Advocacy Sanatatea Mintala

5/22/2018 Advocacy Sanatatea Mintala

1/111

MANUAL DE ADVOCACY

n domeniulsanatatii mintale

(Ghid practic pentru dezvoltareacapacitatilor de actiune n vederea realizarii

schimbarilor sociale)


2/111

Manual de Advocacy n domeniul sanatatii mintale

produs al Centrul de Resurse al Organizatiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului din Moldova (CReDO)2

Cuprins General

Cuvnt nainte ..........................................................................................................................................................................................................................................................................................3 Agenda model .........................................................................................................................................................................................................................................................................................4 Harta explicativa a cursului:..........................................................................................................................................................................................................................................................5 Cuprins Detaliat.....................................................................................................................................................................................................................................................................................8


3/111


produs al Centrul de Resurse al Organizatiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului din Moldova (CReDO) 3

Cuvnt nainte

Manualul de Advocacy n domeniul sanatatii mintale contine unvolum de informatie necesara si suficienta pentru desfasurarea unuiCurs intensiv n Advocacy pentru probleme de sanatate mintala.

Manualul nglobeaza o descriere amanuntita, completa ametodologiei Cursului nsotita de informatia teoretica de suport,descrierea activitatilor practice precum si exemple practice rezultateale unor astfel de activitati. Manualul este destinat trainerilor sifacilitatorilor unor astfel de cursuri, dar este util prin dimensiunea sainformationala unui cerc de persoane interesate mai larg.

Manualul este conceput n forma si n stilul unui ghid practic.Utilizarea sistematica si cu maxima eficienta a Manualului este

recomandabila n contextul urmarii unor cursuri speciale de pregatirepentru traineri n domeniul advocacy. Totodata este necesar capersoanele care vor utiliza acest manual sa aiba cunostinte generale cetin de pregatirea unui trainer, adica sa fie cunoscut cu metodologiadescrisa, ramnnd a fi studiat materialul necesar pentru petrecereatrainingului.

Acest manual vine sa dezvolte capacitatile ONG-rilor active ndomeniul sanatatii mintale, la nivelul local si regional pentruefectuarea schimbarilor sociale ce reies din necesitatile beneficiarilor.Necesitatea unui astfel de manual survine din nivelul insuficient dedezvoltat n societatea civila din Republica Moldova a cunostintelor,

atitudinilor si deprinderilor practice si eficiente de realizare a unorschimbari sociale n interesul grupurilor marginalizate sidezavantajate.

Beneficiarii directi ai acestei lucrari snt persoanele care vor sainstruiasca alte persoane n domeniul Advocacy grefat pe probleme desanatate mintala. Beneficiarii indirecti sunt acele persoane careurmeaza sa fie instruite prin metodologia descrisa n manual.

Manualul este primul de acest fel din Republica Moldova si a fostcreat prin elaborarea informatiei de catre cei mai buni experti ndomeniu din regiune, informatie care a fost optimizata si adaptata

pentru necesitatile si rigorile specifice Republicii Moldova. Procesul detestare si perfectionare a manualului a fost realizat pe un esantionreprezentativ de persoane si organizatii din regiunile RepubliciiMoldova.

Manualul care este n esenta un ghid practic pentru dezvoltareacapacitatilor de actiune n vederea realizarii schimbarilor sociale estestructurat n 7 teme, care contin:

nota explicativa metodologica; material teoretic de suport; activitati practice; metodologia de realizare a acestora.

Activitatile practice descrise vin n sustinerea materialului desuport si reprezinta modalitatea optima de asimilare a informatieipropuse.

La elaborarea manualului au contribuit mai multe ONG,participante la Cursul Intensiv n Advocacy pentru probleme desanatate mintala desfasurate de CReDO cu organizatii din Balti,Soroca, Cahul, Orhei, Chisinau, pentru organizatiile cu o anumitaexperienta de advocacy si n lipsa totala de aceasta, pentru organizatiiactive in domeniul sanatatii mintale. Echipa CReDO le aduce sinceremultumiri pentru disponibilitatea de a oferi exemple din viata spre

analiza si nvatare, participarea activa.Totodata tinem sa mentionam faptul ca elaborarea acestui manual

nu ar fi fost posibila fara contributia si suportul financiar din parteaGeneva Initative for Psychiatry Sofia.

Echipa CReDO, Chisinau, 2006.


4/111



Agenda model

I zi a II-a zi a III-a zi

9.30. 11.15Cuvnt de salut, prezentarea organizatiilor,asteptarile, obiectivele

Prezentarea agendei zilei.

2.3 Arborele problemei.

Prezentarea agendei zilei.Tema 6 Advocacy n mass-media

Strategii de constientizare prin Mass-media.6.1 (Exercitiu: deprinderi, elaborarea sisustinerea de argumente.)6.2 Dezvoltarea abilitatilor de conlucrare cumass-media

11.15 11.30Pauza Pauza Pauza

11.30 13.00

Tema 1 . Tulburari mintaleExplicarea termenilor din domeniul afectiunilormintale

Tema 2. Ce este advocacy?ntelegerea advocacy orientat spre necesitatileoamenilor.2.1 Brainstorming2.2 definitiile grupurilor de participanti2.3 metoda nvatare reciproca

Determinarea problemelor, efectelor sicauzelor.

Lucrul n baza problemelor.

Tema 7Strategia Lobby7.1 Procesul decizional (discutia interactiva,exemple asociative)

13.00 14-00Prnz Prnz Prnz

14.00 15.302.4 Determinarea grupului beneficiar. Tema 4 Determinarea solutiilor si strategiilor. 7.2 Deprinderi de lobby si negociere (Jocul de

rol: (Jocul de rol: Partea I);

15.30 15.45

Pauza Pauza Pauza

15.45 17.00

Tema 3. ntelegerea problemei?3.1 Identificarea corecta a unei probleme.3.2 Propuneri de probleme din parteaparticipantilorRecapitulare.Evaluare.

Tema 5 Evaluarea capacitatilor de advocacyale organizatiilor5.1, 5..2 Analiza SWOT a problemei

Recapitulare.Evaluare.

7.2 Deprinderi de lobby si negociere (Jocul derol: Partea II);

Recapitulare.Evaluarea generala


5/111



Harta explicativa a cursului:

Tema 1 Sanatatea mintala

Tematica cursului a carei metodologie este descrisa n acest suport

este Advocacy pentru probleme de sanatate mintala. Prin urmarevorbim de doua elemente componente importante: Sanatate mintala siAdvocacy. Informatia cuprinsa n aceasta sectiune este de fapt ointroducere n domeniul notiunilor si categoriilor relevante dindomeniul sanatatii mintale. n afara de elementele introductivematerialul acestei teme contine descrierea celor mai raspnditeafectiuni mintale, precum si referinte la legislatia interna siinternationala care reglementeaza situatia celor afectati.

Aceasta tema are scopul de a introduce n subiect participantii lacurs. Ea creioneaza domeniul din care vor fi selectate problemele realedin societate pe baza carora vor fi regizate si activitatile de la temele

urmatoare.Activitatea practica de la aceasta tema urmareste elucidareaterminologiei din domeniul sanatatii mintale si stabilirea unor termenice urmeaza a fi folositi pe tot parcursul cursului. Activitatea nu vadura mai mult de 20 de minute pentru a evita teoretizarea excesiva

Tema 2 - Ce este advocacy?

