirii lui, pentru a se asigura că raportările de economii vor satisface aşteptările proprietarului în legatură cu incertitudinea.

18

Vezi FEMP (2002).

52 Alte aspecte commune cu M&V

Revizuirea independentă ar putea de asemenea să examineze ajustările non-rutină. Cu toate acestea revizuirea completă a tuturor ajustărilor non-rutină necesită o bună înţelegere a facilităţii, operaţiuniilor sale şi a tehnicilor inginereşti de calcul a energiei. Proprietarul facilităţii ar trebui să asigure rezumatele schimbărilor în factorii statici astfel încȃt verificatorul să se poată focusa asupra calculelor inginereşti în ajustările non-rutină. Un contract de eficienţă energetică necesită ca ambele tabere să creadă în faptul că surplusul de performanţă se bazeaza pe informaţie validă. Un identificator independent ar putea fi folositor în asigurarea validităţii măsurătorii şi în prevenirea conflictelor. Dacă conflictele apar în timpul perioadei de raportare, acest verificator independent poate ajută în rezolvarea conflictelor. Verificatorii independenţi sunt în general ingineri consultanţi cu experienţă şi cunoaştere a ECM-urilor, M&V-urilor şi a contractelor de eficienţă energetică. Mulţi sunt membrii ai societăţiilor cu profil industrial sau sunt Profesionişti Certificaţi în Măsurări şi Verificări (PCMV).19

8.7 Date pentru Comercializarea Emisiilor Adeziunea la IPMVP poate asigura creşterea încrederii în rapoartele de economie de energie, care de asemenea cresc încrederea în rapoartele asociate de reducere a emisiilor produselor de baza. Combinat cu Planul M&V specific fiecarui proiect, IPMVP-ul sporeste consistenţa raportării şi permite validarea şi verificarea proiectelor de economisire a energiei. Cu toate acestea pentru a verifica reducerea emisiilor produselor de baza, IPMVP şi proiectul Planului M&V trebuie folosit în combinaţie cu liniile directoare ale programului specific de comercializare a emisiilor în convertirea economiilor de energie în echivalent reducere emisii. Comercializarea emisiilor va fi facilitată dacă următoarele metode de raportare a energiei sunt luate în considerare cȃnd proiectăm procesul de determinare a unităţiilor de energie economisită.

Economiile electrice ar trebui împărţite în perioade de vȃrf şi perioade în afara vȃrfului, şi sezonul de ozon şi sezonul de non-ozon cȃnd este implicată comercializarea de NOx sau VOC. Aceste perioade sunt definite de programul relevant de emisii.

Reduceri la achiziţionarea de la reţeaua electrică ar trebui să fie împărţite în cele datorate reducerii încărcării şi cele datorate creşterii auto-generării din unitate.

Valoarea iniţială ajustată folosită în calculul economiilor de energie ar trebui să se schimbe pentru a se încadra cerinţelor programului particular de comercializare a emisiilor.

Fiecare sistem de comercializare a emisiilor are de obicei propriile reguli ce ţin de factorii de emisie ce trebuie aplicaţi economiilor de energie. Pentru economii de combustibil, ratele de emisie standard ar putea fi furnizate cȃnd nu există echipament de măsură a emisiilor. Pentru economii de electricitate, valorile standard ar putea fi date pentru rata de putere din grila de emisie. Utilizatorii alternativi ar putea să-şi stabileasca propia lor rată de emisie pentru economiile de electricitate, urmȃnd principiile recunoscute ca cele publicate în Liniile Directoare pentru Proiectele din Reţelele Conectate de Electricitate (WRI 2007).

8.8 Condiţiile Minime de Operare

Un program de eficienţă energetică nu ar trebui să afecteze folosirea facilităţii asupra căreia este aplicat, fără angajamentul locatarilor imobilului sau managerilor procesului industrial.

19

Programul CMVP este o activitate comună a EVO şi a Asociaţiei Inginerilor din Energie (AEE). Acesta este accesibil prin intermediul site-ul EVO www.evo-world.org.

Alte aspecte commune cu M&V 53

Parametrii cheie pot fi: gradul de iluminare, temperatura, gardul de ventilare, presiunea aerului comprimat, temperatura şi presiunea aerului comprimat, debitul de apă, rata de producţie, etc. Planul M&V ar trebui să înregistreze condiţiile minime de operare acceptate care vor fi menţinute (vezi Capitolul 5). Volumul II al IPMVP, Concepte şi Aplicaţii pentru Îmbunătăţirea Calităţii Mediului Interior, sugerează metode de monitorizare a condiţiilor spaţiului interior prin intermediul unui program de eficienţă energetică.

8.9 Date Meteorologice Unde sunt folosite măsurători de energie lunare, datele meteorologice ar trebui înregistrate zilnic astfel încȃt să fie potrivite cu datele actuale citite din contoarele de energie. Pentru analizele zilnice sau lunare, datele meteorologice publice sunt de obicei cele mai precise şi verificabile. Cu toate acestea datele meteorologice din surse guvernamentale nu sunt disponibile la fel de repede ca datele obţinute din locaţia monitorizată. Dacă folosiţi echipament de monitorizare la faţa locului, fiţi atenţi ca acesta să fie bine reglat şi calibrat. Cȃnd analizaţi răspunsul utilizării energiei la meteorologie în modelarea matematică, datele zilnice medii de temperatură sau grade zile ar putea fi folosite.

8.10 Standarde Energetice Minime Cȃnd este necesar un anumit nivel de eficienţă fie prin lege sau printr-un standard impus de proprietarul facilităţii, economiile ar putea să se bazeze pe diferenţa între energia perioadei de raportare şi acel standard minim. În aceste situaţii, energia perioadei iniţiale ar putea fi egală sau mai mică decȃt standardele energetice minime aplicabile.

8.11 Probleme de măsurare Montarea corectă a contoarelor pentru aplicaţii specifice este o ştiinţă în sine. Numeroase referinţe sunt disponibile în acest sens. Site-ul web al EVO conţine referinţe curente importante despre tehnicile de măsurare. Anexa A a ASHRAE (2002), conţine de asemenea informaţii utile despre senzori, tehnici de calibrare, standarde de laborator pentru măsură, şi metode de testare pentru răcitoare, ventilatoare, pompe, motoare, boilere, furnale, depozite termice şi sisteme de aer condiţionat. Mai conţine erori folositoare şi informaţii de cost, însă aceste informaţii financiare sunt datate întrucȃt cercetarea ce a produs datele a fost făcută în 1994. Tabelul 5, de mai jos, rezumă cȃteva tipuri de aparate de măsură şi asigură comentarii pe marginea unor chestiuni legate de M&V.

8.11.1 Erori de colectare a datelor şi date pierdute Nici un proces de colectare a datelor nu este fără erori. Metodologiile pentru colectarea datelor în perioada de raportare diferă în grade de dificultate, şi consecvent în cantitatea de erori sau datele lipsă care pot să apară. Planul M&V ar trebui să stabilească o rată maximă de acceptabilitate a datelor pierdute şi cum vor fi acestea măsurate. Acest nivel ar trebui să fie parte a ansamblului de precizie luat în considerare. Nivelul de date pierdute ar putea afecta în mod dramatic costul. Planul M&V ar trebui de asemenea să stabilească o metodologie prin care datele lipsă sau eronate din perioada de raportare vor fi recreate prin interpolare pentru analiza finală. În asemenea cazuri, modele ale perioadei de raportare sunt necesare pentru interpolarea între datele măsurate astfel încȃt economiile să poată fi calculate pentru fiecare perioadă de timp.

54 Alte aspecte commune cu M&V

De notat faptul că datele iniţiale constau în fapte reale despre energie şi din variabile independente aşa cum au existat ele de-a lungul perioadei iniţiale. De aceea problemele cu datele iniţiale nu ar trebui înlocuite cu date modelate, excepţie făcȃnd utilizarea Opţiunii D. Unde datele iniţiale lipsesc sau sunt inadecvate, cautaţi alte date reale pentru substituţie sau schimbaţi perioada iniţială astfel încȃt să conţină doar date reale. Planul M&V ar trebui să documenteze sursa tuturor datelor iniţiale.

Alte aspecte commune cu M&V 55

Aplicaţia

Categoria aparatului de măsură

Tipul aparatului de măsură

Precizia

Costul aproximativ

Cea mai bună

utilizare

Probleme Specifice

M&V

Curent AC (amperi)

Transformator de curent (CT)

Transformator toroidal solid sau cu miez despicat

<1%

Nu se foloseşte în situaţiile în care este mai mic de 100% sau unde există distorsiuni ale sinusoidei

Tensiune AC (volţi)

Voltmetru sau Transformator de Tensiune (PT)

Transformator toroidal solid sau cu miez despicat

Putere electrică AC (wati) sau Energie AC (wati oră)

Wattmetru sau Wattmetru ora

Măsoară waţii (sau volţi amperi şi factor de putere) şi wati orele. Foloseşte eşantionare digitala (IEEE 519-1992) pentru a măsura precis formele de unda distorsionate.

Necesar pentru sarcinile inductive (ex. motoare, balasturi) sau circuite cu armonici din componente cum ar fi un variator de viteză.

Durata (ore)

Echipament de măsură şi înregistrare a perioadelor de funcţionare

Funcţionează pe baterie

Mai ieftin decȃt

înregistrarea watt

orelor

Înregistrarea perioadelor de iluminat

Pentru echipamentele ce au o rată constantă de folosire a puterii cȃnd sunt pornite

Tabel 5 Tipuri de contoare –

Partea 1

56 Alte aspecte commune cu M&V

Temperatura (grade)

Detector rezistiv de temperatură (RTD)

Rezonabilă

Cost redus

Aer şi apa

Larg răspȃndit. Are grijă să compenseze pentru diferite lungimi de plumb.

Termocuplu

Înaltă

Înaltă

Domeniu restrȃns. Potrivit pentru măsurarea energiei termice. Necesită amplificatoare de semnal.

Umiditate

(%)

Necesită recalibrar

e temporară

Debit de fluid

(unităţi/sec)

Invazive

Presiune Diferenţială

1-5% din max.

Deplasăre Pozitivă

<1%

Turbină

<1% Fluid curat,

conductă dreaptă

Difuziune vortex

Înaltă

Non-invazive

Ultrasonic

<1% Conduct

ă dreaptă

Măsurarea debitului

la faţa locului

Magnetic

Ridicat

Găleata & ceas de

stop

Redus

Măsurarea debitului

la faţa locului

Presiune

Foloseşte senzori de

debit şi temperatură

precişi.

Folositi senzori

potriviţi de temperatură pentru

Tabel 5 Tipuri de

contoare – Part 2

Alte aspecte commune cu M&V 57

Energie termică

Măsurarea debitului şi

a temperatur

ii şi calculul lor

Pentru aburi este posibil a fi nevoie de senzori

de temperatură şi presiune.

<1% Ridicat măsurarea

diferenţelor de

temperatură.

Administraţi cu grijă

toate posibilele surse de eroare.

8.11.2 Folosirea sistemelor de control pentru colectarea datelor Un sistem de control computerizat poate asigura mare parte din monitorizarea necesară colectării datelor. Cu toate acestea, hardware-ul şi software-ul sistemului trebuie să fie capabil să realizeze strȃngerea simultană a datelor şi controlului, fără să încetinească procesarea computer-ului, să folosească o lăţime de banda mai mare decȃt cea nesesară sau să supraîncarce memoria. Caţiva parametrii măsuraţi nu ar fi utili controlului, de exemplu măsurarea puterii electrice. Tendinţa puterii micşorate, iluminatul şi consumul de putere a principalei unităţi ar putea fi foarte folositoare în determinarea economiilor de înaltă calitate şi a feedback-ului operaţional, dar total inutilă în controlul de timp-real. Software-ul sistemului de control poate adesea asigura alte funcţii de asistare a urmăririi schimbărilor la factorii statici de-a lungul perioadei de raportare, cum ar fi înregistrarea automată a schimbărilor în punctele fixe. Staff-ul unităţii trebuie să fie bine pregatit în exploatarea sistemului astfel încat ei să-şi dezvolte propriile informaţii pentru diagnosticarea problemelor sistemului, asigurȃndu-se că sistemul are capacitate pentru extra-trending.

Cu toate acestea cȃnd un contractor este responsabil de unele operaţii controlate de sistem, sistemul de securitate trebuie să asigure că persoanele pot accesa doar acele funcţii pentru care ei sunt competenti şi autorizaţi. Echipa de monitorizare şi proiectare a sistemului de control poate avea o conexiune directă doar pentru citire într-un sistem prin intermediul unui modem astfel încȃt să inspecteze foarte uşor tendinţa de date din biroul echipei. Cu toate acestea posibilele îngrijorări cu privire la unele atacuri ale viruşilor sau securităţii computerului ar trebui adresate în această situaţie. Sistemele de control pot înregistra utilizarea energiei cu capacitatea lor de trending. Cu toate acestea, unele sisteme înregistreaza evenimente de genul „schimbări de valoare” (COV) care nu sunt direct folosite la calculul economiilor de energie fără urmărirea intervalelor de timp dintre evenimentele COV individuale (Claridge et al. 1993, Heinemeier and Akbari 1993). Este posibil să micşorăm limitele COV pentru a forţa tendinţa către intervale mai regulate, dar asta poate supraîncărca sistemele care nu sunt proiectate pentru astfel de densităţi de date. O atenţie deosebită trebuie acordată la:

Controlul accesului şi/sau schimbărilor din sistem din care sunt extrase datele energetice.

Dezvoltării rutinelor post-procesare pentru schimbarea oricăror date COV ale sistemului de control în date dependente de timp pentru realizarea unei analize.

Obţinerea de la furnizorul sistemului de control: o standardele de calibrare ale tuturor senzorilor furnizaţi,

58 Alte aspecte commune cu M&V

o dovada că algoritmii folosiţi pentru înregistrarea şi/sau totalizarea pulsurilor şi unităţilor sunt precişi (în prezent nu există standarde industriale pentru realizarea acestei analize (Sparks şi altii, 1992)),

8.12 Cifre semnificative Atunci când se efectuează orice calcul aritmetic, trebuie să ia în considerare acurateţea inerentă a datelor, astfel încât rezultatul nu presupune o mai mare acurateţe decât este justificabil. Din acest motiv, inginerii au adoptat un standard de rotunjire care limitează rezoluţia unui rezultat la ceea ce este susţinut de date. Prin urmare, IPMVP a adoptat următoarele reguli pentru a se asigura că toate calculele efectuate în temeiul prezentului standard să adere la standardele de acurateţe stricte. Regulile pentru cifre semnificative sunt provin din modul de calcul "derivate totale". Exprimată ca o funcţie cu două variabile, derivata totală este,

dyy

fdx

x

fyxf

),( 3.1)

În cazul ȋn care variaţiile crescătoare dx şi dy, au fost schimbate ȋn, Δx şi Δy (variaţii finite), rezultă următoarea ecuaţie,

yy

fx

x

fyxf

),( 3.2)

Din ecuaţia 3.2, putem calcula limitele erorii absolute. Normele pentru cifrele semnificative sunt ȋn concordanţă cu ecuaţia 3.2 atunci când eroarea absolută este mai mare sau egală cu ± 1 unitate din cele mai mici cifre semnificative. Pentru a calcula cifrele semnificative ale unui număr, număraţi pur şi simplu cifrele ignorând orice zerouri aflate la ȋnceputul numărului sau zerouri fără un punct zecimal. Orice zerouri la dreapta sau la stânga de un punct zecimal sunt considerate semnificative.

Operaţii Aritmetice20

REGULĂ

Adunare şi Scădere21

X+Y

Rotunjirea (ȋn sus sau în jos, după caz), rezultatul la cea mai mică unitate

cazul în care toate numerele au o cifră comună. Numărul de cifre semnificative va fi numărul total de cifre din rezultat.

Inmulţire şi Imparţire20

X×Y

Numărul de cifre semnificative în rezultat este egal cu cel mai mic număr de cifre semnificative cu privire la oricare din numerele de intrare.

Puteri

Xa

Numărul de cifre semnificative este egal cu numărul de cifre semnificative din intrare.

8.12.1 EXEMPLE Numere:

00123 → 3 numere semnificative.

20

Reguli adiţionale există pentru funcţii logaritmice şi exponenţiale care nu sunt incluse aici. 21

Manualul standard pentru ingineri mecanici, Mark 8 Ed, pp.. 2.2-2.3

Alte aspecte commune cu M&V 59

12300 → 3 numere semnificative (pentru că este reprezentat ca 1.23 × 104).

12300. → 5 numere semnificative (pentru că este reprezentat ca 1.2300 × 104).

12300.000 → 8 numere semnificative.

12300.012 → 8 numere semnificative. Adunare: 0.2056 2.572 144.25 + 876.1 1,023.1 Numarul cifrelor semnificative este 5. Înmulţire:

12.345 × 0.0369 = 0.456

56.000 × 0.00785212 = 0.43972 Puteri:

3.00π = 31.5 (3 cifre semnificative în intrare genereaza 3 în ieşire)

În scopul de a asigura coerenţa şi repetabilitate, toate calculele ar trebui să fie efectuate cu ajutorul operaţiilor aritmetice înainte de a aplica aceste reguli. De exemplu, în cazul în care un motor, care rulează constant la 32.1 kW pe oră timp de 4564 ore anual, la preţul de 0.0712 dolari pe kWh, costul energiei electrice NU este ...

500,10$466,10$0712.0$

000,147

000,147504,14645641.32

kWhkWh

kWhkWhhrskW

Este în schimb calculat corect prin efectuarea tuturor înmulţirilor şi împărţirilor împreună.

400,10$431,10$0712.0$

45641.32 kWh

hrskW

Vă rugăm, de asemenea, reţineţi că normele de cifre semnificative nu se amestecă bine împreună. Efectuaţi toate calculele cu "operaţii aritmetice" înainte de a trece la următorul tip de operaţiune. 8.12.2 CAZURI SPECIALE Unele numere sunt reprezentate cu cifre semnificative finite, chiar dacă acestea pot fi tratate ca exact. Cifrele exacte au cifre semnificative infinit. Un exemplu de un număr exact ar putea fi o rata de utilitate. În cazul în care rata de o companie locala de energie a fost de 0.06 dolari pe kWh şi Compania X folosite 725,691.0 kWhs o luna, factura de utilitati ar fi $ 43,541.46, nu 40.000 dolari pe regula de multiplicare de mai sus. Acest lucru se datorează faptului că rata de utilitate este exact ... poate fi reprezentat ca 0.06000000 dolari pe kWh. Nu există nici o eroare de măsurare asociate cu rate de utilitate. Un alt exemplu include variabile de timp. În cazul în care Compania X a fost garantat economii de energie de $ 1.15M pe an timp de 3 ani, economiile totale ar fi $ 3.45M nu, $ 3M. Chiar dacă perioada de 3 ani a durat un an bisect, numărul "3" va avea încă 4 precizie cifre semnificative.

60 Alte aspecte commune cu M&V

Grijă trebuie să fie luate pentru a recunoaşte aceste numere în calcule M & V altceva precizia rezultatul poate fi compromisă.

Definiţi 61

CAPITOLUL 9 DEFINIŢI

Termenii din text scrişi cu stil italic indică faptul că au următoarele sensuri: Ajustări ale perioadei de referinţă: Ajustările care nu apar în mod repetitiv/ajustările neperiodice(Capitolul 4.6 şi 8.2) rezultate în timpul perioadei de raportare datorită modificărilor caracteristicilor energetice ale unităţii/instalaţiei din interiorul conturului de măsurare, exceptȃnd asă zisele variabile independente ce sunt utilizate pentru ajustări periodice. Ajustări periodice: Calculele din ecuaţia 1a) a Capitolului 4, efectuate după o formulă prezentată în M&V Plan, ţin cont de modificările variabilelor independente selectate din interiorul conturului de măsurare, începȃnd cu perioada de referinţă.

Ajustări neperiodice: Calculele tehnice individuale ale ecuatiei 1a) a capitolului 4, ţin cont de modificările factorilor statici din interiorul conturului de măsurare, începȃnd cu perioada de referinţă. Cȃnd ajustările neperiodice se aplică energiei din perioada de referinţă, acestea sunt numite uneori “ajustări ale perioadei de referinţă”. (a se vedea Capitolul 8.2.) Analiza prin regresie: O tehnică matematică care extrage parametrii dintr-un set de date pentru a descrie corelarea unor variabile independente măsurate cu variabilele dependente (în general date energetice). A se vedea Anexa B-2. Ciclu: Perioada de timp dintre momentele de pornire ale unor moduri de exploatare similare, succesive, al unei unităţi/instalaţii sau ale unui echipament al cărui consum de energie variază în funcţie de modurile de operare sau de variabilele independente. De exemplu ciclul majorităţii clădirilor este de 12 luni, deoarece consumul lor energetic este o consecinţă a vremii, care variază dupa o bază anuală. Un alt exemplu este ciclul săptămanal al unui proces industrial care funcţionează diferit Duminică decȃt în restul zilelor săptămȃnii. Cifre semnificative: Sunt cifrele diferite de zero şi zerourile care au cifre diferite de zero în stȃnga lor. Reţineţi că numerele întregi (numere fără zecimale) au un număr nelimitat de cifre semnificative. Numerele întregi care se termină cu cifra zero nu au un numar precis de cifre semnificative (a se vedea Capitolul 8.12). Reţineţi că la adunarea numerelor, regula cifrelor semnificative este înlocuită cu o regula cu privire la numărul de cifre de după virgulă zecimală. La adunarea a două sau mai multe numerere zecimale, rezultatul adunării ar trebui să aibă un numar de zecimale egal cu cel al numărului cu cei mai puţini astfel de digiţi din termenii adunării. Coeficient de variabilitate (cv): A se vedea Anexa B-3.1. Consum de energie evitat: Reducerea consumului de energie înregistrat în perioada de raportare, comparativ cu consumul care s-ar fi înregistrat dacă fabrica/unitatea/instalaţia ar fi fost echipată şi exploatată la fel ca în perioada de referinţă, dar în condiţii de funcţionare corespunzatoare perioadei de raportare. (vezi Capitolul 4.6.1). Expresia „cost evitat” este echivalentul expresiei „consum de energie evitat”, în expresie bănească. Amȃndouă sunt numite în mod uzual economii. Economiile normalizate reprezintă un alt tip de economii.

62 Definiţi

Constanţa: Termen folosit pentru a descrie un parametru fizic ce nu işi modifică valoarea de-a lungul unei perioade de interes. Variaţii minore ale valorii parametrului pot fi observate, dar poate fi considerat totuşi constant. Magnitudinea variaţiilor care se consideră a fi “minore” trebuie precizată în planul de măsurare şi verificare. (M&V Plan) Contract de performanţa energetică: Un contract între două sau mai multe părţi în care plata se bazeaza pe obţinerea unor rezultate specificate, cum ar fi reducerea costurilor cu energia sau recuperarea investiţiei într-o perioada de timp stabilită. Contur de măsurare: Un contur imaginar desenat în jurul echipamamentului şi/sau sistemelor pentru a le separa pe cele care sunt relevante pentru determinarea economiilor faţă de celelalte. Toate consumurile de energie ale echipamentelor şi sistemelor din interiorul conturului de măsurare trebuie să fie măsurate sau estimate, chiar dacă consumurile energetice sunt în interiorul conturului sau nu. A se vedea Capitolul 4.4. Contorizare: Colectarea datelor energetice în timp, ale unui sistem/unităţi, prin utilizarea aparatelor de măsură. Companie de servicii energetice (ESCO): O companie care oferă servicii de proiectare şi implementare a măsurilor de conservare a energiei (ECM), în temeiul unui contract de performanţă energetică. CV(RMSE): A se vedea Anexa B-2.2.2 Demand Ratchet: O metodă pe care o folosesc utilităţile pentu a stabili rezervarea de capacitate pentru care se emite factura atunci cȃnd aceasta este diferită faţă de capacitatea măsurată. Utilităţile pot lua în considerare minime şi maxime sezoniere, factor de putere, sau pot contracta anumite cantităţi pentru a stabili rezervarea de capacitate pentru care se emite factura. Deviaţie standard: A se vedea anexa B-1.3. Dispersie: A se vedea anexa B-1.3. Economii: Reprezintă reducerea consumului de energie sau a costului. Economiile fizice pot fi exprimate ca şi consum de energie evitat sau economii normalizate (a se vedea capitolul 4.6.1, respectiv 4.6.2). În expresie baneasca, economiile pot fi exprimate în mod analog sub formă de “cost evitat” sau “economii de costuri normalizate” (a se vedea capitolul 8.1). Termenul economii, aşa cum este folosit în IPMVP, nu reprezintă simpla diferenţă, dintre facturile utilităţilor sau dintre mărimile contorizate, din perioada de referinţă şi cea de raportare. A se vedea capitolul 4.1 pentru detalii despre aceste noţiuni. Economii normalizate (standardizate): Reducerea consumului de energie sau a costului cu energia, care se înregistrează în perioada de raportare, comparativ cu consumul care s-ar fi înregistrat dacă sistemul/unitatea respectiv ar fi fost echipat şi exploatat ca şi în perioada de referinţă (initiala), dar în baza unui ansamblu de condiţii normalizate. Aceste condiţii standardizate pot fi media pe o perioada îndelungata, sau corespunzatoare oricarei alte perioade de timp, alta decȃt perioada de raportare. Condiţiile standardizate pot fi de asemenea stabilite ca fiind cele care predomină în perioada de referinţă, în special dacă au fost folosite ca şi baza pentru predicţia economiilor. (a se vedea Capitolul 4.6.2.). În cazul în care, condiţiile sunt corespunzatoare perioadei de raportare, termenul consum de energie evitat (a se vedea Capitolul 4.6.1) sau pur şi simplu economii va fi folosit în loc de economii normalizate.

