Automutilarea La Pers Cu Def Mintala

8/17/2019 Automutilarea La Pers Cu Def Mintala

1/89

312 „Sibiul Medical“ Volum 17 Nr. 4/2006

1. Articolele adresate revistei vor fi trimise pe adresa: Redacia Revistei SIBIULMEDICAL, B-dul Corneliu Coposu nr. 2-4 Sibiu, cod 550245, tel. 0269 215050,0269 230050 int. 337. Informaii i abonamente la tel. 0269/215252, 0269/222954.

2. Titlul articolului nu va depi 9 cuvinte sau 90 litere , se va scrie cu majuscule,atât în limba român, cât i în englez, i va fi urmat de prenumele i numeleautorului i al coautorilor, urmat de spitalul, secia sau unitatea unde a fostelaborat lucrarea. Primul autor va men iona i adresa, numrul de telefon i e-mail-ul unde poate fi contactat.

3. Articolele se trimit pe format electronic (dischet sau CD ROM – preferabil),însoite i de articolul complet listat în dou exemplare , dactilografiat la dourânduri cu caractere Times New Roman i fonturi de mrimea 12. Autorul are

obligaia de a-i revizui lucrarea, redacia nef când corecturi de form saugramatic, lucr rile cu greeli nefiind acceptate.4. Lucr rile publicabile trebuie s îndeplineasc toate criteriile unui articol tiinific:

introducere, ipotez de lucru, material i metod, discuii, concluzii, bibliografie.Referinele bibliografice se vor cuprinde în text, între paranteze. Lucrarea trebuies prezinte un rezumat în român i englez , corect ca lexic i gramatic, precumi cuvinte-cheie, în român i englez.

5. Lucr rile publicate trebuie s fac parte din urmtoarele categorii: – Referat general (maximum 8 pagini) – Articol original (cercetare, experimental, laborator, clinic) – maximum

4 pagini

– Prezentare caz clinic sau eseu (pictorial) clinic – maximum 3 pagini – Recenzie articol sau carte aprut în literatur – maximum 1 paginArticolele ce nu întrunesc cerinele de mai sus vor fi returnate.

6. Imaginile aferente articolelor se trimit pe foaie separat, i de asemenea, separat pe suportul magnetic, având fiecare specificat numrul (fig. 1...) i legenda.

7. Referinele bibliografice vor cuprinde numele autorului, titlul publicaiei, anul,numrul i pagina.

8. Redacia îi rezerv dreptul de a face modificri de form (paginaie) necesaretehnoredactrii, f r modificri ale fondului lucr rilor.

9. Nu se public lucr ri care au aprut în alte publicaii sau care au fost trimise spre publicare altor reviste.

10. Lucr rile trimise apar in revistei Sibiul Medical i nu se restituie autorilor.11. Lucr rile se public numai dup acordul recenzorilor pentru fiecare speciali-tate. În cazul lucr rilor respinse, motivele respingerii se vor comunica în scrisautorilor, cu recomandri legate de revizuirea lucr rii.

12. Pot publica doar autori principali ce posed abonament valabil la revist.

Redacia revistei Sibiul Medical nu agreeaz publicarea în acelai numr a mai multor articole ale aceluiai autor principal, acestea fiind publicate în limita spaiului de tipar înnumerele urmtoare, percepându-se o supratax de urgen (detalii la redacia revistei).La cererea autorilor, Colegiul de Redacie poate elibera adeverine privind acceptareaspre publicare a articolelor, dup ce recenzorii de specialitate au avizat favorabil articolul.

COLEGIUL DE REDACIE

ÎN ATENIA AUTORILOR


2/89

„Sibiul Medical“ Volum 17 Nr. 4/2006 311

SIBIUL MEDICALTHE MEDICAL JOURNAL OF SIBIU

FONDAT 1934REVIST TRIMESTRIAL

SERIE NOU VOLUM 17 • Nr. 4 • OCTOMBRIE – DECEMBRIE 2006

COLEGIUL DE REDACIE

REDACTOR EF ONORIFIC

REDACTOR EF

REDACTORI EFI ADJUNCI

SECRETARI TIINIFICI

Prof. Dr. Marcel POPESCU

Conf. Dr. Adrian SANTA

Prof. Dr. Mircea DEACProf. Dr. Lorant KISSProf. Dr. Ioan MANIIUProf. Dr. Mihai NEAMUProf. Dr. Dan SABUProf. Dr. Ioan TOTOIANUProf. Dr. Urs MEZGER

Prof. Dr. Manuela MIHALACHEConf. Dr. Ovidiu BARDAC

MEMBRIIProf. Dr. Ioan BAIER, Prof. Dr. Dorin BARDAC, Dr. Emil BCIL, ef lucr. Dr. ing. Liana Gabriela BERA,

Dr. Minerva BOITAN, Prof. Dr. Virgil BOTA, Prof. Dr. Liviu COCORA , Prof. Dr. Marcel COSTACHE,Prof. Dr. Sanda MARCHIAN, Conf. Dr. Cosmin MIHALACHE, Prof. Dr. Mircea MIARU,

ef lucr. Dr. Adrian MOGA, Prof. Dr. Marcel PEREANU, Dr. Alexandru PETROVICI,Dr. Loredana PILOFF, Prof. Dr. Zeno POPOVICI, Conf. Dr. Elena RESIGA, Prof. Dr. Liviu SAFTA,

Conf. Dr. Adriana STNIL, Prof. Dr. Adrian STRETEAN, Prof. Dr. Dumitru SUCIU,Dr. Maria L. SUHASTRU, Prof. Dr. Gheorghe TALAU, Prof. Dr. Liviu VULCUProf. Dr. Peter CZEKELIUS (Germania); Prof. Dr. Ulrich TEBBE (Germania);

Prof. Dr. Frank R. KROGMANN (Germania); Prof. Dr. Albert FOURNIER (Frana);

SECRETARI DE REDACIE – as. med. ssd. Mihaela Elena CRISTEA dr. Ciprian-Radu OFARIU

EDITAT DE A.M.R., FACULTATEA DE MEDICIN „VICTOR PAPILIAN“A UNIVERSITII „LUCIAN BLAGA“ I COLEGIUL MEDICILOR SIBIU

Redacia: Sibiu, B-dul Corneliu Coposu nr. 2-4, etaj I, cod 550245Telefon: 0269/21 50 50/339, B.C. Sibiu Cod IBAN R018 RNCB 4200000026850001

[email protected]

Tehnoredactare: Techno Media 0269/211.983, [email protected]

„SIBIUL MEDICAL“ – ISSN 1221-2873


3/89


SUMAR

REFERATE

ELENA DANTE: Bronita eozinofilic – o nou entitate

clinic. Rolul sputei induse în diagnostic i tratament ........ 315MIHAI BURLIBAA, GABRIELA TNASE, MATEITR ISTARU, DANA ISPAS: Medicin tradiional arabîn stomatologie .................................................................... 320

MIHAI BURLIBAA, GABRIELA TNASE,MATEI TR ISTARU, DANA ISPAS: Personalitiale stomatologiei româneti contemporane: prof. dr. Valerian Popescu ................................................... 323

VASILE NICOLAE, LOREDANA COVACI:Complicaiile tratamentului implanto-proteticîn edentaiile terminale mandibulare ................................... 325

KISS L., KISS R., BURGHELEA B., SIRBU N.,

SAVA M., ILIE S, SANTA A., MIHALACHE A.,OLARIU T.: Sindromul de compartiment .......................... 330

ANDREEA CRISTINA CRISTEA: Automutilareala persoanele cu întârziere mental ...................................... 335

CIPRIAN-RADU OFARIU, SIMONA OFARIU:Radiologia în art i în arheologia modern ........................ 339

STUDII

V. HDREANU: Analiza mamelor descoperite i

acuzate de pruncucidere în judeul Mure 1982-2003 ........ 348DAN-FLORIN FILIP, VOICA EUGENIA POP,AUREL LAZR, ADRIANA TOADERE: Comparareatehnicilor de evaluare a disfunciei endoteliale ................... 350

ANA CLAUDIA GEORGESCU, MIHAELA DINU,ALICE TÖLGYI, MARIUS GEORGESCU:Sindrom antifosfolipidic asociat cu tromboembolism pulmonar recurent-prezentare de caz ................................... 355

HORIA ELEFTERESCU: Studiu comparativ asupratehnicilor de diagnostic i tratament în displazia luxantde old la om i câine .......................................................... 357

MARIANA SABU, VASILE NICOLAE,

DUMITRA DANA-ELENA: Soluii de tratament protetic la pacienii cu IRC.................................................. 362

MARIANA SABU, VASILE NICOLAE,DUMITRA DANA-ELENA: Conservarea cresteialveolare folosind implantul postextracional imediat ........ 366

ANCA ROCA: Reconstrucia mamar dup mastectomie prin tehnica expansiunii tisulare .......................................... 369

ANCA ROCA: Reconstrucia mamar dup mastectomie prinutilizarea de esuturi locale i implante de sân (proteze)..... 373

F. GROSU, ANCA ROCA, MARIANA SABU,LILIANA COLDEA, A. O. TUTELEA, DUMITRUHODO: Evaluarea importanei metodelor de preparare

histologic a dintelui, în analiza interpretrii imaginilor microscopice ........................................................................ 378

F. GROSU, MARIANA SABU, ANCA ROCA,LILIANA COLDEA, A. O. TUTELEA: Variaii alemorfologiei generale a madibulei la edenaii par ialsau total ................................................................................ 381

LILIANA COLDEA, FLORIN GROSU, D. DDÂRLAT,ALEXANDRA CRIU BOTA, DAN ORGA DUMITRIU,ALINA PINTEA: Efectele terapiei antivirale în hepatitacronic viral C cu manifestri extrahepatice...................... 384

SANDU MARIANA: Computer tomografia întumorile renale ..................................................................... 388

SANDU MARIANA: Hematuria de cauz extrarenal ...... 391ANDREEA DIDILESCU, RODICA LUCA,ARINA VINEREANU, RADU BURCIN,NICOLETA MARU: Concepii actuale despredespicaturile de buz superioar i palat i asocierea lor cu anomaliile dentare de dezvoltare .................................... 395


4/89


CONTENTS

REVIEWS

ELENA DANTE:

Eosinophyllic bronchitis – a new clinical entity ................. 315MIHAI BURLIBAA, GABRIELA TNASE,MATEI TR ISTARU, DANA ISPAS: Arabian traditionalmedicine in dentistry ........................................................... 320

MIHAI BURLIBAA, GABRIELA TNASE,MATEI TR ISTARU, DANA ISPAS: Remarkable persons of romanian contemporary dentistry:Professor Valerian Popescu, md. ......................................... 323

VASILE NICOLAE, LOREDANA COVACI:The complications of implantological treatmentin mandibular free-end edentulism ...................................... 325

KISS L., KISS R., BURGHELEA B., SIRBU N.,

SAVA M., ILIE S, SANTA A., MIHALACHE A.,OLARIU T.: Abdominal compartment syndrome .............. 330

ANDREEA CRISTINA CRISTEA: Self injuryat the mentaly retarded persons ........................................... 335

CIPRIAN-RADU OFARIU, SIMONA OFARIU:Radiology in art and modern archaeology ........................... 339

CLINICAL AND LABORATORY STUDIES

V. HDREANU: The analysis of mothers discovered

and accused of infanticide in the county of Mure(1982-2003) ......................................................................... 348

DAN-FLORIN FILIP, VOICA EUGENIA POP,AUREL LAZR, ADRIANA TOADERE: Comparisonof diagnosis methods in endothelial dysfunction ................ 350