Tema Ce este advocacyeste tema care vine sa nceapa elementelede advocacy ale cursului intensiv. Cursul Intensiv n advocacy pe care

l desfasuram pentru ONG-le care au necesitatea de a se angaja nactivitatea de advocacy ncepe cu tema generala care creeaza o imaginede ansamblu a ceea ce nseamna advocacy si care este menirea acesteia.Pentru ca ONG-rile sa stabileasca anumite prioritati mai nti de toatetrebuie sa nteleaga cum activitatea de advocacy poate fi ncadrata norganizatie sau poate ca deja ei fac advocacy dar nu stiu ca de faptsunt angajati aceasta activitate.

Pentru ca persoanele ce doresc sa se angajeze n aceasta activitateeste foarte important sa nteleaga ca de fapt notiunea promovata deCursul Intensiv este tipul de advocacy orientat spre necesitatile

beneficiarilor cu care lucreaza si ca aceasta activitate vine sasolutioneze problemele cu care se confrunta grupul beneficiar.Se recomanda desfasurarea temei dupa ce participantii vor face

cunostinta cu materialul de suport din aceasta tema.Tema este compusa din mai multe activitati: brainstorming (15

min) pentru evidentierea ntelegerilor a ceea ce este advocacy de catreparticipanti; lucrul n grup pentru elaborarea definitiilor n baza celormentionate la brainstorming (20 min); metoda nvatarea reciproca cuscopul ca participantii sa nteleaga si sa asimileze mai bine notiunea deadvocacy (30 min); lucrul n grup (30 min) pentru a completadefinitiile din informatia discutata anterior; discutie interactiva pentru

determinarea grupului de constituenti (40 min).

Tema 3 - ntelegerea problemei

Tema ntelegerea problemei este practic tema cheie din cursulintensiv. Cursul Intensiv n Advocacy si propune sa faca o analiza aproblemelor cu care se confrunta grupul de constituenti cu carelucreaza organizatiile participante la curs. Totodata identificareaproblemelor ofera participantilor posibilitatea de a ntelege mai binedomeniul exact de activitate al organizatiei. Aceasta tema de fapt vine

ca o necesitate pentru promovarea activitatii de advocacy. Serecomanda desfasurarea temei dupa ce participantii vor facecunostinta cu materialul de suport din aceasta tema.

Tema este compusa din mai multe activitati: activitatea dedelimitare a problemelor (30 min) trebuie sa determine problemeleformulate incorect, general si cele formulate corect; identificareaproblemelor cu care se confrunta constituentii organizatiei (30 min),participantii identifica si formuleaza 3 probleme cu care se confrunta


6/111



grupul de constituenti; selectarea problemelor (1 ora) participantii cuconcursul trainerului selecteaza numai o singura problema; arboreleproblemei (1 ora) prin intermediul unui exemplu se demonstreazaarborele problemei; lucrul n grup (30 min) participantii pe baza unorexemple la care sunt date: problema, efectele, cauzele, construiescarborele problemei; lucrul n grup (30 min) se repeta practic activitateaprecedenta numai ca referitor la probleme selectate de catreorganizatiile prezente.

Tema 4 - Strategiile Advocacy

n afara materialului de suport care se recomanda a fi citit din timpde catre participanti, tema mai contine o activitate practicaDeterminarea solutiilor si gruparea lor pe strategii care vine ncontinuarea si n completarea activitatii 2.3 Arborele problemei.

Obiectivul activitatii este de a-i nvata pe participanti sa cautesolutii pentru eliminare anumitor cauze ale problemei, precum sifamiliarizarea participantilor cu strategiile advocacy.

Activitatea se realizeaza prin lucrul n grupuri n prima faza si prindiscutia interactiva a trainerului si a participantilor n a doua faza.

Tema 5 - Evaluarea capacitatilor de Advocacy ale organizatiilor

Aceasta tema contine materialul de suport si doua elementedistincte Evaluarea capacitatilor de advocacy ale organizatiilor (30 deminute) si Analiza SWOT, propriu zisa (30 de minute). Se recomanda

desfasurarea temei dupa ce participantii vor face cunostinta cumaterialul de suport din aceasta tema.

Obiectivul Evaluarii capacitatilor de advocacy ale organizatiilor (30 deminute) este nsusirea de catre participanti a metodei de aprecierecorecta a potentialului organizatiei de a interveni (a face advocacy)ntr-o anumita situatie pentru a rezolva o anumita problema. Acestelement se desfasoara folosind metoda de mini discurs mbinat cu o

discutie interactiva (cu o implicare sporita din partea participantilor).Aceasta activitate se desfasoara dupa activitatea 3.1 Determinareasolutiilor si gruparea lor pe strategii.

Obiectivul activitatii practiceAnaliza SWOT este de a determina ncazul problemei cu care se lucreaza factorii componenti ai tabelului de

analiza, n vederea lucrului de mai departe cu problema selectata.Aceasta activitate se desfasoara n timp att dupa Evaluarea capacitatilorde advocacy ale organizatiilor n baza unei probleme concrete ct si ncadrul activitatii 6.2 Dezvoltarea deprinderilor de lobby n bazaproblemei jocului de rol.

Tema 6 - Advocacy n mass-media

Tema advocacy n mass-media este compusa din 3 sectiuni, unateoretica si 2 activitati practice. Se recomanda desfasurarea activitatilordupa ce participantii vor face cunostinta cu materialul de suport de la

aceasta tema.Partea teoretica este o introducere n notiunile de baza ale

mass-media si o explicatie a contextului social precum si explicareaoportunitatii strategiei advocacy prin intermediul mass-media. (20-30min)

Prima activitate practica Dezvoltarea abilitatilor si deprinderilor depledoarie - elaborarea si sustinerea de argumente(45 min) are drept obiectivdezvoltarea aptitudinilor si abilitatilor participantilor de a construi sisustine argumente pornind de la o situatie concreta. Activitatea serealizeaza printr-un joc care simuleaza o situatie conflictuala, n bazacareia se elaboreaza argumente, urmata de prezentari n contradictoriuale argumentelor. Tema contine un exemplu de situatie premisa.

Cea de a doua activitate Dezvoltarea abilitatilor de conlucrare cumass-media (60 min) are drept obiectiv dezvoltarea abilitatilorparticipantilor de a elabora mesaje pentru mass-media, precum sidezvoltarea anumitor abilitati de lucru cu mass-media. Activitatea serealizeaza pornind de la premisa unei situatii conflictuale n virtuteacareia participantii elaboreaza comunicate de presa. Optional (+30


7/111



min), n functie de timpul si posibilitatile creative se poate simula si oconferinta de presa n cadrul careia sa fie prezentate comunicatele.Tema contine exemple de comunicate de presa.

Tema 7 - Lobby decizional si legislativ

Tema lobby decizional si legislativ finalizeaza trainingul intensiv inadvocacy. Se recomanda desfasurarea temei dupa ce participantii vorface cunostinta cu materialul de suport din aceasta tema.

Tema este compusa din 2 elemente educationale: Explicareaprocesului decizional (60 de minute) si Dezvoltarea deprinderilor delobby (240 de minute).

Obiectivul elementului Procesul decizional este ca participantii saconstientizeze procesele politice si decizionale si de a explica rolul sirelevanta interventiilor din partea ONG - ului. Acest element sedesfasoara folosind metoda de mini discurs mbinat cu o discutieinteractiva.

Obiectivul Dezvoltarii deprinderilor de lobby este de a deprinde la

participanti capacitatile de analiza, planificare, negociere si promovarea intereselor grupului beneficiar n contextul autoritatilor publicerelevante. Acest element se desfasoara folosind metoda de joc de rol.Tema contine doua exemple de modelare lobby: exemplul de lobby alConsiliului municipal/raional si exemplul de lobby al parlamentului.