Definiţi 63

Efecte/rezultate interactive: efecte energetice create de măsurile ECM dar nemăsurate în interiorul conturul de măsurare. Elementul statistic t: A se vedea anexa B-2.2.3. Energie: Consum de energie sau de apă, sau cerere. Energia ajustată din perioada de referinţă: Consumul de energie din perioada de referinţă, ajustată la un set diferit de condiţii de funcţionare. Energia din perioada de referinţă: Consumul de energie care se înregistrează în timpul perioadei de referinţă (iniţiale), fără ca acesta să suporte ajustări. Eroare medie de bias (MBE): A se vedea Anexa B-2.2.2. Eroare probabilă: A se vedea Anexa B-5. Eroare standard: A se vedea anexa B-1.3. Eroare standard a coeficientului: A se vedea anexa B-2.2.3. Eroare standard a estimării: A se vedea anexa B-2.2.2. Estimare: Procesul de determinare a unui parametru utilizat în calculul economiilor, prin alte metode decȃt măsurarea acestuia în perioada de referinţă şi perioada de raportare. Aceste metode pot varia de la ipoteze arbitrare la estimări tehnice/tehnologice ce provin din evaluarea performanţei echipamentului de către producător. Testele de performanţă a echipamentelor care nu sunt făcute în locul în care sunt utilizate pe durata perioadei de raportare, sunt considerate a fi estimări, conform IPMVP. Factori statici: Acele caracteristici ale unei unităţi/fabrici/sistem care influentează consumul de energie, din interiorul conturului de măsurare ales, dar care nu sunt folosite ca şi baza pentru orice ajustări periodice. Aceste caracteristici sunt cu privire la mediu, de exploatare şi întreţinere, fixe. Acestea pot fi constante sau variabile. (a se vedea în special capitolele 4.6 şi 8.2.) Grade zile: Este măsura sărcinii de încălzire sau de răcire la o fabriă creată de temperatura exterioară. Cȃnd media temperaturii exterioare zilnice este cu un grad mai mică faţă de o

referinţă de temperatură stabilită, ca de exemplu 18C , pentru o singură zi, se defineşte ca fiind un grad de încălzire pe zi . Dacă această diferenţă de temperatură dureaza zece zile, vor fi zece grade zile de încălzire, calculate pentru întreaga perioada. Dacă diferenţa de temperatură ar fi de 12 grade timp de 10 zile, vor fi considerate 120 de grade zile de încălzire. Cȃnd temperatură ambiantă este mai mică decȃt temperatură de referinţă se consideră ca este vorba despre grade zile de încălzire. Cȃnd temperatura ambiantă este mai mare decȃt temperatura de referinţă, se consideră că este vorba despre grade zile de răcire. Orice temperatură de referinţă poate fi utilizată pentru a înregistra gradele zile, cu toate acestea se doreşte a se indica temperatura la care o anumită clădire nu mai are nevoie de încălzire sau de răcire. Masuri de conservare a energiei (ECM): O activitate sau un ansamblu de activităţi concepute în vederea creşterii eficienţei energetice a unităţii, a sistemului sau a unui echipament. Aceste măsuri pot să conserve energie fără să modifice eficienţa. La un moment dat pot fi efectuate mai multe măsuri de conservare a energiei într-o unitate, fiecare cu o pondere diferită. O măsură de conservare a energiei (ECM) poate implica unul sau mai multe din următoarele aspecte: modificări fizice ale echipamentelor unităţii, revizii ale procedurilor de exploatare şi mentenanţă, modificări de software, sau noi mijloace de formare profesională sau coordonarea

64 Definiţi

utilizatorilor spaţiului sau a personalului de exploatare şi întreţinere. Măsurile ECM pot fi aplicate şi sub forma de reabilitare a unui sistem sau a unei instalaţii existente sau ca şi modificare a unui proiect înainte de a începe construcţia noului sistem sau a unităţii respective. Măsurare şi verificare (M&V): Procesul de utilizare a măsurătorilor pentru a determina în mod fiabil economiile reale create într-o unitate industrială individuală de către un program de management energetic. Economiile nu pot fi măsurate direct, deoarece acestea reprezintă absenţa consumului de energie. În schimb, economiile se determină prin compararea consumului contorizat înainte şi după implementarea unui proiect, facȃnd ajustări corespunzatoare pentru condiţiile care au suferit modificări. A se vedea Capitolul 2. Medie: A se vedea Anexa B-1.3. M&V Plan: Documentul definit în Capitolul 5. Model de simulare: Este un ansamblu de algoritmi ce calculează consumul de energie al unei unităţi/fabrici pe baza unor ecuaţii tehnice şi parametri definiţi de utilizator. Nivel de siguranţa/certitudine: Probabilitatea ca orice valoare măsurată se va situa într-o gamă stabilită de precizie. A se vedea Anexa B-1.1. Perioada de raportare: Este perioada de timp de după implementarea măsurilor ECM, cȃnd rapoartele economiilor aderă la IPMVP. Aceasta perioada poate fi de durată scurtă de timp cum ar fi durata unei măsurători instantanee a unei cantităţi constante, sau suficient de lungă pentru a reflecta toate modurile normale de funcţionare al unui sistem sau al unei unităţi/ fabrici cu procese variabile; se poate întinde pe durata perioadei de recuperare finananciară a investiţiei, pe durata unei perioade de măsurare a performanţei în baza unui contract de performanţa energetică sau poate fi nelimitată. Perioada de referinţă: Perioada de timp aleasă pentru a reprezenta modul de operare al unităţii/instalaţiei sau sistemului, înainte de a implementa măsurile de conservare a energiei (ECM). Această perioadă poate fi de durată scurtă de timp cum ar fi durata unei măsurători instantanee a unei cantităţi constante, sau suficient de lungă pentru a reflecta un ciclu complet de funcţionare al unui sistem sau al unei unităţi/ fabrici/instalaţii/utilaj cu procese variabile. Precizia: Este cantitatea cu care o valoare măsurată se asteapta să devieze faţă de valoarea adevarată. Precizia se exprimă cu o tolerantă “±”. Orice afirmaţie referitoare la precizia unei valori măsurate ar trebui să cuprindă o menţiune referitoare la certitudine. De exemplu precizia unui contor poate fi evaluată de către producătorul acestuia ca fiind ±10% cu un nivel de certitudine/siguranţă de 95%. A se vedea Anexa B-1.1 şi B-1.2 pentru definiţii ale termenilor Precizie Absolută şi Precizie Relativă. Preţ marginal: Costul unui element/factor adiţional al unui produs, facturat în cadrul unui plan complex de calcul. Punere în funcţiune: Procesul de obţinere, verificare şi dovedire a performanţelor echipamentelor în vederea îndeplinirii nevoilor operaţionale ale unităţii, conform randamentelor din datele de proiectare, şi pentru a respecta criteriul funcţional al beneficiarului, inclusiv pregatirea personalului de exploatare. (R2): A se vedea Anexa B-2.2.1. Referinţă: Corespunzator perioadei de referinţă (perioadei iniţiale).

Definiţi 65

Sistem (Unitate/Dotare): O clădire/construcţie sau un şantier industrial ce conţine mai multe sisteme consumatoare de energie. O aripă sau un sector al unei unităţi mai mari poate fi tratat ca şi unitate individuală, dacă are contoare ce masoară separat toată energia acesteia. Substituent: Substituirea măsurării directe a unui parametru energetic, cu un parametru măsurat, stiind ca s-a dovedit experimental că există o relaţie între cele două. De exemplu, dacă s-a demonstrat o relaţie între semnalul de ieşire al unui regulator de viteză variabilă şi puterea cerută de ventilatorul de controlat, semnalul de ieşire al regulatorului este un substituent pentru puterea ventilatorului. Variabilă independentă: Un parametru care este de aşteptat să se schimbe regulat şi are un impact măsurabil asupra consumului de energie al unui sistem sau a unei unităţi. Verificare: Procesul de examinare a unui raport pregătit de alte persoane, în vederea realizării unor comentarii privind potrivirea acestuia cu scopul propus.

66 Referinţe

CAPITOLUL 10 REFERINŢE

NOTĂ: Următoarele referinţe au menirea de a oferi cititorului surse de informaţii suplimentare. Aceste surse sunt formate din publicaţii, cărti de specialitate/manuale şi rapoarte de la agenţii guvernamentale, universităţi, organizaţii profesionale şi alte autorităţi recunoscute. Pentru majoritatea dintre acestea, s-a avut grijă să se citeze publicaţia, editura sau sursa din care documentul poate fi obţinut.

1. Akbari, H., Heinemeier, K.E., LeConiac, P. and Flora, D.L. 1988. "An Algorithm to Disaggregate Commercial Whole-Facility Hourly Electrical Load Into End Uses", Proceedings of the ACEEE 1988 Summer Study on Energy Efficiency in Buildings, Vol. 10, pp. 10.14-10.26.

2. ASHRAE Guideline 1-1996. The HVAC Commissioning Process. American Society of Heating, Ventilating, and Air Conditioning Engineers, Atlanta, Georgia.

3. ASHRAE Guideline 14-2002, Measurement of Energy and Demand Savings. American Society of Heating, Ventilating, and Air Conditioning Engineers, Atlanta, Georgia.

4. ASHRAE. 1989. An Annotated Guide to Models and Algorithms for Energy Calculations Relating to HVAC Equipment, American Society of Heating, Ventilating, and Air Conditioning Engineers, Atlanta, Georgia.

5. ASHRAE 2005. Handbook: Fundamentals, Chapter 32 - "Energy Estimating and Modeling Methods", Atlanta, Georgia.

6. ASTM 1992. Standard Test Method for Determining Air Leakage Rate by Fan Pressurization, American Society for Testing Materials, Philadelphia, Pennsylvania.

7. Baker, D. and Hurley, W. 1984. "On-Site Calibration of Flow Metering Systems Installed in Buildings", NBS Building Science Series Report No. 159, January.

8. Benedict, R. 1984. Fundamentals of Temperature, Pressure and Flow Measurement. John Wiley and Sons, New York, New York.

9. Benton, C., Chace, J., Huizenga, C., Hyderman, M. and Marcial, R. 1996. "Taking A Building's Vital Signs: A Lending Library of Handheld Instruments", Proceedings of the ACEEE 1996 Summer Study on Energy Efficiency in Buildings, Vol. 4, pp. 4.11-4.21.

10. Bourdouxhe, J.P., Grodent, M., LeBrun, J. 1995. "HVAC01 Toolkit: A Toolkit for 20 Primary HVAC System Energy System Energy Calculations", Final report submitted to ASHRAE.

11. Bourdouxhe, J.P., Grodent, M., LeBrun, J. 1994a. "Toolkit for Primary HVAC System Energy Calculation - Part 1: Boiler Model", ASHRAE Transactions, Vol. 100, Pt. 2.

12. Bourdouxhe, J.P., Grodent, M., LeBrun, J. 1994b. "Toolkit for Primary HVAC System Energy Calculation - Part 2: Reciprocating Chiller Models", ASHRAE Transactions, Vol. 100, Pt. 2.

13. Bou Saada, T.E. and Haberl, J.S. 1995a. "A Weather-Daytyping Procedure for Disaggregating Hourly End-Use Loads in an Electrically Heated and Cooled Building from Whole-facility Hourly Data", 30th Intersociety Energy Conversion Energy Conference, July 30-August 4.

14. Bou Saada, T.E. and Haberl, J.S. 1995b. "An Improved Procedure for Developing Calibrated Hourly Simulated Models", Proceedings of Building Simulation, 1995: pp. 475-484.

15. Bou Saada, T.E., Haberl, J., Vajda, J. and Harris, L. 1996. "Total Utility Savings From the 37,000 Fixture Lighting Retrofit to the USDOE Forrestal Building", Proceedings of the 1996 ACEEE Summery Study, August.

Referinţe 67

16. Brandemuehl, M. 1993. HVAC02: Toolkit: Algorithms and Subroutines for Secondary HVAC Systems Energy Calculations, American Society of Heating, Ventilating, and Air Conditioning Engineers, Atlanta, Georgia.

17. Bryant, J. and O'Neal, D. 1992. "Calibration of Relative Humidity Transducers for use in the Texas LoanSTAR Program", Proceedings of the 1992 Hot and Humid Conference, Texas A&M University, Energy Systems Laboratory Report No. ESL-PA-92/02-15.

18. Claridge, D., Haberl, J., Bryant, J., Poyner, B. and McBride, J. 1993. "Use of Energy Management and Control Systems for Performance Monitoring of Retrofit Projects", Final Summary Report, USDOE Grant #DE-FG01- 90CE21003, Submitted to the USDOE Office of Conservation and Energy, Energy Systems Laboratory Report ESL-TR-91/09/02, Texas A&M University, March.

19. Claridge, D., Haberl, J., Liu, M., Houcek, J. and Aather, A. 1994. "Can You Achieve 150% of Predicted Retrofit Savings? Is it Time for Recommissioning?", Proceedings of the 1994 ACEEE Summer Study, pp. 5.73- 5.88, August.

20. Claridge, D., Haberl, J., Liu, M. and Athar, A. 1996. "Implementation of Continuous Commissioning in the Texas LoanSTAR Program: Can you Achieve 150% of Estimated Retrofit Savings: Revisited", Proceedings of the 1996 ACEEE Summery Study, August.

21. Cortina, V. (ed.) 1988. "Precision Humidity Analysis", EG&G Environmental Equipment, 151 Bear Hill Road, Waltham, Massachusetts, (IR sensors).

22. Doebelin, E. 1990. Measurement Systems. McGraw-Hill, New York, New York, ISBN 0-07-017338-9.

23. EEI 1981. Handbook for Electricity Metering, Edison Electric Institute, Washington, D.C., ISBN-0-931032-11-3.

24. EPRI 1993. "Fundamental Equations for Residential and Commercial End- Uses" (Rep. #EPRI TR-100984 V2). Palo Alto, California: Electric Power Research Institute.

25. Fels, M. (ed.)1986. "Special Issue Devoted to Measuring Energy Savings, The Princeton Scorekeeping Method (PRISM)", Energy and Buildings, Vol. 9, Nos. 1 and 2.

26. Fels, M., Kissock, K., Marean, M.A. and Reynolds, C. 1995. "Advanced PRISM User's Guide", Center for Energy and Environmental Studies Report, Princeton University, Princeton,New Jersey, January.

27. FEMP – Federal Energy Management Program of the U.S. Department of Energy, 2000. “M&V Guidelines: Measurement and Verification for Federal Energy Projects Version 2.2”

28. FEMP – Federal Energy Management Program of the U.S. Department of Energy, 2002. “Detailed Guidelines for FEMP M&V Option A”

29. Goldberg, M.L. 1996a. "The Value of Improved Measurements: Facing the Monsters That Won't Annihilate Each Other", Energy Services Journal, 2(1):43- 56.

30. Goldberg, M.L. 1996b. "Reasonable Doubts: Monitoring and Verification for Performance Contracting", Proceedings of the ACEEE 1996 Summer Study on Energy Efficiency in Buildings, 4.133-4.143 Washington, D.C.: American Council for an Energy-Efficient Economy.

31. Haberl, J., Bronson, D. and O'Neal, D. 1995. "Impact of Using Measured Weather Data vs. TMY Weather Data in a DOE-2 Simulation", ASHRAE Transactions, V. 105, Pt. 2, June.

32. Haberl, J., Reddy, A., Claridge, D., Turner, D., O'Neal, D. and Heffington, W. 1996. "Measuring Energy-Savings Retrofits: Experiences from the Texas LoanSTAR Program", Oak Ridge National Laboratory Report No. ORNL/Sub/93-SP090/1, February.

68 Referinţe

33. Haberl, J., Turner, W.D., Finstad, C., Scott, F. and Bryant, J. 1992. "Calibration of Flowmeters for use in HVAC Systems Monitoring", Proceedings of the 1992 ASME/JSES/KSES International Solar Energy Conference.

34. Hadley, D.L. and Tomich, S.D. 1986. "Multivariate Statistical Assessment or Meteorological Influences in Residence Space Heating", Proceedings of the ACEEE 1986 Summer Study on Energy Efficiency in Buildings, Vol. 9, pp. 9.132-9.145.

35. Harding, J. (ed). 1982. "Recent Advances in Chilled Mirror Hygrometry", General Eastern Corporation Technical Bulletin, 50 Hunt Street, Watertown, Massachusetts.

36. Heinemeier, K. and Akbari, H. 1993. "Energy Management and Control Systems and Their Use for Performance Monitoring in the LoanSTAR Program", Lawrence Berkeley National Laboratory Report No. LBL-33114- UC-350, June, (prepared for the Texas State Energy Conservation Office).

37. Houcek, J., Liu, M., Claridge, D., Haberl, J., Katipamula, S. and Abbas, M. 1993. "Potential Operation and Maintenance (O&M) Savings at the State Capitol Complex", Energy Systems Lab Technical Report No. ESL-TR-93/01- 07, Texas A&M University, College Station, Texas.

38. Huang, P. 1991. "Humidity Measurements and Calibration Standards", ASHRAE Transactions, Vol. 97, p.3521.

39. Hurley, C.W. and Schooley, J.F. 1984. "Calibration of Temperature Measurement Systems Installed in Buildings", N.B.S. Building Science Series Report No. 153, January.

40. Hurley, W. 1985. "Measurement of Temperature, Humidity, and Fluid Flow", Field Data Acquisition for Building and Equipment Energy Use Monitoring, ORNL Publication No. CONF-8510218, March.

41. Hyland, R.W. and Hurley, C.W. 1983. "General Guidelines for the On-Site Calibration of Humidity and Moisture Control Systems in Buildings", N.B.S. Building Science Series 157, September.

42. IPCC 1995. Impacts, Adaptations and Mitigation of Climate Change: Scientific-Technical Analyses. Contribution of Working Group II to the Second Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change, Geneva, Switzerland. pp 64.

43. Katipamula, S. 1996. "The Great Energy Predictor Shootout II: Modeling Energy Use in Large Commercial Buildings", ASHRAE Transactions, Vol. 102, Pt 2.

44. Katipamula, S. and Haberl, J. 1991. "A Methodology to Identify Diurnal Load Shapes for Non-Weather-Dependent Electric End-Uses", Proceedings of the 1991 ASME-JSES International Solar Energy Conference, ASME, New York, New York, pp. 457-467, March.

45. Kats, G., Kumar, S., and Rosenfeld, A. 1999. "The Role for an International Measurement & Verification Standard in Reducing Pollution", Proceedings of the ECEEE 1999 Summer Study, Vol. 1, Panel 1.

46. Kats, G., Rosenfeld, A., and McGaraghan, S. 1997. "Energy Efficiency as A Commodity: The Emergence of an Efficiency Secondary Market for Savings in Commercial Buildings", Proceedings of the ECEEE 1997 Summer Study, Vol. I, Panel 2.

47. Kissock, K., Claridge, D., Haberl, J. and Reddy, A. 1992. "Measuring Retrofit Savings For the Texas LoanSTAR Program: Preliminary Methodology and Results", Solar Engineering, 1992: Proceedings of the ASME-JSES-SSME International Solar Energy Conference, Maui, Hawaii, April.

48. Kissock, K., Wu, X., Sparks, R., Claridge, D., Mahoney, J. and Haberl, J. 1994. "EModel Version, 1.4d", Energy Systems Laboratory ESL-SW-94/12-01, Texas Engineering Experiment Station, Texas A&M University System, December.

Referinţe 69

49. Knebel, D.E. 1983. "Simplified Energy Analysis Using the Modified Bin Method", ASHRAE, Atlanta, Georgia, ISBN 0-910110-39-5.

50. Kulwicki, B. 1991. "Humidity Sensors", Journal of the American Ceramic Society, Vol. 74, pp. 697-707.

51. Landman, D. and Haberl, J. 1996a. "Monthly Variable-Based Degree Day Template: A Spreadsheet Procedure for Calculating 3-parameter Change-point Model for Residential or Commercial Buildings", Energy Systems Laboratory Report No. ESL-TR-96/09-02.

52. Landman, D. and Haberl, J. 1996b. "A Study of Diagnostic Pre-Screening Methods for Analyzing Energy Use of K-12 Public Schools", Energy Systems Laboratory Report No. ESL-TR-96/11-01, November.

53. Leider, M. 1990. A Solid State Amperometric Humidity Sensor, Journal of Applied Electrochemistry, Chapman and Hill: Vol. 20, pp. 964-8.

54. Liptak, B. 1995. Instrument Engineers' Handbook, 3rd Edition: Process Measurement and Analysis. Chilton Book Company, Radnor, Pennsylvania, ISBN 0-8019-8197-2.

55. Miller, R. 1989. Flow Measurement Handbook, McGraw Hill Publishing Company, New York, New York, ISBN 0-07-042046-7.

56. Morrissey, C.J. 1990. "Acoustic Humidity Sensor", NASA Tech Brief. Vol. 14, No. 19, April, (acoustic).

56a. ORNL (1999) “A Practical Guide for Commissioning Existing Buildings” Prepared by Portland Energy Coservation Inc., for Oak Ridge National Laboratory (ORNL/TM-1999/34) Available through http://eber.ed.ornl.gov/commercialproducts/retrocx.htm

57. Rabl, A. 1988. "Parameter Estimation in Buildings: Methods for Dynamic Analysis of Measured Energy Use", Journal of Solar Energy Engineering, Vol. 110, pp. 52-66.

58. Rabl, A. and Riahle, A. 1992. "Energy Signature Model for Commercial Buildings: Test With Measured Data and Interpretation", Energy and Buildings, Vol. 19, pp.143-154.

59. Ramboz, J.D. and McAuliff, R.C. 1983. "A Calibration Service for Wattmeters and Watt-Hour Meters", N.B.S. Technical Note 1179.

60. Reddy, T. and Claridge, D. 2000. "Uncertainty of "Measured" Energy Savings From Statistical Baseline Models," ASHRAE HVAC&R Research, Vol 6, No 1, January 2000.

61. Reynolds, C. and Fels, M. 1988. "Reliability Criteria for Weather Adjustment of Energy Billing Data", Proceedings of ACEEE 1988 Summer Study on Energy Efficiency in Buildings, Vol. 10, pp.10.237-10.241.

62. Robinson, J., Bryant, J., Haberl, J. and Turner, D. 1992. "Calibration of Tangential Paddlewheel Insertion Flowmeters", Proceedings of the 1992 Hot and Humid Conference, Texas A&M University, Energy Systems Laboratory Report No. ESL-PA-92/02-09.

63. Ross, I.J. and White, G.M. 1990. "Humidity", Instrumentation and Measurement for Environmental Sciences: Transactions of the ASAE, 2nd ed., p. 8-01.

64. Ruch, D. and Claridge, D. 1991. "A Four Parameter Change-Point Model for Predicting Energy Consumption in Commercial Buildings", Proceedings of the ASME-JSES-JSME.

65. SEL 1996. TRNSYS Version 14.2, and Engineering Equation Solver (EES). Solar Energy Laboratory, Mechanical Engineering Department, University of Wisconsin, Madison, Wisconsin.

66. Soebarto, V. 1996. "Development of a Calibration Methodology for Hourly Building Energy Simulation Models Using Disaggregated Energy Use Data From Existing Buildings", Ph.D. Dissertation, Department of Architecture, Texas A&M University, August.

70 Referinţe

67. Sparks, R., Haberl, J., Bhattacharyya, S., Rayaprolu, M., Wang, J. and Vadlamani, S. 1992. "Testing of Data Acquisition Systems for Use in Monitoring Building Energy Conservation Systems", Proceedings of the Eighth Symposium on Improving Building Systems in Hot and Humid Climates, Dallas, Texas, pp.197-204, May.

68. Vine, E. and Sathaye, J. 1999. "Guidelines for the Monitoring, Evaluation, Reporting, Verification, and Certification of Energy-Efficiency Projects for Climate-Change Mitigation", LBNL Report # 41543.

69. Violette, D., Brakken, R., Schon, A. and Greef, J. 1993. "Statistically-Adjusted Engineering Estimate: What Can The Evaluation Analyst Do About The Engineering Side Of The Analysis?" Proceedings of the 1993 Energy Program Evaluation Conference, Chicago, Illinois.

70. Wiesman, S. (ed.) 1989. Measuring Humidity in Test Chambers, General Eastern Corporation, 50 Hunt Street, Watertown, Massachusetts.

71. Wise, J.A. 1976. "Liquid-In-Glass Thermometry", N.B.S. Monograph 150, January.

72. Wise, J.A. and Soulen, R.J. 1986. "Thermometer Calibration: A Model for State Calibration Laboratories", N.B.S. Monograph 174, January.

73. WRI (2007) Guidelines for Grid-Connected Electricity Projects of the GHG Protocol for Project Accounting, planned for 2007 publication by the World Resources Institute (WRI) and the World Business Council for Sustainable Development (WBCSD), available at www.ghgprotocol.org.

10.1 Alte resurse Următoarele organizaţii americane oferă informaţii utile şi relevante. EVO încearcă să menţină pe website-ul său (www.evo-world.org) o listă actualizată a următoarelor organizaţii, şi a tuturor celorlalte link-uri web din acest document:

1. Air Conditioning and Refrigeration Center, Mechanical Engineering, University of Illinois. TEL: 217-333-3115, http://acrc.me.uiuc.edu.

2. American Council for an Energy Efficient Economy (ACEEE), Washington, D.C. TEL: 202-

429-8873, http://www.aceee.org.

3. American Society of Heating, Refrigerating, and Air Conditioning Engineers (ASHRAE), Atlanta, Georgia. TEL: 404-636-8400, http://www.ashrae.org.

4. American Society of Mechanical Engineers (ASME), New Jersey. TEL: 800-843-2763. http://www.asme.org.

5. Association of Energy Engineers (AEE), Lilburn, GA. TEL: 404-925-9558, http://www.aeecenter.org.

6. Boiler Efficiency Institute, Department of Mechanical Engineering, Auburn University, Alabama. TEL: 334/821-3095, http://www.boilerinstitute.com.

7. Center for Energy and Environmental Studies (CEES), Princeton University, New Jersey. TEL: 609-452-5445, http://www.princeton.edu/~cees.

8. Edison Electric Institute (EEI). Washington, DC. TEL: 202-508-5000, http://www.eei.org/resources/pubcat.

9. Energy Systems Laboratory, College Station, Texas. TEL: 979-845-9213, http://www-esl.tamu.edu.

Referinţe 71

10. Florida Solar Energy Center, Cape Canaveral, Florida. TEL: (407) 638- 1000, http://www.fsec.ucf.edu.

11. IESNA Publications, New York, New York. TEL: 212-248-5000, http://www.iesna.org.

12. Lawrence Berkeley National Laboratory (LBNL), Berkeley CA. TEL: 510- 486-6156,

Email: EETDinfo@lbl.gov, http://eetd.lbl.gov.

13. National Association of Energy Service Companies (NAESCO), Washington, D.C. TEL:

202-822-0950, http://www.naesco.org.

14. Energy Information Administration (EIA), Department of Energy, Washington, D.C., TEL: 202-586-8800, http://www.eia.doe.gov.

15. National Renewable Energy Laboratory (NREL), Boulder, Colorado, TEL: (303) 275-3000, http://www.nrel.gov.

16. National Technical Information Service (NTIS), U.S. Department of Commerce (This is repository for all publications by the Federal labs and contractors), Springfield Virginia. TEL: 703-605-6000, http://www.ntis.gov.

17. Oak Ridge National Laboratory (ORNL), Oak Ridge, Tennessee,

Tel: (865) 574-5206, http://www.ornl.gov/ORNL/BTC.

18. Pacific Northwest National Laboratory (PNNL), Richland, Washington,

Tel: (509) 372-4217, http://www.pnl.gov/buildings/.

10.2 Measurement References ASHRAE (2002) Anexa A conţine informaţii utile referitorare la tehnici de calibrare, senzori, standarde de laborator pentru măsurători, modele de teste pentru chillere, ventilatoare, pompe, motoare, boilere, arzătoare, sisteme de tratare a aerului. Conţine de asemenea consideraţii referitoare la diverse erori şi costuri, luând ȋn considerare faptul că cercetătile care au produs aceste date au fost făcute ȋn anul 1994.

Standarde şi Directive Europene 2004/22/EC referitoare la instrumente de măsura sunt:

EN 1359:1998 Contoare de gaz - Contoare de gaz cu diafragmă

EN 1359:1998/A1:2006

EN 1434-1:2007 contoare de căldură - Partea 1: Cerinţe generale

EN 1434-2:2007 contoare de căldură - Partea 2: Cerinţe de construcţie

EN 1434-4:2007 contoare de căldură - Partea 4: Teste de aprobare a modelului

EN 1434-5:2007 contoare de căldură - Partea 5: Teste de verificare iniţială

EN 12261:2002 Contoare de gaz – Contoare de gaz cu turbină

EN 12261:2002/A1:2006

EN 12405-1:2005 Contoare de gaz – dispozitive de conversie - Part 1: conversia volumului

EN 12405-1:2005/A1:2006

EN 12480:2002 Contoare de gaz – contoare de gaz cu pistoane rotative

72 Referinţe

EN 12480:2002/A1:2006

EN 14154-1:2005+A1:2007 Contoare de apă - Partea 1: Cerinţe generale

EN 14154-2:2005+A1:2007 Contoare de apă - Partea 2: Instalarea şi condiţii de folosire

EN 14154-3:2005+A1:2007 Contoare de apă - Partea 3: Metode testate şi echipamente

EN 14236:2007 Contoare de gaz ultrasonice

EN 50470-1:2006 Echipamente de măsurare a energiei electrice (a.c.) - Partea 1: cerinţe generale, teste şi condiţii de testare – aparate de măsură (clasa A, B şi C)

EN 50470-2:2006 Echipamente de măsurare a energiei electrice (a.c.) - Partea 2: cerinţe particulare – contoare electromecanice pentru energia activă (clasa A şi B)

EN 50470-3:2006 Echipamente de măsurare a energiei electrice (a.c.) - Partea 3: cerinţe particulare – contoare statice pt energie activă (clasa A, B şi C)

Alte standarde Europene şi Internaţionale pentru măsurarea şi interpretarea de date sunt:

EN ISO 4259 Produse petroliere – Determinarea şi aplicarea datelor de precizie ȋn ceea ce priveşte metodele de testare.