ANA CLAUDIA GEORGESCU, MIHAELA DINU,ALICE TÖLGYI, MARIUS GEORGESCU:Antiphospholipid antibody syndrome with recurrent pulmonary embolism-case study ......................................... 355

HORIA ELEFTERESCU: Comparative study over the diagnose and treatment methods in DDH on humanand dog ................................................................................ 357

MARIANA SABU, VASILE NICOLAE,DUMITRA DANA-ELENA: Solutions of prosthetictreatment at patients with chronic renal failure ................... 362

MARIANA SABU, VASILE NICOLAE,DUMITRA DANA-ELENA: Preservation of alveolaecrest using immediately postextraction implant ..................366

ANCA ROCA: The mammary reconstruction after themastectomy though the tehnique of tisular dilatation .......... 369

ANCA ROCA: The mammary reconstruction after themastectomy through the utilization of the local texturesand breast implants .............................................................. 373

F. GROSU, ANCA ROCA, MARIANA SABU,

LILIANA COLDEA, A. O. TUTELEA, DUMITRUHODO: The importance evaluation of the methods of histological preparation of the teeth in the interpretationanalysis of the microscopial images .................................... 378

F. GROSU, MARIANA SABU, ANCA ROCA,LILIANA COLDEA, A. O. TUTELEA: Variationsof general morphology of the mandibula to edentates ........ 381

LILIANA COLDEA, FLORIN GROSU, D. DDÂRLAT,ALEXANDRA CRIU BOTA, DAN ORGA DUMITRIU,ALINA PINTEA: The effect of antiviral therapyin chronic hepatitis C with extrahepatic manifestations ...... 384

SANDU MARIANA: Computed tomography

of renal tumors ..................................................................... 388SANDU MARIANA: Extrarenal haematuria ..................... 391

ANDREEA DIDILESCU, RODICA LUCA,ARINA VINEREANU, RADU BURCIN,NICOLETA MARU: Current concepts in etiopathogenesisof cleft lip and palate and associations with dentalanomalies ............................................................................. 395


5/89


BRONITA EOZINOFILIC – O NOU ENTITATE CLINIC.ROLUL SPUTEI INDUSE ÎN DIAGNOSTIC I TRATAMENT.

EOSINOPHYLLIC BRONCHITIS –

A NEW CLINICAL ENTITY

Elena DanteUniversitatea „Ovidius“ Constana

REFERATE

REZUMATUtilizarea sputei induse pentru monitorizarea

inflama iei bron ice la bolnavii astmatici i BPOC a dus laidentificarea mai multor fenotipuri de boala dar i a unor entita i clinice noi precum bron ita eozinofilica. Investigareaetiolologiei tusei cronice a surprins prin identificarea unui

numar de pacien i care prezentau, în sputa indusa,eozinofilie bron ica identica cu cea observata în astmul bron ic. Deosebit de astm, pacientii cu bron ita eozinofilicanu prezinta hiperreactivitate bron ica i au func ieventilatorie normala. Pacien ii cu tuse cronica i eozinofiliebron ica raspund la tratamentul corticoid inhalator. Sputaindusa reprezinta metoda de baza atât pentru diagnosticcât i pentru urmarirea acestei afec iuni.

Cuvinte cheie: bron ita eozinofilica, astm, sputaindusa, inflama ie eozinofilica.

ABSTRACTThe use of induced sputum for monitoring the brochic

inflamation in asthma has lead the identification of manytypes of disease. Some patients had eusinofilia in sputum,and they respond to corticotherapy in inhalation.

Sputa indusa reprezinta o metoda neinvaziva recentintrata în practica pneumolgica pentru examinarea markerilor celulari i moleculari ai inflamaiei bronice din astm iBPOC. Una din observaiile cele mai interesante facute afost identificarea unui numar de pacienti cu eozinofilie

bronica identica cu cea observata în astm, fara a îndepliniînsa criteriile de diagnostic ale acestuia. (1,8,10,11,17)Inflamaia eozinofilica este o trasatura nu numai a astmului

bronic dar i a astmului tusiv, rinitei alergice, simptomelor respiratorii recurente fara astm, tusei atopice, a unei categoriide BPOC i a tusei cronice izolate. (6)

DEFINIIEBronita eozinofilica este o afeciune caracterizata prin

tuse cronica i inflamaie eozinofilica bronica dar carenu asociaza i alte manifestari specifice astmului: clinice(wheezing, dispnee, constricie toracica), hiperreactivitate

bronica i obstrucie variabila la flux. (8, 11,12, 14) Afost descoperita ca urmare a investigarii inflama iei

bronice la pacienii cu tuse cronica, fiind întâlnita într-un procent de 10 pâna la 20%. (1, 2, 5, 6, 7, 12, 17) Bronita

eozinofilica la non-astmatici a fost descrisa pentru primadata de Gibson în 1989. El o gasete drept cauza la un pro-cent de aproximativ 12% dintre pacienii cu tuse cronicacare raspund la tratamentul cu corticosteroizi inhalatori (7).

In mod normal eozinofilele lipsesc din sputa subiec-ilor normali. Citologia este reprezentata în principal de

macrofage (69.2 ± 13%), un procent mai mic de neutrofile(sub 35%) (27.3 ± 13%), puine eozinofile (0.6 ± 0.8%)i limfocite (1.0 ± 1.2%) (Spanevello)(20).

Inflamaia eozinofilica se caracterizeaza prin prezenaeozinofilelor peste 2,5 % în sputa spontana sau sputaindusa, atât la adult cât i la copil (6,13). Rytila subliniazaca valoarea superioara a normalului ar putea fi chiar maimica de 2,5 % (pâna la 0,7%) argumentând prin includereaîn studiile despre valorile de referina ale citologiei sputeiinduse a pacienilor cu rinita alergica.(21)

MECANISMEInflamaia eozinofilica din bronita eozinofilica pare

sa aibe acelai mecanism ca i în astm, cu exprimare genicacrescuta a interleukinei 5 (IlL5). IL 5 promoveaza cretereai diferenierea precursorilor de eozinofile, prelungetedurata de viaa prin inhibiia apoptozei i poate activaeozinofilele tisulare.(27) Biopsia bronica a evideniatmodificari similare i în ceea ce privete grosimea mem-

branei bazale reticularei infiltararea celulara cu eozinofile.Inflamaia eozinofilica influeneaza gradul hiperreactivi-taii bronice (HRB). Aceasta însa lipsete în bronitaeozinofilica, motiv pentru care se crede ca exista i alideterminani ai acesteia în afara inflamaiei eozinofilice(posibil remodelarea cu creterea masei musculare netede

i/sau a contractilitaii, fibroza subepiteliala). (6)Studiile lui Brightling au gasit ca singura diferenalocalizarea diferita a infiltrarii cu mastocite a peretelui

bronic care ar putea explica prezena HRB.(4) Laastmatici infiltrarea cu mastocite se afla la nivelulmuchiului neted bronic (4,11,12,26) deosebit de cei cu

bronita eozinofilica unde infiltarea mastocitara este lanivel epitelial. (12)

Recent studiul lui Kanazawa arata o cretere a facto-rului de cretere endoteliala vasculara (vascular endothelialgrowth factor) i a permeabiliaii vasculare numai în astmul

bronic.(23) Citochinele IL4 i IL13 par sa fie responsabilede cele doua modificari (4,23,24)


6/89


Diferit de BE în care grosimea cailor aeriene mari estenormala, Park i coleg. evideniaza o îngroare a peretelui

broniilor peste 2 mm, în astmul bronic fig. 1 (22).Diferenele amintite ar putea explica prezena HRB

la astmatici. Modificarile de la nivelul cailor aeriene mici(sub 2 mm) susinute prin prezenta air-trapping cu

predominena centrilobulara pe cupele de HRCT suntsimilare în BE i astmul bronic (fig. 2)

CAUZEIn etiologia inflamaiei eozinofilice ar putea fi impli-

cai alergeni, virusuri, ageni chimici occupaionali, medi-camente, uneori chiar refluxul gastro-esofagian. (6)

Diagnosticul se susine prin efectuarea sputei indusedup excluderea altor cauze de tuse cronic pe criteriiclinice, funcionale i imagistice.(12) Identificat în specialla bolnavii de vârst mijlocie care prezentau clinic tusecronic (mai mult de 8 s ptmâni) neînsoit de wheezingsau dispnee, cu explorare funcional respiratorie f r modificri patologice i f r hiperreactivitate bronicnespecific la metacolin sau specific prezent.(10)

Majoritatea studiilor despre tusea cronic de unde seselecteaz pacienii cu bronit eozinofilic subliniazfaptul c în protocolul de diagnostic (Irwin) al acesteia nueste inclus i monitorizarea inflamaiei bronice. Singuracale pentru a diagnostica aceti pacieni este efectuareasputei induse –metod care trebuie introdus în protocolulde studiu. (20)

Diagnosticul diferenial se suprapune peste dianos-ticul diferenial al tusei cronice la pacienii cu radiografietoracic normal.

Bronita eozinofilic din astm: asociaz simptomespecifice cu prezena hiperreactivitii bronice i sin-dromul obstructiv reversibil la betamimetice. Anamnezaunui pacient astmatic este cea mai important în susinereadiagnosticului. Demonstarea prezenei crizelor paroxistice

obstructive dup expunerea la alergeni sau secundar infeciilor i confirmarea lor spirografic este esenial pentru clinician. Intensitatea inflamaiei eozinofilice dinastm poate fi determinant pentru creterea severitii i aexacerbrilor fiind un factor de risc pentru ridicarea morta-litii în astmul bronic (28). Tratamentul este focalizat pecontrolul inflamaiei eozinofilice, respectiv pe suprimareasimptomatologiei i exacerbrilor.

Astmul tusiv: caracterizat prin tuse seac, iritativasociat expunerii la factori de risc identificabilianamnestic dar cu lipsa wheezing-ului i a dispneei. Peste50 % dintre pacieni prezint inflamaie de tip eozinofilic.Pacienii prezint hipereactivitate bronic i modificriobstructive. Existena remodelrii într-o msur mai micdecât în astmul bronic duce la ideea c astmul tusiv esteun precursor al astmului bronic.(29)

Fig.1.Compararea procentul ariei peretelui bronsic (WA), predominen a centrilobulara i prezen a air-trapping între 3 loturi de pacien i:normali, cu bron ita eozinofilica i astm u or

ParK SW 2006 Thorax; 61:41-7

Fig.2 Sec iuni HRCTla astmatic care eviden iaza ingro area peretelui bron ic masurata prin procentul ariei peretelui bronsic, predominenta centrilobulara i prezen a air-trappind (A: inspir, B: sfarsit expir)

ParK SW 2006Thorax;61:41-7(22)


7/89


Bronita eozinofilic ce însoete rinita alergic:a proximativ 50% dintre pacienii cu rinit alergic i atopief r astm bronic pot avea eozinofile în sput (12).Simptomele din astm sunt absente. Expunerea sezonier excesiv la alergen (polen, puf) poate fi un factor trigger

pentru inflamaia eozinofillic de la nivelul cilor aerieneinferioare. Rinita alergic reprezint un factor de risc pentruastmul bronic mai ales dup expunerea excesiv la

antigen.(30)Bronita eozinofilic în BPOC: î n mod obinuit înBPOC IL 8 mediaz influxul de neutrofile la nivel bronicdar o parte dintre pacieni prezint eozinofile în sputaindus, LBA, biopsie. In general caracterizeaz pacieniicu obstrucie sever i mortalitate ridicat. Pacienii

prezint remodelare bronic cu prezena fibrozeisubepiteliale i r spund la tratamentul cu corticosteroiziinhalatori. Au fost descrise cazuri de bronit eozinofiliccare au dezvoltat obstrucie fix în timp la nefumtori.(31)

Inflamaia poate fi determinat uneori de refluxulgastro-esofagian care trebuie exclus ca drept cauz detuse cronic. (18). Pacienii prezint tuse cronic dar imanifestri digestive sugestive (pirozis, regurgitaii).Ph-metria i tranzitul baritat în poziie Trendelenburg potconfirma diagnosticul. In sputa indus apar macrofageîncrcate cu incluziuni grase.