8/111



Cuprins DetaliatCuvnt nainte ................................................................................................. .................................................................................................................... ...........................................................................3Agenda model .................................................................................................................... .................................................................................................................... .......................................................4Harta explicativa a cursului:.....................................................................................................................................................................................................................................................................5Cuprins Detaliat............................................................................................................................................................................................................................................................................................8

Tema 1: Sanatatea mintala.......................................................................................................................................................................................................................................................................12Ce este sanatatea mintala material de suport ................................................................................................................. ...............................................................................................................15

1.1 Activitate practica Definirea terminologiei de sanatate mintala......................................................................................................................................................................................40Tema 2: Ce este Advocacy? ............................................................................................................... .................................................................................................................... ..................................44 Ce este advocacy ? - Material de suport .......................................................................................................... ..................................................................................................................... ..............462.1 Activitatea practica - BRAINSTORMING...................................................................................................................................................................................................................................502.2 Activitate practica Definitiile grupurilor de participanti....................................................................................................................................................................................................50 2.3 Activitate practica - Metoda nvatarea reciproca .................................................................................................................... ............................................................................................512.4 Activitate practica - Determinarea grupului beneficiar..........................................................................................................................................................................................................52Tema 3: ntelegerea Problemei...............................................................................................................................................................................................................................................................53Unele ntrebari orientative pentru ntelegerea problemei Material de suport...................................................................................................................................................................55 3.1. Activitate practica - Ce este o problema (identificarea unei probleme)...........................................................................................................................................................................60

3.1.1 Introducere explicativa ............................................................................................................. .................................................................................................................... ..................................603.1.2 Criterii de identificare a unei probleme....................................................................................................................................................................................................................................60

3.1.3 Metoda enunturilor formulate Incorect, General si Corect .................................................................................................... ............................................................................................613.2. Activitate practica - Propuneri de probleme din partea participantilor ................................................................................................. .........................................................................63 3.3. Activitate practica - Arborele problemei ................................................................................................. ..................................................................................................................... ..............65Tema 4: Strategiile Advocacy ........................................................................................................... .................................................................................................................... ..................................68 Dimensiunile strategiei de advocacy orientat spre necesitat ile oamenilor Material de suport ....................................................................................................................................694.1 Activitate practica - Determinarea solutiilor si gruparea lor pe strategii. ................................................................................................................... .....................................................75 Tema 5 : Evaluarea capacitatilor de advocacy ale organizati ilor (Analiza SWOT) ......................................................................................................... .....................................................77 Evaluarea capacitatilor de advocacy a organizatiilor material de suport............................................................................................................................................................................79 5.1 Activitate practica - Evaluarea capacitatilor de advocacy ale organizatiilor...................................................................................................................................................................87 5.2. Activitate practica Analiza SWOT.............................................................................................................................................................................................................................................87

Tema 6: Advocacy n mass-media .................................................................................................. .................................................................................................................... ..................................88Advocacy n mass-media - Material de suport.................................................................................................................................................................................................................................89

6.1 Activitate practica - Dezvoltarea abi litatilor si depr inderilor de pledoar ie, elaborarea si sustinerea de argumente ......................................................................................946.2 Activitate practica - Dezvoltarea abil itatilor de conlucrare cu mass-media ............................................................................................................. .....................................................96 Tema 7: Lobby decizional si legislativ.................................................................................................................................................................................................................................................98 Lobby decizional si legislativ Material de suport ................................................................................................................................................................99

7.1 Activitatea practica - Procesul decizional .................................................................................................. ..................................................................................................................... ........... 106 7.2 Activitatea practica - Dezvoltarea deprinderii de lobby ................................................................................................................ ......................................................................................... 107


9/111




10/111


produs al Centrului de Resurse al Organizatiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului din Moldova (CReDO)10

Aceasta sectiune contine explicatii detaliate si indicatii pentrutrainer.(activitatilor explicate n aceasta coloana le corespund exemplele dincoloana din dreapta)

Se face cunostinta - Prezentarea trainerilor si a participantilor

Prezentarea persoanelor

Timpul necesar:15 minute

Metodologie:trainerii se prezinta, dupa care se prezinta, succint, pe rnd,fiecare participant.Apoi, participantii sunt mpartiti n perechi. Timp de 3-5 minute eitrebuie sa discute si sa afle ct mai multe unul despre celalalt.La expirarea timpului, fiecare spune 6 cuvinte despre cealalta persoana

din pereche.Prezentarea organizatiilor

Timpul necesar:30-60 de minute

Obiectiv pentru trainer: ntelege daca la curs sunt prezente organizatiicare desfasoara activitati de advocacy.

Metodologie:se repartizeaza cte o foaie de flipchart

reprezentantului/tilor fiecarei organizatii. Pentru ca organizatiileparticipante sa faca mai bine cunostinta li se propune ca fiecare sa descrie

organizatia, activitatile pe care le desfasoara sa fie reprezentate printr-undesen pe o foaie de flipchart.

Aceasta sectiune contine rezultate practice si exemple de lacursuri

(exemplele corespund activitatilor explicate n coloana din stnga)


11/111



Timp de 15-20 de minute fiecare participant descrie prin desene pe foaiaprimita organizatia pe care o reprezinta.

Fiecare foaie trebuie sa contina: Denumirea organizatiei Grupul Beneficiar Activitatile

Desenele sunt comentate de catre organizatia reprezentanta

La sfrsit trainerul face o generalizare.

Determinarea asteptarilor

Timpul necesar: (15min)Metodologie: Trainerul propune participantilor sa determine care suntasteptarile de la acest traning, asteptarile sunt preluate si scrise pe hrtiede flipchart dupa care se pune pe perete.Trainerul grupeaza asteptarile dupa care explica continutul agendei prinintermediul asteptarilor participantilor.

La sfrsitul fiecarei activitati participantii sunt invitati sa puna ntrebari.

Exemple de liste cu asteptari:

Asteptari

Parteneri ntelegerea corecta, comuna a problemei Obtinerea unor cunostinte Metode noi de solutionare a problemelor Tratarea problemelor Folosirea termenilor comuni Viziune unica, comuna Punerea de acord asupra situatiei existente si asupra celor ce

trebuie implementate Interpretarea univoca a situatiei

Aplicarea strategiilor adecvate pentru probleme concrete Semnificatia si importanta advocacy n practica Schimb de experienta


12/111



Tema 1: Sanatatea mintala

Microcuprins:Tema 1: Sanatatea mintala.......................................................................................................................................................................................................................................................................12Ce este sanatatea mintala material de suport ................................................................................................................. ...............................................................................................................151.1 Activitate practica Definirea terminologiei de sanatate mintala......................................................................................................................................................................................40

Nota explicativa:

Nota explicativa:

Tematica cursului a carei metodologie este descrisa n acest suporteste Advocacy pentru probleme de sanatate mintala. Prin urmarevorbim de doua elemente componente importante: Sanatate mintala siAdvocacy. Informatia cuprinsa n aceasta sectiune este de fapt ointroducere n domeniul notiunilor si categoriilor relevante dindomeniul sanatatii mintale. n afara de elementele introductive

materialul acestei teme contine descrierea celor mai raspnditeafectiuni mintale, precum si referinte la legislatia interna siinternationala care reglementeaza situatia celor afectati.

Aceasta tema are scopul de a introduce n subiect participantii lacurs. Ea creioneaza domeniul din care vor fi selectate problemele realedin societate pe baza carora vor fi regizate si activitatile de la temeleurmatoare.