EN 24185 Măsurarea debitului de lichid ȋn conducte ȋnchise – Metoda prin cântărire (ISO 4185:1980)

EN 29104 Măsurarea debitului de lichid ȋn conducte ȋnchise – Metode de evaluare a performanţelor contoarelor de măsurare a fluxului electromagnetic pentru lichide.

EN ISO 5167 Măsurarea debitului de lichid cu ajutorul unor dispozitive diferenţiale de presiune - Partea 1: Plăci perforate, tuburi Venturi introduse ȋn conducte cu secţiune transversală

EN ISO 6817 Măsurarea debitului de lichid conductor ȋn conducte ȋnchise – Metode folosing contoare de flux electromagnetic (ISO 6817:1992)

EN ISO 9300 Masurarea debitului de gaz prin intermediul unor duze Venturi

EURACHEM Cuantificarea incertitudinii prin măsurarea analitică

EUROLAB Raport tehnic “Măsurarea incertitudinii – o colecţie pentru ȋncepători”

ISO 11453 Interpretarea statistică a datelor (1996)

ISO 16269-7 Interpretarea statistică a datelor - Partea 7: estimarea – mediană şi intervalul de siguranţă (2001)

ISO 3534 Statistici – Vocabular şi Simboluri

ISO 5479 Interpretarea statistică a datelor - Teste pentru abaterea de la distribuţia normală (1997)

Referinţe 73

ISO 5725 Acurateţea(autenticitate şi precizie) metodelor de măsurare şi a rezultatelor

ISO/TR 5168 Măsurarea fluxului de fluis – Evaluari şi Incertitudini

ISO/TR 7066-1 Evaluarea incertitudinii ȋn calibrare şi utilizarea aparatelor de măsurare a debitului - Partea 1: Relaţie liniară de etalonare.

A se vedea de asemenea Anexa C pentru standarde specifice de măsurare ȋn diferite regiuni ale lumii.

10.3 Referinţe de Calibrare

Referinţe de calibrare ȋn Capitolul 10 includ revistele: ASTM (1992), Baker and Hurley (1984), Benedict (1984), Bryant and O'Neal (1992), Cortina (1988), Doebelin (1990), EEI (1981), Haberl et al. (1992), Harding (1982), Huang (1991), Hurley and Schooley (1984), Hurley (1985), Hyland and Hurley (1983), Kulwicki (1991), Leider (1990), Liptak (1995), Miller (1989), Morrissey (1990), Ramboz and McAuliff (1983), Robinson et al. (1992), Ross and White (1990), Sparks (1992), Wiesman (1989), Wise (1976), Wise and Soulen (1986).

10.4 Standarde Europene şi Internaţionale ce susţin eficienţa energetică ȋn clădiri

Evaluarea performanţei energetice a clădirilor pe baza măsurării consumului de energie:

EN15603

EN 15251

CEN CR 1752

ISO/DIS 16814

ISO 7730

Definiţii si cerinţe legate de servicii energetice:

EN 15900

Performanţă economică:

ISO 15686-5, Part 5

EN 15459

Ansamblu de construcţii:

PrEN15203 (Evaluarea distribuţiei de energie ȋn clădiri)

PrEN15603 (Consumul general de energie primară şi emisii de CO2)

PrEN15232 (Metoda de calcul pentru ȋmbunătăţirea eficienţei energetice prin aplicarea sistemelor automatizate integrate ȋn clădiri)

EN15316 series (Metoda de calcul a cerinţelor de energie a sistemului şi a eficienţei sistemului de ȋncălzire şi de producere a apei calde menajere)

ISO 13790 (Performanţa termică a clădirilor – calcului energiei folosite pentru ȋncălzirea spaţiului)

Calculul ȋncălzirii şi răcirii şi metode de verificare:

EPBD WI 014

EN14335 serie

EN14243

74 Referinţe

ISO 13790

ISO 16814

EN13465

EN13779

EN15240

EN15242

Calcularea condiţiilor interioare şi exterioare şi prezentarea datelor:

ISO 15927-1

ISO 15927-2

ISO 15927-4

ISO 15927-5

ISO 15927-6

Anexa A Exemple 75

ANEXA A EXEMPLE

A-1 Introducere Această anexă prezintă o varietate de tipuri de proiecte şi vorbeşte despre problemele conceptuale importante M&V care rezultă din situaţiile descrise. Exemplele acoperă 12 scenarii diferite:

Îmbunătăţirea eficienţei unui motor/a unei pompe (A-2)

Necesitatea cuplării unui motor/pompa (A-2-1)

Eficienţa iluminatului (A-3)

Controlul funcţionării iluminatului (A-3-1)

Eficienţa iluminatului stradal şi atenuarea intensităţii luminii (A-3-2)

Managementul pierderilor de aer comprimat (A-4)

Îmbunătăţirea grupului turbina-generator (A-5)

Îmbunătăţirea eficienţei centralei termice (A-6)

Multiple măsuri de conservare a energiei (ECM) cu date iniţiale măsurate (A-7)

Contabilizarea energiei pentru întreaga unitate legată de buget (A-7-1 )

Multiple măsuri de conservare a energiei (ECM) într-o clădire fără contoare de energie în perioada iniţială (de referinţă) (A-8)

Clădire nouă proiectată (A-9)

Aceste exemple ajung la diferite nivele de complexitate, cu scopul de a evidenţia diferite caracteristici ale abordărilor uzuale de M&V. Nici una nu este cuprinzătoare.

Cititorii care sunt abonaţi la site-ul EVO pot găsi planuri M&V mai complete şi modele de rapoarte de economii (www.evo-world.org). Tabelul următor oferă o apreciere asupra amplorii cantităţilor exprimate în unităţi alternative.

Multiplicator: Cu: pt. a obţine:

Gaz

natural

m3 35 ft3

mcf 1000 ft3

Abur pound 0.45 kg abur

Petrol litru 0.26 gallon (US)

De asemenea Volumul III al IPMVP conţine exemple de aplicaţii M&V pentru clădiri noi şi proiecte de energie regenerabilă. Abonaţii site-ului EVO sunt încurajaţi să trimită propriile exemple pentru posibilă includere în biblioteca website-ului.(pe adresa de email: ipmvprev@evo-world.org ).

A-2 Îmbunătăţirea eficienţei unui motor/a unei pompe - Opţiunea A Situaţie Zece grupuri de pompe de irigatie sunt distribuite pe un teren agricol în sudul Africii, pentru a pompa apă din nişte puţuri (izvoare) subterane. Operaţia de pompare este în general continuă de-a lungul sezonului anual secetos, tipic, care durează 6 luni, deşi pompele sunt pornite şi oprite manual la nevoie. Serviciul public local a oferit o subvenţie (finanţare parţială) pentru a înlocui pompele existente cu pompe şi motoare noi de înaltă eficienţă.

76 Anexa A Exemple

Pentru a face plata finală a subvenţiei, serviciul public local a cerut o demonstraţie de scurtă durată a consumului de energie evitat, într-o formă care să respecte prevederile IPMVP. Beneficiarul este interesat să înlocuiască pompele vechi şi să reducă costurile cu energia, astfel a plătit costurile de instalare ale noilor pompe şi a convenit să furnizeze datele cerute serviciului public local, după reabilitare. Factori care afectează planul de măsurare şi verificare (M&V): Măsurarea consumului de energie electrică a pompelor se face cu 5 contoare aflate în proprietatea serviciului public local. Aceste contoare măsoară doar cele 10 grupuri de pompe. Înaintea implementării proiectului s-a luat în considerare posibilitatea ca noile pompe ar putea creşte frecvenţa de pompare (sau cantitatea de apă pompată) din anumite puţuri, astfel încȃt numărul orelor de pompare ar putea fi reduse. Atȃt beneficiarul cȃt şi reprezentanţii serviciului public recunosc faptul că numărul orelor de funcţionare, deci şi economiile, depind de condiţiile de creştere (a culturii) şi de cantitatea anuală de precipitaţii. Nici una din cele două părţi nu are control asupra acestor variabile care influenţează consumul de enegie. Proprietarul a căutat cel mai mic cost posibil pentru colectarea şi raportarea informaţiilor către serviciul public. Astfel a angajat un antreprenor pentru a alege şi a instala pompele care respecta specificaţiile sale şi ale serviciului public. Debitul pompelor este constant în funcţionare deoarece nu exista vane/robinete limitatoare, iar adȃncimea puţului/izvorului este în mare măsură neinfluenţată de pompare. Planul M&V Planul M&V a fost dezvoltat în comun de către beneficiar şi reprezentantul serviciului public local, respectȃnd un model oferit de cel din urmă menţionat. Opţiunea A din IPMVP Volumul I, EVO 10000 – 1:2010, a fost aleasă pentru minimizarea costurilor M&V. Metoda aleasă constă în estimarea numărului orelor de lucru ale grupului de pompe, corespunzatoare unui an tipic şi înmulţirea acestui numar cu cantitatea măsurată cu care s-a redus puterea. S-a cazut de acord ca echipamentul de măsurare al antreprenorului este corespunzator din punct de vedere al preciziei, în vederea măsurării puterii cerute de motor. Înainte de a le înlocui, antreprenorul a măsurat puterea absorbită de fiecare motor vechi după ce acesta a funcţionat timp de cel putin 3 ore. Serviciul public a fost martor la aceste măsurători. Deoarece pompele au un debit constant, numarul mediu de ore de funcţionare pe an a fost dedus din consumul de energie facturat pe ultimul an de zile, împărţit puterea absorbită, măsurată, de motoarele pompelor vechi. Acest calcul a demonstrat că, în medie, pompele au funcţionat 4.321 ore într-un an secetos, înainte de reabilitare. Serviciul public a aflat ca nivelul precipitaţiilor în timpul sezonului cu seceta a fost cu 9.0% mai scăzut decȃt era normal. În această situaţie beneficiarul şi serviciul public au cazut de acord că durata de funcţionare a pompelor pe durata acestui an a fost cu 9.0% mai mare decȃt în mod normal şi au stabilit că numărul normal de ore de funcţionare este de 91% din 4.321, adică 3.93222 ore pe an. Rezultate: Economiile de energie au fost determinate utilizȃnd ecuaţia 1d) a Opţiunii A din IPMVP, după cum urmează: Încărcarea totală a tuturor pompelor înainte de reabilitare: 132 kW Încărcarea totală a tuturor pompelor după reabilitare: 98.2 kW

22

Se observă că acest număr 3.932 ar trebuie exprimat cu numai 3 cifre semnificative, din moment ce 91.0% are doar 3 cifre semnificative.

Mai corect ar trebui să fie exprimat ca 3,93 x 103. Oricum, forma obişnuită este utilizată.

Anexa A Exemple 77

Reducerea netă a încărcării: 33.8 kW23 Economiile de energie: = 34 kW x 3.932 ore/an= 130.000 kWh/an24

Plata finală a companiei de servicii publice pentru subvenţia acordată s-a facut în baza economiei de energie de 130.000 kWh.

Utilizȃnd aceleaşi perioade estimate de lucru, economiile estimate ale proprietarului în condiţii normale de precipitaţii şi la pretul actual al utilităţilor s-au determinat a fi 34 kW x 3,932 hr25 x R0.2566/kWh = R34,000/an26. Serviciul de utilitate publica şi taxe de reţea au rămas neschimbate. A-2.1 Necesitatea schimbării încărcării unui motor/pompă – Opţiunea B Situaţie Sistemul de irigaţie descris în Anexa A-2, de mai sus, este de asemenea potrivit pentru determinarea creşterii substanţiale a profitului, dacă pompele sunt ţinute oprite în timpul perioadelor de vȃrf, şi anume în toate zilele lucrătoare, între orele 07:00-10:00 şi 18:00-20:00, exceptȃnd sărbatorile legale. Beneficiarul a instalat un sistem de control pe baza de semnale radio pentru a controla automat şi de la distanta, pompele în vederea implementării acestei strategii de comutare a sarcinii/a încărcării. Controlul pompelor va fi restabilit anual de către proprietar, în funcţie de datele sărbătorilor legale pe anul următor. Factori care afectează planul de măsurare şi verificare (M&V) Beneficiarul crede că reducerea duratei de pompare cu maximum 25 de ore pe săptămănă (15%) nu ar fi riscantă pentru activitatea sa, într-un sezon secetos (acesta se asteptă la cateva avarii ale noilor pompe, deci oprirea lor nu ar avea un impact semnificativ asupra culturii sale în sezonul secetos). Serviciul de utilităţi este de acord că proprietarul să decidă dacă va opri pompele, în funcţie de propriile nevoi. Drept urmare serviciul de utilităţi a solicitat respectarea standardului IPMVP Volumul I, EVO 10000 – 1:2010, aplicȃnd opţiunea B, pentru a demonstra performanţele din fiecare an, înainte de a face plata stimulentelor. Beneficiarul consideră că perioada de recuperare a investiţiei financiare în echipamentul de monitorizare şi control a fost suficient de lungă, drept consecinţă nu doreşte să cheltuiască o parte semnificativă din stimulente pe furnizarea evidenţei/ dovezii cerute de către serviciul de utilităţi. Planul M&V Serviciul de utilităţi şi beneficiarul au cazut de acord ca înregistrarea continuă a unei variabile de substituţie (proxy) ar putea fi dovada că pompele au fost oprite în timpul fiecarei perioade de vȃrf, pe durata întregului an de zile. Variabila de substituţie (proxy) este prezenta fluxului de energie electrică a curentului (un curent mai mare de 500mA, necesar echipamentului de control) prin fiecare din cele 5 cabluri de alimentare cu energie a celor 10 pompe. Mici senzori de curent necalibraţi şi înregistratoare de date au fost fixate pe fiecare

23

Numărul calculat de 33.8 ar trebui să fie tratat ca având două cifre semnificative. Acest lucru este făcut deoarece scăderea care a condus la

33,8 ar trebui să arate nu mai multe cifre la dreapta zecimalelor decât numărul cu cele mai putine la dreapta lui (132 nu are nici una, deci 34 nu are nici una). 24

Produsul nr. 34 şi 3932 are doar 2 cifre semnificative. Deşi rezultatul este 133,688, expresia corectă a produsului lor este 1,3 x 105, sau

130.000. 25

133.688 este valoarea efectivă calculată înaintea rotunjirii cifrelor semnificative. 26

Această sumă poate fi exprimată în nu mai mult de 2 cifre semnificative, ca de la observaţiile de mai sus cu privire la numărul minim de cifre

semnificative. Valoarea efectivă calculată este R34,103 şi ar trebui să fie mai bine exprimată ca R3.4 x 104, deşi 34.000 este formatul obişnuit adoptat.

78 Anexa A Exemple

cablu de alimentare cu energie electrică, în vecinatatea celor 5 contoare. Acestea au, ca şi sistem de rezervă în alimentarea cu energie, o baterie reîncarcabilă. Beneficiarul l-a angajat pe furnizorul de echipamente de control şi monitorizare să citeasca anual datele, să verifice setările temporale şi să trimită către serviciul de utilităţi un raport care include data şi ora tuturor operaţiilor ce au avut loc în perioadele de vȃrf ale zilelor lucrătoare. Rezultate În primul an după implementarea sistemului de monitorizare şi control, agentul de monitorizare a raportat serviciului de utilităţi că s-a consumat energie între orele 18:00-20:00 în 5 din zilele lucrătoare ale săptămȃnii. Serviciul de utilităţi a verificat datele calendaristice şi a constatat că aceste zile sunt sărbatori legale, deci nu s-au desfăşurat activităţi în timpul perioadelor de vȃrf stabilite. Necesitatea schimbării pompelor vechi, se datorează consumului noilor pompe care este de 98.2kW, lucru care rezultă din măsurarea consumului acestora din urmă (a se vedea exemplul din Anexa A-2). Stimulentele anuale au fost calculate şi plăţile pe baza Opţiunii B care a înregistrat 98.2 kW la modificarea cererii.

A-3 Eficienţa iluminatului – Opţiunea A Situaţie Într-o scoala din Canada corpurile de iluminat existente s-au înlocuit cu altele mai eficiente, mentinȃndu-se totodată nivelele de iluminat. Acest proiect a facut parte dintr-un program mai amplu al consiliului scolii, de a angaja un contractant care trebuie să proiecteze, să instaleze şi să finanţeze mai multe modificări în cȃteva scoli. Plăţile din cadrul contractului au la baza economiile măsurate, şi calculate la preţurile aferente utilităţii respective, aflate în vigoare la data semnării contractului. Economiile vor fi demonstrate, conform unui plan M&V ce respectă prevederile IPMVP, imediat după punerea în funcţiune a instalaţiei reabilitate. Deoarece beneficiarul controlează programul de funcţionare al iluminatului, în contract s-a specificat ca planul M&V respectă IPMVP Volumul I, EVO 10000 – 1:2010, Opţiunea A, folosind o estimare a orelor de funcţionare. Planul M&V urmează să fie detaliat după semnarea contractului. Factori care afectează planul de măsurare şi verificare (M&V) În dezvoltarea planului s-au luat în considerare următoarele:

Toate corpurile de iluminat sunt alimentate de un sistem general de alimentare la 347 V, dedicat iluminatului. Aceasta situaţie face simplă măsurarea puterii.

Funcţionarea iluminatului afectează semnificativ necesarul de energie termică, deci efectul interactiv a trebuit să fie estimat .

Funcţionarea iluminatului afectează semnificativ necesarul de răcire mecanică. Deoarece un volum foarte mic din întreaga clădire este răcit mecanic şi ţinȃnd cont de faptul că acel spaţiu este în general neocupat pe timpul sezonului cald, efectele interactive de răcire au fost ignorate.

Responsabilii din consiliul şcolii au acceptat cu greu o presupunere arbitară legată de perioadele de funcţionare ale iluminatului. S-a stabilit un acord prin care se va monitoriza contra cost iluminatul, pe o perioada de două luni de zile de analiză riguroasă, în care se vor înregistra scenarii diferite de iluminat dintr-o singură scoală. Acest test va dovedi corectitudinea orele de funcţionare estimate ce vor fi luate în considerare pentru toate şcolile.

Planul M&V S-a trasat conturul de măsurare în care vor fi implementate măsurile de conservare a energiei, pentru a include corpurile de iluminat conectate la sistemul de alimentare la 347 V.

Efectul interactiv de încălzire a fost determinat, prin calcule tehnice, a fi o creştere de 6% a necesarului de energie la ieşirea din centrala termică, pe o perioada ce începe în noiembrie

Anexa A Exemple 79

şi se sfȃrşeşte în martie. Eficienţă centralei termice pe perioada de iarna a fost estimată a fi de 79%, în condiţii tipice de iarnă.

Factorii statici înregistrati în perioada de referinţă au inclus un studiu de iluminat ce conţine o descriere, amplasarea, nivelul de iluminat, şi numarul lămpilor aflate în stare de funcţionare, respectiv a celor arse.

30 de îngregistratoare de date pentru iluminat au fost montate timp de 2 luni în săli de clasă, coridoare, vestiare, birouri, sală de gimnastica şi auditorium, alese aleator. Acestă perioadă a inclus vacanţa de primavara de o săptămȃnă şi două sărbatori legale.

Locaţie

Gradul de încărcare al circuitelor de

iluminat

Media numărului de ore pe săptămȃnă

În timpul semestrul

ui

Pe perioada de vacanţă

Vestiare 5% 106. 22.

Birouri 5% 83. 21.

Săli de clasă 61% 48. 5.

Auditorium 10% 31. 11.

Sala de sport 10% 82. 25.

Coridoare 9% 168. 168.

Deoarece sălile de clasă sunt cei mai mari consumatori, precizia relativă de măsurare a perioadei de ocupare a sălilor de clasă a fost evaluată înainte ca reprezentanţii consiliului de conducere al scolii să poată conveni asupra unor valori estimate.

Pentru cele 19 înregistratoare de date corespunzatoare sălilor de clasă, deviaţia standard în rȃndul citirilor datelor de-a lungul a 6 săptămȃni de cursuri, căt a durat perioada de monitorizare, a fost identificată ca fiind 15h/săptamȃnă. S-au efectuat 19 x 6 = 114 citiri, iar eroarea standard a valorilor medii rezultă din calcule a fi 1.4 h/săptămȃnă (ecuaţia B-4). Cu un nivel de siguranţă de 95%, valoarea lui t pentru un număr mare de examinări este 1.96. (Tabel B-1). Deci, utilizȃnd ecuaţia B-7, s-a stabilit cu un nivel de siguranţă de 95% ca, precizia relativă a măsurării perioadei de ocupare (numarul orelor) a sălilor de clasă este:

%7.548

4.196.1

Reprezentanţii consiliului de conducere al scolii consideră ca această precizie de măsurare este adecvată.

Înainte de a estima numărul de ore de funcţionare a iluminatului în toate scolile, s-a decis să se adauge 6 ore pe săptămȃnă la totalul de ore corespunzator sălilor de clasă, fapt care se datorează intenţiei de a mări numărul de cursuri predate seara.

Ţinȃnd cont de faptul că într-un an sunt 39 de săptămȃni de cursuri şi 13.2 săptămȃni de vacanţă, numărul estimat de ore de funcţionare pe an s-a considerat a fi după cum urmează:

Tabelul A-3-1 Studiu al perioadei de funcţionare

80 Anexa A Exemple

Sala în care s-a făcut măsurătoarea

Gradul de încărcare al circuitelor de iluminat

Numărul estimat de ore pe săptămȃnă Estimarea

numărului de ore/an

39 săptămȃni de cursuri

13.2 săptămȃni de vacanţă

Vestiare 5% 106 22 4,420

Birouri 5% 83 21 3,480

Săli de clasă 61% 54 5 2,170

Auditorium 10% 31 11 1,350

Săla de sport 10% 82 25 3,530

Coridoare 9% 168 168 8,770

Deoarece operaţia de reabilitare a iluminatului s-a aplicat uniform la toate corpurile de iluminat, estimarea numărului de ore de funcţionare/an pentru aceasta scoală s-a determinat ca fiind 2.999 sau 3.000, dacă se face rotunjire la 2 cifre semnificative.

Măsurarea puterilor absorbite pe cele 3 faze, în perioada de referinţă, pentru circuitele de iluminat avȃnd o tensiune de 347V, a fost făcută cu un wattmetru recent calibrat. Începȃnd cu cea de-a 32-a măsurătoare pe primarul a două transformatoare de iluminat s-a descoperit că, cu toate corpurile de iluminat în funcţiune, puterea total absorbită a fost de 288 kW. Şaptezeci de lămpi (= 3 kW sau 1%) erau arse pe timpul testului. S-a determinat că numărul de lămpi arse în momentul efectuării acestei măsurători a fost normal.

Deoarece gradul de încarcare al circuitelor de iluminat stabileste vȃrful de consum de energie electrică a clădirii, atunci cȃnd toate luminile sunt aprinse, cererea de economie de energie electrică va fi estimată astfel încat să fie egală cu reducerea măsurată a gradului de încărcare a circuitelor de iluminat. Facturile utilităţilor arată o cerere mai scazută în timpul vacanţei de vară, de asemenea s-a constatat o utilizare minimă a unităţii în timpul acestor luni ale anului. Analizȃndu-se ce echipamente s-au mai folosit pe timpul verii, s-a presupus că în lunile iulie şi august necesarul de putere pe circuitele de iluminat este doar 50% din încărcarea maximă măsurată pe aceste circuite.

Preţurile marginale ale utilităţilor la momentul semnării contractului au fost CDN$0.063/kWh, CDN$10.85/kW-luna şi CDN$0.255/m3 gaz.

Rezultate După instalarea ECM, puterea circuitelor de iluminat a fost remăsurată ca şi în perioada de referinţă, cȃnd s-a efectuat testul. Puterea absorbită a fost de 162 kW cu toate lampile în funcţiune, nici una dintre acestea nu a fost defectă.

Cu acelaşi procent de lămpi defecte, de 1% , ca şi în anul de referinţă, puterea maximă din perioada post-reabilitare ar fi 160 kW (=162 x 0.99) deci reducerea puterii va fi: 288 – 160 = 128 kW.

Economiile de energie (utilizȃnd ecuaţia 1d., fără ajustări) sunt: 128 kW x 3.00 x 103 h/an = 384,000 kWh/an.

Necesarul economiilor este de 128kW timp de 10 luni şi 64kW timp de 2 luni, deci 1410kW în 12 luni.

Valoarea economiilor de energie electrică, estimate conform Opţiunii A din IPMVP, este:

( 384,000 kWh x $0.063 ) + ( 1,410 x $10.85 ) = CDN$39,500

Presupunȃnd că economiile obţinute din iluminat sunt uniforme pe o perioada de 10 luni, economiile de energie electrică într-o lună tipică de iarna sunt 384,000/10 = 38,400 kWh/lună.

Tabelul A-3-2 Estimarea numărului de ore de funcţionare

Anexa A Exemple 81

Încărcarea centralei termice creşte cu 6.0% faţa de valoarea acestor economii de energie electrică, începȃnd cu luna Noiembrie şi pȃnă în luna Martie, şi anume:

= 6.0% x 38,400 kWh/lună x 5 luni = 12,000 kWh

Surplusul de energie consumat de centrala termică este:

= 12,000 kWh / 79% = 6.0% x 38,400 kWh/lună x 5 luni / 79% = 15,000 kWh unităţi echivalente de combustibil consumat2

Gazul consumat de centrala termică are un conţinut energetic de 10.499 kWh/m3, deci surplusul de gaz este:

= 15,000 / 10.499 = 1,400 m3 gaz

Valoarea surplusului de gaz utilizat pe timp de iarna este 1,400 x $0.255 = CDN$360. Deci economiile nete totale sunt $39,500 – $360 = CDN$39,100. Această sumă este rotunjită la CDN$39.100, arătȃnd cel mai mic număr de cifre semnificative al tuturor termenilor ce intervin în acest calcul.

A-3-1 Controlul funcţionării iluminatului – Opţiunea A

Situatie O moară din sudul Indiei lucrează uzual 2 schimburi pe zi. S-a cerut supraveghetorilor să stingă toate luminile din fiecare zonă la finalul celui de-al doilea schimb. Există 70 de întrerupatoare. Supraveghetorii lucrează alternativ în cele 2 schimburi şi uită în mod regulat îndatorirea pe care o au de a stinge lumina. Conducerea fabricii a implementat un proiect pentru modificarea iluminatului, astfel încȃt senzorii de prezentă să aprindă şi să stingă lumina. Aceasta a vrut să certifice rezultatele obţinute, pentru a le demonstra supraveghetorilor cȃt de rar şi-au facut datoria. Factori care afecteaza planul de măsurare şi verificare (M&V) Nici una din zonele de producţie nu avea ferestre sau luminatoare, nu există nici instalaţie de încălzire, nici de răcire a spaţiului. Circuitele de iluminat sunt integrate cu alţi consumatori electrici astfel încȃt consumul de energie pentru iluminat nu poate fi izolat uşor faţă de ceilalţi consumatori. Conducerea unităţii nu a vut să cheltuie o sumă mare pentru a afla economiile, dar avea nevoie de o dovadă credibila a economiilor. Preţul energiei pentru utilizatorii comerciali de capacitate medie este de 450 p/kWh.