In ciuda cercetarilor comparative bronita eozinofilica – astm, ramân înca întrerebari care nu au raspuns: Este oforma de astm tusiv cum opiniaza D.W.Cockcroft?(10)Progreseaza catre astmul bronic? Cauzeaza remodelare

bronica? Care sunt consecinele la distana ale bolii? Câti cum se trateaza?

Pacienii cu bronita eozinofilica reprezinta un grupcontrol pentru studiul mecanismelor dezvoltarii

hiperreactivitaii bronice la astmatici.(32)

Tratament: Odat descoperit boala ar putea fitratat. Tratamentul cu corticosteroizi inhalatori conducela scderea severitii sputei i reducerea semnificativ a

procentului de eozinofile din sput (12,13,17,18) dar nuinflueneaz numrul de mastocite(8). Dacsimptomatologia i inflamaia persist în ciuda dozelor ridicate de corticosteroizi inhalatori se pot utlilizacorticosteroizi orali. (11) Nu exist înc consens în ceea

ce privete dozele (budesonid 400 micrograme) i duratatratamentului.Intreruperea acestuia a fost urmat decreterea procentului de eozinofile sugerând necesitateacontinurii corticosteroizilor inhalatori i dup controlulsimptomatologiei.(18) Monitorizarea tratamentului prinsputa indus cu urmrirea inflamaiei eozinofilice ar

permite optimizarea acestuia.Evoluie: Nu se conoate foarte bine evoluia natural

a BE. Prognosticul apropiat este favorabil dar consecinele pe termen lung r mân înca necunoscute, necesitand studii pentru urmrirea instalrii obstruciei sau remodelarii (25).Formele de BPOC cu eozinofilie bronic ar putea fiexplicate prin evoluia BE netratate ctre obstrucie

bronica fix. (12) Lsat netratat poate evolua cuasocierea hiperreactivitii bronice. S-a constatat ocretere a ratei de declin a VEMS i instalarea unui sindromobstructiv fix la bolnavii cu bronit eozinofilicridicându-se întrebarea dac aceasta ar putea fi ocomplicaie a astmului cronic.(13)

In singurul studiu efectuat pe o perioada mai lungde timp (7 ani) 9% dintre bolnavi au dezvoltat astm

bronic,16% obstrucie fix la flux i numai 3% au avutrezoluie complet sub tratament. Restul pacienilor au

prezentat o persistent a simptomelor i a inflamaiei,autorii subliniind c bronita eozinofilic este o afeciune

cronic cu rezoluie complet rar . (25)

Trasturi clinice i patologice ale bronitei eozinofilice comparativ cu astmul clasic i astmul tusiv

Afeciuni/ Bronita eozinofilic Astm bronic Astm tusiv

Simptome Tuse adesea e asociat cu simptome de ci Dispnee,tuse, Tuse izolataaeriene superioare. Sput minim, discret wheezingvâscoas, matinal

atopie Comparabila cu cea din populatia generala Comuna Comuna

Hiperresposivitate Absenta Prezenta Present

bronsicaRaspunsul la Absenta Buna Bunabronhodilatator

Raspunsul la Bun Buna* Buna*corticosteroizi

Eozinofilia din sputa Contanta De obicei De obicei

Biopsia bronsica Foarte comuna Comuna Comunacu identificarede eozinofilie

Mastocite la nivelul Absente Prezente Prezentemusculaturii netede bronsice

*cu eozinofilie prezent. Modificat dup ghidul ACCP


8/89


Unii o considera o forma incipienta de astm bronicsau varianta fenotipica de astm tusiv (10) dar nu întrunetecriteriile definitorii: lipsa hiperreactivitaii bronice, lipsaraspunsului la bronhodilataie, lipsa variabilitaii PEF-uluii lipsa disfunciei ventilatorii. Modificarile în remodelarea

bronica pot sa nu reflecte diferene între AB i BE ci doar pot reflecta diferene în ceea ce privete vechimea bolii.(22)

Condiiile care preced astmul nu sunt foarte bine

definite dar reprezinta o oportunitate de a interveni ireduce riscul creterii prevalenei astmului bronic.Interveniiile în copilarie prin prevenirea bolilor atopicesau prevenirea astmului bronic prin tratarea riniteialergice, asmului tusiv, bronitei eozinofilice fara astm ar

putea reduce creterea prevalenei astmului bronic.In concluzie, la pacienii cu tuse cronica i radiografie

toracica normala, spirometrie normala, obstrucie variabilala flux i HRB absente trebuie luata în considerare

posibilitatea prezenei bronitei eozinofilice. Aceasta seconfirma prin prezena eozinofiliei în sputa indusa sauaspiratul bronic. Corticoterapia inhalatorie influenteaza

pozitiv simptomatologia i scade inflamaia. Sputa indusatrebuie adaugata în protocolul de diagnostic al pacienilor cu tuse cronica i cu radiografie normala pentrudiagnosticul bronitei eozinofilice sau pentru a orienta catrealte etiologii. Utilizata pentru monitorizarea efectelor tratamentului asupra inflamaiei eozinofilice conduce maioptim schemele terapeutice. (10)

BIBLIOGRAFIE1. Irwin, R. S., W. M. Corrao, and M. R. Pratter. 1981.

Chronic persistent cough in the adult: the spectrumand frequency of causes and successful outcome of specific therapy. Am. Rev. Respir. Dis. 123: 413-417[Medline].

2. Gibson, P. G., F. E. Hargreave, A. Girgis-Gabardo,M. Morris, J. A. Denburg, and J. Dolovich. 1995. Chroniccough with eosinophilic bronchitis: examination for variable airflow obstruction and response tocorticosteroid.Clin. Exp. Allergy 25: 127-132

3. Cockcroft DW. Eosinophilic bronchitis as a cause of cough. Chest 2000;118:277

4. Brightling CE. Chronic cough due to nonasthmaticeosinophilic bronchitis: ACCP evidence-based clinical

pr ac ti ce gu id el ines . Chest 2006 Jan;129(1Suppl):116S-21S

5. Joo JH, Park SJ, Park SW, Lee JH, Kim DJ, Uh ST,

Kim YH, Park CS. Clinical features of eosinophilic bronchitis Korean J Intern Med. 2002 Mar;17(1):31-7

6. P. G. Gibson, M. Fujimura and A Niimi. Eosinophilic bronchitis: clinical manifestations and implications for treatment Thorax 2002;57:178-182

7. Birring S.S.1; Berry M.; Brightling C.E.; Pavord I.D.Eosinophilic Bronchitis: Clinical Features, Managementand Pathogenesis American Journal of Respiratory

Medicine, Volume 2, Number 2, 2003, pp. 169-173(5)8. CE Brightling, R Ward, AJ Wardlaw, and ID Pavord.

Airway inflammation, airway responsiveness andcough before and after inhaled budesonide in patients

with eosinophilic bronchitis. Eur Respir J 2000; 15:682-686

9. Christopher E. Brightling, Richard Ward, Kah LayGoh, Andrew J. Wardlaw, Ian D. Pavord EosinophilicBronchitis Is an Important Cause of Chronic Cough.

Am. J. Respir. Crit. Care Med ., Volume 160, Number 2, August 1999, 406-410

10. Lai KF,Chen RC,Liu CL,Luo W, Zhong SQ, He MZ,Li DR, Zhong NS. Etiology and a diagnostic protocolfor patients with chronic cough. Zhonghua Jie He He

Hu Xi Za Zhi. 2006 Feb;29(2):96-9.11. Gibson, P. G., J. Dolovich, J. Denburg, E. H. Ramsdale,and F. E. Hargreave. Chronic cough: eosinophilic

bronchitis without asthma. Lancet 1989 1: 1346-134812. Spanevello A, Confalonieri M, Sulotto FInduced

sputum cellularity. Reference values and distributionin normal volunteers. Am J Respir Crit Care Med 2000;162:1172–4.

13. F. E. Hargreave and R. Leigh. Induced Sputum,Eosinophilic Bronchitis, and Chronic ObstructivePulmonary Disease. Am J Respir Crit Care Med 1999;160:S53–S57.

14. Rytila P, Metso T, Heikkinen K. Airway inflammationin patients with spiratory symptoms suggesting asthma

bu t wi th norm al lu ng fu nc ti on . Eu rR espi rJ 2000;16:824–30

15. Hamelmann E, Gelfand EW. Role of IL-5 in the deve-lopment of allergen-induced airway hyperrespon-siveness. Int Arch Allergy Immunol 1999;120:8–16

16. Brightling CE, Symon FA, Birring SS, et al.Comparison of airway immunopathology of eosino-

philic bronchitis and asthma. Thorax 2003;58:528-3217. Kanazawa H, Nomura S, Yoshikawa J. Role of

microvascular permeability on physiologic differencesin asthma and eosinophilic bronchitis. Am J Respir

Crit Care Med 2004;169:1125–3018. Park SW, Jang KH, Ahn MH. et al IL-13 and IL-5 in

induced sputum of eosinophilic bronchitis: comparisonwith asthma. Chest 2005; (in press).

19. S-W Park, J-S Park, Y-M Lee, J-H Lee, A-S Jang,D-J Kim, Y Hwangbo, S-T Uh, Y-H Kim and C-S Park Differences in radiological/HRCT findings ineosinophilic bronchitis and asthma: implication for

bronchial responsiveness Thorax 2006;61:41-4720. Ulrik CS, Frederiksen J. Mortality and markers of risk

of asthma death among 1,075 outpatients with asthma.Chest 1995;108:10–5

21. Niimi A, Matsumoto H, Minakuchi M, et al . Airwayremodelling in cough-variant asthma. La ncet 2000;356:564–5

22. Alvarez MJ, Olaguibel JM, Garcia BE, et al . Airwayinflammation in asthma and perennial allergic rhinitis.Relationship with nonspecific bronchial responsi-veness and maximal airway narrowing. Allergy2000;55:355–62

23. Rutgers SR , Postma DS, Ten Hacken NH, et al .Ongoing airway inflammation in patients with COPDwho do not currently smoke. Thorax 2000;55:12–8.

24. S Siddiqui and CEBrightling. Difference in wallremodelingin asthmaand EB. Thorax 2006:61:547


9/89


25. Berry MA, Hargadon B, McKenna S, et al.Observational study of the natural history of eosino-philic bronchitis. Clin Exp Allergy 2005;35:598–601

26. Brightling CE, Bradding P, Symon FA, et al . Mast-cellInfiltration of airway smooth muscle in asthma. N Engl

J Med 2002;346:1699–70527. Kelly MM, Leigh R, Jayaram L, Goldsmith CH,

Parameswaran K, Hargreave HE. Eosinophilic bron-

chitis in asthma: a model for establishing dose-response

an relative potency of inhaled corticosteroids. J AllergyClin Immunol . 2006 May;117(5):989-94. Epub 2006Mar 31

28. Scott KA, Wardlaw. AJ Eosinophilic airway disorders.Semin Respir Crit Care Med.2006 Apr;27(2:128-33)

29. Neil C. Thomson, M.D. and Rekha Chaudhuri, M.DWhy Is Eosinophilic Bronchitis not Asthma? American

Journal of Respiratory and Critical Care Medicine

Vol 170. pp. 4-5, (2004)


10/89


REZUMAT Medicina tradi ional arab , al turi de medicina

tradi ional din China, Japonia, Europa, reprezint unaspect foarte important în promovarea i dezvoltareamedicinii moderne. De aceea, în acest referat, pe bazaunei documenta ii bine realizate, am încercat s descriemcâteva probleme ale medicinei tradi ionale arabe cu profil

stomatologic.