Activitatea practica de la aceasta tema urmareste elucidareaterminologiei din domeniul sanatatii mintale si stabilirea unor termenice urmeaza a fi folositi pe tot parcursul cursului. Activitatea nu vadura mai mult de 20 de minute pentru a evita teoretizarea excesiva

Obiective pentru participanti:

sa aiba o viziune generala asupra domeniului sanatatii mintale;

sa cunoasca anumite aspecte referitoare la categoriile desanatate mintala;

sa cunoasca terminologia de baza din domeniul sanatatiimintale;

Conditiile de desfasurare:

Catre participanti:- cel putin 13-14 participanti;- materialul de suport studiat;

Suport logistic:- o sala de cel putin 60 m2 cu o masa si scaunele mobile pentru

modelarea sedintei organului deliberativ;- flipchart si foi;- scotch de hrtie (pentru a nu lasa urme pe pereti);- markere de diferite culori;

Materiale suplimentare:- Manualul de diagnostica si statistica a tulburarilor mintale,


13/111



PLEDOARIE PENTRU PSIHICUL UMAN

Dreptul la independenta si integrare socialanu sunt drepturi care se opresc la portile

institutiei;ele nu trebuie sa depinda de starea sanatatiimintale a unei persoane.

New York Law School Journal

Notiuni generale

Psihicul Uman ntrunestetotalitatea trairilor psihice, manifestate ngndire, sfera emotiv-afectiva, vointa sicomportament, ct si n cunoasterea de sinesi a lumii nconjuratoare.

Psihicul Uman este valoareasuprema a Societatii umane, datorita caruia

de-a lungul veacurilor s-a constituitCivilizatia Umana. Datorita PsihiculuiUman, numai n ultima suta de ani omenireaa cunoscut atomul, codul genetic uman,teoria relativitatii, computerizarea,explorarea spatiului cosmic, radioul siteleviziunea, care au ridicat civilizatiaumana cu o treapta mult mai superioara.

Pna n prezent oamenii destiinta sau oprit la opinia ca creierul esteorganul prin care se realizeaza activitatea

psihica a omului si, se pare, ca noi utilizamn mod curent doar o mica parte dincapacitatile acestuia.

nsa cnd nsusi PsihiculUman necesita asistenta specialistilor,

societataea contemporana, statul, nmajoritatea cazurilor, ca si acum o suta deani, recurg la izolarea n spitalele depsihiatrie a persoanelor cu probleme psihicesi deficiente mintale.

Pozitia Organizatiei Mondialea Sanatatii fata de sanatatea mintala exprima

fara echivoc importanta pe care i-o acorda caelement capital pentru sanatatea indivizilor,a societatii si a tarilor n general.

n comunitatea noastra existamulte persoane cu tulburari psihice. Acestiasunt membrii familiilor noastre, colegii siprietenii. Mai mult de 5 milioane de oamenidin SUA sufera de tulburari psihice severe sipersistente. Datorita tratamentului sirecuperarii, multi pacienti sunt pe cale derecuperare si tind spre o viata productiva si

satisfacatoare.Studiile Organizatiei

Mondiale a Sanatatii estimeaza ca nurmatorul deceniu, o persoana din patru vasuferi afectiuni mentale. Practic, fiecarefamilie va avea pe cineva de ascuns, daca nuvrea "sa se faca de rusine". In fata"epidemiei", natiunea are o singura calepentru a scapa cu mintea ntreaga. Santeleaga si sa accepte normele europene.Daca problema este neglijata, in ideea caavem alte prioritati, ntelegerea (pentrufenomen, n general si pentru cel cu o boalapsihica, n special) se apropie de zero. Dacanu exista ntelegere, nu apare nici interesulde a rezolva ceva. Asa ca noi si noi suferinte

astfel evitabile lovesc deopotriva indivizii sisocietatea. OMS, care a tras semnalul dealarma, a precizat si cine poarta raspundereapentru sfarmarea acestui cerc vicios:guvernele tarilor membre ale Organizatiei.Ce li se recomanda acestora? Sa finantezemai degraba transformarea oamenilor cu

afectiuni psihice in indivizi productivi, dect"depozitarea" lor in spitale. OMSdemonstreaza ca 80 la suta dintre pacientiicu schizofrenie corect tratata pot scapa decrize in primul an de terapie, iar cei maimulti se pot integra n familie si la locul demunca. Aproape 60 la suta dintre depresiipot fi vindecate cu medicatie adecvata sipsihoterapie, iar 70 la suta dintre epilepticipot trai, sub tratament, fara nici o limitaredata de boala. Exemplele pozitive ar face

enorm pentru schimbarea mentalitatilor. Dinpacate, la noi majoritatea cazurilor suntdepistate trziu, tratate cu medicamentedepasite (dar ieftine) sau scapa oricaruicontrol. Autoritatile si patronii nu stiu cumsa limiteze accesul persoanelor afectate lalocuri de munca si la o viata decenta. Dacamai punem la socoteala si factorii favorizantiai bolilor psihice: expunerea constanta lastres, conditiile de munca grele saupericuloase, starea proasta de sanatate, nuprea avem cum sa scapam de riscul ca in2020, tulburarile mentale sa fie a doua cauzade boala, dupa afectiunile cardiovasculare.In fata acestei amenintari.


14/111



Caracteristicile tulburarilorpsihice acute si persistente la adulti includeo diminuare a abilitatii n functie n multedomenii ale vietii, activitatile zilnice siperformantele sociale, culturale siocupationale. Aceste sarcini sunt importantenu numai pentru a supravietui, dar si pentru

a asigura si a da o bogatie si o semnificatievietii noastre, de a contacta cu alti indivizi sicomunitati si nu n ultimul rnd sistemul dencredere spirituala.

Manifestarile unei tulburaripsihice pot deveni bariere n atingerea unuisentiment major de control, competenta,abilitate n activitati determinante si relatii(Hatfield and Lefley, 1993). Strauss (1993)nota ca oricnd noi uitam sa ascultam atentsau pierdem capacitatea reflectarii clinice, ca

observator independent, felul n care noivedem si retinem, uitnd, de exemplu, safixam sentimentele si competenta, alaturi deproblemele persoanelor asistate, noi nendepartam tot mai mult de la gasirearaspunsului.

Conform recomandarilor,OMS medicii de familie ar trebui sa preiaprogresiv, ntr-un interval de cinci ani, 50%dintre cazurile de tulburari mintale si decomportament existente n comunitateaunde si exercita libera practica. La acestnivel din nefericire nca maladiile mintalesunt mult prea adeseori nerecunoscute,negate, sau confundate cu afectiunicorporale si ca atare eronat tratate.

Cabinetele de psihiatrie din ambulatoriile despecialitate si-au pierdut pna si rolulatribuit n urma cu 30 de ani, si-asa minor,de filtru, de zona de interfata ntre medicinaprimara si spitalul de psihiatrie.


15/111



Ce este sanatatea mintala material desuport

Descrierea notiunilor si categoriilorrelevante din domeniul sanatatii mintale.

GNDIREA este principala manifestare a

Psihicului Uman, prin intermediul careiafiinta umana ntr-o forma integrativacunoaste si judeca despre sine si lumeanconjuratoare.Tulburarile de gndire de obicei se recunoscdupa vorba, scrisul si, nu rareori dupacomportamentul persoanei n cauza.Tulbur ari le de gndi re:

1. forme specifice patologice de gndire: Delirul o interpretare eronata,bolnavicioasa a unor evenimente si

fenomene ce se refera la sine sau lalumea nconjuratoare si care ni sedau corectiei obisnuite. Obsesiile uneori pot capataforma unor idei delirante, prindurata lor, fixarea deliranta asupraimaginatiilor, pasiunilor, trairilorafective si unor forme decomportament. Acestea apar si sementin stabil mpotriva vointeipersoanei suferinde.