Planul M&V Pentru a micşora costurile de M&V s-a decis să se efectueze măsurarea economiilor doar pentru o perioada caracteristică de scurtă durată şi să se utilizeze Opţiunea A din IPMVP Volumul I, EVO 10000 – 1:2010. Deoarece scopul principal al reabilitării era să controleze durata de funcţionare a iluminatului în zona de producţie, pentru a evalua modificarea numărului de ore de funcţionare, a fost dezvoltată o metoda bazată pe eşantioane. Puterea necesară iluminatului a fost estimată ca fiind 223 kW, din evaluarea facută de producător (informaţia este necesară pentru a fi utilizată în ecuaţia 1 d).

Înregistratoarele de date de iluminat au fost amplasate aleator în zona de producţie, pentru a înregistra orele de funcţionare ale iluminatului în zonele aleator alese. Numărul înregistratoarelor a fost ales astfel încȃt să se obţină o precizie globală a estimărilor perioadelor de funcţionare de ±10%, cu un nivel de siguranţă de 90%, după cum urmează: s-a presupus ca media orelor de funcţionare înainte de instalarea senzorilor de prezenţă este de 125 de ore pe săptămȃnă, iar deviaţia standard a citirilor este de 25. Coeficientul de variaţie, cv, estimat iniţial este 0.2 şi numărul necesar de eşantioane (cu z= 1.96) este 15 (ecuaţia B-11). Deoarece sunt doar 70 de zone, numărul necesar estimat de înregistratoare scade la 12 (ecuaţia B-12). Se presupune că după instalarea senzorilor de prezentă valoarea coeficientului cv va fi mult mai scazută, deci cele 12 înregistratoare vor fi suficiente.

Nu există efecte interactive ale acestei măsuri de reabilitare asupra celorlalţi consumatori electrici din unitate, deoarece aceasta nu este dotată nici cu instalaţie de încălzire, nici cu

82 Anexa A Exemple

instalaţie de aer condiţionat. Reducerea iluminatului pe timp de noapte se presupune ca va avea un efect de creştere a confortului termic al clădirii pentru primele ore ale schimbului de lucru de dimineaţă.

Rezultate După o perioadă de o lună, s-au extras datele din înregistratoare şi s-a calculat media orelor de funcţionare pe săptămȃnă pentru cele 12 zone. Valoarea medie a fost de 115, iar deviaţia standard a fost 29.

Valoarea lui cv a fost de 0.24 (= 29 / 115 ), mai mare decȃt se astepta şi mai mică decȃt era necesar pentru a respecta cerinţele legate de precizie.

Deci s-a mai efectuat încă o lună de înregistrări. Media pe o durată de 8 săptămȃni, a numarului mediu de ore de funcţionare pe săptămȃna a fost 118, iar deviaţia standard a fost 24 (cv = 0.20). Această măsurătoare a orelor de funcţionare din perioada de referinţă, fără senzori de prezenţă, s-a considerat a fi corespunzătoare.

Senzorii de prezenţă au fost instalaţi după testul mai sus menţionat, din perioada de referinţă. Orele de funcţionare au fost din nou înregistrate timp de o lună, în aceleaşi zone. S-a descoperit că media orelor de funcţionare pe săptămȃna este 82, iar deviaţia standard a fost 3 ore. În această situaţie cv are valoarea 0.04, deci mult mai mică decȃt valoare impusă 0.2, astfel ca o perioadă de o lună pentru citiri este suficientă. Nu au avut loc schimbări ale modului în care unitatea a fost exploatată sau ocupată, deci nu a fost necesară efectuarea unor ajustări neperiodice ale datelor iniţiale (din perioada de referinţă).

Reducerea numărului de ore de funcţionare a fost: 118 – 82 = 36 ore/ săptămȃnă. Economiile au fost calculate utilizȃnd ecuaţia 1d) astfel:

223 kW x 36 h/săptămȃnă = 8,000 kWh/săptămȃnă

Pentru o durată de funcţionare de 48 de săptămȃni pe an, valoarea anuală a economiilor este:

= 8,000 x 48 x 450 / 100 = Rs 1.7 milioane

Nu există economii impuse deoarece reabilitarea afectează doar consumul de energie din afară perioadei de vȃrf.

Deci, urmȃnd Opţiunea A din IPMVP, poate fi enunţat cu un nivel de siguranţă de 90% faptul că, economiile din luna ulterioară instalării senzorilor de prezenţa, au fost Rs17 lakh ±10%, calcul în care s-a folosit o estimare a puterii instalate pe iluminat.

A-3-2 Eficienţa iluminatului stradal şi atenuarea intensităţii luminii - Opţiunea B

Situatie Sistemul de iluminat public al unui oras din Croaţia avea nevoie de reparaţii substanţiale şi de modernizare. Pe aceeaşi cablare/instalaţie electrică a fost instalat un nou sistem de iluminat, incluzȃnd corpuri de iluminat de înaltă eficienţă şi un sistem de atenuare a intensităţii luminii, care reduce puterea consumată pe iluminat cu pană la 50% în intervalul corespunzator orelor de linişte. Instalaţia de iluminat este distribuită în tot oraşul, avȃnd 23 de puncte în care se face contorizarea. Reabilitarea a inclus adăugarea unui control centralizat pentru atenuarea intensităţii luminii. Antreprenorul actual responsabil de mentenanţa iluminatului este cel care va proiecta, instala şi întreţine sistemul. Acesta le-a garantat locuitorilor oraşului economii performante, iar locuitorii la randul lor i-au cerut executantului să demonstreze continuu realizarea economiilor garantate.

Factori care afecteaza planul de măsurare şi verificare (M&V): Nivelele de iluminat din perioada de referinţă erau necorespunzatoare deoarece 20% din corpurile de iluminat (lămpi) erau defecte. Primăria doreşte să să mentina un nivel mai uniform al iluminatului. În consecinţă a actualizat contractul de mentenanţă a iluminatului public pentru a specifica faptul că nu se accepta în nici o situaţie un procent mai mare de 3% al corpurilor de iluminat defecte.

Deoarece atenuarea intensităţii luminii este foarte importanta pentru a obţine economii, este necesară înregistrarea continuă a consumului de energie. Cele 23 de contoare măsoară

Anexa A Exemple 83

consumul de energie în mod continuu. Acestea nu pot oferi un feedback rapid al functionării, necesar pentru a evita pierderi semnificative de energie în cazul în care un dimmer (dispozitivul folosit pentru reglarea intensităţii luminii electrice) se defectează sau este accidental schimbat/înlocuit. În acest sens un aparat pentru înregistrarea energiei consumate a fost adaugat la sistemul central de control al nivelului de iluminat pentru a înregistra de la distanţă consumul de energie, în postul central de reglaj al oraşului. Printr-o simplă raportare a energiei, sistemul compara consumul de energie real pe ora al fiecarui circuit, cu un profil orar previzionat. Variaţiile faţa de acest consum previzionat sunt folosite pentru a detecta lămpile avariate şi erorile sistemului de reglaj a intensităţii luminoase.

Planul M&V Energia din perioada de referinţă măsurată de toate cele 23 contoare pe ultimul an indică un consum de 1.753.000 kWh, conform facturilor de energie. Numărul şi amplasarea tuturor corpurilor de iluminat din perioada de referinţă au fost consemnate, ca fiind parte a planului de M&V, împreună cu valorile de funcţionare, prescrise, ale sistemului de control al iluminatului. Energia anuală, înregistrată pe facturi pentru aceeaşi situaţie, va fi totalizată pentru a determina economiile utilizȃnd IPMVP Volumul I, EVO 10000 – 1:2010, Opţiunea B, Ecuaţia 1c). Singurele ajustări care vor fi facute consumului de energie din perioada de referinţă sau cea de raportare vor fi pentru adaugări sau eliminări din sistem şi pentru avarii în proporţie mai mare de 3% în orice moment. O ajustare neperiodică a fost facută imediat pentru a ţine cont de reducerea procentului de 20% a lămpilor defecte din perioada de referinţă, la valoarea propusă din perioada de raportare de 3%. Energia din perioada de referinţă a fost deci ajustată la 2,126,000 kWh ( = 1,753,000 x 0.97 / 0.80). Consiliul local va monitoriza lunar ratele de defectare a corpurilor de iluminat. Dacă rata de defectare va fi mai mare de 3%, va fi efectuată o ajustare neperiodică pentru a aduce datele măsurate din perioada de raportare, la rata de defectare contractată de 3%. Economiile vor fi raportate pe întreaga perioadă de garanţie de 10 ani, utilizȃnd un preţ unic de 0.6 kuna/kWh.

Rezultate Economiile au fost raportate fără ajustări în primii 3 ani după reabilitare deoarece raţa de defectare a corpurilor de iluminat a rămas sub 3%. În cel de-al 4-lea an rata de defectare a fost de 5% timp de 7 luni.

Economiile pe cel de-al 4-lea an s-au calculat după cum urmează:

Energia în perioada de referinţă 2,130,000 kWh

Energia măsurată în cel de-al 4-lea an= 1,243,000 kWh

Ajustarea defectelor=

kWh000,15000,243,112

71

95.0

97.0

Energia în cel de-al 4-lea an, “ajustată” = 1,243,000 + 15,000 = 1,258,000 kWh

Economii (energia “evitată”) = 2,130,000 – 1,258,000 = 870,000 kWh 868,000 kWh Cost “evitat” = 870,000 kWh x 0.6 = kn 520,000

A-4 Managementul Pierderilor de Aer-Comprimat – Opţiunea B Situaţia Departamentul de inginerie al unei fabrici auto braziliene a estimat că 200,000$ sunt pierduţi în fiecare an datorită unor pierderi de aer comprimat provenite din mentenanţa proastă a echipamentelor. Inginerul uzinei a convins managerul unităţii de faptul ca de la departamentul de mentenanţa trebuie detaşata o persoană pentru două luni pentru a repara toate defecţiunile.

84 Anexa A Exemple

Departamentul de inginerie a convenit să conducă monitorizarea în curs de desfăsurare a ratelor de scurgeri precum şi a economiilor, pentru a motiva staff-ul de la departamentul de mentenanţa să verifice în mod regulat pierderile de presiune. Factori ce afectează Proiectarea M&V: Sunt foarte puţine fonduri disponibile pentru orice activitate M&V. De asemenea, departamentul de inginerie ar fi dorit ca orice metodologie de măsurare a economiilor să aiba o eroare maximă cuantificabilă de ±5% în oricare din economiile raportate, avȃnd un grad de încredere de 95%. Fabrica funcţionează în 2 schimburi pe zi, 10 pe săptamȃnă şi 442 pe an. Atunci cȃnd funcţionează fluxul de aer comprimat este constant. Căldura de la compresoare este evacuată direct în afară sălii compresoarelor fără să afecteze alte sisteme consumatoare de energie ale uzinei. Rata de consum electric local (cunoscută şi sub denumirea de „rată verde”) pentru un factor de încărcare redus de peste 0.5 MW este trecută în Tabelul A-4-1.

Lunile secetoase (Mai-Septembrie)

Lunile ploioase (Octombrie-Aprilie)

Perioadele de vȃrf (17.30-20.30, Luni-Vineri)

R0.957$/kWh R0.934$/kWh

În afara perioadelor de vȃrf R0.143$/kWh R0.129$/kWh

Taxe totalizȃnd 42.9% sunt adaugate acestor rate. S-a presupus ca impactul asupra cererii electrice a fabricii va fi minim din moment ce nu vor fi schimbări în numar maxim de compresoare care vor funcţiona de-a lungul perioadei de producţie a uzinei. Planul M&V Un plan M&V complet este descris pe site-ul web al EVO (www.evo-world.org). El foloseste Volumul I al IPMVP-ului, EVO 10000-1:2009, Opţiunea B, pentru măsurătorile economiilor aflate în curs de derulare pentru a indica schimbarile în ratele scurgerilor de aer comprimat. Ecuaţia 1b) a IPMVP-ului a fost folosită pentru a ajusta condiţiile energiei iniţiale din perioada de raportare. Planul M&V ţinteşte minimizarea extra costurilor de măsurare astfel încat un simplu wattmetru trifazat a fost adăugat alimentării electrice din centrul de comandă al motorului energizȃnd toate echipamentele din camera compresoarelor. Acest contur al măsurătorii conţine 6 compresoare, 3 uscătoare cu aer comprimat, şi alte sisteme auxiliare minore din camera compresoarelor. Căldura generată în camera compresoarelor nu are nici un efect din moment ce nu afectează oricare altă energie utilizată. Personalul uzinei a fost instruit să citească contorul la sfȃrşitul fiecarei ture (n.r. de trei ori pe zi) chiar dacă fabrica funcţiona sau era oprită. Contorul a fost instalat cu trei luni după ce au început activităţiile de management al scurgerilor. Factorii statici legaţi de proiectarea şi funcţionarea fabricii au fost listaţi, ca o referinţă pentru orice ajustare non-rutină posibilă în viitor. Au inclus numărul, capacitatea şi tiparul utilizării pentru toate echipamentele acţionate pneumatic, vitezei liniei de producţie şi modelelor de vehicule ce sunt produse. Perioada iniţială de utilizare a energiei, pentru schimburile lucrătoare şi cele nelucrătoare au fost chiar diferite. De asemenea în oricare din cele două schimburi au fost variaţii nesemnificative în consumul de energie. Nici o variabilă independentă specifică nu a fost identificată să conteze în aceste variaţii. S-a decis utilizarea principalei surse de energie folosite în fiecare din cele două schimburi în perioada iniţială pentru determinarea economiilor.

Tabelul A-4 Tarifele consumului electric

Anexa A Exemple 85

Un criteriu a fost stabilit pentru determinarea numărului suficient de citiri ale energiei de bază per schimb pentru a atinge target-ul de 95/5 incertitudine pentru orice raport al economiilor. Rezultate Un set complet de rezultate cu economii sunt descrise pe pagina web a EVO. S-a descoperit că pentru a îndeplini criteriul de 95/5 incertitudine, variaţia în energia din schimburi de-a lungul perioadei iniţiale necesită citiri pe o perioada de 7 săptămȃni după retrofit. Valorile iniţiale au fost deci stabilite ca şi electricitatea medie din a 7-a săptămȃnă folosită în schimburile lucrătoare şi nelucrătoare. De notat faptul că după ce s-au încheiat reparaţiile de stopare a pierderilor a fost o variaţie mult mai mică în perioada de raportare a enegiei utilizate per schimb. De aceea ţintă incertitudinii ar putea fi atinsă prin raportări lunare ale economiilor. Economiile de energie au fost calculate ca şi diferenţa între energia actuală folosită în fiecare lună şi energia iniţială ajustată determinată prin multiplicarea numărului de ture reale într-o lună cu energia iniţială principala utilizată pentru oricare tip de tură. Preţul apropiat al electricităţii a fost aplicat la economiile de consum, presupunȃnd ca ratele „perioadei de vȃrf” ale utilităţiilor se aplică doar trei ore în schimbul doi. Nu au fost calculate cereriile de economii. Aceste măsurători au continuat ca parte normală din operaţiuniile fabricii. Departamentul de inginerie al fabricii a ajustat periodic energia de baza la schimbarea factorilor statici. Personalul din exploatare a asigurat citirile energetice per tură iar departamentul de inginerie a raportat economiile în fiecare lună. Variaţiile din vechile tipare de economii au devenit un accent de evaluare a practicilor de întreţinere legate de sistemul de aer comprimat.

A-5 Îmbunătăţirea grupului turbină/generator – Opţiunea B Situaţia O moară de celuloză folosea o turbină pe aburi pentru a genera mare parte din energia proprie. Schimbările recente de proces au redus aburul disponibil pentru unitatea turbină-generator(TG) de la nivelul proiectat iniţial. Ca şi rezultat eficienţă termmică şi electrică a unităţii TG a fost redusă. Moara a instalat un rotor mai eficient proiectat pentru debitul redus de abur. Un proces de măsurare a fost pus în aplicare pentru evaluarea creşterii electrice pe ieşire pentru a se încadra pentru un anumit stimulent financiar în domeniul electric. Factorii ce influenteaza proiectarea M&V Scopul M&V a fost de a raporta îmbunătătiri electrice. Moară a resimţit faptul ca extragerea unei cantităţi mai mari de energie de către turbina lasă mai puţin abur pentru proces sau necesită mai multa energie de la boiler pentru a livra aceeaşi cantitate de abur procesului. Aceste efecte interactive nu au fost parte a acestei analize pentru utilităţiile electrice. Stimulentul utilităţii s-a bazat pe cresterea producţiei de electricitate. Planul M&V Moara şi utilitatea au convenit asupra folosirii Volumului I al IPMVP-ului, EVO 10000-1:2009, Opţiunea B pentru a determina cresterea de energie electrică pentru o perioadă de un an. Instrumentarul existent al fabricii a fost folosit la determinarea eficienţei vechiului rotor asa cum apare în Figura A-5.1.

86 Anexa A Exemple

Pre-upgradarea eficienţei termice de joasă presiune

Modelul matematic ce descrie unitatea de baza a eficienţei a fost găsit prin analiza prin regresie ca fiind:

Eficienţă(%) = (-0.000247 x debit2) + (0.255 x debit) + 14.5 Acest model al eficientei va fi folosit în condiţiile aburului din perioada de raportare de un an pentru a determina care ar fi fost producţia de energie electrică cu vechiul rotor. Producţia crescută de electricitate va fi raportată sub condiţiile perioadei de raportare, folosind Ecuaţia 1b) a IPMVP-ului. Contoarele actuale ale fabricii sunt periodic calibrate ca parte a programului de mentenanţă. S-au considerat a fi potrivite în scopul utilităţiilor. Rezultate: La un an după retrofit, condiţiile aburului în fiecare minut erau aplicate modelului matematic al eficienţei vechiului rotor pentru a calcula termenul energetic ajustat al valorii iniţiale folosit în Ecuaţia 1b) al IPMVP-ul. Aceasta valoare a fost comparată cu actuala generaţie de măsurători pentru aceeaşi perioadă pentru a determina creşterea de energie electrică. Nici o schimbare nu a avut loc la unitatea TG de-a lungul acestui an, deci ajustările non-rutină ar fi fost inutile.

A-6 Îmbunătăţirea eficienţei centralei termice – Opţiunea A

Situaţie Un furnizor de centrale termice a înlocuit centrala termică existenţa a unei clădiri de birouri cu una mai eficientă. Furnizorul a garantat economii anuale de combustibil de cel puţin 25,000€, presupunȃnd că încărcarea centralei termice va fi aceeaşi cu cea măsurata în timpul

Figura A-5.1 Performanţa vechiului rotor

Anexa A Exemple 87

perioadei de referinţă. În comanda de achiziţie beneficiarul a specificat că plata în rate a centralei va fi efectuata numai după ce furnizorul va prezenta un raport al economiilor ce respecta prevederile Volumului I al IPMVP, EVO 10000 – 1:2010. A fost de asemenea specificat ca beneficiarul şi furnizorul de echipamente vor cadea de comun acord asupra planului M&V, acesta fiind parte din proiectul final de reabilitare.

Factori care afectează planul de măsurare şi verificare (M&V) În momentul efectuării reviziei la centrala termică au avut loc numeroase modificări ale clădirii, astfel încȃt era de asteptat să se modifice încărcarea centralei termice. Furnizorul este responsabil doar de îmbunătăţirea eficienţei centralei termice, nu şi de modificări ale încărcării acesteia. Centrala este singurul echipament din clădire ce utilizează combustibil lichid (petrol). Preţul petrolului ce va fi utilizat pentru a demonstra atingerea performanţei garantate a fost €0.70/litru.

Planul M&V Opţiunea A din Volumul I al IPMVP, EVO 10000 – 1:2010, a fost aleasă pentru a izola centrala termică de modificările care au loc în restul clădirii. Conturul de măsurare a fost stabilit astfel încȃt să includă doar centrala termică, consumul măsurat al combustibilului acesteia (petrol) şi energia termică neta debitată clădirii. Acest contur exclude consumul de electricitate al arzătorului şi al suflantei centralei. Modificări ale acestor efecte interactive electrice au fost considerate ca fiind neglijabile şi nu are rost să fie incluse în conturul de măsurare sau nici măcar să fie estimate separat. Garanţia furnizorului a fost dată în raport cu consumul din anul anterior prezentării propunerii sale. În timpul acelei perioade, unitatea a cumparat 241,300 litri de petrol pentru centrală. S-a remarcat un surplus de 2.100 litri în stocul petrolului, între începutul şi sfȃrşitul aceluiaşi an. Deci consumul real a fost 239.200 litri. Încărcarea a centralei va fi determinată cu ajutorul acestor date ale consumului de petrol, odată ce s-a stabilit eficienţa vechii centrale. Ecuaţia 1d) din IPMVP va fi utilizată, avȃnd ca şi estimare 239.200 litri. Estimarea nu conţine erori, deoarece majoritatea27 componentelor ei provin din date privind livrarea/facturarea petrolului, care este o sursă de referinţă fără erori. Eficienţă centralei va fi parametrul măsurat ce intervine în ecuaţia 1d). Testele de eficienţă au fost efectuate înainte de a înlocui centrala veche şi au fost planificate pentru o perioada cu condiţii tipice de iarnă. Condiţiile vremii au fost alese astfel încȃt să se poata evalua eficienţa centralei pentru întreaga gamă de încărcări ale acesteia. Un contor de energie termică recent calibrat a fost instalat de către furnizor pe tevile de tur şi retur de apă ale centralei şi un nivelmetru calibrat a fost montat pe rezervorul de petrol al centralei. Nivelmetrul, contorul de energie termică şi înregistratorul de date au precizia indicată de producător, de ±2% pentru gamele de măsurare implicate în acest proiect. Testele de eficienţă din perioada de referinţă au fost făcute pe durata a trei perioade distincte a cȃte o săptămȃnă, cȃnd temperaturile ambiante medii, zilnice, sunt în intervalul -5oC to +5oC. Teste identice au fost planificate în perioada imediat următoare punerii în funcţiune a noii centrale, cȃnd temperaturile ambiante au fost tot în intervalul -5oC to +5oC, utilizȃnd acelaşi contor de energie termică şi nivelmetru, ce au ramas montate din perioada de referinţă cȃnd s-au efectuat testele de eficienţă. Deoarece cele trei teste individuale a cȃte o săptămȃnă ar trebui să includă perioade ce pun în evidenţă o gamă completă de încărcări ale centralei, s-a decis ca rezultatele testului vor reprezenta corespunzator îmbunătăţirea anuală la care ar trebui să se astepte proprietarul.

27

Inventarul nivelurilor de petrol sunt citite dintr-un rezervor etalon, ne-calibrat, cu o precizie necunoscută. Având în vedere că mărimea ajustărilor inventar este relativ mică faţă de transferurile anuale, orice eroare în acest inventar a fost considerată neglijabilă.

88 Anexa A Exemple

Se va citi zilnic în timpul lunilor de iarna nivelmetrul şi contorul de energie termică de către personalul de întreţinere al clădirii, pȃnă cȃnd vor fi obţinute trei săptămȃni reprezentative de testare a centralei vechi. Pentru centrala nouă se va urma acelaşi proces. Citirile vor fi înregistrate în încăperea centralei şi sunt accesibile pentru a fi verificate în orice moment. Sistemul de automatizare al clădirii măsoară şi înregistrează temperatura ambiantă pe durata săptămȃnilor valide de test. Beneficiarul a semnat un contract suplimentar de 5,100€ pentru livrare, instalare şi punere în funcţiune a nivelmetrului şi a contorului de energie termică şi pentru calcularea şi raportarea economiilor. S-a cerut demonstrarea performanţei pentru un an întreg. Furnizorul a cerut un cost suplimentar pentru calibrarea contorului şi analizarea datelor, care va ridica valoarea facturii cu 3,000€. Beneficiarul a decis ca o perioadă scurtă de test, de 3 săptămȃni caracteristice, este concludentă. De asemenea a mai decis să întretină şi să calibreze el însuşi nivelmetrul şi contorul de energie termică după încheierea contractului şi să işi facă anual propriile calcule de eficienţă ale centralei. Rezultate Datele referitoare la energia termică şi combustibil din perioada de referinţă au fost adunate continuu timp de 5 săptămȃni, pȃnă cȃnd s-a găsit o perioadă în care temperatura ambiantă zilnică medie se află în intervalul specificat de -5oC to +5oC. Împărţind energia termică netă furnizată la consumul de petrol, eficienţă medie a centralei vechi în timpul celor 3 perioade a cȃte o săptămȃnă a fost 65.2%. După instalarea şi punerea în funcţiune a noii centrale, s-au facut din nou măsurători în perioada de raportare timp de 3 săptămȃni cȃnd temperatura ambiantă medie este între -5oC to +5oC. În urma testului a rezultat o eficienţă a centralei de 80.6%. Nu au aparut modificări ale instalaţiei centralei termice în perioada de timp cuprinsă între cele 2 seturi de teste efectuate în perioada de referinţă şi respectiv cea de raportare. Deci nu a fost necesară efectuarea unor ajustări neperiodice. Utilizȃnd ecuaţia 1d) din IPMVP şi avȃnd un consum de petrol anual estimat de 239,200 litrii în perioada de referinţă, economiile anuale sunt:

Economiile de petrol = 239,200 litrii x ( 1 – 0.652 / 0.806 )

= 45,700 litrii Valoarea economiilor este €0.70 x 45,700 = €31,100.28

Aceste economii anuale estimate în urma unui test de scurtă durată, au demonstrat că furnizorul şi-a indeplinit performanţă garantată.

A-7 ECM-uri multiple cu Date Iniţiale Măsurate – Opţiunea C Situaţia Un proiect de eficienţă energetică a fost implementat într-o scoală din nordul Statelor Unite. Acesta include 10 ECM-uri de iluminat, sistem de aer condiţionat, încălzirea bazinului, instruirea personalului şi campanii de sensibilizare a ocupanţiilor. Obiectivele proiectului au fost de a reduce costurile energetice.

28 Economiile anuale de petrol si bani sunt exprimate conservator cu trei cifre semnificative, cel mai mic număr de cifre utilizate

în calcule aşa cum se găseşte în testele de eficienţă.

Anexa A Exemple 89

Factori ce influenţează proiectarea M&V Proprietarul dorea să înregistreze o economie anuală a costului relativă la condiţiile şi rata de utilizare a energiei din 2005 ca şi valoare inţială. Şcoala conţinea un bazin şi o cantină. Şcoala este deschisă pe toată durata anului, excepţie făcȃnd 5 săptămȃni pe an între sesiuni cȃnd se închide. Comunitatea foloseşte deseori clădirea pe timpul serii. Necesităţile energetice ale clădirii sunt serios afectate de către temperatura ambiantă. Datele de temperatură pot fi usor obţinute de la un post de meteorologie. Nici o altă variabilă energetică importantă nu a mai fost gasită. Doar birourile administrative au echipamente mecanice de aer condiţionat care funcţionează 3 luni pe an. Economiile anuale preconizate pe contorul de gaz sunt de 2,800 mcf şi de 380,000 kWh pe contorul principal de electricitate. Planul M&V Un plan M&V a fost dezvoltat arătȃnd ca Volumul I al IPMVP-ului, EVO 10000 – 1:2010, Opţiunea C urmează a fi folosită în determinarea economiilor deoarece costul total cu energia a fost concentrat. Opţiunea C a fost folosită şi datorită faptului ca au fost implicate mai multe ECM-uri, unele din ele neputȃnd fi direct măsurate. Întrucȃt economiile urmează a fi raportate ca şi „economii de cost”, şi anume sub condiţiile perioadei de raportare, Ecuaţia 1b) va fi folosită. Un contur al elementelor cheie din planul M&V este prezentat mai jos. Detalii, date şi analize sunt prezentate pe site-ul abonaţiilor EVO (www.evo-world.org).