ABSTRACT

Arabic traditional medicine, as well as traditional medicine from China, Japan, Europe, represent a veryimportant aspect in developing and promoting modernmedicine. That is why, in this paper, we tried, on the basisof a very well carried out reference to describe someillustrative problems of arabic traditional medicine,especially with dentistry profile.

Dup cum bine se cunoate, dup moartea ProfetuluiMahomed, în jurul anului 653 d.H., Omar devine succesor al acestuia i totodat frunta al lumii musulmane. Totodat,caracterul lumii politice islamice, cultura i învmântul

au suferit o profund schimbare.Astfel, la sfâr itul secolului al VII-lea d.H., zona denord i de est a Africii, dar i aproape toat PeninsulaIberic (teritoriul Spaniei i Portugaliei de azi), au ajunssub dominaie arab (musulman).

COALA ARABÎn timpul primilor ani de cuceriri i transformri,

fanaticii i în acelai timp fatalitii califi apar inânddinastiei Omeyyaz-ilor, având capitala la Damasc, în Siriaau ignorat cu bun tiin, atât dzvoltarea culturii, dar i aînvmântului. În tot acest interval se remarc o stagnareextrem de accentuat în absolut toate domeniile: muzic,

literatur , medicin, matematic, astronomie, etc.Totui, ctre mijlocul secolului al VIII-le d.H., califiiapar inând dinastiei Abbasiz-ilor (acetia i-ai înfrânt peOmeyyazi i au preluat puterea i influena asupra lumiimusulmane), cu capitala la Bagdad, pe teritoriul actualuluiIrak, au încurajat atât dezvoltarea învmântului, cât i aculturii (de fapt a tuturor tiinelor), insistând în moddeosebit asupra medicinei.

În anul 756 d.H., sub conducerea califului Abd-er-Rahman(vlstar i supravieuitor al dinastiei Omeyyaz-ilor), s-aformat Califatul de Vest cu sediul la Cordoba, în Spania. Seremarc astfel splitarea puterii arabe, în Europa, dar i înAfrica i în Peninsula Arabic, dar nu i splitarea culturali religioas. Din contr , acestea vor r mâne permanentînfr ite i se vor ajuta i completa pân în ziua de astzi.

In secolul X-lea d.H., oraul Cordoba, autointitulat„cel mai civilizat din Europa“, dispunea de aproximativ70 de biblioteci, 900 de bi publice, 50 de spitale, dar ide o universitate impuntoare. Multe dintre aceste edificii,le regsim i astzi în oraul Cordoba, dup mai bine de1300 de ani.

Când ne referim la scrierile i manuscrisele din aceast perioad, ca fiind arabe, ne referim de fapt la limba incare acetia scriau: era vorba „lingua franca“ a Islamului.Majoritatea acestor învai „care tiau i a scrie“ eraunscui de regul in Persia (actualul Iran) sau în Spania,muli dintre acetia fiind evrei. Este cunoscut dealtfel înacea perioada, tolerana musulmanilor fa de cei, careapar ineau religiei mozaice.

Una din cele mai mari contribuii, pe care acetiînvai le-au adus la formarea i dezvoltarea culturiiuniversale, a fost pstrarea i traducerea din limbile greaci latin în limbile arab i ebraic a lucr rilor lui Aristotel,Galen i Pliniu cel Btrân.

Astfel, primele coli medicale europene (Salerno inItalia i Montpellier in Frana), au utilizat aceste texte, careau fost traduse din nou din arab i ebraic, în limba latin

„brut“. De fapt, traducerea cuvintelor greceti în limbaarab, a fost una din cele mai importante reuite intelectualeale califilor din Bagdad.

S-a remarcat în mod deosebit marele calif AbbasidHarun al-Rashid, având capitala la Bagdad care, fiindfoarte interesat de limbile str ine, a incurajat traducerilein limba arab din limbile: greac, latin, persan,asirian i indian. In anul 791 d.H., califul Harunal-Rashid le-a scris tuturor guvernatorilor din provinciileimperiului su, cerându-le s încurajeze invmântuli s ofere recompense studenilor, care promoveazexamenele.

Astfel, califul Harun al-Rashid l-a desemnat pe unînvat sirian, de religie cretin, Yuhanna ibn-Masawayh,s traduc texte medicale vechi în limba arab. S-a remarcatdeasemenea, Hunain ibn-Ishaq (809-877 d.H.), care atradus in limba arab texte originale greceti, scrise deGalen, Oribasius, Paul din Egina, Dioscorides, Hipocrate,Platon, Aristotel i Arhimede, precum i texte din VechiulTestament.

Dei literatura arab (musulman islamic) s-aconcentrat foarte mult pe sntate i tratamentul bolilor,

pentru stomatologie s-au gsit extrem de puine referiri.Cele mai multe tratate medicale arabe recapituleaz vechilecunotine i adaug pe ici, pe colo observaii bazate peexperiena i practica contemporan.

MEDICIN TRADIIONAL ARAB ÎN STOMATOLOGIE

ARABIAN TRADITIONAL MEDICINE IN DENTISTRY

Mihai Burlibaa, Gabriela Tnase, Matei Tristaru, Dana Ispas

Facultatea de Medicin Dentar, U.M.F. Carol Davila, Bucureti


11/89


Unul din cele mai vechi tratate gsite este Firdausal-bikma (Paradisul în elepciunii), scris de Ali ibn-SahlRabban at-Tabari, in jurul anului 850 d.H. i care amintetede stomatologie, oferind explicaii, privind origineadinilor, tratamentul respiraiei fetide (al halenei) i reete

pentru o respiraie cât mai proaspt.Abia in secolul al X-lea d.H. gsim scrieri (legate de

numele a patru mini luminate ale medicinii arabe), strâns

legate de stomatologie.Rhazes cunoscut i ca Abu-Bakr Muhammadibn-Zakariya al-Razi (841-926 d.H.) a scris mai multe cr i,multe dintre acestea s-au pierdut i doar câteva au fosttraduse. Cea mai mare realizare este Kitab al-Hawi sau

Liber continens (Compilation), o selecie de lucr ri clasice,la care Rhazes a adugat propriile observaii, dar i pecele ale contemporanilor. Este vorba, de fapt, de unexcelent studiu al stomatologiei musulmane din secolul alVII-lea d.H., pân in secolul al X-lea d.H.

Kitab al-Mansuri este probabil prima carte de tiindin vechime, care trateaz în detaliu morfologia (antomia)dinilor. Astfel, Rhazes identific cu foarte mult preciziei acuratee fiecare dinte i modul de actiune al mandibulei.Ideile, in ceea ce privete terapia dentar , sunt in cea maimare parte empirice (de exemplu, Rhazes sugereazinstilarea unor tincturi in ureche, pentru a preveni durereadentar ; aplicarea uleiului încins, pentru tratarea dinilor cariai; obturaii din alaun i mastic; folosirea substanelor astringente, pentru a preveni mobilizarea dinilor). Ca imuli dintre contemporanii si, Rhazes era impotrivaextraciilor. Atunci când acesta era inevitabil, Rhazessugera mai intâi aplicarea unei paste cu arsenic in juruldintelui, pentru a-l mobiliza.

Ali Abbas. La scurt timp dup moartea lui Rhazes,

alt medic persan, Ali ibn’l-Abbas al-Majusi (mort in anul994 d.H.) a publicat o lucrare excelent realizat i anume,

Royal Book . Aceasta cuprindea de fapt intreaga medicinarab i includea i un capitol special, dedicat bolilor dinilor. Ca i predecesorul su, sugera aplicarea unor aceinclzite la rou, pentru a preveni odontalgiile. Dac acesttratament ar fi euat, Ali Abbas recomanda extracia.

Albucasis (abu-al-Qasim Khalaf ibn-’Abbasal-Zahrawi), este considerat ca fiind cel mai mare medical Califatului de Vest. Acesta s-a nscut în anul 936 d. H.in oraul Cordoba, pe teritoriul Spaniei de astzi. Tot înCordoba i-a desvâr it educaia i tot acolo a i practicat

i a i predat. A realizat marele tratat Al-Tasrif (The Method), o enciclopedie de medicin i chirurgie, in caresunt prezentate in detaliu câteva sute de instrumentechirurgicale. O parte a acestui tratat, De chirurgia, tradusi în limba latin, i-a adus de fapt cea mai mare faim.

Totodat, Albucasis a fost recunoscut, ca fiind primulmare chirurg oral. El a ineles, c tartrul de pe suprafaadinilor este una din cauzele principale a bolii parodontalei a dat instruciuni precise, pentru realizarea unui detartrajcorect (a descris foarte precis i în amnunt instrumenteleutilizate pentru detartraj i modul lor de folosire).

Urmtorul fragment din capitolul intitulat „Cur ireadinilor“ arat importana pe care o acorda Albucasis

detartrajului: „Uneori, pe suprafaa dinilor i sub gingiese depoziteaz tartru, care este rugos, arat urât, este de

culoare neagr , verde sau galben, este aderent de gingie,iar in timp, dintele este denudat. Se face detartrajul, pâncând dintele ramâne neted i culoarea neplcut (neagr ,verde sau galben) dispare. Uneori este suficient o singur edin, alteori trebuie revenit a doua zi, a treia sau chiar i a patra zi, pân când se obine efectul dorit“.

Totodat, Albucasis arat importana protejrii struc-turilor inconjur toare dintelui, cruia i s-a realizat o caute-

rizare cu fierul incins, i anume: „dup cauterizare, pacien-tul trebuie s in în gur , timp de o or , unt“.De fapt, Albucasis considera dintele ca fiind „un organ

nobil“ i indica cu greu extracia, dar a avut o marecontribuie la metodele de extracie. Considera în acelaitimp c, pacientul, din cauza durerii cerea extracia dintelui,mai ales dac barbierul lucra i ca chirurg.

Albucasis sugera tehnica de extracie a dinilor în felulurmtor: „este necesar s se detaeze gingia de dinte i apoiacesta s fie micat, pân se luxeaz. Cel care realizeazextracia ine capul pacientului ferm intre genunchi, aplic o

pereche de forcepsuri i extrage dintele in direcia corect,astfel incât s nu-l fractureze. Când dintele este cariat, estenecesar obturarea lui, astfel incât s nu se rup sub presiuneainstrumentelor.... Este obligatoriu s se in seama de acestereguli, nu aa cum fac brbierii, care aduc injurii mari

pacientului (ruperea dintelui, lsarea unei r dacini in alvelol,extracia dintelui impreun cu o bucat in osul maxilar, etc).“Acest fragment arat, c cei care practicau extracia erau

brbierii (probabil arlatani), dar i chirurgi sau medici.Albucasis recomanda ligatura dinilor mobili, chiar

replantarea lor i legarea de dinii vecini, pentru a-istabiliza. Când un dinte lipsea, el sugera inlocuirea cu undinte artificial din os de bou i legarea de un dinte sanatos.A descris chiar i extirparea unei hiperplazii gingivale,

probabil a unui epulis: „se face indepartarea lui, prin tiereade la r dcin i apoi se las s se scurg puroiul sausângele. Ulterior se vor aplica pulberi astringente (pentrucauterizare) i pentru vindecare“.