2. Tulburarile cursului gndirii( vitezasi impulsivitatea).

3. Tulburari formale n gndire (sarituri de idei, perseveratii sidisocierea).

4. Tulburarea de detinere asentimentului ca nu e stapn pegndurile sale.

EMOTIIILE- reprezinta trairile persoanei cureferire la sine si lumea nconjuratoare.Emotiile influenteaza ntreg Psihicul Uman,

dau putere si originalitate, expresivitate sisubtilitate gndirii noastre. Vointa este uncomponent nemijlocit al emotiilor. Emotiilereflecta starea subiectiva a persoanei,atitudinea acestea fata de ceea ce face sisimte. Necesitatile sunt sursa emotiilor.ntr-o legatura indispensabila necesitatile siemotiile sunt catalizatorul activitatii umane.Tulburaril e emoti ve:

1. Depresiile o stare de dispozitie delunga durata de inhibitie, apatie,

tristete, decaderea unor emotiiobisnuite, deseori au trairi puternicefata de depresia cei cuprinde: Stare anxios depresiva, Depresiv hipocondriaca, Asteno-depresiva, Depresiv paranoica, Obsesiv depresiva, Etc.

2. Fobiile o stare de frica irationalafata de un oarecare obiect, activitatesau situatie si dorinta de a le depasi.1. Fobii obsesive,2. Fobii anxioase,

3. Hipertimia (afect maniacal, manie).

4. Disforia - stare de indispozitie,rautate.

5. Apatia indispozitie, indiferenta fatade tot ce se petrece n jur.

6. Saracie emotiva (prostratie afectiva).7. Obsesii trairi emotive cu un

sediment greu pe suflet: Amintiri obsesive,

Sentiment obsesiv de antipatie, Obsesii imaginare, Atractii obsesive (compulsii ), Obsesii fobice, Dubii obsesive, Ritualuri, Etc.

MEMORIA: fundamentul mentinerii sidezvoltarii psihice, garantia intelectului.Memoria ca proces psihic,fixeaza(nregistreaza ), pastreaza (retentia ) sireproducerea informatiei.

Patol ogia memoriei: Hipermnezia o capacitateridicata de reproductie a informatiei. Dismnezia slabirea memoriei, Amnezia decadere Informatieipe o anumita perioada, Amnezie anterograda- fereastra

n memorie dupa evenimentul nsotitdetulburarea constiintei,

Amnezie retrograda - fereastra nmemorie nainte si dupa evenimentul


16/111



nsotit de tulburarea constiintei, Criptomnezie uita ca unelecreatii au fost create de altii si lensuseste sie, Confabulari nascociri ce nu aunimic cu realitatea, Pseudo reminiscente transfera

evenimentele din o perioada de timpla alta.

INTELECTUL: capacitatea individului de agndi abstract, de a actiona directionat si destabili relatii corecte cu mediul nconjurator.Volumul de cunostinte ce detine individul.Nucleul Intelectului gndirea, adicacapacitatea de a selecta n situatia dataesentialul si n corespundere cu acesta sicoreleaza comportamentul.Tulburaril e intelectul ui:

Dementa - scaderea activitatiiintelectuale. Retard mental cu predominaride deficit intelectual si lipsaprogredientei Dementa organica - are la origineconsecintele unei afectiuni organice. Dementa senila - regresiamemoriei dupa Legea Ribo, se sterge

informatiade azi apoi din trecut.

CONSTIINTA Constientizarea Eu-lui sia lumii nconjuratoare. Functia superioaraintegrativa a Psihicului Uman. Nivelul

constiintei variaza de la starea de veghe pnala coma.

Coma e prezenta numairespiratia.

Stupoare ochiul urmareste ce seface n jur, reflexele suntnormale,

Confuzie incapacitatea de a

gndi clar, Stare oneiroidica stare

somnolenta cu diferite trairi subforma de scene, tablouri,

Stare crepusculara - stareoneiroidica ndelungata,posibilitati de agresiune grava.

Tulburari le de constii nta:Tulburari de perceptie - procesul deconstientizare a informatiei ce parvineprin organele de simt.Imaginatie nchipuita - experientasenzitiva transferata n constiinta, deobicei ea este lipsita de senzatia realitatii,care e o parte a perceptiei.Imainatie eidetiva o imaginarevizuala, poate fi alungata voluntar, arecalitatea unei fotografii.Iluzii o perceptie denaturata aexcitantilor externi.Halucinatii

o imagine ce apare nconstiinta n lipsa excitantului extern dela organele de perceptie si calitativ suntasemanatori cu obiectele real percepute.

Pseudohalucinatii - apare senzatia caacestea sunt provocate de constiintanoastra, pot aparea n stari ireale.Formele de halucinat ii: Auditive, Vizuale, De miros, De gust,

Tactile Etc.


17/111



Referinte la legislatia interna siinternationala din domeniul sanatatii

mintale

Bolnavul psihic n fata JustitieiBolnavul psihic reprezinta un

exemplu elocvent de relatie particulara

medicpacient n care aspectele medico-legale primeaza. Bolnavul psihic prezinta pelnga afectiunea sa si un grad de pericolsocial fapt ce impune uneori uncomportament particular al societatii nraport cu el: internarea obligatorie.

Consimtamntul de internaresi tratament sufera o serie de fluctuatiideterminate de evolutia bolii: sunt momenten care pacientul este prezent psihic si poatefi de acord cu tratamentul si cu internarea.Lipsa tratamentului sau alti factori potdetermina degradarea starii pacientului faptce duce la scaderea sau disparitia capacitatiide exercitiu si a discernamntului cu urmaripersonale si sociale grave, care duc lanrautatirea starii generale, cu lipsatratamentului, etc. deci aparitia uneispirale de agravare.

Bolnavul psihic beneficiazade o suita de masuri medico-juridice specialecunoscute sub numele de masuri desiguranta cu caracter medico-legal, masuricare protejeaza bolnavul de consecintelefaptelor sale pe de o parte iar pe de altaparte protejeaza societatea de traume

generate de o persoana lipsita total saupartial de discernamnt.

Relatia medicpacient bolnavpsihic este analizata prin studiul surselorinternationale de drept privind bolnavulpsihic, prin prezentarea expertizei medico-legale psihiatrice si prin analiza masurilor de

siguranta care se impun in urma evaluariibolnavului psihic.

Consideratii generale privind eticarelatiei medic bolnav psihic

Probabil ca psihiatria a ridicatmai multe controverse medicale, etice sijuridice dect oricare alt domeniu medical.Una din explicatii este data de faptul ca dacamedicina clinica nu poate trata pacientulfara consimtamntul liber si informatacestuia, psihiatrul poate fi chemat sa tratezeun pacient care nu este capabil sa-si exprimeconsimtamntul.

Pe de alta parte tratamentulpsihiatric poate impune si o internareinvoluntara pe termen lung, lasata la liberularbitru al medicului. Tratamentul psihiatric,pentru a fi eficient, trebuie sa producamodificari de durata ale comportamentului.Se vor produce alterari ale functiilor psihicedeci ale autonomiei umane, care pot fijustificate doar n circumstante exceptionale.Acestea sunt motivele care determina pecriticii sistemului psihiatric actual saconsidere ca medicul psihiatric beneficiazade puteri care i permit sa interfereze n mod

nenecesar si nedorit n viata unor indiviziavnd comportament bizar si nealiniat social.