Graniţa măsurătorii pentru determinarea economiilor a fost definită astfel: o Un cont de electricitate, incluzȃnd cererea, servind clădirea principală; o Un cont auxiliar de electricitate, fără cerere, ce deserveşte iluminatul staţiei, o Un cont de gaz natural pentru clădirea principală.

Condiţiile iniţiale din 2005 au fost înregistrate, incluzȃnd o strategie pentru departamentul de inginerie pentru a recepţiona cu uşurintă informaţii despre viitoarele schimbări.

Datele energetice şi meteo din perioada iniţială au fost înregistrate şi analizate cu ajutorul regresiei liniare simple aplicate energiei utilizate lunar şi cererii de energie împotriva zilelor grade. Datele grade-zilelor au fost cu temperatura de bază, care au generat cel mai bun R2 dintr-un număr de analize ale regresiilor efectuate asupra unei game posibile de temperaturi de bază.

Analizele preliminare au gasit corelaţii clare cu vremea în ceea ce priveşte gazul folosit şi consumul de electricitate de pe contorul principal pe perioada iernii. Analizele au aratat că nu există o corelare semnificativă între vreme şi cererea de electricitate, gazul pe timpul verii sau electricitatea folosită. S-a decis că regresia va fi întocmită doar pentru perioadele facturate cu peste 50 de grade-zile de încălzire (HDD). S-a decis de asemenea că pentru perioadele cu 50 sau mai puţine HDD-uri, valori ajustate iniţial ar putea fi derivate direct din luna iniţială corespunzatoare, ajustate exclusiv pentru nr. de zile din perioadă.

Relaţiile energie/HDD au fost derivate din sezonul încălzit pentru toate trei conturile precum cele descrise în Tabelul A-7-1, odată cu coeficienţii şi statisticile regresiei cheie unde au fost găsite relaţii semnificative.

90 Anexa A Exemple

Gaz

Electricitate

Clădirea principală Staţie

Consum Cerere Consum

Unităţi Nm3 kWh kW kWh

Număr de luni cu mai mult de 50 HDD

8

8

8

9

Baza HDD 15oC 16oC 16oC 20oC

Statisticile regresiei:

R2 0.93 0.81 0.51 0.29

Eroarea standard a estimării

91 15,933

Statistica t a coeficientului HDD

8.7 5.0 2.5 1.7

Evaluarea analizei prin regresie

Bună Bună Bună Proastă

Coeficienţii regresiei (ce au fost acceptaţi):

Controlat 446.73 102,425

Coeficientul HDD 1.9788 179.3916

Statisticile regresiei pentru consumul de gaz şi consumul principal de electricitate arată o corelaţie acceptabilă cu HDD precum cea indicată de către valoarea ridicată a lui R2 şi statisticile t ale HDD-ului fiind cu mult deasupra valorii critice, din tabelul B-1 al IPMVP-ului, 1.89 pentru 8 puncte date şi 90% încredere. Aceste observaţii sunt logice din moment ce prima funcţie a gazului este de a încălzi clădirea. Există de asemenea o cantitate însemnată de căldură produsă cu ajutorul electricităţii. Staţia studiată a aratat un R2 şi o statistică t slabă. Clădirea nu are sistem de încălzire instalat dar trebuie iluminat mai mult în lunile cu mai puţină lumină naturală, care sunt de asemenea şi luni friguroase. Consumul lunar de energie electrică ar putea fi asteptat să urmărească un tipar anual regulat corelat cu orele de lumină naturală şi gradul de ocupaţie, nu condus de lumina ambiantă. De aceea corelarea minimă a acestui contor cu HDD-ul este ignorată, şi astfel nu vor fi făcute nici un fel de ajustări meteo contorului. În schimb, raportul economiilor fiecărei luni va lua energia iniţială din consumul lunar iniţial corespunzator, ajustat pentru nr. de zile din perioada de raportare. Principalul contor de cerere electrică a arătat o slabă corelaţie în zilele cele mai friguroase. De aceea raportul economiilor fiecărei luni işi va lua cererea iniţială din cererea actuală lunară iniţială corespunzatoare, fără ajustări.

Impactul pe termen lung asupra raportărilor economiilor acestor regresii statistice au fost analizate. Precizia relativă în raportările economiilor pe timpul iernii vor fi mai mici de ±10% pentru gaz şi mai puţin de ±20% pentru sursa principală de electricitate. Economiile aşteptate d.p.d.v. statistic vor fi semnificative pentru lunile de iarna din moment ce ele vor fi mai mult decȃt dublul erorii standard din formula valorii iniţiale (vezi criteriul din anexa B-1.2). Oficialităţile scolii s-au simţit uşurate aflȃnd despre această precizie cuantificată asteptată şi cu posibilele erori necuantificabile legate de simpla ajustare a lungimilor perioadelor de măsurare în lunile cu 50 sau mai puţine HDD-uri.

Tabelul A-7-1 Analiza regresiei

Anexa A Exemple 91

Ratele utilităţii ce vor fi utilizate în evaluarea economiilor vor urma un program complet al preţurilor corelat pentru fiecare cont.

Rezultate Datele din perioada de raportare pentru primul an au fost preluate direct din facturile utilitare fără ajustări şi din rapoartele guvernamentale meteoorologice. Aceste date şi calculele pentru economiile în energie şi unităţile cerute, folosind ecuaţia 1b), sunt prezentate pe site-ul EVO. Programul ratelor pentru consumul de curent din fiecare lună a fost aplicat fiecărui cont energetic iniţial ajustat perioadei de raportare energetică pentru calculul economiilor. Întrucat rata gazului s-a schimbat în luna a 9-a iar rata electricităţii s-a schimbat în luna a 7-a, două programe diferite de preţuri au fost folosite pentru fiecare produs de baza de-a lungul celor 12 luni de raportare a economiilor. Aceste calcule sunt de asemenea detaliate pe site-ul EVO.

A-7.1 Contabilizarea energiei pentru întreaga unitate legată de buget Situaţia Responsabilului (administratorului) energetic al unui lanţ hotelier i-a fost cerut să pregătească anual un buget energetic şi în mod curent să contabilizeze variaţiile bugetare. Factori ce afectează proiectarea M&V Gradul de ocupare al camerei de oaspeţi a hotelului, folosirea sălii de conferinţe şi vremea afectează în mod semnificativ utilizarea energiei. Pentru a contabiliza folosirea energiei, responsabilul (administratorul) energetic a realizat ca va avea nevoie să utilizeze tehnici specifice stilului M&V pentru a ajusta aceşti factori semnificativi. Planul M&V Responsabilul energetic a urmărit Volumul I al IPMVP-ului, EVO 10000 – 1:2010, Opţiunea C, întrucȃt avea nevoie să explice variaţiile bugetare în rapoartele manageriale contabile. Întotdeauna a declarat bugetele energetice sub condiţiile medii meteo pe termen lung şi pe gradul de ocupare al anului trecut. Rezultate Pentru a contabiliza variaţiile bugetare, de îndată ce anul s-a încheiat, responsabilul energetic a pregatit un model de regresie al utilizării fiecărui cont al utilităţii, folosindu-se de condiţiile meteo reale şi gradul de ocupare pentru acel an. Apoi a pregatit trei paşi pentru a separa definitiv efectele primare ale vremii, gradul de ocupaţie şi ratele utilitătii:

Vremea. Managerul a inserat statisticile meteo normale în modelele celui mai recent an. Folosind ratele actuale ale utilităţiilor pentru acest an, managerul a determinat cȃt de multa energie (şi cost) s-ar fi folosit în cazul în care condiţiile meteo ar fi normale. (Managerul şi-a notat de asemenea cȃt de mult au variat gradele zile de încălzire şi răcire faţa de valoarea normală, şi faţa de anul precedent, în fiecare locaţie.)

Gradul de ocupare. Managerul a inserat factorii de ocupare ai anului precedent în modelele celor mai recenţi ani. Folosind ratele actuale ale utilităţiilor pentru anul actual, managerul a determinat cȃt de multă energie (şi cost) s-ar fi folosit dacă gradul de ocupare ar fi ramas la fel ca şi în anul precedent. (Managerul şi-a notat de asemenea cȃt de mult a variat gradul de ocupare de la an la an pentru fiecare locaţie în parte.)

Ratele utilităţii. Responsabilul a aplicat rata utilităţii anului anterior la consumurile celor mai recenţi ani (şi cererea) pentru a determina cȃt de mult din variaţia de buget este legată de ratele de schimbare pentru fiecare utilitate în fiecare locaţie.

Definindu-se impactul acestor trei variabile cunoscute, responsabilului energetic îi mai rămane încă să contabilizeze variabilele rămase. Astfel managerul a inserat factorii meteo şi gradul de ocupare ai celor mai recenţi ani în modelele matematice ale anului precedent şi a utilizat ratele actuale ale utilităţiilor ce raportau economiile de cost din tiparul anilor anteriori. Aceasta economie de cost a fost apoi analizată în relaţia cu schimbarile din înregistrarea factorilor statici pentru fiecare locaţie legată de înregistrarea anului anterior. Toate variaţiile rămase au fost raportate ca pur aleatoare sau fenomene necunoscute.

92 Anexa A Exemple

Acest proces de analiză nu numai că nu a permis managerului energetic să contabilizeze variaţiile bugetare dar a şi informat-o asupra locului de focalizare a eforturilor pentru a gestiona variaţiile necontabilizate. Suplimentar ia permis managerului să efectueze bugete mai precise pentru anii următori.

A-8 ECM-uri multiple într-o clădire fără contoare de energie în perioada iniţială – Opţiunea D Situaţia Un proiect de eficienţă energetică a fost implementat la biblioteca unei universităţi americane, implicȃnd 7 ECM-uri de extindere a iluminatului, sistem de aer condiţionat, instruirea de personal şi campanii de conştientizare a utilizatorilor. Clădirea face parte dintr-un campus şi nu dispune de contoare individuale. Obiectivele proiectului sunt de reducere a costului energiei în bibliotecă. Factorii ce influentează proiectarea M&V Din moment ce proiectul bibliotecii era foarte mic în comparaţie cu întregul campus, efectul său nu a putut fi măsurat folosind contoarele de utilităţi ale campusului. Universitatea dorea să obţină economii cȃt mai curȃnd posibil în ciuda lipsei de înregistrări energetice din perioada iniţială. Economiile trebuiesc raportate continuu cȃt mai curȃnd posibil după retrofit folosindu-se actualele preţuri ale energiei. Planul M&V S-a decis să nu se aştepte obţinerea unui an întreg de date energetice înregistrate de noile contoare înainte de implementarea măsurătorilor. În schimb s-a folosit Volumul I al IPMVP-ului, EVO 10000 – 1:2010, Opţiunea D, Ecuaţia 1f) simulȃndu-se astfel performanţele pre-retrofitului. De aceea, ca parte a programului de management energetic, contoare de abur şi electrice au fost instalate pe principalele alimentări ale bibliotecii. Conturul măsurătorilor acestui proiect a fost definit pentru toate sistemele ce utilizează energie în bibliotecă. Cu toate acestea cel mai important efect energetic a fost la principalele contoare de utilităţi ale campusului. Pentru a transforma energia măsurată la bibliotecă în impactul real asupra facturilor de utilităţi ale campusului, următoarele presupuneri au fost făcute:

O jumatate de kilogram de abur pentru bibliotecă necesită 1.5 m3 gaz natural măsurat la contorul de gaz al centralei campusului. Există o componentă fixă în utilizarea gazului la centrală, ce reiese din pierderile apărute la sistemul de abur. Factorul de 1.5 m3, o medie anuală de utilizare a gazului pe jumătate de kilogram de abur produs, alocă o sărcină pe baza de cota parte din componenta fixă a bibliotecii.

Electricitatea utilizată la bibliotecă necesită un surplus de 3% la contorul de electricitate al campusului din cauza pierderilor în transformator şi în sistemul de distribuţie.

Cererea de vȃrf electric la bibliotecă se presupune a coincide cu cererea de vȃrf de la contorul campusului.

Economiile aşteptate ale ECM-ului au fost preconizate cu ajutorul simulării pe calculator folosindu-se programul software DOE 2.1. Un sistem complet de supraveghere a clădirii şi a gradului de ocupare ar fi necesar pentru a aduna toate datele de intrare. Necesităţile de putere a 5 variabile ale sistemelor de manevrare a aerului au fost folosite pentru o săptămȃnă pentru a se defini cȃteva din datele de intrare ale simulării planificate. Această simulare a folosit pe termen lung condiţii meteo normale şi gradul de ocupare precum şi alte caracteristici ale clădirii care erau de importanţă la momentul predicţiei. S-a decis raportarea de economii reale sub aceleaşi condiţii.

Anexa A Exemple 93

Contractul de furnizare a gazului pentru universitate are un preţ unitar de 6.25 USD/mcf. Există de asemenea un nivel minim de consum care este cu doar 5,300 mcf sub nivelul actual de consum pe perioada iniţială. În cazul în care consumul scade cu mai mult de 5,300 mcf, universitatea va plăti pentru cantitatea minimă contractată. Contractul va fi renegociat bazȃndu-ne pe rezultatele determinate din proiectul bibliotecii. Preţul minim al electricităţii la contorul campusului este de 0.18 $/kWh în perioadele de vȃrf, 0.05 $/kWh în restul perioadelor şi la cerere preţul este de 10.25 $/kW. După primul an, datele vor fi folosite ca şi bază pentru implementarea Opţiunii C pentru această clădire. Rezultate Următorii paşi au fost folosiţi pentru a calcula economiile. 1. Noile contoare au fost calibrate şi instalate. Personalul din exploatare a înregistrat lunar

energia şi cererea pentru 12 luni din anul imediat următor după recepţionarea ECM-ului.

2. Apoi modelul simulării planului original a fost redefinit să se potrivească: ECM-ul ca şi instalat, condiţiile meteo, gradul de ocupaţie şi tiparele de operare ale perioadei de raportare. Simulările rezultate a umiditatii şi temperaturilor au fost examinate pentru a se asigura că se potrivesc în gama tipică a condiţiilor interne de-a lungul zilelor ocupate şi neocupate. Iniţial rezultatul simulării nu s-a potrivit foarte bine cu utilizarea actuală a energiei astfel încȃt echipa M&V a făcut investigări mai amănunţite. De-a lungul acestor investigaţii adiţionale echipa a descoperit că perioadele cu nopţi neocupate aveau schimbări interne de temperatură foarte reduse. De aceea au schimbat caracteristicile masei termice din modelul de pe calculator. După aceasta corecţie rezultatele lunare modelate au fost comparate cu datele calibrate lunar. Cel mai mare CV(RMSE) al diferenţelor a fost de 12%, la contorul electric. Universitatea a simţit că datorită acestor valori ale CV(RMSE) ce indeplinesc specificaţiile ASHRAE(2002), ar putea avea încredere rezonabilă în rezultatele relative în cele două rulări ale modelului. De aceea acest „model calibrat din construcţie” au fost arhivate, cu ambele copii printate şi în format electronic ale datelor de intrare, rapoartele de diagnosticare şi datele de ieşire.

3. Modelul calibrat din construcţie a fost apoi rerulat cu un fişier de date meteorologice corespunzȃnd unui an normal. Statisticile de ocupare şi factorii statici au fost de asemenea resetaţi la valoarea la care au fost observaţi de-a lungul perioadei iniţiale. Rezultanta „modelului post-retrofit în condiţii normale” a fost atinsă, atȃt cu copiile printate cȃt şi în format electronic ale datelor de intrare, rapoartelor de diagnostic şi datelor de ieşire.

4. Modelul post-retrofit în condiţii normale a fost apoi ajustat pentru a înlătura ECM-ul. Acest

„model iniţial în condiţii normale” a fost atins, atȃt cu copiile printate cȃt şi în format electronic ale datelor de intrare, rapoartelor de diagnostic şi datelor de ieşire.

5. Consumul de energie ale celor două modele normale au fost apoi comparate folosind

Ecuaţia 1f) pentru a produce economii de energie precum cele descrise în Tabelul A-8-1.

Modelul iniţial în condiţii normale

Modelul post-retrofit în condiţii normale

Economiile

Consumul de electricitate în perioada de vȃrf (kWh)

1,003,000 656,000 347,000

Consumul de electricitate 2,250,000 1,610,000 640,000

A-8-1 Economiile bibliotecii simulate în condiţii normale

94 Anexa A Exemple

în afara prioadei de vȃrf (kWh)

Cerinţa electrică (kW - luni)

7,241 6,224 1,017

Abur (mii livre) 12,222 5,942 6,280

6. Valoarea economiilor la contorul campusului au fost calculate precum cele descrise în Tabelul A-8-2, permiţȃnd transformări şi pierderi pe linii, şi contractări de cantităţi minime de gaz.

Economiile de energie la bibliotecă

Economiile de energie în campus

Economiile de energie facturate

Economiile financiare $

Consumul de electricitate în

perioada de varf (kWh)

347,000

357,400

357,400

64,330

Consumul de energie în afara perioadei de vȃrf

(kWh)

640,000

659,200

659,200

33,000

Cerinţa electrică (kW – luni)

1,017

1,048

1,048

10,740

Abur sau gaz 6,280,000 livre abur

9,420 mcf gaz

5,300 mcf gaz

33,000

Total 141,000 $29

Economiile totale sunt descrise pentru anul anterior revizuirii cantităţii minime de gaz contractate.

A-9 Clădire nouă proiectată– Opţiunea D Situaţie O nouă clădire a fost proiectată să folosească mai puţină energie decȃt se impunea în codul local al clădirii (stasul în care se încadra clădirea). Ca să se poată califica pentru o subvenţie din partea guvernului, beneficiarului i s-a cerut să arate că, consumul energetic al clădirii, este mai mic cu 60 % decȃt ar fi fost dacă incinta era construită conform codului. Factori care afectează planul de măsurare şi verificare (M&V): Simularea computerizată a fost intens folosită în timpul procesului de proiectare a clădirii pentru a putea atinge un consum energetic normat egal cu 50% faţă de cel specificat în stas (cod). Clădirea a fost construită ca fiind noul sediu corporativ al unei firme mari. Se aşteptă ca aceasta să fie complet ocupată imediat după deschidere. Beneficiarul doreşte să folosească aceleaşi calcule ale economiei de energie pe care le-a prezentat guvernului, apentru a arata cȃţi bani s-au economisit datorită investiţiei suplimentare

29

Suma finală economiilor este exprimată cu ajutorul a trei cifre semnificative ca urmare a regulii cifrelor semnificative în

secţiunea 8.12.

A-8-2 Economiile din

campus

Anexa A Exemple 95

într-o clădire eficientă energetic. De asemenea doreşte să revadă anual variaţiile faţă de performanţele energetice obţinute iniţial. Planul M&V Opţiunea D a Volumului I al IPMVP, EVO 10000 – 1:2010, va fi folosită pentru a arăta economiile noii clădiri comparativ cu ale unei clădiri identice construite conform standardelor specifice construcţiilor civile. Este posibil să se folosească fie ecuaţia 1f) în care se compară 2 simulări, fie ecuaţia 1g) în care se compară energia din perioada de referinţă simulată cu energia acuală/reală măsurată după corectarea erorii de calibrare. Programul de finanţare nu a specificat care din cele 2 metode ar trebui să fie utilizată. Persoana care a realizat proiectul a considerat că ecuaţia 1f) ar fi mai potrivită. Beneficiarul a dorit să folosescă datele reale ale unităţii în declaraţia finală a economiilor, astfel încȃt a cerut utilizarea ecuaţiei 1g)30. După primul an de funcţionare 100% (“anul unu”), energia corespunzatoare anului unu cȃt şi datele de funcţionare vor constitui date de referinţă pentru o abordare corespunzatoare Opţiunii C a Volumului I al IPMVP, EVO 10000 – 1:2010, în vederea raportării continue a performanţelor. Rezultate La un an după punerea în funcţiune şi ocupare 100%, datele de intrare ale simulărilor proiectului original au fost actualizate, conform echipamentelor actuale şi ocupării curente. În funcţie de aşezarea clădirii a fost ales un fişier de date meteorologice din fişierele meteo disponibile, alegere ce a fost făcută pe baza similitudinii numărului total de grade zile de încălzire şi răcire ale fişierului ales cu numărul de grade zile măsurate în anul unu. Acest fişier a fost ajustat corespunzator situaţiei reale de grade zile pentru calculul necesarului de încălzire şi răcire al fiecarei luni a primului an. Datele de intrare revizuite au fost folosite pentru a reface simulări. Datele din anul unu au fost comparate cu acest model simulat. Această simulare calibrată a fost numită “model conform situaţiei reale”. Eroarea de calibrare din “modelul conform situaţiei reale” raportată la datele reale ale unităţii este prezentată în tabelul A-9-1.

Gaz

Consum de energie electrică (kWh) Putere cerută (kW)

În perioada de

vȃrf

În afara perioadei de

vȃrf

Ianuarie +1% - 2% +1% +6%

Februarie - 3% +1% 0% - 2%

Martie 0% - 2% - 1% - 5%

Aprilie +2% +3% +1% - 3%

Mai - 2% +5% +2% +6%

Iunie +7% - 6% - 2% - 9%

Iulie - 6% +2% 0% +8%

August +1% - 8% - 1% +5%

Septembrie - 3% +7% +1% - 6%

Octombrie - 1% - 2% - 1% +5%

Noiembrie +3% - 2% - 1% - 9%

30 Această metodă este asemănătoare cu IPMVP Volumul III Partea 1 Construcţii noi (2006), Optiunea D, Metoda 2.

Table A-9-1 Erori de calibrare lunare

96 Anexa A Exemple

Decembrie +1% +4% +1% +4%

Datele de intrare ale “modelului conform situaţiei reale” au fost apoi modificate pentru a prezenta o clădire cu acelaşi grad de ocupare şi aceeaşi amplasare dar care respectă standardele de proiectare ale clădirilor. Acesta poartă numele de “model standard”. Consumul energetic lunar, prevăzut pentru modelul standard, a fost ajustat cu erorile de calibrare lunare din tabelul A-9-1, pentru a oferi “modelul standard corectat”. Datele reale contorizate ale anului unu au fost apoi scăzute din modelul standard corectat pentru a obţine economiile lunare. Au fost calculate economiile procentuale pentru a demonstra eligibilitatea la finanţarea/subvenţia din partea guvernului. Datele energetice din primul an au devenit baza unei abordări conforme cu opţiunea C pentru anii următori.

Anex B Incertitudine 97

ANEXA B INCERTITUDINE

B-1 Introducere

Obiectivul M&V este de a determina corect economiile de energie. Pentru că rapoartele economiilor să fie corecte, acestea trebuie să aibă un nivel rezonabil de incertitudine. Incertitudinea unui raport de economii poate fi gestionată prin controlarea erorilor aleatoare şi a datelor aproximate. Erorile aleatoare sunt afectate de calitatea echipamentului de măsurare, de tehnicile de măsurare şi de conceptul procedurii de eşantionare. Datele aproximate (data bias) sunt afectate de calitatea datelor măsurate, ipotezele şi analizele făcute. Reducerea erorilor, în mod normal, creşte costul de MV, deci nevoia de îmbunătăţire (reducere) a incertitudinilor ar trebui să fie justificată prin valoarea informaţiei îmbunătăţite (a se vedea Capitolul 8.5).

Calculele de economii de energie implică o comparaţie între datele măsurate ale energiei şi un calcul cu „ajustări” pentru a converti ambele măsurători la acelaşi set de condiţii de funcţionare (a se vedea Capitolul 4.1, Ecuatia 1). Atȃt măsurătorile cȃt şi ajustările introduc erori. Erorile pot creşte de exemplu datorită impreciziei contorului (erorii aparatului de măsură), a procedurilor de eşantionare sau a celor de ajustare. Aceste procese produc „estimări” statistice cu valori raportate sau asteptate, şi un anumit nivel de variaţie. Cu alte cuvinte, adevaratele valori nu sunt cunoscute, ci doar estimările cu un anumit nivel de incertiudine. Toate măsurătorile fizice şi analiză statistică se bazează pe estimarea tendinţelor fundamentale, valori medii şi cuantificarea variaţiilor cum ar fi gama, deviaţia standard, eroarea standard şi dispersia.

Statistica este suportul metodelor matematice care pot fi aplicate datelor pentru a ajuta la luarea deciziilor atunci cȃnd apare incertitudinea. De exemplu, statistica oferă metode de verificare a rezultatelor pentru a vedea dacă economiile raportate sunt „semnificative”, adică sunt susceptibile a fi efectul real al ECM (măsuri de conservare a energiei) şi nu un comportament întȃmplător.

Erorile apar în trei moduri: modelare, eşantionare, şi măsurare:

Modelare: Erori de modelare matematică datorate unor expresii necorespunzatoare a funcţiilor, includerea unor variabile irelevante, excluderea variabilelor relevante, etc. A se vedea Anexa B-2.

Eşantionare: Eroarea de eşantionare apare cȃnd doar o parte a populaţiei de valori reale este măsurată, sau cȃnd se foloseşte o aproximaţie de eşantionare cu prag. Reprezentarea doar a unei parţi a populaţiei poate să apară fie în sens fizic (adică doar 20 din 1000 de copuri de iluminat sunt contorizate), fie în sens temporal (contorizarea se face doar timp de 10 minute din fiecare oră). A se vedea Anexa B-3.

Măsurare: Erorile de măsurare apar datorită (im)preciziei senzorilor, erorilor de sincronizarea datelor, decalibrărilor, măsurătorilor imprecise, etc. Magnitudinea unor astfel de erori este în mare măsură dată de specificaţiile producătorului şi sunt administrate prin recalibrări periodice. A se vedea Anexa B-4 şi capitolele 4.8.3. şi 8.11.

Anexa oferă îndrumare în vederea cuantificării incertitudinilor create de aceste 3 tipuri de erori. Anexa B-5 dezbate metode de combinare a elementelor cuantificate de incertitudine.

Cȃteva surse de eroare sunt necunoscute şi nu pot fi cuantificate. Exemple de astfel de surse sunt selecţia necorespunzătoare a contorului/aparatului de măsură sau amplasarea

98 Anex B Incertitudine

necorespunzătoare a acestuia, estimarea imprecisă la utilizarea Opţiunii A, sau estimare greşită a efectelor interactive la utilizarea Opţiunii A sau B.

Incertitudinile necunoscute sau cele care nu pot fi cuantificate pot fi gestionate doar prin respectarea celor mai bune practici din industrie.

Un exemplu de utilizare a analizei incertitudinii este dat în Anexa B-6. De asemenea cateva din exemplele din Anexa A prezintă calcule de incertitudine: A-3, A-3-2, A-4 şi A-7. Pentru abonaţii site-ului EVO (www.evo-world.org) există detalii despre calculul incertitudinii în A-4 and A-7.

B-1.1 Formularea incertitudinii

Pentru a transmite economiile într-o manieră validă din punct de vedere statistic, economiile trebuie să fie exprimate împreună cu nivelele de precizie şi de certitudine asociate acestora. Certitudinea se referă la probabilitatea ca economiile estimate se vor încadra în domeniul admis al preciziei31. De exemplu, procesul de estimare a economiilor poate conduce la o declaraţie cum ar fi : „cea mai bună estimare a economiilor este 1.000 kWh anual, avȃnd o probabilitate de 90% ca valoarea medie reală a economiilor să se încadreze în intervalul ±20% din 1.000”. O reprezentare grafică a acestei relaţii este arătată în Figura B-1.