Avicenna (abu-’Ali al-Husayn ibn-Sina; 980-1037d.H.): probabil cel mai mare intelectual al lumiimusulmane. Acesta a luat „masterul“ in Coran la vârsta de10 ani. A fost apoi interesat de tiin, mai ales de logic,i-a citit pe Euclid si pe Ptolemeu.

La vârsta de 16 ani Avicenna i-a terminat studiile demedicin (in biografia lui a scris: „medicina nu este o tiindificil i de aceea am excelat in foarte scurt timp“).

La vârsta de 21 de ani, acesta a realizat o enciclopedie,cuprinzând elemente despre toate tiinele existente în acea perioad, (cu excepia matematicii). Avicenna scria câte50 de pagini in fiecare sear . Cea mai faimoas lucrare asa este Al-Qanun, este de fapt cel mai cunoscut text medicaldin toate timpurile.

Datorit acestui text, Avicenna a obinut titlul de „prinal doctorilor“. În ceea ce privete tratamentul dentar,Avicenna a descris puine nouti. A susinut importana

pastr rii dinilor curai (folosirea substanelor abrazive,cum ar fi: sare, carcas de melc ars). A studiat cauzeledurerilor dentare, fracturile de maxilare (reducerea corect,ocluzia dentar corespunztoare, imobilizarea cu bandaje).

Farmacologie i igiena oral. Dei au existat foartemuli adepi, care s-au preocupat de studiul medicinei, in


12/89


lumea musulman nu au fost realizate progrese in studiulanatomiei. De fapt, Coranul interzicea strict diseciile;arabii aveau o aversiune pentru sânge, ceea ce i-a f cutreticeni la realizarea interveniilor chirurgicale, inclusivla extracia dentar , care era privit ca o ultima solutie detratament. Astfel, medicii arabi s-au concentrat pe altemetode de vindecare, dar nu chirurgicale. Au studiat foartemult plantele i puterea lor farmaceutic i totodat au

formulat conceptele de baz in chimie (alcooli, alcali,elixir). In lumea arab, farmacologia devine o profesie respectat, separat de medicin; farmacitii arabi (herboritii)conduceau propriile farmacii i eliberau medicamente, infuncie de prescripiile scrise ale medicilor.

Profetul Mahomed i igiena oral. Profetul Mahomeds-a nscut la Mecca, in jurul anului 570 d.H. A introdus

bazele igienei orale in lumea arab, prin includerea ei inreligia musulman. Astfel, Coranul prevede curaireacorpului de 5 ori pe zi, înainte de fiecare rugciune, decii splarea pe dini. Recomand splarea pe dini cumisswak (siwak) din copacul Salvadora persica, lemn ceconine bicarbonat de sodiu, acid tanic, dar i alte substaneastringente, cu efecte benefice asupra gingiilor. Acest lemnse ine in ap timp de 24 ore, pân când fibrele se separ .

Se spune c Profetul Mahomed, pe patul de moarte fiind,a cerut misswak-ul , i apoi a murit câteva minute mai târziu.

În final, nu putem omite existena mai multor situaii,in care este indicat misswak-ul . Aceste ocazii au fost descrisede un teolog musulman, care se numea ibn-Abdin, i anume:

când dintele devine galben; când se schimb gustul; dup ce te scoli din pat;

înainte de rugciune.BIBLIOGRAFIE SELECTIV

1. Andre-Bonnet, J.L.: Histoire generale de la chirurgiedentaire. Paris. Societe Auteurs Moderne, 1910.

2. Bettmann, O.,L.: A pictorial history of medicine.Springfield, III: Charles C. Thomas, 1956.

3. Entralgo, P.L.: Historia universal de la medicina.Barcelona: Salvat Editores, 1974.

4. Inglis, B.: A history of medicine. Cleveland and NewYork, World, 1975.

5. Malvin, E.,R.: Dentistry, an illustrated history. Harry N. Abrams, Inc., Publishers, New York.

6. Nabavi, M.H.: Hygiene und medizin im Koran.Stuttgart. Ferdinand Enke, 1967.


13/89


REZUMAT Profesor Dr. Valerian Popescu este considerat, pe

drept cuvânt, ca fiind cea mai proeminent personalitatea stomatologiei române ti, din a doua jum tate a sec. XX.

Beneficiind de aportul remarcabil al Prof. Dr. DanTheodorescu, Prof. Dr. Valerian Popescu contribuie într-unmod decisiv la formarea i dezvoltarea stomatologieiromâne ti în aceast perioad . De aceea, în acest referat,ne-am propus s prezent m principalele realiz ri ale Prof.

Dr. Valerian Popescu.

ABSTRACT Professor Valerian Popescu, MD is considered to be

the most prominent personality of romanian dentistry inthe second half of the 20 th century. As he shadowed

Professor Dan Theodorescu, Professor Valerian Popescucontributed to founding and development of romaniandentistry at that time. That is why, in this paper, we want to mention the principal achivements of Proffesor Valerian

Popescu.

Anul acesta (2006), cu ocazia desf ur rii celui de-alX-lea Congres al Uniunii Naionale a Stomatologilor dinRomânia (U.N.A.S.), desf urat în perioada 4-8 octombriela Sala Palatului din Bucureti, au fost decernate premiileblend-a-med pentru „Excelen în Medicina Dentar“.

Printre numeroasele personaliti ale stomatologiei(medicinei dentare) din România nominalizate (Prof. Dr.Lucian Ene, Prof. Dr. Corneliu Burlibaa, Prof. Dr. MirceaRusu, Prof. Dr. Lucian Ieremia, Prof. Dr. Gh. Timoca), seremarc în mod deosebit figura Profesorului Valerian Popescu,considerat a fi cea mai „proeminent personalitate a

stomatologiei româneti din a doua jumtate a secolului XX“.Profesor Dr. Valerian Popescu s-a nscut în anul 1912

în comuna Negreti, Judeul Arge. A f cut studiile licealei medicale în Bucureti, ora, unde în anul 1939 i-asus inut i teza de doctorat intitulat „Tratamentul

fracturilor gâtului femural; osteosinteza extraarticular dup tehnica Prof. Dr. Amza Jianu“.

Este întîi extern i apoi intern al Eforiei Spitalelor Civile, devenind ulterior medic secundar prin concurs, încadrul Clinicii de Stomatologie a Spitalului Colea dinBucureti.

Împreun cu Doctorul Mihai Cicerone, se altur

Profesorului Dan Theodorescu în organizarea serviciuluide chirurgie maxilo-facial, proaspt înfiinat în cadrul

Clinicii de Stomatologie a Spitalului Colea, i mai ales înîngrijirea bolnavilor.

Începutul celui de-al Doilea R zboi Mondial, în anul1941, gsete în cadrul serviciului de chirurgie maxilo-facialde la Spitalul Colea, mutat ulterior la Spitalul Colentina oechip de chirurgi maxilo-faciali format i excelent antrenat

pentru îngrijirea r niilor (întâi de pe Frontul din R srit contraURSS i ulterior, dup anul 1944, de pe Frontul de Vest, contraGermaniei Fasciste).

Astfel, în anul 1941 s-a amenajat în cadrul SpitaluluiColentina din Bucureti un pavilion cu 3 nivele, amfiteatru,74 de paturi i 60 de uniti stomatologice complete, unlaborator de tehnic dentar la nivel european pentru aceavreme. Acest Institut de Stomatologie a format medicistomatologi cu o pregtire profesional de înalt clas i o

pregtire tehnic de nivel european, lucr rile protetice deceramic sau protezele scheletate realizându-se aici în modcurent.

Absolvenii Institutului de Stomatologie din Bucureti

au devenit în timp medici efi în principalele orae dinar , la sate r mânând doar dentitii improvizai empiric,

proteziti de ocazie, care contrastau cu nivelul ridicat almedicilor stomatologi pregti i la Institutul deStomatologie din Bucureti.

Astfel, în cadrul acestui Institut de Stomatologie, îidesf ura activitatea i Doctorul Valerian Popescu.Beneficiaz în toat aceast perioad de pregtirea

profesional a Profesorului Dan Theodorescu, în scurtvreme reuind s dobândeasc experien chirurgical i ocompeten clinic remarcabil, amplificat în timp.

Face parte din colegiul de redacie al Revistei Române

de Stomatologie, unde public, singur sau în colaborare,articole privind aspecte bucale în diferite afeciunisanguine, de patologie tumoral, infecioas i traumatic

buco-maxilo-facial.În cadrul reformei învmântului din anul 1948, a

contribuit decisiv la organizarea înv mântuluistomatologic, medicinei i la întocmirea unuia dintre celemai medicale planuri de învmânt din lume.

Dup moartea Profesorului Dan Theodorescu, Dr.Valerian Popescu preia conducerea seciei de chirurgiemaxilo-facial, iar în anul 1949 este numit confereniar laaceeai clinic, pe care o conduce pân la pensionarea sa,în anul 1984, la vârsta de 72 de ani. Activitatea tiinific

o împletete în mod fericit cu cea de îngrijire a bolnavilor.Extrem de muncitor, dar i excelent dascl, Prof. Dr.

PERSONALITI ALE STOMATOLOGIEI ROMÂNETICONTEMPORANE: PROF. DR. VALERIAN POPESCU

REMARKABLE PERSONS OF ROMANIAN CONTEMPORARY DENTISTRY:

PROFESSOR VALERIAN POPESCU, MD.Mihai Burlibaa, Gabriela Tnase, Matei Tristaru, Dana Ispas

Facultatea de Medicin Dentar, U.M.F.“ Carol Davila“ Bucureti


14/89


Valerian Popescu îi alctuiete un colectiv de cadredidactice de prim mân (Prof. Dr. Al. Epurescu, Prof. Dr.C. Burlibaa, Prof. Dr. M. Gafar, Prof. Dr. P. Firu, Prof.Dr. St. Stnescu, Conf. Dr. C. Stieber, Dr. M. Sturza, Dr.Iulia Ghiescu, Conf. Dr. I. Stroescu), care se va constituiîntr-o adevrat coal. A fost profesor de clinic chirur-gical buco-maxilo-facial. Totodat, între anii 1964-1976a fost decan al Facultii de Stomatologie din Bucureti.

În anul 1955, Prof. Dr. Valerian Popescu public,împreun cu colectivul clinicii pe care o conduce, primaediie a cursului de chirurgie buco-maxilo-facial. Înaceeai perioad, înfiineaz i revista Stomatologia, alcrui redactor responsabil va fi timp de peste 20 de ani.

Preocuprile sale tiinifice au vizat aproape toatedomeniile chirurgiei maxilo-faciale, publicând peste 150de lucr ri în ar i în str intate. i-a concentrat cercetrile,atât asupra problemelor specifice anesteziei înstomatologie, a traumatologiei feei i maxilarelor, dar iasupra malformaiilor i a tumorilor maxilo-faciale.Totodat, a avut i preocupri legate de aciunea floruluiîn combaterea cariei dentare, dar i în depistarea idiagnosticarea precoce a cancerului bucal.

În anul 1952, Prof. Dr. Valerian Popescu public în Revue de Stomatologie, tehnica sa original de plastie deadi ie a crestelor alveolare edentate total, utilizândautotransplantul cartilaginos costal. De asmenea, este printre

primii în lume, care folosete în osteoplastia din anchilozatemporo-mandibular , interpoziia de gref total de piele.

Totodat, Prof. Dr. Valerian Popescu este considerat pe drept cuvânt, ca fiind printele implantologiei orale dinRomânia. Astfel, la nivelul anilor 1950-1960, acestdomeniu de foarte mare viitor, era înc în faz de pionierat,nu doar în România, ci i în Europa i SUA. Adevrata

dezvoltare a implantologiei orale în România, apare abiadup anul 1990, când, sub conducerea reputatului Gen.Prof. Dr. Augustin Mihai se înfiineaz primul Centru deImplantologie Oral din cadrul Spitalului Militar Centraldin Bucureti i totodat prima Clinic de ImplantologieOral din cadrul Facultii de Stomatologie a UMF „CarolDavila“ din Bucureti.