Notiunea de temnicer asociatal unui regim politic atribuita psihiatrilorpoate fi fundamentata de abuzurile pe careacestia le-au avizat n cadrul tarilor dedicatedoctrinei comuniste. Abuzurile psihiatrice

din fosta Uniune Sovietica sunt cunoscuteatt ca ntindere si ca durata. Existanumeroase dovezi n directia unei colaborarintre psihiatru si Securitate. Internareadisidentilor politici n spitale de psihiatrie adus la instituirea tratamentelormedicamentoase n absenta oricareifundamentari medicale serioase. A fostfundamentata astfel notiunea de"Schizofrenie Lenta", care nu ntrunea niciunul din semnele clinice cunoscute, dar care

asigura un pretext suficient pentruinternarea celor cu o atitudine politicaneconforma cu normele rigide impuse destat.

Psihiatria vestului a fost si eaintens criticata chiar din interiorulsistemului. Accentul critic n acest caz nu afost pus pe abuzul tratamentului ci pecircumstantele si mediul de tratament.Abuzurile si imixtiunile politice ntratamentul psihiatric au constituit exceptii(dar au existat). Problema ridicata a fostdeterminata de izolarea bolnavului psihic petimp variabil n interiorul unui stabilimentsanitar, izolare la care bolnavul nu aconsimtit. n acest curent de opinie un rol


18/111



major la avut (trebuie sa recunoastem) sicostul ridicat al tratamentului spitalicesc.

Tendinta actuala este de angradi posibilitatile psihiatrilor de adispune pe timp nelimitat de libertateapacientului si de a integra (pe ct posibil), peperioade mai scurte sau mai lungi de timp,

bolnavul psihic n societate.Existenta unei afectiunipsihice nu poate duce automat la internareabolnavului n sectia de psihiatrie si lainstituirea unui tratament. Sunt afectiunipsihice care permit un grad de discernamntsuficient pentru a elabora un consimtamntrezonabil.

Consimtamntul la tratamentsufera deci (cu unele amendamente) acelasiregim cu cel al oricarei alte afectiuni.

Aspectul specific al tratamentului psihiatriceste generat de modificarea temporara saudefinitiva a comportamentului pacientuluicare apare post terapeutic.

Metodele de tratamentpsihiatric sunt complexe si se pot cataloga nneinvazive (fara interventii fizice) sauinvazive (exemplul tipic este psiho-chirurgia). Ambele ridica o suita de ntrebarietice extrem de severe:

sunt mai acceptabile dect masurileordinare de tratament?

pna la ce punct poate impunemedicul pacientului un comportamentconsiderat dezirabil?

poate fi considerat consimtamntul latratament ca viabil sau ca o alternativa la opedeapsa coercitiva?

Societatea nsa este datoare sadevina toleranta fata de bolnavul psihic,indiferent de gradul de integrare sociala aacestuia. Interventiile capabile sa modifice

comportamentul par a fi solutii de viitor, darn acest moment sunt extrem decontroversate datorita fragilitatiiposibilitatilor de a le tine sub control.

Surse internationale de drept privindbolnavul psihic

n trecut, societatea aconsiderat bolnavii psihici ca fiind opermanenta amenintare pentru cei din jur.Acesti pacienti au fost obligati sa-si petreaca

un timp mai lung sau mai scurt n conditiide recluziune, iar tratamentul indicat nastfel de cazuri se limita frecvent laprevenirea auto si hetero agresiunii.

Conceptele terapeuticemoderne permit folosind diferite mijloaceterapeutice inclusiv terapiamedicamentoasa, permit vindecarea unorafectiuni psihice usoare si stabilizarea stariibolnavilor grav. Medicul psihiatru este unmedic specialist care are drepturi sindatoriri statuate de lege. Caracterul impusmedicului psihiatru de agent de paza alsocietatii nu poate sa fie prevalent n raportcu cel primar, de vindecator.

Pacienti i bolnavi psihici au

acelasi drepturi cu ceil alt i bol navi inclusiv

au dreptul la o relat i e medicpacient cu

caracter privat .

Sursele internationale dedrept care analizeaza situatia medico-juridica a bolnavului psihic sunt n totalitate

preocupate de o suita de probleme privindconsimtamntul bolnavului (tratament,participarea la experimente medicale, actelede dispozitie inclusiv sterilizarea) simasurile de siguranta avnd caracter pre sipost-infractional.

n anul 1977, AnsamblulParlamentar al Consiliului Europei a adoptatRecomandarea 818/1977 privind situatiabolnavilor psihic. Recomandarea mentionanecesitatea unei mai bune protectii legale a

bolnavilor psihic. Plecnd de la un cazcelebru (Winterwerp judecat la CurteaEuropeana a drepturilor omului), ComitetulEuropean pentru Cooperare Legala a stabilitca prioritate a anului 1979 protejareasuplimentara legala a bolnavilor psihic. nanul 1983 Comitetul de Ministri alConsiliului Europei a adoptat recomandareaR(83)2 privind protejarea bolnavului psihic.n anul 1994, Ansamblul Parlamentar alConsiliului Europei a adoptat n unanimitate

Recomandarea 1235 (1994) privind psihiatriasi drepturilor omului.n ansamblu, toate aceste recomandari legaleau la baza documentul Conventia


19/111



Europeana a Drepturilor Omului si alibertatilor fundamentale(art. 3,5,6,8).

Principalele prevederi alerecomandarilor mentionate sunt:

diagnosticul de boala psihica esteo problema strict medicala, fiind pus de

catre un medic n conformitate cu stiintamedicala; dificultati de integrare a uneipersoane la valori morale, sociale saupolitice nu pot fi considerate ca apartinndbolilor psihice.

internarea obligatorie(preinfractionala) poate fi luata de unreprezentant al legii la recomandarea unuimedic specialist; decizia este luata numaidaca persoana reprezinta un pericol pentrusine sau pentru alti. n caz de urgenta

psihiatrica, se admite internarea bolnavuluipe timp scurt, n conformitate cu un avizmedical competent si pe o perioada scurta.n aceasta situatie pacientul trebuieinformat, trebuie sa i se faca posibilacontestarea legala a deciziei.

Pacientul trebuie reprezentat deun reprezentant legal care se poate numi dinoficiu n conditiile n care pacientul nu sepoate reprezenta singur.

Tratamentul psihiatric trebuie safie condus dupa aceleasi reguli ca oricetratament medical. n caz de tratamentneomologat, consimtamntul pacientuluieste esential. Daca acestuia i lipsestediscernamntul, consimtamntul va fi dat de

reprezentantul legal al pacientului. Altetratamente cu caracter experimentalefectuate pe bolnavi psihic internati nvirtutea masurilor de siguranta suntinterzise.

Restrictiile privind libertatilebolnavilor psihic vor fi luate numai pentru

protejarea persoanei si a societatii. n oricecaz, bolnavul are dreptul la comunicarelibera cu un avocat sau magistrat si satrimita scrisori nchise.

Internarea obligatorie va fi facutape timp limitat sau va fi reevaluata periodic.

Internarea obligatorie va firidicata de medic sau de o autoritatecompetenta fara ca acest lucru sa impunantreruperea tratamentului obligatoriu.