O exprimare a preciziei statistice (cu toleranţă de ±20%) fără un nivel de certitudine (în procent de 90%), este lipsită de sens. Procesul MV poate beneficia de o precizie extrem de ridicată dar cu certitudine scazută. De exemplu, economiile pot fi exprimate cu o precizie de ±1%, dar nivelul de certitudine asociat poată să scadă de la 95% la 35%. B-1.2 Incertitudine acceptabilă

Economiile sunt considerate a fi acceptate din punct de vedere statistic dacă sunt mari comparativ variaţiile statistice. Şi anume, economiile trebuie să fie mai mari decȃt dublul erorii standard (a se vedea definiţia în Anexa B-1.3) a valorii iniţiale. Dacă dispersia datelor iniţiale

31

Termenii statistici scrişi cu caractere italice in această Anexă sunt definiţi ȋn Anexa B-1.3

Figure B-1

Distribuţia Normală a Populaţiei

Anex B Incertitudine 99

este foarte mare, regimul aleatoriu inexplicabil al consumului de energie al fabricii sau al sistemului este remarcabil, şi orice determinare unică a economiilor este nesigură.

În cazul în care nu se poate îndeplini acest criteriu, se va lua în considerare utilizarea:

unui echipament de măsură mai precis

mai multor variabile independente în orice model matematic

unor eşantioane de dimensiuni mai mari sau a

unei opţiuni IPMVP care este mai puţin afectată de variabile necunoscute. B-1.3 Definitii ale Termenilor Statistici

Media (Y ): Este măsura cea mai frecvent folosită a scopului principal/fundamental dintr-o serie de observaţii. Media este determinată adunȃnd puncte individuale (Yi) şi împărţind suma la numarul total al punctelor adunate (n), după cum urmează:

n

YY

i

Dispersia (S2): Indică măsura în care valorile observate diferite între ele, adică, variabilitate sau dispersie. Cu cȃt este mai mare variabilitatea, cu atȃt este mai mare incertitudinea mediei. Dispersia, cea mai importantă măsură a variabilităţii, se determină calculȃnd media dintre pătratele abaterilor individuale faţă de medie. Motivul pentru care aceste abateri faţă de medie sunt ridicate la pătrat este acela de a elimina valorile negative (atunci cȃnd o valoare este mai mică decȃt media) astfel încȃt acestea să nu le anuleze pe cele pozitive (atunci cȃnd o valoare este mai mare decat media). Dispersia se calculează astfel:

1

)( 2

2

n

YYS

i

Deviaţia standard (s): Este rădăcina pătrată a dispersiei. Această mărime aduce unitatea de măsură a variabilităţii înapoi la unitatea de măsură a datei respective (de exemplu, în timp ce unitatea de măsură a dispersiei este kWh2, unitatea de măsură a deviaţiei standard este kWh).

2Ss

Eroarea standard (SE): Este deviaţia standard împărţită la n. Această marime se foloseste la estimarea preciziei.

n

sSE

Precizia: Precizia este măsura gamei absolute sau relative în care este de aşteptat să apară valoarea reală, cu un anumit nivel de certitudine. Nivelul de certitudine se referă la probabilitatea ca gama meniţonată să conţină parametrul estimat.

Precizia absolută: se calculează cu ajutorul erorii standard, utilizȃnd o valoare „t” din „ditribuţia-t”, vezi Tabelul B-1:

t x SE

B-4

B-2

B-3

B-1

B-5

100 Anex B Incertitudine

Numar de Citiri (probă)

Nivel de Încredere Numar de Citiri (probă)

Nivel de Încredere

95% 90% 80% 50% 95% 90% 80% 50%

2 12,71 6,31 3,08 1,00 17 2,12 1,75 1,34 0,69

3 4,30 2,92 1,89 0,82 18 2,11 1,74 1,33 0,69

4 3,18 2,35 1,64 0,76 19 2,10 1,73 1,33 0,69

5 2,78 2,13 1,53 0,74 20 2,09 1,73 1,33 0,69

6 2,57 2,02 1,48 0,73 21 2,09 1,72 1,33 0,69

7 2,45 1,94 1,44 0,71 22 2,08 1,72 1,32 0,69

8 2,36 1,89 1,41 0,71 23 2,07 1,72 1,32 0,69

9 2,31 1,86 1,40 0,70 24 2,07 1,71 1,32 0,69

10 2,26 1,83 1,38 0,70 25 2,06 1,71 1,32 0,68

11 2,23 1,81 1,37 0,70 26 2,06 1,71 1,32 0,68

12 2,20 1,8 1,36 0,70 27 2,06 1,71 1,31 0,68

13 2,18 1,78 1,36 0,69 28 2,05 1,70 1,31 0,68

14 2,16 1,77 1,35 0,69 29 2,05 1,70 1,31 0,68

15 2,14 1,76 1,35 0,69 30 2,05 1,70 1,31 0,68

16 2,13 1,75 1,34 0,69 ∞ 1,96 1,64 1,28 0,67

În general se asteaptă ca valoarea adevarată a oricarei estimări statistice, cu un nivel de certitudine dat, să se situeze în domeniul astfel definit:

Domeniu = estimare ± precizie absolută Unde „estimare” este orice valoare obţinută pe cale empirica, a unui parametru de interes (de exemplu, consumul total, numărul mediu de unităţi produse). Precizia relativă este precizia absolută împărţită la estimare:

Estimate

SEt *

A se vedea un exemplu de utilizare a preciziei relative în Anexa A-3. Ca şi exemplu de utilizare a acestor termeni, luaţi în considerare datele din Tabelul B-2 care conţine 12 citiri lunare ale unui contor, şi analiza asociată, a diferenţei dintre fiecare citire şi media citirilor (1.000):

Tabel B.1

valorile t

B-6

B-7

Anex B Incertitudine 101

Citire Diferenţele calculate de la medie

Actuală Valoare Simplă

Valoare Pătratică

1 950 -50 2500

2 1090 90 8100

3 850 -150 22500

4 920 -80 6400

5 1120 120 14400

6 820 -180 32400

7 760 -240 57600

8 1210 210 44100

9 1040 40 1600

10 930 -70 4900

11 1110 110 12100

12 1200 200 40000

Total 12000 246600

Valoarea Mediei este: 000,112

000,12

n

YY

i

Dispersia (S2) este: 418,22112

600,246

1

)( 2

2

n

YYS

i

Deviaţia Standard (s) este: 150418,222 Ss

Eroarea Standard este: 4312

150

n

sSE

Din tabelul B-1 rezultă că „t” are valoarea 1,80 pentru valori date în 12 puncte (momente) şi un nivel de certitudine de 90%. În consecinţă:

Precizia absolută este: 774380.1 SEt

şi precizia relativă este: %7.7000,1

77

estimate

SEt

Deci, există certitudinea de 90% că acest consum real lunar mediu este situat în domeniul 923 şi 1077 kWh. Se poate afirma cu o certitudine de 90% că valoarea medie a celor 12 citiri este 1000 ± 7,7%. În mod similar se poate afirma:

Table B-

Exemplu de date şi analiză

102 Anex B Incertitudine

Cu o certitudine de 95% că valoarea medie a celor 12 citiri este 1000 ± 9,5%, sau

Cu o certitudine de 80% ca valoarea medie a celor 12 citiri este 1000 ± 5,8%, sau

Cu o certitudine de 50% ca valoarea medie a celor 12 citiri este 1000 ± 3,0%.

B-2 Modelare

Modelarea matematică este folosită pentru a determina termenul ajustării rutinelor, care apare în diferite forme ale Ecuaţiei 1 din Capitolul 4. Modelarea implică găsirea unei relaţii matematice între variabilele dependente şi cele independente. Variabila dependentă, în general energia, este modelată ca fiind determinată de una sau mai multe variabile independente Xi, (cunoscute şi sub numele de variabile „explicative”). Acest tip de modelare poatră numele de analiza a regresiei.

În cadrul analizei prin regresie, modelul încearcă să „explice” variaţia energiei care apare ca şi rezultat al variaţiei variabilelor independente individuale (Xi). De exemplu, dacă una din variabilele X reprezintă nivelul de producţie, modelul va evalua dacă variaţia energiei faţă de valoarea medie a acesteia este cauzată de modificări ale nivelului de producţie. Modelul cuantifică cauzalitatea. De exemplu, atunci cȃnd producţia creşte cu o unitate, consumul de energie creste cu „b” unităţi, unde „b” poartă numele de coeficient de regresie.

Cele mai comune modele sunt regresiile liniare de forma:

Y = bo + b1X1 + b2X2 + ….. + bpXp + e

unde:

Y este variabilă dependentă, în general sub forma consumului de enegie de-a lungul unei perioade de timp specificate (de exemplu, 30 de zile, 1 săptămȃnă, 1 zi, 1 ora, etc.)

Xit (i = 1, 2, 3,… p) reprezintă variabilele independente „p” cum ar fi starea vremii, producţia, gradul de ocupare, lungimea perioadei de măsurare/contorizare, etc.

bi (i = 0, 1, 2,… p) reprezintă coeficienţii care se deduc pentru fiecare variabilă independentă, şi un coeficient constant (b0) care nu are legatură cu variabilele independente.

e reprezintă erorile reziduale care rămȃn neexplicate după calcularea impactului diferitelor variabile independente. Analiza regresiei găseşte un set de valori bi care fac ca suma pătratelor termenilor erorilor reziduale, să fie cȃt mai aproape posibil de zero ( deci modelele regresiei sunt numite şi modelele celor mai mici pătrate)

Un exemplu al modelului32 de mai sus pentru consumul de energie al unei clădiri este:

Consum energetic lunar = 342,000 + (63 x HDD) + (103 x CDD) + (222 x gradul de ocupare) HDD şi CDD reprezintă grade zile de încălzire, respectiv de răcire. Gradul de ocupare este o măsură a procentului de ocupare a clădirii. În acest model 342.000 este o estimare a încărcării de bază în kWh, 63 măsoară modificarea consumului pentru grade zilele de încălzire suplimentare, 103 măsoară modificarea consumului pentru grade zilele de răcire suplimentare, şi 222 măsoară modificarea consumului pentru modificarea cu 1% a gradului de ocupare.

Anexa B-6 prezintă un exemplu al raportului de analiză a regresiei pentru o singură variabilă independentă, din software-ul general de calcul.

32

ASHRAE (2002) sugerează că analiza de regresie ar trebui să poată produce valori ale e care sunt mai mici de 0,005%.

Anex B Incertitudine 103

B-2.1 Erori de modelare

Atunci cȃnd se folosesc modele de regresie, aşa cum este descris mai sus, cȃteva tipuri de erori pot fi introduse, aşa cum este specificat/enumerat în cele ce urmează. 1. Modelul este construit pe valori care sunt situate în afara gamei presupuse (probabile) de

variabile care trebuie utilizate. Un model matematic ar trebui construit utilizȃnd valori acceptabile ale variabilelor dependente şi independente.

2. Modelul matematic nu poate include variabile independente relevante, introducȃnd posibilitatea unor relaţii obţinute cu aproximări (aproximarea variabilelor omise).

3. Modelul poate include unele variabile care sunt lipsite de relevanţă. 4. Modelul poate folosi forme de funcţii necorespunzatoare. 5. Modelul se poate baza pe date insuficiente sau atipice. Fiecare din aceste tipuri de erori de modelare este discutat în cele ce urmează. B-2.1.1 Utilizarea unor date care nu aparţin intervalului

Dacă modelul este construit pe baza unor date care nu sunt reprezentative regimului energetic normal al fabricii, atunci predicţiile nu pot fi considerate ca fiind sigure. Aceasta înseamnă includerea unor rezultate aberante, sau valori care sunt mult în afara gamei rezonabile. Datele ar trebui analizate înainte de a le folosi în construirea modelului.

B-2.1.2 Omisiunea variabilelor relevante

În M&V, analiza regresiei este folosită pentru a justifica modificările consumului de energie. Cele mai complexe sisteme consumatoare de energie sunt afectate de nenumarate variabile independente. Modelele de regresie nu au posibilitatea de a include toate variabilele independente. Chiar dacă ar fi posibil, modelul ar fi prea complex pentru a fi util şi ar necesita multe activităţi de colectare de date. Abordarea practică este de a include numai variabila(e) independente în ideea de a influenţa semnificativ energia.

Omisiunea unor variabile independente relevante poate fi o eroare importantă. Exemplul din Anexa B-2 încearcă să explice variaţiile consumului energetic lunar utilizȃnd cȃteva variabile X. Dacă o variabilă independentă importantă lipseste (de exemplu HDD=grade zile de încălzire), atunci modelul va da greş în justificarea unei proporţii semnificative a variaţiei de energie. Modelul defectuos va atribui de asemenea o parte a variaţiei variabilelor care sunt incluse în model.

Ca atare, modelul nu va oferi estimări precise a impactului variabilelor incluse X asupra lui Y. Nu există indicaţii evidente ale acestei probleme în testele standard de statistică (o posibilă excepţie făcȃnd o valoare mică a lui R2, a se vedea capitolul B-2.2.1 de mai jos). Experienţa şi cunoaşterea tehnologiei sistemului a cărui performanţă este măsurată este cel mai important lucru în această situaţie.

Există cazuri în care o relaţie este cunoscută, cu o variabilă înregistrată în timpul perioadei de referinţă. Însă variabilă nu este inclusă în model datorită lipsei bugetului necesar continuării colectării datelor, în perioada de raportare. Astfel de omisiune, a unei variabile relevante, ar trebui notată şi justificată în MV Plan. B-2.1.3 Includerea unor variabile irelevante

Uneori, modelele includ variabile independente irelevante. În cazul în care variabila irelevantă nu are o relaţie de legatură (corespondenţă) cu variabilele relevante incluse, atunci variabila irelevantă va avea un impact minim asupra modelului. Dar, în cazul în care variabila irelevantă

104 Anex B Incertitudine

este corelată cu alte variabile relevante din model, aceasta poate avea efectul necesităţii aproximării variabilelor relevante.

Adăugarea mai multor variabile independente într-o analiză de regresie trebuie facută cu prudenţă şi nu doar pentru că acestea sunt disponibile. Pentru a judeca relevanţa variabilelor independente este nevoie atât de experienţă cȃt şi de intuiţie. Cu toate acestea, statistica t (vezi subcapitolul B-2.2.3, de mai jos) este o modalitate de a confirma relevanţa variabilelor independente specifice, incluse într-un model. Este necesară experienţa în analiză energetică a tipului de instalaţie implicată într-un program de M & V, pentru a determina relevanţa variabilelor independente. B-2.1.4 Forma funcţiei

Exista posibilitatea de a modela o relaţie de dependenţă folosind o formă de funcţie incorectă / nepotrivită. De exemplu, o relaţie de gradul întâi ar putea fi utilizată neadecvat în modelarea unei relaţii fizice de bază, care nu este liniară. De exemplu, consumul de energie electrică şi temperatura mediului ambiant tind să aibă o variaţie neliniară (adesea în formă de "U") în funcţie de temperatura exterioară pe o perioadă de un an, în clădiri în care există atât încălzire şi răcire electrică. (Consumul de energie electrică este ridicat atât pentru temperaturi mari cȃt şi mici ale mediului ambiant, dar în acelaşi timp este relativ scăzut în sezoanele cu temperaturi moderate). Modelȃnd această relaţie neliniară cu un singur model liniar ar introduce o eroare nedorită. În schimb, ar trebui să fie determinate modele liniare distincte, pentru fiecare sezon.

De asemenea, ar putea fi util să se încerce folosirea unor relaţii de ordin superior, de exemplu Y = f (X, X2, X3). Persoana care face modelarea matematică trebuie să evalueze diferite forme de funcţii şi să o selecteze pe cea mai potrivită dintre acestea, folosind măsurile de evaluare prezentate în anexa B-2.2, de mai jos. B-2.1.5 Stocarea datelor

De asemenea, erorile pot apărea din cauza unor date insuficiente, fie din din punct de vedere al cantităţii lor (de exemplu prea puţine puncte de măsurare/preluare a datelor) cȃt şi din punct de vedere al perioadei de timp în care au fost preluate (de exemplu, folosirea lunilor de vară în crearea modelului şi încercarea de a le extrapola la lunile de iarnă). Datele folosite în modelare ar trebui să fie reprezentative pentru întreaga gamă de procese din cadrul instalaţiei. Perioada de timp inclusă în model trebuie să includă diferitele tipuri de sezoane, moduri de utilizare, etc. Acest lucru presupune fie prelungirea perioadelor de timp utilizate fie creşterea dimensiunilor eşantioanelor. B-2.2 Evaluarea modelelor de regresie

Pentru a evalua măsura în care un anumit model de regresie explică relaţia dintre consumul de energie şi variabila independentă (variabilele independente), pot fi efectuate trei teste, după cum este descris în cele ce urmează. Anexa B-6 redă evaluarea unui exemplu de model de regresie. B-2.2.1 Coeficientul de determinare (R2)

Primul pas în evaluarea preciziei unui model este de a verifica coeficientul de determinare, R2, adică verificarea măsurii în care abaterile variabilei dependente Y faţă de valoarea ei medie, sunt explicate prin modelul de regresie. Matematic, R2 este:

YluiatotalaVariatia

YluialicataVariatiaR

exp2

Anex B Incertitudine 105

sau, mai explicit:

2

2^

2

)(

)(

YY

YYR

i

i

unde:

^

iY = valoarea energiei din modelul predictiv pentru o anumită dată, folosind valoarea

măsurată a variabilei independente (de exemplu, obţinută prin introducerea valorilor X în modelul de regresie).

Y = media celor n valori măsurate, ale energiei, determinată folosind ecuaţia B-1

Yi = valoarea reală observată a energiei (de exemplu folosind un aparat de măsură)

Toate metodele statistice şi instrumentele de calcul pentru analiza regresiei calculează valoarea lui R2.

Gama de valori posibile ale lui R2 este 0.0-1.0. Dacă R2 este egal cu 0.0 înseamnă ca nici o variaţie nu se explică prin model, prin urmare, modelul nu oferă nici o orientare în înţelegerea variaţiilor lui Y (de exemplu, variabila independentă selectată nu dă nici o explicaţie a cauzelor variaţiilor observate la Y). Pe de altă parte, dacă R2 este 1.0 înseamnă modelul explică 100% variaţiile lui Y, (de exemplu, modelul îl prezice pe Y cu certitudine totală, pentru orice set de valori ale variabilei independente). Niciuna dintre aceste valori limită ale lui R2 nu se aseamănă cu datele reale.

În general, cu cȃt este mai mare coeficientul de determinare, cu atȃt modelul descrie mai bine relaţia dintre variabilele independente şi variabila dependentă. Deşi nu există nici un standard universal referitor la o valoare minimă acceptabilă a lui R2, valoarea 0,75 este adesea considerată un indicator rezonabil al unei bune relaţii de cauzalitate între energie şi variabilele independente.

Testul R2 ar trebui să fie folosit numai ca o verificare iniţială. Modele nu ar trebui să fie respinse sau acceptate numai în funcţie de R2. În cele din urmă, o valoare mică a lui R2 arată faptul că anumite variabile relevante nu sunt incluse, sau că forma funcţiei modelului (de exemplu, liniara) nu este adecvată. În această situaţie, ar fi logic să se ia în considerare variabile independente suplimentare sau o altă formă a funcţiei. B-2.2.2 Eroarea Standard a estimării

Atunci când un model este utilizat pentru a prezice o valoare (Y) a energiei pentru o variabilă independentă dată, precizia predicţiei este măsurată prin intermediul erorii standard a estimării (SEY). Această măsură a preciziei este oferită de toate metodele şi instrumentele de calcul ale regresiei standard.

Odată ce valorile variabilelor independente sunt introduse în modelul de regresie pentru a estima o valoare (Y) a energiei, o aproximare a gamei de posibile valori ale lui Y poate fi calculată folosindu-se ecuaţia B-6, după cum urmează:

^

^

Y

SEtY

unde:

^

Y = este valoarea prezisă a energiei (Y) din modelul de regresie

106 Anex B Incertitudine

t = este valoarea obţinută din tabelele-T (a se vedea tabelul B-1 de mai sus)

^

Y

SE = este eroarea standard a estimării. Acesta se calculează după cum urmează:

1

)ˆ( 2

^

pn

YYSE

ii

Y

B-8

unde p este numărul de variabile independente în ecuaţia de regresie.

Această metodă statistică este adesea denumită radicalul erorii medii pătratice (RMSE). Împărţind RMSE la valoarea medie a consumului de energie rezultă coeficientul de variaţie a RMSE, sau CV(RMSE).

__

^

)(

Y

SERMSECV Y B-9

O măsură similară este eroarea medie aproximată (MBE), definită în felul următor:

n

YYMBE

ii

)(^

B-10

MBE este un bun indicator al aproximării globale în estimarea din cadrul regresiei. Un MBE pozitiv indică faptul că estimările din cadrul regresie ţind să supraestimeze valorile reale. Aproximarea pozitivă globală are tendinţa de a anula aproximarile negative. Metoda RMSE nu este afectată de această problemă a anulării.

Toate cele trei măsuri pot fi utilizate pentru evaluarea calibrării modelelor de simulare din Opţiunea D. B-2.2.3 t-statistic

Întrucât coeficienţii modelului de regresie (bk) sunt estimări statistice a adevăratei relaţii dintre o variabilă individuală X şi Y, aceştia sunt supuşi variaţiei. Precizia estimării este măsurată de eroarea standard a coeficientului şi valorii asociate a lui t-statistic. T-statistic este un test statistic pentru a determina dacă o estimare are semnificaţie statistică. Odată ce o valoare este estimată cu ajutorul testului, aceasta poate fi comparată cu valori t critice, dintr-un tabel în care se dau aceste valori (tabelul B-1 de mai sus).

Eroarea standard a fiecărui coeficient se calculează cu ajutorul unui software dedicat analizei regresiei. Următoarea ecuaţie este valabilă în cazul unei singure variabile independente.

2

2^

)(

)2/()(

XX

nYYSE

i

i

b

Pentru cazurile în care sunt prezente mai multe variabile independente, ecuaţia oferă o aproximare rezonabilă atunci când acestea sunt cu adevărat independente (adică, nu sunt

Anex B Incertitudine 107

corelate). În caz contrar, ecuaţia devine foarte complexă, iar analiză M & V este mai sigură dacă se foloseşte un software dedicat pentru calculul erorilor standard a coeficienţilor.

Intervalul în care valoarea reală a coeficientului b este situat, este determinat folosind ecuaţia B-6 după cum urmează:

b ± t x SEb

Eroare standard a coeficientului, b, ajută de asemenea la calcularea lui t-statistic. În cele din urmă, acest test determină dacă, acest coeficient calculat este semnificativ din din punct de vedere statistic sau pur şi simplu un calcul aleator. T-statistic este calculat de către toate programele de calcul statistic, folosind următoarea ecuaţie:

t-static = b/SEb Odată ce t-statistic este estimat poate fi comparat cu valorile critice ale lui t din Tabelul B-1. Dacă valoarea absolută a lui t-statistic depăşeşte valorile din Tabelul B-1 atunci trebuie concluzionat că estimarea este validă din punct de vedere statistic. O regulă generală stabileşte că valoarea absolută a rezultatului unei statistici t presupune ca[,] coeficientul estimat este comparativ cu eroarea standard şi din acesastă cauză există o relaţie între Y şi X asociat cu acel coeficient. Poate fi apoi concluzionat că valoarea estimată b nu este egală cu zero. Cu toate acestea, în cazul unei statistici t, precizia în valoarea coeficientului este ±100%. Pentru a obţine o precizie mai bună de, să zicem ±10%, valorile satisticii t trebuie să fie in jurul valorii de 10, sau eroarea standard a lui b trebuie să fie nu mai puţin de 0.1 din valoarea lui b.

Pentru a îmbunătăţii rezultatele statisticii t:

Selectaţi variabilele independente cu cea mai puternică legătură cu energia

Selectaţi variabilele independente ale căror valori cuprind cea mai largă gamă posibilă( dacă X nu variază deloc în modelul regresiei, b nu poate fi estimat şi statistica t va fi nesatisfăcătoare)

Adunaţi si folosiţi cȃt mai multe date in realizarea unui model; sau

Alegeţi o metodă variată pentru realizarea modelului, de exemplu, una care determină diferit coeficienţii pentru fiecare sezon într-o clădire care este semnificativ afectată de schimbarile climatice specifice sezoanelor.

B-3 Eşantionare Eşantionarea creează erori deoarece nu toate unităţiile studiate sunt măsurate. Cea mai simplă situaţie de eşantionare este aceea a selectării aleatoare a „n” unităti dintr-o populaţie totală de „N” unităti. Într-o eşantionare aleatoare, fiecare unitate are aceeaşi probabilitate (n/N) de a fi inclusă în eşantion.

În general, eroarea standard este invers proportională cu . Acest lucru înseamnă că prin

creşterea mărimii eşantionului cu un factor „f” va reduce eroarea standard (va îmbunătăţii

precizia estimării) cu un factor de .

B-3.1 Determinarea mărimii eşantionului

Puteţi minimaliza eroarea de eşantionare prin creşterea fracţiei populaţiei ce este supusă eşantionării (n/N). Creşterea mărimii eşantionului duce la creşterea costului. Cȃteva probleme se ridică în analizarea optimizării mărimilor eşantioanelor. Următorii paşi vor trebui urmăriţi în setarea mărimii eşantionului.

108 Anex B Incertitudine

1. Selectarea unei populaţii omogene. Pentru ca eşantionarea să fie eficientă din punct de vedere al costurilor, unităţile măsurate ar trebui să fie la fel ca întreaga populaţie. Dacă există două unităţi diferite în populaţie, acestea sunt grupate şi eşantionate separat. De exemplu, cȃnd proiectăm un program de eşantionare pentru măsurarea perioadelor de operare a iluminatului unei încăperi controlat prin intermediul unor senzori de prezentă, camerele ocupate mai mult sau mai puţin continuu (de exemplu birouri cu mai multe persoane) ar trebui separat eşantionate de cele care sunt ocazional eşantionate (de exemplu sălile de conferinţă).

2. Determinarea nivelelor dorite de precizie şi încredere pentru estimările (de exemplu durata de utilizare) necesare a fi raportate. Precizia se referă la graniţa erorii de-a lungul estimării reale (de exemplu ±x% domeniul în jurul estimării). Precizie bună necesită eşantion mai mare. Încrederea se referă la probabilitatea cu care estimarea se va găsi în domeniul de precizie (de exemplu probabilitatea cu care estimare într-adevar va cadea în domeniul ±x% definit de declaraţia preciziei). Probabilitate sporită necesită eşantioane mărite. De exemplu, dacă se doreşte 90% încredere şi 10% precizie, ne referim la faptul că domeniul definit pentru estimare (10%) va conţine valoarea adevărată pentru întregul grup (ce nu se observă) cu o probabilitate de 90%. Ca şi un exemplu, în estimarea numărului de iluminare al unei facilităti, s-a decis folosirea eşantionării deoarece este prea costisitoare măsurarea orelor de operare pentru toate circuitele de iluminare. Contorizarea unui eşantion al circuitelor asigura o estimare a valorii reale a orelor de operare. Pentru a întruni criteriul de incertitudine 90/10 (încredere şi precizie) mărimea eşantionului este determinată astfel încȃt odată ce orele de operare sunt estimate prin eşantionare, domeniul eşantionului estimat (±10%) trebuie să aibă 905 şanse de a surprinde adevaratele ore de funcţionare. Abordarea convenţională este aceea de a proiecta eşantionarea pentru a atinge un nivel de încredere de 90% şi de precizie de ±10%. Cu toate acestea, Planul M&V trebuie să ia în considerare limitările impuse de buget (vezi Capitolul 8.5). Îmbunătăţirea preciziei să zicem de la ±20% la ±10% va duce la creşterea mărimii eşantionului de 4 ori, în timp ce îmbunătăţirea preciziei pȃnă la valoarea de ±2% va creşte mărimea eşantionului de 100 ori.