În anul 1961, Prof. Dr. Valerian Popescu public încadrul Edi turii Medicale, împreun cu dr. CorneliuBurlibaa, manualul intitulat Tehnici curente de chirurgie

stomatologic . Ediia a II-a a acestei lucr ri, aprut înanul 1966, este premiat de Ministerul Învmântului.

În anul 1964, sub redacia Prof. Dr. Valerian Popescu,apare un tratat de chirurgie buco-maxilo-facial în 2volume. Împreun cu efii disciplinelor din celelalte centreuniversitare din ar , public în anul 1967 Manualul unicde chirurgie buco-maxilo-facial ,iar împreun cu C.Stieber i Al. Epurescu public Urgen ele în stomatologiei în anul 1971 Anestezia în stomatologie.

A mai publicat: Dificult i de diagnostic în sindromul dureros cranio-facial (1967), Igiena gurii i a din ilor

(prevenirea cariilor i a prodontopatiilor) (1967), Radiodiagnosticul în stomatologie (1973), Depistare idiagnostic precoce în cancerul bucal (1973), Radiologie

stomatologic (1985).Prof. Dr Valerian Popescu a fost i este preedinte de

onoare al Asociaiei Internaionale de Stomatologie (ASI)i totodat redactor al revistei acesteia (Acta Stomatologica

Internationalia), publicat un timp la Bucureti.

Perioada în care Prof. Dr. Valerian Popescu a fost preedintele ASI, este considerat o perioad de vârf dinviaa acestei asociaii. S-a preocupat constant s faccunoscut în lume stomatologia româneasc ireprezentanii ei.

Prof. Dr. Valerian Popescu a fost membru al Academiei de tiin e Medicale din România, al Academieide Chirurgie Dentar din Frana , al Societ ii de Medicin din Anglia, al Societ ii Belgiene de Stomatologie, alSociet ii Interna ionale de Chirurgie Maxilo-Facial , al

Asocia iei Stomatologice Interna ionale. A fost distins cu Premiul Interna ional al Filmului Dentar i cu Premiul Magitot al Academiei de Medicin din Paris. Timp de 3ani a fost preedintele Uniunii Societ ilor de tiin e

Medicale (USSM). Este laureat al premiului Gh. Marinescual Academiei Române

În anul 1963, Prof. Dr. Valerian Popescu a fost alesmembru corespondent al Academiei Române, fiind dealtfel, pân în ziua de astzi singurul reprezentant alstomatologiei, care a beneficiat de aceast recunoateresuprem a meritelor sale.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV1. Burlibaa, M.: Stomatologia româneasc în anul

1940.Rev. Medic Dentist.ro, nr.2, dec. 2005, p.60-63.

2. Burlibaa, M.; Vaida, C.: Contribu ia stomatologieila descoperirea i dezvoltarea anesteziei. Rev. Sibiul

Medical, vol. XIII, nr. 3, iul.-sept. 2002, p. 392-394.3. Carabela, M., Burlibaa, M ,: 55 de ani de la moartea

Prof. Dr. Dan Theodorescu. Rev. Sibiul Medical, vol.XIV, nr. 4, oct-dec. 2003, p. 591-593.

4. Carabela, M.; Burlibaa, M: Începuturile utiliz riialiajelor inoxidabile (nenobile) în România. Rev.Medic Dentist.ro, nr. 4, 2006, p. 38-42.

5. Popescu, ; Burlibaa, M.: Înainta i de seam ai Facult ii de Stomatologie din Bucure ti: Dr. Mihail Cicerone. Rev. Nat de Stomatologie, vol. IV; nr. 1,

2001, p. 77-786. Sfeatcu, R . Burlibaa, M.: Dentistry as medical

speciali ty in Romania. 40th International on theHistory of Medicine, 26-30 aug 2006, Budapest,Hungary.

7. Ursea, N., Burlibaa, C.: Enciclopedie medical româneasc secolul XX , Fundaia Român aRinichiului, Bucureti, 2001


15/89


REZUMATTratamentul implanto-protetic, presupunând atât o

etap chirurgical , cât i una protetic predispune laapari ia unor complica ii diverse.

Instituirea unor programe de dispensarizare rigu-roas contribuie decisiv la diagnosticarea precoce a acestor complica ii i la asigurarea unui prognostic favorabil

restaur rilor sus inute pe implanturi. Acest articol prezint modalit ile de prevenire i deremediere a complica iilor posibile în cazul aplic riitratamentului implanto-protetic pe edenta iile terminalemandibulare.

Cuvinte cheie: implantologie oral , edenta ii termi-nale mandibulare, complica ii

ABSTRACT Including a surgical stage and also a prosthetical

stage, implantological treatment predisposes to varied complications.

The achievement of rigorously checking programmes

contributes in a crucial way to a precocious diagnosis of these complications and ensures a favourable prognosisof restorations supported by dental implants.

This article presents the prophylactic and treatment modalities of possible complications in implantological treatment of mandibular free-end edentulism.

Key words: implant dentistry, mandibular free-end edentulism, complications

Implantologia oral a cunoscut în ultimele decenii progrese remarcabile, explicabile prin interesul deosebit alcercettorilor pentru acest domeniu al medicinii dentare. Omultitudine de studii s-a axat pe cercetarea diferitelor aspecte

ale tratamentului implanto-protetic, aspecte reprezentate de biomateriale, biomecanic, integrare tisular , îmbuntirea protocolului operator, metode de augmentare a oferteiosoase, încrcare progresiv i imediat a implanturilor.

Departe de a se fi încheiat, toate cercetrile au dreptscop obinerea unui prognostic cât mai bun al tratamentuluiimplanto-protetic, cu creterea duratei de via arestaur rilor protetice susinute pe implanturi.

Fiind vorba de o disciplin complex, ce înglobeazatât aspecte chirurgicale cât i protetice, riscul apariieiunor complicaii diverse este destul de ridicat.

În cazul edentaiilor terminale mandibulare,

numeroasele formaiuni anatomice ce limiteaz ofertaosoas (gaura mentonier , canalul mandibular, fosa glandei

submandibulare), precum i particularitile biomecaniceale zonei topografice expun la apariia unor complicaiidiverse. (7, 12, 16)

Aceste complicaii pot aprea fie pe parcursuldesf ur rii tratamentului implanto-protetic, fie dupfinalizarea acestuia, iar depistarea precoce i remedierealor este esenial în asigurarea unui prognostic favorabil

pe termen lung al implanturilor.În acest scop au fost concepute programe riguroase dedispensarizare a pacienilor tratai implanto-protetic,

programe ce cuprind frecvente edine de control clinic iradiologic, pe tot parcursul vieii funcionale a implanturilor.

edinele de dispensarizare sunt mai frecvente în primul an de la inser ia implanturilor, deoarece s-a constatatc aceast perioad este cea mai vulnerabil din viaa unuiimplant, i implicit mai expus diverselor complicaii.

Monitorizarea pacienilor începe înc din prima zi postoperatorie, atât prin examen clinic, cât i radiologic,în acest moment depistându-se eventuale tulbur ri desensibilitate pe traiectul inervat de nervul alveolar inferior,

hematoame i contacte ale implanturilor cu dini adiaceni.Tulbur rile de sensibilitate pe traiectul inervat de

nervul alveolar inferior sunt cauzate de secionarea saucomprimarea respectivului nerv, fie la nivelul guriimentoniere, fie pe traiectul canalului mandibular, cauzedepistate radiologic prin sesizarea unui contact între unulsau mai multe implanturi i nerv. (3, 8, 13, 14, 17)

COMPLICAIILE TRATAMENTULUI IMPLANTO-PROTETICÎN EDENTAIILE TERMINALE MANDIBULARE

THE COMPLICATIONS OF IMPLANTOLOGICAL TREATMENT

IN MANDIBULAR FREE-END EDENTULISM Vasile Nicolae, Loredana Covaci

Fig. 1 Implanturi pozi ionateîn contact cu canalul mandibular

Prevenirea acestei situaii nedorite se realizeaz pr in tr -o invest igaie preoperatorie riguroas, atâtradiologic, cât i computertomografic a dimensiunilor osului disponibil i prin ataarea pe freze a unor stoperece împiedic o forare mai profund în timpul realizrii înos a neoalveolelor destinate implanturilor ce vor fi inserate.


16/89


Atitudinea terapeutic în cazul depistrii radiologicea unui contact între implanturi i nervul alveolar inferior este diferit, în funcie de varietatea aspectelor clinice.

Dac se observ pe radiografie un contact între unimplant i gaura mentonier ori canalul mandibular, f r

prezena unei simptomatologii manifestat prin parestezii,hiperestezii sau anestezii în teritoriul inervat de nervulalveolar inferior, nu se ia nici o decizie terapeutic. În

aceste cazuri avem de-a face doar cu suprapuneri pe filmulradiologic, a implanturilor cu gaura mentonier sau canalulmandibular, implanturile fiind poziionate în majoritateacazurilor uor lingual fa de canalul mandibular.

Atunci când inser ia implantului nu a respectat limitade siguran, fiind situat la mai puin de 2 mm distan degaura mentonier sau canalul mandibular, atitudinea estede expectativ, deoarece în aceste cazuri lezarea nervoaseste minim, nefiind necesar instituirea vreunei msuriterapeutice.

În situaiile în care este prezent simptomatologia cesugereaz o lezare nervoas , iar pe radiografie se observun contact între unul sau mai multe implanturi i canalulmandibular se procedeaz urgent la deurubareaimplantului cu una-dou spire, decomprimând astfel nervul

pentru a evita degenerescena acestuia i transformarealeziunilor nervoase în leziuni ireversibile.

Leziunile nervoase minime se vindec spontan de-alungul câtorva s ptmâni, cu sau f r administrare devitamina B6, iar în leziunile mai severe se administreazClonazepam, Carbamazepin i vitamina B6.

Contactul unui implant cu dintele adiacent spa iuluiedentat este un accident intraoperator (fig. 2) ce poategenera complicaii dentare în cazul unei lezri maiaccentuate a dintelui. Aceste complicaii sunt reprezentate

de apariia unor pulpite sau parodontite apicale. Dezvol-tarea în timp a unui proces cronic periapical la nivelul din-telui adiacent implantului poate prejudicia prognosticuluiacestuia din urm, prin extinderea periimplantar a

procesului inflamator. (16)

Dup gradul de lezare al dinilor adiaceni, atitudineaterapeutic este diferit:

expectativ, atitudine indicat în cazuri de lezaredoar a cementului r dcinii dintelui adiacentspaiului edentat

devitalizare i obturaie de canal, msur terapeu-tic luat în caz de lezare a cementului i a unei

por iuni din dentina radicular , cu sau f r ptrunderea în canalul radicular

devitalizare, obturaie de canal i rezecie apical,atunci când implantul a afectat canalul radicular în treimea apical

extracie, msur radical luat doar atunci cândlezarea s-a produs la nivelul por iunii mijlocii ar dcinii i a cuprins mai mult de jumtate din

grosimea acesteia.

Edemul i hematomul postoperator sunt consecineale traumatismul operator (14, 16). Ele pot fi evitate prindecolri limitate ale lamboului mucoperiostal, executatef r brutalitate, prin r cirea adecvat a osului pe parcursulfrezajului i prin aplicarea postoperatorie pe obraz a unor

pungi cu ghea în dreptul zonei pe care s-a intervenit.Prevenirea edemului postoperator se poate realiza i

prin administrarea preoperatorie a 400 mg Ibuprofen, precum i prin infiltraii perilezionale cu Dexametazonimediat postoperator.