Internarea obligatorie nu implica

aplicarea unor masuri cu caracter restrictivasupra intereselor materiale ale pacientului.

n toate situatiile, demnitateapacientului va fi respectata.n plus, recomandari actuale (neadoptate) alComitetele de Experti ai CE recomanda si oconduita specifica si n privintatratamentului obligatoriu n caz de boalapsihica (aplicarea tratamentelor gradual sinumai n avantajul pacientilor, neutilizareamasurilor de constrngere fizica dect caultima masura de protectie a pacientului[4].

Etapele expertizei medico-legalepsihiatrice a adultului

Prima expertiza medico-legala psihiatricaare cea mai mare valoare si se bazeaza peexamenul complet, dar acesta trebuie repetatsi trebuie studiat ntregul dosar al cauzei.Se vor scoate n evidenta atunci cnd exista,trasaturile patologice ale inculpatului cahalucinatii, delir, idei de persecutie sau betia

patologica.Se va cerceta ntregul trecut patologic alinculpatului pe baza actelor medicaleexistente (sau foi de observatie de la spitaleleunde a fost internat); de asemenea, se va tinesub observatie pentru a nu fi vorba dedebutul unei boli, a unei stari reactive,simulari etc.Se vor cere relatii, alteori, asupra stariiexpertizatului dinaintea comiteriiinfractiunii, comportamentul n familie,

locul de munca. Toate aceste date trebuieanalizate cu multa atentie, pentru ca uniidelincventi au comportamente diferite, ndiferite medii.Se va studia dosarul cauzei cu deosebitaatentie, iar concluziile trebuie trase cu multarezerva, pentru a nu fi nentemeiate, eronate,pentru ca de ele depinde ntreg viitorulexpertizatului.n urma analizei cazului, se vor trageconcluziile care trebuie sa arate:

daca exista vreo boala psihica la celexpertizat si daca ea i altereaza constiintasau discernamntul;


20/111



sa precizeze daca faptele comise suntsau nu legate cauzal de simptomatologiabolii;

sa stabileasca responsabilitateaexpertizatului pentru fapta comisa.

Responsabilitatea cuprindetotalitatea particularitatilor psihice ale

individului care-l fac capabil sa nteleagalibertatea si necesitatea actiunilor sale nunitate dialectica cu legile obiective dedezvoltare a societatii si sa apreciezeconsecintele faptelor sale atunci cndactioneaza contrar acestei unitati.n cadrul expertizei, uneori este usor destabilit lipsa discernamntului la bolnavii cupsihoze grave, dar intervin greutati n fatacelor cu instabilitate, hiperactivitate, labilipsihici, care sunt privati adesea de simtul

proportiilor si incapabili de a-si dozaraspunsul la nivelul stimulilor decircumstanta.

Masuri de siguranta cu caracter medicalDenumirea de masuri de siguranta a fostaleasa de Uniunea Internationala de DreptPenal, n scopul deosebirii acestor sanctiunipre sau postinfractionale si pedepse. nRomnia au fost adoptate ncepnd cu anul1936, fiind considerate sanctiuni penale si

fiind deosebite de pedepse[8].Prin luarea masurilor de siguranta seurmareste nlaturarea starii de pericol,crendu-se, n locul ei, o stare de siguranta.Se realizeaza asadar, schimbarea starii de

pericol n stare de siguranta, indiferent dacarealitatea care constituie cauza starii depericol la rndul ei ar putea fi sau nunlaturata.Prin internarea unui alienat se nlaturastarea de pericol pe care o constituieprezenta sa n libertate si aceasta, indiferent

daca starea lui ar fi sau nu curabila.Starea de pericol care serveste ca temei laluarea masurilor, nu se confunda cupericolul social pe care l prezinta faptaprevazuta de legea penala. Ea privestepersoana faptuitorului sau anumite lucrurin legatura cu fapta sa, ce constituie oamenintare pentru viitor.Masurile de siguranta de natura medicala aucaracter de sanctiune de drept penal, iarinstituirea lor este, de regula, de competenta

instantei judecatoresti. Strict cu titluprovizoriu, unele masuri pot fi luate si deorganele de urmarire penala.Masurile de siguranta se pot clasifica nfunctie de scop n:

masuri curative (tratamentobligatoriu sau internare obligatorie);

masuri educative (inclusivreorientare profesionala).n functie de drepturile subordonate pot fi:

privative de libertate;restrictive de libertate;privative de drepturi;patrimoniale (confiscari).

n functie de durata de aplicare a masurilor,acestea se pot clasifica n:

masuri de siguranta pe duratanedeterminata (pe durata starii de pericol);

masuri de siguranta pe duratadeterminata (fara aplicare medicala);

masuri de siguranta definitive (faraaplicare medicala).


21/111



Legislatia nationala si internationala cureferire la sanatatea mintala

Comentarii referitoare la ConventiaEuropeana a drepturilor omului sidrepturilor persoanelor cu probleme desanatate mintala

Mental Disability Advocacy Center (MDAC)2002Definitiintr-un domeniu plin de cuvinte si expresiistigmatizante (att n limba engleza ct si nalte limbi), vom oferi definitii pentru ctivatermeni utilizati n tot cuprinsul acestuimaterial, care formeaza si vocabularulseminarilor.Vom folosi termenul-umbrela de tulburaremintala. n aceasta categorie vom includepersoanele cu probleme de sanatate mintala(persoanele cu diagnosticul de boalamintala, cum ar fi tulburarea afectivabipolara, depresia sau schizofrenia), precumsi persoanele cu tulburari de dezvoltare (nalte regiuni se folosesc si notiunile detulburari de nvatare, dificultati denvatare, tulburare intelectuala, termenuldemodat de handicap mintal sau cel deretardare mintala, deosebit destigmatizant). Prin tulburare de dezvoltarentelegem o stare care persista de-a lungulvietii ntregi a unei persoane si care-iinfluenteaza dezvoltarea intelectuala, socialasi emotionala. Includem n termenul de

tulburari mintale si persoanele cudiagnosticul de tulburari de personalitate.n notiunea de institutie de psihiatrieincludem spitalele de psihiatrie, spitaleleexperimentale cu securitate sporita siinstitutiile de internare ndelungata pentrupersoane cu tulburari mintale cunoscute n

Europa Centrala si de Est n general subdenumirea de institutii de ngrijire sicentre de recuperare si reintegrare sociala(social care homes).Vom folosi termenul de rezident cuprivire la persoanele care sunt internate ninstitutiile de psihiatrie. Vom utiliza deasemenea notiunea de pacient, termenulcel mai des aparut n deciziile CurtiiEuropene a Drepturilor Omului, dar prinfolosirea acestui termen nu intentionam

neaparat sa promovam modelul medical dinpsihiatrie.Atunci cnd ne referim la ConventiaEuropeana a Drepturilor Omului vom folosi,n sila, expresia de alienat mintal, pentruca acesta este termenul utilizat n Articolul 5al Conventiei. Recunoastem ca acest termeneste deosebit de stigmatizant, dar trebuie saavem n vedere ca Conventia a fost adoptatacu mai mult de 50 de ani n urma.Vom folosi de asemenea termenii de

beneficiar sau fost beneficiar alserviciilor de psihiatrie.