(Acesta este un rezultat al erorii de eşantionare fiind invers proporţională cu .) Pentru

selectarea criteriului adecvat de eşantionare este necesară echilibrarea acurateţii cerinţelor cu costurile M&V.

3. Hotărȃti-vă asupra nivelului de dezagregare. Stabiliţi dacă acel criteriu al nivelelor de încredere şi precizie va putea fi aplicat măsurării tuturor componentelor sau diferitelor subgrupe de componente. Vezi Anexa B-5.2. Revizuiţi criteriul de precizie şi încredere ales în 2.

4. Calculaţi mărimea eşantionului iniţial. Bazȃndu-ne pe informaţia de mai sus, o estimare iniţiala a ansamblului mărimii eşantionului poate fi determinată folosind ecuaţia următoare:

2

22

0

*

e

cvzn

B-11

unde:

este estimarea iniţială a mărimii eşantionului cerut, înainte ca eşantionarea să

înceapă

este coeficientul de variaţie definit ca şi deviaţia standard a citirilor împărţită la

valoarea medie. Pȃnă cȃnd actuala valoare medie şi deviaţie standard a populaţiei poate fi estimată pornind de la actualele eşantioane, 0.5 poate fi folosit ca o estimare iniţială pentru cv.

Anex B Incertitudine 109

este nivelul dorit al preciziei

este valoarea distribuţiei normale standard din Tabelul B-1 de deasupra, cu un număr

infinit de citiri, şi pentru nivelul dorit de încredere. De exemplu z este 1.96 pentru un nivel de încredere de 95% (1.64 pentru 90%, 1.28 pentru 805 şi 0.67 pentru 505 încredere).

De exemplu, pentru 90% încredere cu 10% precizie, şi un de 0.5, estimarea iniţială a

mărimii eşantionului necesar este

671.0

5.064.12

22

on

În unele cazuri (de exemplu contorizarea numărului de ore de iluminare sau utilizare), este mai bine ca iniţial să se facă un eşantion mai mic în scopul estimării valorii cv în asistarea planificării programului de eşantionare. De asemenea valorile muncii anterioare a M&V pot fi folosite ca şi valori iniţiale adecvate ale cv. 5. Ajustarea mărimii eşantionului iniţial estimat pentru populaţiile reduse. Mărimea

eşantionului necesar poate fi redus dacă întreaga populatie ce este eşantionată nu este mai mare de 20 ori valoarea eşantionului. Pentru exemplul mărimii eşantionului iniţial, de

deasupra, ), dacă populaţia (N) din care se face eşantionarea este de doar

200, populaţia este de doar 3 ori mai mare decȃt mărimea eşantionului. De aceea „Ajustarea Finită a Populaţiei” poate fi aplicată. Aceasta ajustare reduce mărimea eşantionului (n) după cum urmează:

Nn

Nnn

0

0

B-12

Aplicȃnd ajustarea finită a populaţiei exemplului de mai sus se reduce la 50 mărimea eşantionului (n) necesar să întrunească criteriul 90%/±10%. Vezi în Anexa A-3.1 un exemplu ce foloseste această ajustare.

6. Finalizarea mărimii eşantionului. Deoarece mărimea eşantionului iniţial ( ) este

determinată folosindu-se un cv presupus, este critic a se reaminti că actualul cv al populaţiei ce este eşantionată poate fi diferit. De aceea o mărime actuală diferită a eşantionului ar putea fi necesară să întrunească criteriul preciziei. Dacă se adevereste că actualul cv este mai mic decȃt presupunerea iniţiala din pasul 4, mărimea eşantionului necesar va fi mult mai mare în mod nefolositor decȃt ce trebuie pentru atingerea scopurilor preciziei. Dacă actualul cv se dovedeşte a fi mai mare decȃt cel presupus, atunci scopul preciziei nu va fi atins decȃt dacă mȃrimea eşantionului creşte peste valoare calculată cu ecuaţiile B-11 şi B-12. Pe măsură ce eşantionarea continuă, deviaţia standard şi cea medie a citirilor vor trebui calculate. Actualul cv şi mărimea eşantionului cerut (Ecuaţiile B-11 şi B-12) vor trebui recalculate. Această recalculare va duce la o reducere timpurie a procesului de eşantionare. Pentru a menţine costurile M&V ar fi adecvat a se stabili un maxim al eşantionului. Dacă acest maxim este atins după recalcularea de mai sus, rapoartele de economii vor putea nota actuala precizie atinsă de eşantionare.

110 Anex B Incertitudine

B-4 Contorizarea Cantităţile de energie şi variabilele independente sunt adesea măsurate ca parte a unui program M&V, folosind contoare. Nici un contor nu este precis 100%, deşi contoarele mai performante pot mări acurateţea către 100%. Acurateţea contoarelor selectate este listată de producătorul contorului, din testele de laborator. Dimensionarea adecvată a contorului, pentru domeniul posibilelor cantităţi ce vor fi măsurate, asigură faptul că datele colectate se încadrează în limitele erorii cunoscute şi acceptate (sau preciziei). Producătorii dau precizia fie ca şi o fracţie a citirii actuale fie ca şi o fracţie a citirii maxime de pe scala contorului. În acest ultim caz este important de luat în considerare unde se încadrează citirile tipice pe scala contorului înainte de a calcula precizia citirilor tipice. Supra-dimensionarea contoarelor a caror precizie este dată ca funcţie de citirea maximă va reduce semnificativ precizia contorizării actuale. Citirile celor mai multe sisteme de contorizare vor da în timp valori decalate datorită uzurii mecanice. Periodic este necesară recalibrarea după anumite standarde. Este important de a menţine precizia contoarelor într-un anumit domeniu şi de a li se face recalibrarea la intervalele de timp stabilite. În plus faţă de acurateţea propriu-zisă a contorului, alte efecte posibile necunoscute pot reduce precizia sistemului de contorizare:

proasta montare a contorului astfel încȃt acesta nu măsoară cantitatea totală de energie ce se presupune a fi contorizată (de exemplu citirile unui contor pentru un fluid sunt afectate de prezenţa în apropierea acestuia a unui cot pe ţeavă)

erorile telemetrice care aleator sau sistematic taie datele măsurate

Ca rezultat al acestor erori măsurate necuantificabile, este important de a se conştientiza faptul că precizia dată de producător probabil supraestimează precizia citirilor actuale din cȃmp. Cu toate acestea nu pot fi cuantificate aceste alte efecte. Asigurările producătorului cu privire la precizie vor trebui să fie în concordanţă cu standardele industriale relevante produselor lor. Vor trebui luate măsuri de siguranţă pentru a se determina nivelul de încredere utilizat în afişarea preciziei contorului. Dacă nu se precizează altfel, gradul de încredere este probabil de 95%. Cȃnd se realizează o singură măsurare în calculul economiilor, mai degrabă decȃt valoarea medie a cȃtorva măsurători, metodele din Anexa B-5 sunt utilizate în combinarea incertitudinilor a cȃtorva componente. Eroarea standard a valorii măsurate este:

B-13 unde t se bazează pe eşantionarea mărită făcută de producătorul contorului cȃnd se dezvoltă precizia relativă. De aceea valoarea lui t din Tabelul B-1 va trebui să fie pentru mărimi infinite ale eşantioanelor. Cȃnd se fac mai multe citiri cu un contor, valorile observate conţin atȃt erorile de contorizare cȃt şi variaţiile fenomenului ce este măsurat. Valoarea medie a citirilor astfel realizate conţin ambele efecte. Eroarea standard a valorii medii estimate a măsurărilor se determină folosindu-se ecuaţia B-4. Capitolele 4.8.3 şi 8.11 dezbat mai departe contorizarea şi asigură referinţe utile altor citiri din contorizare.

Anex B Incertitudine 111

B-5 Combinarea componentelor incertitudinii

Atȃt măsurarea cȃt şi ajustarea componentelor în Ecuaţia 1 din Capitolul 4 poate introduce incertitudine în economiile raportate. Incertitudinile din componentele individuale pot fi combinate pentru a permite declaraţiile de ansamblu a incertitudinii economiilor. Această combinaţie poate fi făcută prin exprimarea incertitudinii fiecărei componente în condiţii de eroare standard.

Componentele trebuie să fie independente pentru a folosi următoarele metode pentru combinarea incertitudinilor.

Dacă economiile raportate reprezintă suma sau diferenţa a cȃtorva componente (C) independent determinate (de exemplu Economiile = C1 ± C2 ±…± Cp), atunci eroarea standard a economiilor raportate poate fi estimată de:

B-14 De exemplu, dacă economiile sunt calculate folosindu-se Ecuaţia 1b) din Capitolul 4 ca fiind diferenţa dintre energia de referinţă ajustată şi energia măsurată în perioada de raportare, eroarea standard a diferenţei (economiilor) este calculată după cum urmează:

SE(Economiile) = 22 )()int( raportaredeperioadadinenergiaSEajustataareferSE

SE (referinţă ajustată) provine de la eroarea standard a estimării din Ecuaţia B-8. SE (energia din perioada de raportare) provine din acurateţea contorului folosind Ecuaţia B-13. Dacă estimarea economiilor raportate este un produs a cȃtorva componente (Ci) determinate independent (de exemplu Economiile = C1* C2 *…*Cp), atunci eroarea standard relativă a economiilor este dată aproximativ prin:

B-15

Un exemplu bun al acestei situaţii este determinarea economiilor în iluminat ca fiind:

Economiile = Δ Watt × Nr. Ore Dacă Planul M&V necesită măsurarea numărului de ore de folosinţă, atunci „Nr. ore” va fi o valoare cu o eroare standard. Dacă Planul M&V include de asemenea măsurarea schimbării puterii, atunci Δ Watt va fi de asemena o valoare cu eroare standard. Eroarea standard relativă a economiilor va fi calculată utilizȃndu-se formula de deasupra după cum urmează:

Cȃnd un numar de economii rezultate sunt totalizate şi toate au aceeaşi eroare standard, economiile totale raportate vor avea o eroare standard calculată folosindu-se Ecuaţia B-14 din:

112 Anex B Incertitudine

SE Totale (Economii) = 22

2

2

1 )(........)()( NeconomiiSEeconomiiSEeconomiiSE

= )(EconomiiSEN

cȃnd N este numărul economiilor rezultate cu aceeaşi eroare standard care sunt adunate împreună.

Odată ce eroarea standard a economiilor este determinată din procedurile de mai sus, este posibil să se tragă concluzii adecvate despre cantitatea relativă a incertitudinii moştenită de economii, folosindu-se matematica curbei distribuţiei normale standard, Figura B-1, sau datele din Tabelul B-1 cu mai mult de 30 citiri. De exemplu, una poate calcula trei valori: 1. Precizia absolută sau relativă a economiilor totale, pentru un nivel de încredere dat (de

exemplu 90%), calculat folosind valoare relativă a lui t din Tabelul B-1 şi Ecuaţia B-5 sau B-7.

2. Eroarea probabilă (EP), definită ca fiind 50% din domeniul de încredere. Eroarea probabilă reprezintă cea mai probabilă cantitate a erorii. Această reprezintă faptul că eroare va fi mai mare sau mai mică decȃt PE. (ASHRAE, 1997). Tabelul B-1 indică faptul că 50% din nivelul de încredere este atins la t=0.67 pentru eşantioane mai mari decȃt 30, sau 0.67 erori standard din valoarea medie. Deci domeniul erorii probabile din economiile raportate folosind Ecuaţia B-6 este ±0.67 × SE (Economii).

3. Limita de încredere (LI) de 90%, definită ca domeniul în care suntem 90% siguri că efectele aleatoare nu produc diferenţe observabile. Din Tabelul B-1 folosind Ecuaţia B-6, LI este ±1.64 × SE (Economii) pentru eşantioane mai mari decat 30.

B-5.1 Evaluarea Interacţiunilor a Multiplelor Componente ale Incertitudinii

Ecuaţiile B-14 şi B-15 pentru combinarea componentelor incertitudinii pot fi folosite în estimare, cum eroarea dintr-o componentă va afecta acurateţea raportului de economii. Resursele M&V pot fi proiectate pentru a reduce eficient din punct de vedere financiar economiile raportate. Asemenea condiţii de proiectare vor lua în considerare costurile şi efectele asupra preciziei economiilor posibilelor îmbunătăţiri în precizia fiecărei componente. Aplicaţiile software scrise pentru instrumente comune de calcul tabelar permit o uşoară evaluare a erorii nete asociate combinării multiplelor componente ale incertitudinii, folosind tehnicile Monte Carlo. Analiza Monte Carlo permite evaluarea multiplelor scenarii „what if” ce evidenţiază un domeniu de posibile rezultate, probabilitatea lor de apariţie, şi care componente au cel mai mare efect asupra ieşirii finale. Asemenea analize identifică locaţia unde erorile trebuie să fie alocate pentru a controla eroarea. O simplă ilustrare a analizei „what-if” este prezentată mai jos pentru un retrofit pe iluminat. Un corp de iluminat de 96 wați este înlocuit cu un corp de 64 waţi. Dacă corpul funcţioneză 10 ore în fiecare zi, economiile anuale se vor calcula astfel:

Noul corp de iluminat de 64 waţi este conform şi poate fi uşor măsurat cu acurateţe. Cu toate acestea există o variaţie mare în puterea vechiului corp şi de-a lungul orelor de funcţionare în diferite locaţii. Puterile vechiului corp şi orele de funcţionare nu sunt uşor de măsurat cu certitudine. De aceea economiile nu vor fi cunoscute cu certitudine. Provocarea proiectării M&V constă în determinarea impactului asupra economiilor raportate dacă măsurarea oricareia din aceste cantităţi incerte este în eroare din motive plauzibile. Figura B2 arată o analiză pertinentă a economiilor pentru 2 parametrii, puterea vechiului corp şi orele de funcţionare.

B-16

Anex B Incertitudine 113

Fiecare variază cu pȃnă la 30% şi este prezentat impactul asupra economiilor. Se poate vedea ca economiile sunt semnificativ mai sensibile la variaţia puterii în vechiul corp decȃt în orele de funcţionare. O eroare de 30% a puterii produce o eroare în economii de 90%, în timp ce o eroare de 30% în orele de funcţionare produce o eroare de doar 30% în economiile realizate.

Dacă metoda M&V propusă va da randamentul citirilor vechiului corp într-o gamă a incertitudinii de ±5%, gama incertitudinii economiilor de electricitate va fi de ±15%. Cu alte cuvinte, dacă puterea vechiului corp va fi între 91 şi 101 waţi, economiile anuale vor fi între 99 şi 135 kWh. Domeniul incertitudinii asupra economiilor este de 36 kWh (135-99). Dacă valoarea cea mai mică a electricităţii este de 10 cenţi per kWh, gama incertitudinii este de 3.6$ anual. Dacă puterea vechiului corp ar putea fi estimată cu o mai mare precizie pentru a se ajunge la o valoare mai mică de 3.6%, atunci s-ar merita eforturile de măsurare, depinzȃnd de numărul de ani a economiilor luate în considerare.

Figura B-2 arată faptul că numărul orelor de funcţionare are un efect minim asupra economiilor finale din acest exemplu (linia orelor de funcţionare este dreaptă indicȃnd o sensibilitate scăzută). Este posibil ca eroarea produsă în măsurarea orelor de operare este de ±20%, astfel ca domeniul incertitudinii în economiile de energie este de asemenea de ±20% sau ±23% kWh (=20% din 117 kWh). Domeniul economiilor este de aproximativ 46 kWh (= 2 x 23 kWh), valorȃnd 4.6$ pe an. Din nou s-ar merita creşterea acurateţii măsurării numărului orelor de funcţionare dacă s-ar putea face pentru o valoare semnificativ mai mică de 4.6$, depinzȃnd de numarul anilor în care au fost luate în considerare economiile.

Gama posibilelor erori de economie din erorile apărute în măsurarea orelor de funcţionare (46 kWh) este mai mare decȃt eroarea în măsurarea puteriilor vechiului corp (36 kWh). Acesta este efectul opus de la ceea ce s-ar fi putut aştepta bazȃndu-ne pe sensibilitatea crescută a economiilor în ceea ce priveşte puterea faţă de orele de funcţionare, după cum se poate vedea în Figura B2. Această diferenţă apare datorită faptului ca eroare plauzibilă a măsurării orelor de funcţionare (±20%) este mult mai mare dacȃt eroarea plauzibilă a măsurării puterilor vechiului corp (±5%).

Analiza sensibilităţii precum cea de mai sus poate avea mai multe formă. Exemplul precedent a fost folosit în scopul exemplificării principiilor. Simularea Monte Carlo, permite luarea în considerare a mai multor parametrii diferiţi, permiţȃnd arhitecturii M&V focalizarea pe cheltuieli unde este nevoie pentru îmbunătăţirea preciziei generale a raportului de economii.

Figure B-2. Exemplu analiza senzitivă – economiile de iluminat

114 Anex B Incertitudine

B-5.2 Stabilirea ţintelor pentru cuantificarea incertitudinilor din economii

Aşa cum s-a discutat în Anexa B-1, nu toate incertitudinile pot fi cuantificabile. Cu toate acestea, acelea care pot fi cuantificabile asigură îndrumare în Planificarea M&V. Prin considerarea costurilor M&V a diferitelor abordări opţionale ale incertitudinii, programul M&V poate produce tipul de informaţii care este acceptat de către toţii cei ce citesc raportul de economii, incluzȃndu-i şi pe aceia care trebuie să plătească pentru rapoartele M&V. În cele din urmă, orice Plan M&V ar trebui să asigure nivelul preconizat al incertitudinii cuantificabile (vedeţi capitolul 5).

Determinarea economiilor de energie necesită estimarea unei diferenţe în nivelele de energie, decȃt simpla măsurare a însuşi nivelului de energie. În general, calcularea unei diferenţe pentru a se potrivi criteriului unei anumite precizii relative necesită o mai bună precizie absolută în măsurarea componentelor decȃt precizia absolută cerută de diferenţă. De exemplu, să presupunem că sarcina medie este în jur de 500 kW, şi că economiile presupuse să fie în jurul valorii de 100 kW. Un criteriu („90/10”) cu o eroare de ±10% şi cu un grad de încredere de ±90% poate fi aplicat în două moduri:

Dacă se aplică măsurărilor sărcinii, precizia absolută trebuie să fie de 50 kW (10% din 500 kW) la un grad de încredere de 90%.

Dacă se aplică economiilor raportate, precizia absolută a economiilor trebuie să fie de 10 kW (10% din 100 kW) la acelaşi nivel de încredere de 90%. Pentru a atinge aceşti 10 kW în precizia absolută a economiilor raportate este nevoie de o precizie absolută de 7 kW a componentelor măsurate (folosind Ecuaţia B-14, dacă ambele componente ar avea aceeaşi precizie).

În mod evident criteriul 90/10 la nivelul economiilor necesită o mult mai mare precizie în măsurarea sărcinii decȃt o cerinţă 90/10 la nivelul sarcinii.

Criteriul preciziei poate fi aplicat nu numai economiilor de energie, cȃt şi parametriilor care determină economiile. De exemplu, presupunȃnd că acea cantitate de economii este produsul numărului (N) de unităţi, orelor (H) de funcţionare şi a schimbărilor (C) de putere: Economiile = N x H x C. Criteriul 90/10 poate fi aplicat separat fiecăruia dintre aceşti parametrii. Cu toate acestea, atingerea preciziei de 90/10, separat, pentru fiecare dintre aceşti parametrii nu implica faptul că 90/10 este atins pentru economi, care este parametrul de interes final. De fapt utilizȃnd Ecuaţia B-15, precizia la 90% încredere va fi de doar ±17%. Pe de altă parte, dacă numărul unităţilor şi schimbarea puterii sunt cunoscute ca neavând erori, precizia de 90/10 pentru ore implică precizia de 90/10 pentru economii. Precizia standard poate fi impusă la diferite nivele. Alegerea nivelului de dezagregare afectează în mod dramatic arhitectură M&V şi costurile asociate. În general, cerinţele datelor colectate se măresc dacă cerinţele preciziei sunt impuse fiecarei componente. Dacă scopul primar este controlul preciziei economiilor pentru un proiect văzut ca un întreg, nu este necesar a se impune aceeaşi cerinţă a preciziei fiecărei componente.

B-6 Exemplul analizei incertitudinii

Pentru a exemplifica utilizarea diferitelor unelte statistice pentru analiza incertitudinii, Tabelul B-3 arată un exemplu de foaie de calcul a unui model de ieşire, pe baza de regresie. Este o regresie a consumului de energie electrică pe ultimele 12 luni şi grade zile de răcire de-a lungul unui an calendaristic. Aceasta este doar o foaie de calcul parţială a ieşirii. Valorile specifice de interes sunt scoase în evidenţă.

Anex B Incertitudine 115

REZUMATUL IEŞIRII

Statisticile regresiei

R multiplu 0.97 R pătrat 0.93 R pătrat ajustat 0.92 Eroarea standard 367.50 Observaţii 12.00

Coeficienţi Eroarea standard

Starea T < 95% >95%

Interceptarea 5,634.15 151.96 37.08 5,295.56 5,972.74 CDD 7.94 0.68 11.64 6.42 9.45

Pentru o bază de date a consumului energetic pe 12 luni şi punctele CDD, modelul derivat al regresiei este:

Consumul lunar de electricitate = 5,634.15 + (7.94 x CDD)

Coeficientul determinării, R2, (prezentat ca „R pătrat” în Tabelul B-3) are valoare ridicată de 0.93, indicȃnd faptul ca 93% din variaţia în cele 12 puncte energetice este explicată de către modelul ce utilizează datele CDD. Acest fapt implică o foarte stransă legatură şi faptul că modelul poate fi folosit în estimarea termenilor ajustati în formă relevantă în Ecuaţia 1 din Capitolul 4.

Coeficientul estimat de 7.94 kWh per CDD are o eroare standard de 0.68. Acest SE conduce la o statistică T (prezentată ca „Starea T” în Tabelul B-3) de 11.64. Aceasta statistică T este apoi comparată cu valoarea critică apropiată t din Tabelul B-1 ( t = 2.2 pentru 12 puncte şi 95% grad de încredere). Deoarece 11.64 depăşeşte 2.2, CDD este o variabilă independentă semnificativă. Foaia de calcul prezintă faptul că domeniul pentru ceoficientul ce se afla la un nivel al încrederii de 95% este de la 6.42 pȃnă la 9.45, şi implică o precizie relativă de ±19% ( = (7.94 – 6.42) / 7.94). Cu alte cuvinte, suntem 95% încrezatori că fiecare CDD în plus sporesc consumul energetic (kWh) între 6.42 şi 9.45 kWh.

Eroarea standard a aproximării folosind formula regresiei este 367.5. CDD mediu lunar este 162 (nu este prezent în ieşire). Pentru a prezice ce consum electric ar fi sub condiţii medii de răcire, de exemplu, aceasta valoare CDD este inserată în modelul regresiei: Consumul prezis = 5,634 + (7.94 x 162) = 6,920 kWh per media lunară a grade-zile răcire Folosind o valoare de 2.2 pentru t, pentru 12 puncte şi un nivel de încredere de 95%, gama predicţiilor posibile este:

Table B-3 Exemplu de analiză a regresiei unei foi de calcul la ieşire

116 Anex B Incertitudine

Gama predicţiilor = 6,920 ± (2.2 x 367.5) = 6,112 pȃnă la 7,729 kWh

Precizia absolută este aproximativ ±809 kWh ( = 2.2 x 367.5 ) iar precizia relativă este ±12% ( = 809 / 6,920 ). Valoarea descrisă de foaia de calcul pentru eroarea standard a erorii estimate asigură informaţia necesară calculului preciziei relative preconizate pentru folosirea modelului regresiei pentru fiecare lună, în acest caz 12%. În cazul în care consumul din perioada de raportare era 4,300 kWh, economiile calculate folosind Capitolul 4, Ecuaţia 1b va fi:

Economiile = 6,920 – 4,300 = 2,620 kWh Din moment ce contorul de utilităţi a fost folosit în obţinerea valorii electricităţii din perioada de raportare, valorile sale raportate vor fi prelucrate cu o precizie de 100% (SE=0%) deoarece contorul de utilităţi defineşte cantitatea plătită, indiferent de eroarea contorului. SE al numărului economiilor va fi:

22int)( raportaredeperioadadinconsumulSEajustataareferSElunareeconomiileSE

= 22 05.367 = 367.5

Folosind 2.2 pentru t, gama posibilelor economii lunare ar fi: Gama economiilor = 2,620 ± (2.2 x 367.5) = 2,620 ± 809 = 1,811 pȃnă la 3,429 În determinarea preciziei economiilor lunare într-un an întreg, se presupune că eroarea standard a fiecarui economii lunare va fi aceeaşi. Economiile anuale raportate vor avea o eroare standard de:

Din moment ce t derivă din modelul de referinţă, va rămȃne la valoare de 2.2 folosită deasupra. De aceea precizia absolută a economiilor anuale este 2.2 x 1,273 = 2,801 kWh.

Presupunȃnd economii lunare egale de 2,620 kWh, economiile anuale sunt de 31,440 kWh, şi precizia relativă a economiilor anuale este de 9% ( = (2,801 / 31,440) x 100).

Anexa C Materiale cu specific regional 117

ANEXA C MATERIALE CU SPECIFIC REGIONAL

Prezenta anexă conţine materiale unice pentru diferitele regiuni ale lumii, din care EVO a primit contribuţii credibile. Aceste contribuţii pot fi actualizate separat de restul acestui volum, astfel că o dată de publicare este prezentată pentru fiecare ȋn parte. EVO încurajează toate regiunile lumii să prezinte materiale care evidenţiază aspecte unice ale M & V în zonele lor.

C-1 United States of America - April 2007

Addition to Chapter 1.3

M&V Guidelines: Measurement and Verification for Federal Energy Projects, Version 2.2 - 2000 (see Reference 27 in Chapter 10). The U.S. Department of Energy's Federal Energy Management Program (FEMP) was established, in part, to reduce energy costs of operating U.S. government federal facilities. The FEMP M&V Guideline was first published in 1996 with many of the same authors as IPMVP. It provides detailed guidance on specific M&V methods for a variety of ECMs. The FEMP Guide is generally consistent with the IPMVP framework, except that it does not require site measurment of energy use for two specific ECMs. The Lawrence Berkeley National Laboratory website (http://ateam.lbl.gov/mv/) contains the FEMP M&V Guideline, and a number of other M&V resource documents, including one on the estimations used in Option A, and an M&V checklist.

The U.S. State Of California’s Public Utilities Commission’s California Energy Efficiency Evaluation Protocols: Technical, Methodological, and Reporting Requirements for Evaluation Professionals (April 2006). This document provides guidance for evaluating efficiency programs implemented by a utility. It shows the role IPMVP for individual site M&V. The Protocol can be found at the California Measurement Advisory Council (CALMAC) website http://www.calmac.org.

Addition to Chapters 1.2, 1.4.6 and 1.4.7

A widely referenced program for rating the sustainability of building designs or operations is the Leadership in Energy and Environmental Design (LEEDTM) of the U.S. Green Buildings Council.