În cazul prezenei hematomului în prima edin dedispensarizare se trece la evacuarea acestuia i la adminis-trarea de antibiotice i antiinflamatoare pe cale oral, iar local unguente cu heparin.

Infec iile postoperatorii imediate sunt cauzate dedesfacerea suturii i apariia dehiscenelor mucoperiostalei au consecine extrem de nefavorabile asupra prognos-ticului implanturilor. (16)

Prevenirea apariiei acestor infecii se realizeaz prin prezentarea pacienilor cel puin înc odat la control în prima s pt mân postoperatorie, urmrindu-se încontinuare procesul de vindecare al plgii postoperatorii,

precum i gradul de igien oral. În cazul când exist o

tendin de desfacere a suturii datorit traciunii exercitatede fibrele musculare adiacente sau atunci când sutura nu

Fig. 2: Implant urub aflat în contact cu r d cina lui 3.4

De asemenea, extracia dintelui adiacent implantuluiduce la modificarea planului de tratament stabilit iniial idetermin prelungirea duratei tratamentului implanto-protetic.

Prevenirea apariiei unui asemenea accident se reali-zeaz prin respectarea unei distane minime de 2 mm întrecorpul implantului i r dcina dintelui adiacent.

Folosirea ghidului chirurgical i a verificrilor radiologice intraoperatorii pe parcursul frezajului, cu pinii

Fig. 3: a. Radiografie intraoperatoriecu pinul de paralelism în neoalveol

b. Radiografie postoperatorie dup corectareadirec iei de inser ie a implantului

de paralelism în neoalveol asigur o inser ie corect fade dinii adiaceni.


17/89


Aceste infecii trebuie depistate precoce, în vederea ins-tituirii unui tratament cu antibiotice i chiuretarea esutuluide granulaie adiacent implanturilor. Defectele osoase rezultatese corecteaz prin adiia de particule de gref osoas.

Pe parcursul perioadei de realizare a integr rii osoase primare, pacienii se prezint la control odat ladou s ptmâni în prima lun, iar apoi lunar, edinele dedispensarizare fiind mai dese atunci când se semnaleaz

prezena unei patologii. Expunerea par ial sau total a uruburilor de

acoperire este considerat ca i factor favorizant al reteniei

de plac bacterian, având drept consecin inflamareamucoasei periimplantare i, într-un stadiu ulterior,

producerea resorbiilor osoase. (1, 2, 19)Cauzele expunerilor în cavitatea bucal a uruburilor

de acoperire sunt reprezentate de inser ia incomplet aimplantului în os, cu tensionarea mucoperiostului acope-ritor, edemul postoperator prelungit, tracionarea lambouluide ctre musculatura de vecintate i localizarea implan-

turilor în apropierea unor bride.În consecin, msurile de prevenire ale expunerilor uruburilor de acoperire constau în inser ia complet aimplantului în os, realizarea unei decolri suficiente i aunei suturi etane, diminuarea traumatismului operator,administrarea de medicaie antiedematoas pre- i postope-rator, evitarea localizrii implanturilor în imediata apro-

piere a unor bride.Atitudinea terapeutic în cazul expunerilor este

individualizat dup formele anatomo-clinice întâlnite.În cazul pacienilor care prezentau în jurul uruburilor

de acoperire uoare inflamaii, f r a fi prezent un exudat purulent sau resorbii osoase, tratamentul const în cur -area urubului de acoperire, lavaje bucale cu digluconatde clorhexidin i controale periodice s ptmânale.

Prezena unui exudat purulent impune identificareaflorei bacteriene prin antibiogram i instituirea antibio-terapiei topice sau sistemice adecvate.

La pacienii care nu prezint inflamaii ale esuturilor periimplantare, sau dup stingerea procesului inflamator cu ajutorul antibioterapiei, se practic descoperirea chirur-gical a urubului de acoperire i montarea bontului decicatrizare, msur luat pentru pentru facilitarea igieneii pentru eliminarea zonelor retentive de sub mucoas.

Dac expunerea urubului de acoperire are loc în pri-

mele 6 s ptmâni de la inser ia implantului, dup stingerea procesului inflamator se recurge la excizia marginilor mucoasei, urmat de o nou incizie însoit de mobilizarealamboului i resuturare.

La pacienii crora inflamaia periimplantar se aso-ciaz i cu rezorbie osoas (periimplantit) se procedeazla chiuretarea esutului de granulaie i corectarea defec-telor osoase prin umplerea lor cu particule de gref osoas.

Mobilitatea clinic a implanturilor în perioada derealizare a integr rii osoase primare este cauzat exclusivde inflamaia esuturilor periimplantare în cazul implantu-rilor încrcate progresiv, iar în cazul implanturilor încrcate

imediat apare ca i posibil cauz suplimentar suprasoli-citarea implanturilor. Ea denot invariabil o resorbieosoas periimplantar accentuat. (14, 16)

Destul de frecvent, aceast mobilitate este depistatîn etapa chirurgical de descoperire a implanturilor învederea amprentrii, dup perioada de timp considerat a finecesar realizrii integr rii osoase primare a implanturilor.

Msurile de prevenire a mobilizrii implanturilor constau în principal în diagnosticarea i tratarea precoce aoricrei inflamaii periimplantare, iar pe de alt parte înrespectarea indicaiilor limitate ale încrcrii imediate aimplanturilor în edentaiile terminale mandibulare (ofertosoas adecvat la debutul etapei chirurgicale de inser ie

a implanturilor, inser ia a minim 3 implanturi adiacente,absena bruxismului din antecedente).

Fig.4: a. Hematom postoperator – aspect endooral b. Hematom postoperator – aspect exooral

Fig. 5: urub de acoperire cu depozite de plac bacterian i cu microabces periimplantar

s-a realizat suficient de strâns, se aplic fire de sutur suplimentare.


18/89


Atitudinea terapeutic este unic, fiind reprezentatde îndeprtarea implantului, cu sau f r înlocuirea acestuia.

Prevenirea acestor complicaii const în stabilirea cuajutorul ghidului chirurgical a unei topografii corecte a implan-turilor, topografie care s permit o transmitere a for elor înaxul lung al implanturilor, în inser ia unui numr suficientde implanturi, de diametre i lungime adecvate, precum iîn realizarea unor lucr ri protetice care s asigure oamortizare i o transmitere fiziologic a for elor asupra osului

periimplantar (respectarea principiilor încrcrii protetice

progresive, restaur ri cu suprafee ocluzale mai înguste irelief ocluzal mai atenuat, restaur ri definitive din aliajenobile, mai elastice). Amortizarea i transmiterea fiziologica for elor este esenial datorit for elor masticatorii maximece acioneaz în zonele laterale ale arcadei mandibulare.

În cazul fractur rii implantului, msura terapeuticconst în îndeprtarea acestuia, urmat sau nu de înlocuireacu alt implant.

Fracturarea bontului protetic se poate remedia prindou posibiliti terapeutice: îndeprtarea din implant a

bontului protetic, dac este posibil, iar în caz contrar,îndeprtarea bontului protetic împreun cu implantul.

Concluzionând cele prezentate anterior, remarcmdiversitatea complicaiilor posibile în cazul instituiriitratamentului implanto-protetic pe edentaii terminalemandibulare.

Aceast diversitate este precumpnitoare perioadeicorespunztoare primului an de la inser ie, pe parcursulcreia are loc realizarea integr rii osoase primare aimplanturilor i încrcarea progresiv a acestora.

Diagnosticarea precoce i instituirea cu promptitudinea msurilor terapeutice adecvate este esenial în remediereasituaiei create i în asigurarea unui prognostic favorabil petermen lung a restaur rilor protetice susinute pe implanturi.

La prognosticul favorabil al tratamentului

implanto-protetic concur i cunoaterea i aplicareamsurilor de prevenire a apariiei acestor complicaii.

BIBLIOGRAFIE1. Barboza E.P., Caúla A.L., Diagnoses, Clinical Classifi-

cation, and Proposed Treatment of Spontaneous Early Exposure of Submerged Implants, Implant Dentistry,vol. 11, nr. 4, 2002, pag. 331-337.

2. Barboza E.P., Caúla A.L., Carvalho W.R., Crestal Bone Loss around Submerged and Exposed Unloaded Dental Implants A Radiographic and Microbiological Descriptive Study, Implant Dentistry, vol. 11, 2002, pag. 162-169.

3. Bartling R., Freeman K., Kraut R., The Incidence of Al te red Sensat io n of th e Mi nt al Nerv e af te r Mandibular Implant Placement, J Oral MaxillofacSurg., vol. 57, 1999, pag. 1408-1412.

4. Bragger U., Aeschlimann S., Burgin W., et al., Biological and Technical Complications and Failureswith Fixed Partial Dentures (FPD) on Implants and Teethafter Four to Five Years of Function, Clin Oralimplants Res., vol. 12, 2001, pag. 26-34.

5. Brisman D.L., Brisman A.S., Moses M.S., Implant Failures Associated with Asymptomatic EndodonticallyTreated Teeth, JADA, vol. 132, 2001, pag. 191-195.

6. Deas D.E., Mikotowicz J.J., Mackey S.A., Moritz A.J., Implant Failure with Spontaneous Rapid Exfoliation

Fig. 6: a. Îndep rtarea facil a unui implant cu resorb ie periimplantar accentuat

b. Înlocuirea cu un nou implant a implantului pierdut

Fig. 7: Resorb ie osoas peiimplantar pe implanturide genera ia I la 6 luni de la inser ia

i înc rcarea imediat

Pe parcursul perioadei de purtare a lucr rii protetice provizorii, precum i dup aplicarea lucr rii protetice

definitive, eventualele complicaii ce pot aprea suntreprezentate de periimplantite, mobilizarea implanturilor i fracturarea implanturilor sau a bonturilor protetice.

Etiologia, msurile de prevenire i cele terapeuticeau fost prezentate anterior în cazul periimplantitelor i amobilizrii implanturilor.

Fracturarea implanturilor sau a bonturilor proteticeare cauze exclusiv biomecanice, legate de suprasolicitareaimplanturilor (16). O cauz particular în cazul fractur rii

bonturilor protetice este reprezentat de înurubarea

incomplet a bontului protetic în implant, cu crearea unui punct de minim rezisten între aceste dou componenteale sistemului implantar.


19/89


Case Reports, Implant Dentistry, vol. 11, nr. 3, 2002, pag. 235-242.

7. Deem L.P., Bassiouny M.A., Deem T.E., The Sequential Failure of Osseointegrated Submerged Implants,Implant Dentistry, vol. 11, nr. 3, 2002, pag. 243-248.

8. Ellies L.G., Altered Sensation Following Mandibular Implant Surgery A Retrospective Study, J ProsthetDent., vol. 68, 1992, pag. 664-671.

9. Eriksson A., Albrektsson T., Grane B., et al., Thermal Injury to Bone. A Vital-Microscopic Description of Heat Effects, Int J Oral Surg., vol. 11, 1982, pag. 115-121.

10. Esposito M., Hirsch J.-M., Lekholm U., Thomsen P. Differential Diagnosis and Treatment Strategies for Biologic Complications and Failing Oral Implants,A Review of the Literature, The International Journalof Oral & Maxillofacial Implants, vol.14, 1999, pag.473-490.

11. Flanagan D., Delayed Onset of Altered Sensation Following Dental Implant Placement and Mental Block Local Anesthesia A Case Report , ImplantDentistry, vol. 11, nr. 4, 2002, pag. 324-330.