Addition to Chapter 4.8

Specific applications of retrofit-isolation techniques to common ECMs chosen by the United States Department of Energy are shown in Section III of FEMP (2000). Note however that FEMP’s applications LE-A-01, LC-A-01 and CH-A-01 are not consistent with IPMVP because they require no measurement.

Addition to Chapter 4.8.1

Chapter 2.2.1 of FEMP (2000) summarizes common duties borne by parties to an energy-performance contract. The United States Federal Energy Management Program has also published Detailed Guidelines for FEMP M&V Option A (2002) giving further guidance on estimation issues faced by U.S. federal agencies. (Note: the FEMP guidelines call estimated values “stipulations.”)

Addition to Chapter 4.10.1

Information on different types of building simulation models can be found in Chapter 32 of the ASHRAE Handbook (2005). The United States Department of Energy (DOE) also maintains a current list of public-domain software and proprietary building-energy-simulation programs at www.eren.doe.gov/buildings/tools_directory.

118 Anexa C Materiale cu specific regional

ASHRAE’s simplified energy-analysis procedure may also be used if the building’s heat losses, heat gains, internal loads, and HVAC systems are simple.

Other types of special-purpose programs are used to simulate energy use of HVAC components. See ASHRAE’s HVAC02 toolkit (Brandemuehl 1993), and for boiler/chiller equipment HVAC01 toolkit (Bourdouxhe 1994a, 1994b, 1995). Simplified component air-side HVAC models are also available in a report by Knebel (1983). Equations for numerous other models have been identified as well (ASHRAE 1989, SEL 1996).

Addition to Chapter 4.10.2. Item 2

The process of obtaining and preparing actual weather data is described in depth in the User News Vol. 20, No. 1, which is published by Lawrence Berkeley National Laboratory and can be found at http://gundog.lbl.gov under Newsletters. Free actual weather data are available from U.S. D.O.E. at http://www.eere.energy.gov/buildings/energyplus/cfm/weatherdata/weather_request.cfm. Actual weather data can also be purchased. One source is the U.S. National Climatic Data Center at http://lwf.ncdc.noaa.gov/oa/climate/climatedata.html.

One valid method for adjusting an average weather file to resemble actual weather data is found in the WeatherMaker utility program, part of the U.S. National Renewable Energy Laboratory’s software package Energy-10, available at http://www.nrel.gov/buildings/energy10/.

Addtion to Chapter 8.10

The U.S. Department of Energy's Building Energy Standards and Guidelines Program (BSGP), available at www.eren.doe.gov/buildings/codes_standards/buildings, provides information about U.S. residential, commercial and Federal building codes.

C-2 France - Juillet 2009

Dans tout Plan de M&V, l’identification de l’option choisie doit se faire au moyen de la date de publication ou du numéro de version, ainsi que de la référence du Volume de l’IPMVP, dans l’édition nationale correspondante. Exemple : IPMVP Volume I EVO 10000-1:2009:F

Chapitre 1.4 1.4A1 Benchmarks, certificats et tests régionaux

HQE : www.assohqe.org

Chapitre 4.10 Option D 4.10A1: Information relative aux différents types de modèles de simulation dans le Bâtiment

Liste des logiciels conseillés par l’ADEME (en cours d’établissement) : http://194.117.223.129

4.10A2 : Modèles de composants applicables

Liste des logiciels conseillés par l’ADEME (en cours d’établissement) : http://194.117.223.129

4.10A3 : Modèles et sources de données météorologiques applicables

Metéo-France : https://espacepro.meteofrance.com/espace_service/visite

Anexa C Materiale cu specific regional 119

COSTIC : http://www.costic.com/dju/presentation.html

4.10A4 : Méthodes de calibration applicables

Compléments méthodologiques : voir ASHRAE 2002, 1051RP

4.10A5 : Niveaux de précision minimaux recommandés

ASHRAE 2002

C-3 España - 2009

En el desarrollo del IPMVP en España, aunque no existe una normativa específica para la Medida y verificación de proyectos eficientes existen particularidades y utilidades propias de su legislación y normativa que conviene conocer.

Por ello, se anexa información específica de España:

Anexos al Capítulo 4.10.1

Para la obtención de la escala de calificación energética de edificios, en España, se ha realizado un estudio específico en el que se detalla el procedimiento utilizado para obtener los límites de dicha escala en función del tipo de edificio considerado y de la climatología de la localidad. Este procedimiento ha tomado en consideración las escalas que en la actualidad se sopesan en otros países y, en particular, la propuesta que figura en el documento del CEN prEN 15217 “Energy performance of buildings: Methods for expresing energy preformance and for energy certification of buildings”.

La determinación del nivel de eficiencia energética correspondiente a un edificio puede realizarse empleando dos opciones:

La opción general, de carácter prestacional, a través de un programa informático; y la opción simplificada, de carácter prescriptivo, que desarrolla la metodología de cálculo de la calificación de eficiencia energética de una manera indirecta.

La opción general se basa en la utilización de programas informáticos que cumplen los requisitos exigidos en la metodología de cálculo dada en el RD 47/2007. Se ha desarrollado un programa informático de referencia denominado Calener, promovido por el Ministerio de Industria, Turismo y Comercio a través del IDAE y la Dirección General de Arquitectura y Política de Vivienda del Ministerio de Vivienda.

Este programa cuenta con dos versiones:

Calener_VYP, para edificios de Viviendas y del Pequeño y Mediano Terciario (Equipos autónomos).

Calener_GT, para grandes edificios del sector terciario.

La utilización de programas informáticos distintos a los de referencia está sujeta a la aprobación de los mismos por parte de la Comisión Asesora para la Certificación Energética de Edificios. Esta aprobación se hará de acuerdo con los criterios que se establece en el Documento de Condiciones de Aceptación de Procedimientos Alternativos a Líder y Calener.

El Programa informatico Calener es una herramienta promovida por el Ministerio de Industria, Turismo y Comercio, a través del IDAE , y por el Ministerio de Vivienda, que permite determinar

120 Anexa C Materiale cu specific regional

el nivel de eficiencia energética correspondiente a un edificio. El programa consta de dos herramientas informaticas para una utilización mas fácil por el usuarioNT.

Se puede encontrar en la web del Ministerio de Industria, Turismo y Comercio, en http://www.mityc.es/energia/desarrollo/EficienciaEnergetica/CertificacionEnergetica/ProgramaCalener/Paginas/DocumentosReconocidos.aspx

El programa LIDER es una aplicación que permite verificar el cumplimiento de la exigencia "Limitación de la demanda energética" regulada en el DB-HE1 del nuevo Código Técnico de Edificación.

Dicho programa está incluido dentro el CALENER – VYP que se encuentra en la referencia anterior, aunque se puede obtener independientemente en la web http://www.codigotecnico.org/index.php?id=33

Anexos al Capítulo 4.10.2. Item 2

Los datos meteorológicos en tiempo real están disponibles en la web de la Agencia Estatal de Meteorología, dependiente del Ministerio de Medio Ambiente, Medio Rural y Marino en la web http://www.aemet.es/es/eltiempo/observacion/ultimosdatos?k=mad

Para la obtención de datos meteorológicos históricos igualmente en la Agencia Estatal de Meteorología, dependiente del Ministerio de Medio Ambiente, Medio Rural y Marino en la web http://www.aemet.es/es/elclima/datosclimatologicos/resumenes

Anexos al Capítulo 8.10

La normativa y legislación española referente al Código Técnico de la Edificación (CTE) se encuentra en la web del Ministerio de Vivienda en http://www.mviv.es/es/index.php?option=com_content&task=view&id=552&Itemid=226 Respecto al Reglamento de Instalaciones Térmicas de los Edificios (RITE) están disponibles en la web del Ministerio de Industria, Turismo y Comercio, en http://www.mityc.es/energia/desarrollo/EficienciaEnergetica/RITE/Paginas/InstalacionesTermicas.aspx.

C-3 Romania – Iulie 2010 * Completare la capitolul 1.3, “IPMVP’s Relationship To Other M&V Guidelines”, page 2 in IPMVP, Volume I, Septembrie 2009, EVO 10000-1:2009 Un alt document folositor pentru cei interesaţi de IPMVP este elaborarea ghidului naţional de bilanţ energetic. Acest ghid descrie modalitatea de a efectua un bilanţ energetic şi cum să fie realizate măsurătorile. * Completare la Capitolul 4.8.3.2, “Calibare”, page 29 in IPMVP, Volume I, Septembrie 2009, EVO 10000-1:2009 In Romȃnia aparatele sunt calibrate în conformitate cu legislaţia emisă de Institutul Naţional de Metrologie care are ca misiune principală oferirea bazei ştiinţifice pentru uniformitatea şi

Anexa C Materiale cu specific regional 121

acurateţea măsurătorilor în Romania şi prin urmare acţiunile de calibrare trebuie să se conformeze legilor aflate în vigoare. * Completare la Capitolul 8.11, “Probleme legate de măsurare”, page 52 in IPMVP, Volume I, Septembrie 2009, EVO 10000-1:2009 In Romȃnia măsurătorile sunt făcute în concordanţă cu legile măsurării energiei electrice şi termice, legi elaborate de ANRE (Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei) şi folosesc codul măsurătorilor energiei electrice elaborat de asemenea tot de ANRE. Pentru măsurătorile energiei electrice, legile se referă la: CEI 60044-1 – Transformatoare de curent CEI 60186 – Transformatoare de tensiune CEI 60044-2 – Transformatoare de tensiune inductivă CEI 60687 – Curent alternativ static watt-oră pentru clasele de energie activă 0.2S şi 0.5S CEI 61036 – Curent alternativ static watt-oră pentru clasele de energie activă 1 şi 2 CEI 61268 - Curent alternativ static watt-oră pentru clasele de energie activă 2 şi 3 CEI 60521 - Contoare pentru energie activă de curent alternativ de clasele 0.5;1 şi 2. CEI 60870 - 2 - 1 Echipamente şi sisteme de telecontrol. Partea 2 Condiţii de operare secţiunea 1 sursă de alimentare si compatibilitatea electromagnetică CEI 60870 - 4 Echipamente şi sisteme de telecontrol. Partea 4: Cerinţe de performanţă. CEI 60870 – 5 Echipamente şi sisteme de telecontrol. Partea 5: Protocoale de transmisie CEI 61107 – Schimb de date pentru citirea contoarelor, tarifare şi controlul sarcinii. Schimb direct de date locale. Protocoale de comunicare a datelor. CEI 61334-4 – Distribuţie automatizata folosind sisteme de transport liniare. Part 4: Protocoale de comunicare a datelor. CEI 62056-61 – Măsurare a energiei electrice – Schimb de date pentru citirea contoarelor, tarifare şi controlul sarcinii – Part 61: Sistem de identificare a obiectelor. CEI 62056-62 – Măsurarea energiei electrice – Schimb de date pentru citirea contoarelor, tarifare şi controlul sarcinii – Part 62: Clasele de interfeţe. CEI 62056-46 – Măsurarea energiei electrice – Schimb de date pentru citirea contoarelor, tarifare şi controlul sarcinii – Part 46: Data Link Layer folosind protocolul HDLC CEI 62056-53 - Măsurarea energiei electrice – Schimb de date pentru citirea contoarelor, tarifare şi controlul sarcinii – Part 53: COSEM Application Layer CEI 62056-21 - Măsurarea energiei electrice – Schimb de date pentru citirea contoarelor, tarifare şi controlul sarcinii – Part 21: Schimb direct de date locale. CEI 62056-42 - Măsurarea energiei electrice – Schimb de date pentru citirea contoarelor, tarifare şi controlul sarcinii – Part 42 Pentru măsurarea energiei termice regulile sunt în conformitate cu:

Indicativ Titlu Anul publicării

1 SR EN 1434 –1

Măsurarea energiei termice, Part 1: Generalităţi. 1998

2 STAS 6696 Prelevarea de probe (măsurători) 1986

3 EN 1434–2,3,4,5,6

Măsurarea căldurii

1997

4 ISO/IEC 7480

Tehnologia informaţiei – Telecomunicaţii si schimb de informaţii între sisteme – Calitatea semnalului start-stop transmis către interfeţele DTE/DCE

1991

5 ISO/IEC 7498-1

Tehnologia Informaţiei – Sisteme deschise de interconexiune – model de referinţă de bază: Model de bază.

1994

6 PE 002 regulamentul pentru furnizarea si utilizarea energiei termice 1994

122 Anexa C Materiale cu specific regional

Indicativ Titlu Anul publicării

7 PE 003 Nomenclatorul de inspecţii, testare şi dovada de instalare, punerea în funcţiune şi start-up de centrale electrice

1984

8 PE 502-8 Normele pentru asigurarea facilităţilor tehnologice cu dispozitive de măsurare si automatizare. Puncte de căldură

1998

9 SC 001 Soluţii cadru pentru contorizarea montarea instalaţiilor sanitare şi de încălzire în clădiri existente

1996

10 SC 002 Soluţii cadru pentru contorizarea consumului de apă, gaze naturale şi energie termică asociate cu instalaţiile din blocuri de apartamente

1998

11 OIML R 75 Recomandarea internaţională OIML R 75 – pentru contoarele de energie termică

1988

12 NTM-3-159-94

verificarea metrologică a contoarelor de energie termică 1994

* Completare la Capitolul 8.7, “Datele de comercializare a emisiilor”, page 50 in IPMVP, Volume I, Septembrie 2009, EVO 10000-1:2009 În România emisiile de CO2 sunt măsurate, monitorizate şi comercializate prin certificatelor de emisii în conformitate cu Planul Naţional de Alocare în ceea ce priveşte gazele cu efect de seră a, care poate fi găsit pe următorul link http://www.anpm.ro/Files/TEXT%20Anexe%20HG_NAP_ro-%20FINAL_20098183817246.pdf Tranzacţiile cu certificate se face respectȃnd legislaţia EU. *Deoarece România foloseşte un sistem metric european, faţă de IPMVP, volumul I şi III, vor fi făcute, indicând transformarea măsurătorilor de la unităţi anglo-saxone la sistemului internaţional de măsurare: 1 US gallon = 3,785412 l Pentru a converti temperatura din Fahrenheit în grade Celsius se va folosi următoarea

formulă: (F-32)*5/2 mcf (million cubic feet,Mft3)=106ft3=106* 0.02832 m3 (1 ft3=0.02832 m3) 1 pound= 0,4536 kg

C-5 Bulgaria - Iulie 2010

Directivele UE - se aplică în Bulgaria ca referinţe de măsurare, de eficienţa energetică, şi standarde de echipament:

2004/22/EC Aparate de măsură

2006/95/EC

Directiva 2006/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre, referitoare la echipamentele electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune (versiune codificată)

2000/55/EC Cerinţele de eficienţă energetică ale balasturilor pentru iluminatul fluorescent

96/57/EC Cerinţele de eficienţă energetică pentru frigidere electrice

Anexa C Materiale cu specific regional 123

de uz casnic, congelatoare şi combinaţii ale acestora

92/42/EEC Cerinţe de randament pentru cazane noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă

BDS EN 12261:2003

Debitul de gaz ȋn metrii

BDS EN 12261:2003/A1:2006

BDS EN 12261:2003/AC:2003

BDS EN 12405-1:2006

BDS EN 12405-1:2006/A1:2006

BDS EN 12480:2003

BDS EN 12480:2003/A1:2006

BDS EN 1359:2000

BDS EN 1359:2000/A1:2006

BDS EN 14154-1:2006+A1:2007 Contoare de apă

BDS EN 14236:2009 Contoare de de gaz cu ultrasunete

BDS EN 1434:2007 Contoare de energie termică

BDS EN 50470-1:2006 Măsurarea energiei electrice AC

90/396/EC Aparate consumatoare de combustibili gazoşi

87/404/EC Recipiente simple sub presiune

97/23/EC Echipamente de presiune

92/75/EC Etichetarea energetică a aparatelor de uz casnic

BDS EN 50294:1998/A2:2004

Masurarea iluminatului BDS EN 50294:2003

BDS EN 50294:2003/A1:2003

C-6 Cehia - Septembrie 2010

Standardele de referinţă, proceduri şi linii directoare ar trebui să fie înlocuite cu standardele stabilite de Uniunea Europeană. Cu toate acestea referinţele din IPMVP sunt totuşi informative. Cele mai importante standarde tehnice din Cehia sunt după cum urmează: În domeniul instrumentelor de măsurare şi control:

ČSN 2500 In general ČSN 2501 Verificarea instrumentelor de măsură şi a dispozitivelor de măsurare, în

general ČSN 2502 Verificarea anumitor instrumente de măsură şi dispozitive de măsurare ČSN 2509 Instrumente de măsură, accesorii şi documente de înregistrare ČSN 2570 Manometre şi accesorii ČSN 2572 Manometre ČSN 2574 analiza echipamentelor ČSN 2575 Măsurarea volumelor ČSN 2576 Greutatea volumetrică şi densitatea de măsurare ČSN 2577 Fluxurile de lichide şi gaze în secţiunile tubulare de măsurare ČSN 2578 Instrumente pentru fluxurile de lichide şi gaze şi măsurarea cantităţilor ČSN 2580 Termometre ȋn general, componente ČSN 2581 Termometre cu gaz sau cu lichid ČSN 2582 Termometre de presiune ČSN 2583 Termocuple şi termometre cu rezistenţă ČSN 2585 Calorimetrul şi indicatori de repartizare a costurilor pentru încălzire

In domeniul metrologiei:

124 Anexa C Materiale cu specific regional

ČSN 9921 Testarea de ampermetre, voltmetre, watmetre ČSN 9931 Termometre din sticlă ČSN 9941 Instrumentele de cântărire ČSN 9947 Masurarea presiunii absolute ČSN 9968 Contoare ale debitului de gaz şi contoare pentru volumul de gaz ČSN 9971 Instrumente fotometrice de măsurare ČSN 9980 Dispoziţii generale, nomenclator, simboluri şi unităţi de măsură a proprietăţile

fizico-chimice ale materialelor In domeniul energiei:

ČSN 01 1300 Unităţi oficiale de măsură ČSN 06 0210 Calculul pierderilor de căldură în clădiri cu încălzire centrală ČSN 07 0021 Boilere de apă fierbinte ČSN 07 0240 Apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune ČSN 07 0305 Evaluarea pierderilor la cazane ČSN 07 0610 Schimbatoare de caldura apa-apa, abur-apă ČSN 10 5004 Compresoare ČSN 11 0010 Pompe ČSN 12 0000 Sisteme HVAC ČSN 33 2000 Reglementări electrice ČSN 38 0526 Alimentarea cu căldură - principii ČSN 38 5502 Combustibil: Gaz ČSN 65 7991 Produse petroliere, păcură ČSN 73 0540 Protecţia termică a clădirilor - părţile 1, 2, 3, 4 ČSN 73 0550 Proprietăţi termice ale clădirilor - metode de calcul ČSN 73 0560 Proprietăţi termice ale clădirilor – Clădiri industriale ČSN EN 835 Repartitoare de căldură pentru determinarea consumului radiatoarelor de

cameră - aparate fără sursă de energie electrică, bazate pe principiul evaporării de lichid

Completare la capitolul 8.7, "Date de comercializare a emisiilor" Verificarea emisiilor de CO2 în cadrul sistemului UE de comercializare trebuie să urmeze procedurile relevante obligatorii stabilite de UE şi autorităţile naţionale (Legea nr 695/2004 Coll., cum a fost actualizată).

C-7 Croatia - September 2010

Addition to Chapter 4.8.3.2. “Calibration”

Replace the first sentence with: “Meters should be calibrated as recommended by the equipment manufacturer, in a laboratory approved by the Croatian agency for metering (Hrvatski zavod za mjeriteljstvo) and with a valid certificate.”

Addition to Chapter 9 “Definitions”

Baseline energy - at the end of definition add “Baseline energy consumption according to Croatian Law on efficient energy end-use” “Osnovna potrošnja energije prema Zakonu o učinkovitom korištenju energije u neposrednoj potrošnji”

Energy - at the end of definition add “See definition in Croatian Law on efficient energy end-use” “vidi definiciju u Zakonu o učinkovitom korištenju energije u neposrednoj potrošnji”

Anexa C Materiale cu specific regional 125

C-8 Polonia - Septembrie 2010

Cerinţele de măsurare şi instrumente de măsurare: a. Ordonanţa de Ministerului Economiei cu privire la cerinţele fundamentale pentru instrumente

de măsură (Dz.U. 2007 nr 3 poz. 27;. Monitorul Oficial din 2007 nr 3, punctul 27) şi modificările (Dz.U. 2010 nr 163 poz. 1103;. Legea Monitorul 2010 nr 163, punctul 1103).

b. Legea de modificare a legii a măsurilor (Dz.U. 2010 nr 66 poz. 421;. Monitorul Oficial din 2010 nr 66, punctul 421).

c. Ordonanţa de Urgenţă privind modificare a ordonanţei unităţilor juridice de măsuri (Dz.U. 2010 nr 9 poz. 61;. Monitorul Oficial din 2010 nr 9, punctul 61)

d. Ordonanţele ministrului Economiei privind cerinţele de măsurare, unităţi de calcul, şi testarea în timpul inspecţiei metrologie legală pentru:

• contoare de gaz: Dz.U. 2008 nr 18 poz.. 115; Monitorul Oficial din 2008 nr 18, punctul 115

• adevărat AC contoarelor de energie electrică de energie: Dz.U. 2008 nr 11 poz.. 63, Monitorul Oficial din 2008 nr 11, punctul 63

• fluxul de lichid de metri, altele decât apa: Dz.U. 2008 nr 4 poz.. 23; Monitorul Oficial din 2008 nr 4, punctul 23.

126 Index

INDEX

A

aderenţă, viii, 1, 3, 7, 43, 57, 68

perioade de măsurare adiacente, 27 ajustări, vii, 2, 5, 9, 12, 13, 16, 17, 19, 22, 23, 26,

28,30, 31, 39, 40, 46, 56, 57, 70, 72, 77, 80, 85, 92 ajustări de bază, 32, 47, 60 ajustări non rutină, 18, 20, 24, 27, 31, 33, 34, 35,

41, 45, 46, 58, 74, 75, 79 ajustări de rutină, vii, 20, 24, 31, 47, 48, 50, 52, 56,

59 ASHRAE Ghid 16, 18, 30, 33, 34, 35, 46, 52, 81, 90

analiza regresiei, 22, 31, 38, 75, 90, 91

B

bază, ix, x, xii, 1, 4, 5, 6, 7, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 19, 21, 22, 25, 26, 27, 28, 29, 31, 32, 33, 35, 36, 39, 40, 42, 44, 45, 46, 47, 49, 51, 52, 56, 57, 58, 66, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 83, 86, 91, 98, 99, 103

periaoda de bază, vii, 1, 13, 15, 18, 19, 21, 22, 25, 31, 33, 39, 40, 42, 45, 49, 52, 56, 58, 66, 71, 72, 74, 75, 77, 78, 81, 91

C

Calibrare, 7, 10, 30, 33, 36, 37, 39, 40, 41, 46, 47, 48, 52, 54, 76, 81, 83, 85, 94, 97

Convingere, 10, 49, 50, 52, 58, 69, 71, 72, 73, 78, 81, 86, 87, 88, 89, 95, 96, 98, 99, 100, 101, 102, 103

Cost, 1, 3, 6, 13, 27, 32, 34, 40, 41, 44, 45, 47, 48, 49, 50, 52, 53, 57, 58, 67, 77, 79, 80, 85, 95, 100, 101

cv, 56, 71, 96, 97 CV(RMSE), 56, 81, 93 Ciclu, 17, 25, 31, 56 Cerere, x, 1, 2, 3, 4, 7, 12, 13, 22, 28, 30, 33, 39, 43, 44, 45, 59, 62, 70, 72, 74, 76, 78, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 112 cifre semnificative, 47, 55, 56, 57, 61, 72, 73, 75, 82, 87

D deviaţia standard, 69, 71, 85, 87, 96, 97

E

economii normalizate, 18, 19, 40, 44, 58 erori portabile, 100

erori standard, 69, 79, 85, 86, 87, 93, 94, 95, 98, 99, 100, 102, 103erori posibile, 100

energie conservată, vii, 1, 5, 9, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 32, 33,

36, 38, 39, 40, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 56, 57, 58, 66, 69, 70, 77, 81, 85

efect interactivt, viii, 5, 14, 22, 23, 32, 36, 39, 68, 69,

71, 73, 74, 76, 85 eşantion, 7, 8, 24, 40, 41, 46, 47, 66, 86, 92, 95,

96, 97, 98, 100 eroarea standard a estimării, 93, 98, 99, 102, 103

F

factor static, vii, 4, 5, 16, 22, 30, 31, 32, 34, 39, 40, 45, 46, 48, 50, 55, 58, 69, 74, 80, 81

I inferior, 11, 13, 28, 31, 51, 56, 69, 71, 74, 76, 77, 85,

87, 88, 89, 90, 92, 93, 94, 96, 97, 98, 100 incertitudine, vii, 1, 3, 8, 25, 27, 31, 40, 46, 47, 48,

49, 50, 74, 85, 87, 96, 98, 99, 100, 101, 102

L Limită de măsurare, viii, 5, 14, 16, 20, 22, 23, 24,

26, 27, 28, 29, 32, 38, 39, 40, 45, 46, 47, 49, 56, 57, 58, 59, 69, 73, 76, 78, 80

M

Model, 18, 19, 22, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 40, 45, 48, 67, 75, 79, 81, 83, 84, 86, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 102, 103

O

On/Off test, 16 Optiunea A, vii, 2, 4, 5, 6, 20, 23, 25, 26, 27, 28, 32,

40, 42, 45, 46, 48, 49, 50, 61, 66, 67, 68, 70, 71, 72, 75, 76, 85

Optiunea B, 4, 5, 6, 23, 26, 27, 28, 46, 48, 50, 67, 68, 72, 73, 74

Optiunea C, 4, 5, 6, 7, 8, 14, 20, 24, 29, 30, 31, 32, 36, 46, 48, 50, 77, 79, 81, 83, 84

Optiunea D, vii, 4, 6, 7, 14, 17, 20, 24, 27, 28, 32, 33, 34, 35, 36, 41, 44, 48, 52, 80, 82, 83, 94

Index 127

P

Precizia, 47, 49, 50, 56, 58, 69, 71, 79, 86, 87, 88, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103

Preţ, 7, 42, 44, 45, 71, 72, 74, 76, 79, 81 Preţ marginal, 45

Principii ale M&V, vii, 11, 13, 43 Proxy, 20, 58, 68 Perioada de reportare, viii, 4, 5, 7, 12, 13, 14, 15,

16, 17, 18, 19, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 35, 36, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 52, 55, 56, 57, 58, 72, 73, 75, 77, 78, 79, 81, 91, 99

Prelevare date, 3, 7, 24, 27, 40, 46, 53, 71, 85, 95, 96, 97, 98

R

Raportare M&V, vii, 42, 43 R

2, 31, 58, 78, 91, 92, 93, 102

T t-statistic, 59, 78, 91, 94, 95, 102

V

variabile independente , 5, 6, 16, 18, 19, 22, 24, 31, 32, 34, 39, 40, 42, 45, 47, 48, 52, 56, 58, 74, 86, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 97, 102

variaţii , 32, 80, 85, 86, 87, 96 verificări, x, xi, 9, 50

130

EVO mulţumeşte abonaţilor săi primari:

BC Hydro

San Diego Gas & Electric Company

Southern California Edison

Gas Natural Fenosa

© Efficiency Valuation Organization 2010

www.evo-world.org