12. Knöfler W., Komplicationsmanagement in der zahnärtzlichen implantologie, Implantologie Journal,6/2001, pag. 15-29.

13. Kraut R.A., Chahal O., Management of Pacients withTrigeminal Nerve Injuries after Mandibular Implant

Placement , JADA, vol.133, nr.10, Octomber 2002, pag. 1351-1354.

14. Mihai A., Implantologia oral , Editura Sylvi,Bucureti, 2000.

15. Neugebauer J., Rogalski S., Zöller J.E., Clinical Procedure with Immediately-loaded Implants in the

Posterior Mandible- A Case Report , InternationalMagazine of Oral Implantology, vol. 3, nr. 1, 2002, pag. 30-33.

16. Nicolae V., Elemente de implantologie oral , EdituraUniversitii Lucian Blaga, Sibiu, 2005.

17. Pogrel M.A., Thamby S., The Etiology of Altered Sensation in the Inferior Alveolar, Lingual and Mental

Nerves as a Result of Dental Treatment , J Calif DentAssoc., vol. 27, 1999, pag. 534-538.

18. Sharawy M., Misch C.E., Weller N., et al., Heat Generation during Implant Drilling The Significanceof Motor Speed , J Oral Maxillofac Surg., vol. 60, 2002,

pag. 1160-1169.19. Tal H., Spontaneous Early Exposure of Submerged

Implants I. Classification and Clinical Observations,Journal of Periodontology, vol. 70, 1999, pag. 213-219.


20/89


REZUMATSindromul de compartiment abdominal este o entitate

putin cunoscuta in tara noastra.Hiperpresiunea intraabdo-minala are consecinte locale(intestinale, hepatice, renale)

si generale (circulatorii, respiratorii, neurologice) careconduc inevitabil la deces in absenta tratamentului adec-vat. Traumatismul abdominal si anevrismul de aorta rupt

sunt principalele doua cauze etiologice ale sindromuluide compartiment abdominal (SCA).

Tabloul clinic este deseori estompat, pe primul plan putind fi insuficienta respiratorie, oliguria sau manifes-tarile circulatorii. Evaluarea clinica a hiperpresiuniiintraabdominala prin palpare este insuficienta si doar masurarea presiunii intravezicale poate preciza evolutia

presiunii intraabdominale (PIA). Singura modalitateterapeutica este decompresiunea abdominala. Acest gest trebuie realizat atunci cind PIA depaseste 25 mm. Hg.

Datele recente subliniaza importanta compensariihipovolemiei inaintea decompresiei abdominale. In cazde suspiciune a unui SCA trebuie masurata PIA si dacaaceasta depaseste 25 mm. Hg. trebuie initiata laparatomiade decompresiune.

Cuvinte cheie: insuficienta multiviscerala, hemoperi-toneu, hiperpresiune abdominala

ABSTRACT Romanian physicians dealing with abdominal

energies are not wery familiar with the abdominal compartment syndrome (ACS). Increase abdominal

presure has local consequences (intestine, liver, kidney)and general consequences (cirqulatoryes, respiratoryes,neurologicals) leading to death in absence of corect treatement.Addominal trauma and the rupture of an aorticanevrism are the main causes of ACS.

Clinical presentation may be misleading-respiratory

failure, oliguria or circulatory symptoms. Abdominal palpation is inefficient for evaluating intra-abdominal presure (IAP), only measurement of cystic presure allows precise evaluation of IAP. Abdominal decompresion is thetratement of choice. It must be performed as soon as the

IAP exceeds 25 mm. Hg. Recent data rel eave theimportance of the compensation of hipovolemia beforedecompresion. In case of suspicion of ACS, earlymeasurement of IAP in mandatary. If the presure is over 25 mm. Hg., a decompresing laparotomy must be initiated.

Key words: multiorganic failure, hemoperitoneum,intra-abdominal hyperpresion.

INTRODUCERESindromul de compartiment abdominal (SCA) descris

in analogie cu leziunile traumatice si ischemice ale extremi-tatilor, survine atunci cind presiunea intraabdominala (PIA)creste semnificativ. Nenumarate studii chirurgicale dinS.U.A. au fost consacrate sindromului (1-7).

Literatura europeana este saraca in date referitoarela SCA.

Legatura dintre presiunea intraabdominala si afectarea

renala este cunoscuta de mult, iar scaderea volumului deaer inspirat cu insuficienta respiratorie si scadereareintoarcerii venoase a fost observata experimental la

porcul de Guineea atunci cind PIA este intre 27 si 46mm.H2O. Astazi folosirea pneumoperitoneului inlaparoscopie este o cauza de crestere a PIA.ConsecinteleSCA sunt reprezentate de o perfuzie tisulara imperfectadatorita cresterii PIA.

INCIDENTAIncidenta reala a SCA este dificia de precizat deoarece

studiile prospective sunt rare., si singurele date disponibilese refera la traumatismele abdominale severe si rupturile

anevrismelor aortice abdominale.Intr-un studiu efectuatasupra politraumatizatilor care au suferit o laparotomieexploratorie, 15% au dezvoltat un SCA (8). Un alt studiuefectuat pe 145 de pacienti politraumatizati publica oincidenta de 14% (1). Dupa datele din chirurgia aortei abdo-minale incidenta este cuprinsa intre 6% si 34% (2). Datelefurnizate de diferitele studii sunt dificil de interpretat, intrucitcriteriile de diagnostic sunt diferite, autorii bazindu-se pe oPIA variabila intre 20 si 25 mm. Hg., asociata sau nu cu altesimptome – oligurie, consecinte hemodinamice saurespiratorii, scaderea pH-ului gastric (1,2,8).

ETIOLOGIE

SCA poate fi recunoscut in diferite conditii cliniceacuta sau croniceSCA acut – chirurgia abdominala complicata cu singe-

rare per- sau postoperatorie, in special in caz de packing pentru hemostaza hepatica

pancreatita acuta. traumatisme abdominale severe. dilatatia digestiva acuta. hemoragia retroperitoneala, mai ales cea survenita

in cadrul interventiilor pe aorta. starile post transplant hepatic. laparorafie in tensiune.

SINDROMUL DE COMPARTIMENT

ABDOMINAL COMPARTMENT SYNDROME

Kiss L.*., Kiss R.*, Burghelea B.*, Sirbu N., Sava M.**, Ilie S**, Santa A.***, Mihalache A.***, Olariu T.***

* Clinica Chirurgie I Sibiu, ** Clinica A.T.I. Sibiu, *** Clinica Imagistica Radiologie Sibiu


21/89


SCA cronic sarcina. ascita. tumori abdominale. obezitate morbida.

In starile de urgenta cauzele principale sunt doua sianume hematomul retroperitoneal si hemoperitoneul masiv.In perioada intraoperatorie putem fi obligati la trasnsfuzie

masiva urmata de coagulare intravasculara diseminata(CID) sau de asa numita coagulopatie de dilutie, datoratehipotermiei, diluarii factorilor de hemostaza, oxidaza (9).

Pentru prevenirea unei astfel de situatii in unele situatiiexista tentatia de a inchide laparatomia in speranta realizariiunei hemostaze prin compresie.In evolutia postoperatoriese formeaza un sector III important, ingreunind o reumplerevasculara valabila. Cu ocazia unei reinterventii putemconstata un edem enteral masiv. Astfel unii considerareumplerea vasculara masiva de vecinatate cauza SCA.

FIZIOPATOLOGIELa nivel intestinal

Toate procesele expansive care implica cresterea PIAau repercursiuni asupra circulatiei intestinale, initialsuferinta fiind venoasa si limfatica.fenomenul este urmatde cresterea volumului interstitial cu edem si ingrosarea

peretelui intestinal, insotit de staza parietala venoasa silichidiana intraluminala. In conditiile persistentei PIA apareischemia arteriala.

Consecintele intestinale ale PIA crescute, dupa T.Pottecher- 2001-.

PIA > presiunea venoasa va determina o staza venoasasi limfatica, care va determina cresterea volumului intes-tinal, pina cind se ajunge la o valoare a PIA peste valoarea

presiunii capilare. In acest moment se produce scadereadebitului portal cu ischemie hepatica, ischemie intestinalasi translocatie bacteriana, toti acesti factori determinindinsuficienta multiorganica.

Trebuie mentionate consecintele severe ale stazeivenolimfatice.Aceasta sta la baza formarii sectorului III,urmat de cresterea PIA.Ansele dilate, ischemizate au o

permeabilitate crescuta si se produce transmutarea bacteriana (10-12).Studiile experimentale au aratat sistarea perfuziei mucoasei cind PIA depaseste 20 mm. Hg.(13-14)iar in conditiile cind PIA creste peste 25 mm. Hg. pentru odurata de citeva ore, fluxul ileal se reduce cu 65% si la otreime din animalele de experienta se produce fenomenulde transmutare bacteriana.(15). Studiile clinice au evaluatischemia digestiva cu ajutorul tonometriei gastrice la o PIAde 49 mm. Hg., pH-ul gastric fiind de 7,15 +_ 0,13 (16,17).Chirurgia laparoscopica nu este exclusa din ischemiaintestinala ireversibila, astfel de leziuni fiind raportate casurvenite post colecistectomie laparoscopica (18,19).

La nivel hepaticS-a observat experimental diminuarea debitului

initial portal iar ulterior si arterial Astfel la o PIA de 20mm. Hg. Se observa scaderea debitului portal cu 70% sial celui arterial cu 30% -10,20 -.In paralel se constata

diminuarea cu 30% a concentratiei de adenozina inhepatocite.(21).

La nivel renalSemnul cardinal al SCA este oligoanuria (22,24).

Insuflatia peritoneala creste PIA, studiile efectuatedemonstrind ca atunci cind PIA depaseste 15 mm. Hg. Peo durata de peste 4 ore, diureza scade cu 75%, debitul invena renala scade cu 60% in timp ce tensiunea arteriala sidebitul cardiac scad intre 5% si 20%.(24). Studiiole recenteau aratat ca oliguria nu este produsa de compresiunea

ureterala, intrucit plasarea unui stent ureteral nu remediazaoliguria, ceea ce arata ca oliguria este determinata de ohipovolemie cu rasunet asupra rinichiului. (5, 25). La acesti

pacienti rar s-a demonstrat evolutia spre necroza tubularaacuta (5, 17, 24, 26).

EFECTELE SISTEMICEEfectele cardiovasculare – este demonstrat ca cres-

terea PIA este insotita de scaderea debitului cardiac propor-tional cu valoarea PIA.Reducerea reintoarcerii venoasesubdiafragmatice este corelata cu cresterea PIA, si debitul

pe vena cava se reduce cu 60% atunci cind PIA este intre5 si 40 mm. Hg. (27, 28). In chirurgia laparoscopica este

bine cunoscuta cresterea presiunii, ea fiind datoratacompresiunii patului capilar si secretiei factorilor vasopresori (catecolamine, hormonul antidiuretic) (17, 30,31) si scaderea debitului cardiac. Diminuarea complianteicavitatilor cardiace atunci cind presiunea intratoracicadevine importanta este o situatie in care reumplereacavitatilor cardiace este incetinita ca in cazul tamponadeicardiace.Debitele locale se reduc diferit, astfel se constatao reducere serioasa a debitului infradiafragmatic, in timpce debitul carotidian ramine pastrat(20).

Efectele pulmonare – datele fiziopatologice pot fisintetizate mai greu (32,33,34,35) intrucit ele se refera latrei surse de date diferite (experimentale, laparosc

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	lupu-daniela
View:	258 times
Download:	1 times

Automutilarea La Pers Cu Def Mintala

Documents