Comentarii referitoare la respectareaprevederilor legii Republicii Moldova

privind asistenta psihiatrica (NR.44-46/310 DIN 21.05.1998)

Articolul 1. Asistenta psihiatrica siprincipiile acordarii eingrijirea persoanelor mature cu Retardmintal sever si dementa n mare parte nu

este asigurata de stat. n municipiulChisinau, cu o populatie de un milion delocuitori, lipseste un Azil pentru ntretinereasi ngrijirea acestor persoane,reabilitarea medico-sociala n conditiiextraspitalicesti a persoanelor suferinde cutulburari psihice nu este asigurata de stat.Articolul 2.Legislatia privind asistentapsihiatricaPrevederile Legislatiei internationalereferitor la asistenta sanatatii mintale, n

mare parte, nu sunt implementate nRepublica Moldova.Articolul 5.Drepturile persoanelor suferindecu tulburari psihicen institutiile psihiatrice de stat beneficiariin mare parte nu au acces la informatiiprivind drepturile sale umane, civile,economice si sociale,deseori persoanele cu problem psihice ramnspitalizati n stationarul de psihiatrie dincauza lipsei unui suport social comunitar destat acordat n afara spitalului de psihiatriese admite limitarea drepturilor si libertatilorpersoanelor suferinde cu tulburari psihice,prin supravegherea acestora prindispensarizare, numai n baza diagnosticului


22/111



psihiatric, necesitatii administrariitratamentului ambulatoriu sau a faptului cas-au aflat n stationarul de psihiatrieArticolul 6. Limitarea practicarii unoractivitati profesionale si a activitatilor cupericol sporitnu este argumentata clinico stiintific si

juridic limitarea unei persoane, ce a avut oproblema psihica, incapabila de a desfasuraanumite activitati profesionale si activitati cupericol sporit pe un termen de cel mult 5 ani.de la emiterea Legii pna n prezent nu a fostelaborata, conform prevederilor Legii, Listade contraindicatii medico-psihiatrice, care, ncazuri concrete, ar putea fi contestata ninstanta judecatoreasca.Articolul 9. Pastrarea secretului medicalpolitistii de sector deseori solicita informatii

referitor la persoanele ce au fost asistate de oinstitutie de psihiatrie.nu se practica pe larg cazurile de primire decatre persoana suferinda cu tulburari psihicesau reprezentantul ei legal, informatii desprestarea sanatatii psihice si despre asistentapsihiatrica acordata, cu scopul exercitariidrepturilor si intereselor sale legitime.Articolul 14. Expertiza psihiatrica legalapersoanele expertizate sau alte persoanefizice si juridice cointeresate nu au

posibilitate de a beneficia de o expertizapsihiatrica legala alternativa datoritafaptului ca n Republica Moldova ntregServiciul de expertiza psihiatrica legala estesubordonat unei si aceeasi institutii de stat.

Comentarii referitoare la respectareaprevederilor legii cu privire la expertizajudiciara Nr.1086-XIV din 23.06.2000Articolul 24 Liberul consimtamnt siconstrngerea la efectuarea expertizei(4) Internare la expertiza n spitalul de

psihiatrie conform legislatiei n vigoare estesanctionat de judecata.Articolul 25. Temeiurile si modul internariipersoanei in institutia medicala pentruefectuarea expertizei(1) Ordonantele de numire a expertizeilegale adesea sunt scurte, fara ntemeiereanumirii expertizei deseori nu se indicamasura preventiva si unde se afla persoana.(2) acest punct al articolului nu sendeplineste. Rudele sunt informate mai des

la demersul medicului pentru a fi ndreptatela convorbire cu medicul,deoarece dosarelepenale aproape ca nu contin date desprepersonalitatea examinatului sicomportamentul lui.Articolul 26Termenele de aflare a persoaneiin institutia medicala pentru efectuareaexpertizei(4) Organele de ancheta fiind informatedespre necesitatea prelungirii termenuluiexpertizei nu emite si nu expediaza n adresaexpertilor decizia respectiva.Articolul 29. Apararea drepturilor siintereselor legitime ale persoanei supuseexpertizei

(3) n articolul dat lipseste precizarea capersoanei arestate internate la expertizapsihiatrica i se asigura posibilitatea de aavea ntrevederi cu avocatul sireprezentantul ei legal cu permisulorganelor care au dispus expertizapsihiatrica.

Articolul 31. Metodele de cercetare aplicatela examinarea persoanelor supuse expertizei(4) Este interzisa obtinerea fortata aprobelor de la persoanele supuse expertizein mod benevol si nu este reglementataobtinerea probelor de la persoanele carerefuza examinarea chiar daca sunt obligatede lege.

Comentarii la respectarea CoduluiMuncii al Republicii Moldova Nr. 154-

XV din 28.03.2003 si a Legii RepubliciiMoldova privind asistenta psihiatricaNr. 1402-XIII din 16.12.97

n mentionatele legi de catrestatul Republica Moldova sunt prevazuteapararea si respectarea drepturilor la muncasi integrarea psihosociala prin munca apersoanelor cu probleme psihice si deficienteintelectuale, inclusiv a invalizilor cu acestecategorii de probleme.

Conform Legii privind asistentapsihiatrica, Articolul 16. Statulgaranteaza urmatoarele tipuri deasistenta de protectie sociala.


23/111



(1) Statul garanteaza:d) asistenta sociala curenta si sprijin laplasare n cmpul muncii persoanelorsuferinde de tulburari psihice;a) creeaza toate tipurile de institutii careacorda asistenta psihiatricaextraspitaliceasca si stationara, n masura

posibilitatilor, la domiciliu;b) organizeaza instruirea generala siprofesionala a minorilor suferinzi detulburari psihice;c) creeaza ntreprinderi curative deproductie pentru terapie prin munca, pentrunsusirea de noi profesii si ncadrarea nmunca la aceste ntreprinderi a persoanelor,inclusiv a invalizilor, suferinde de tulburaripsihice, ateliere, sectii si sectoare speciale cuconditii de munca favorabile;

d) stabileste ntreprinderilor, institutiilor siorganizatiilor cote obligatorii de locuripentru plasarea n cmpul muncii apersoanelor suferinde de tulburari psihice;e) aplica metode de stimulare economicantreprinderilor, institutiilor si organizatiilorcare ofera locuri de munca persoanelorsuferinde de tulburari psihice;f) deschide internate pentru persoanelesuferinde de tulburari psihice care si-aupierdut relatiile sociale;

g) ntreprinde masuri de alta natura pentruoferirea de sprijin social persoanelorsuferinde de tulburari psihice.

Articolul 6.Limitarea practicarii unoractivitati profesionale si a activitatilor cupericol sporit(1) n caz de tulburari psihice, persoanapoate fi declarata pe un termen de cel mult 5ani, cu dreptul de reexaminare ulterioara,incapabila a desfasura anumite activitati

profesionale si activitati cu pericol sporit.Hotarrea restrictiva este emisa de o comisiemedicala, mputernicita de organul deocrotire a sanatatii, n temeiul concluzieiasupra sanatatii psihice a persoanei, potrivitListei de contraindicatii medico-psihiatrice,si poate fi contestata n instantajudecatoreasca.(2) Lista de contraindicatii medico-psihiatrice referitoare la practicarea unoractivitati profesionale si a activitatilor cu

pericol sporit, prezentata de MinisterulSanatatii si aprobata de Guvern, esterevazuta periodic (cel putin o data n cinciani), tinndu-se cont de experientaacumulata si de realizarile stiintei.

Articolul 52. Guvernul:- n termen de 6 luni, va prezentaParlamentului propuneri privind aducerealegislatiei n vigoare n conformitate cuprezenta lege, va elabora si va aproba, n

baza acesteia, actele normative aferente;- n termen de 3 luni, va aduce propriile actenormative n conformitate cu prezenta lege;

- va asigura revizuirea si anularea de catreministere si departamente a actelornormative care contravin prezentei legi.

Conform Codului Muncii Articolul 3.Dispozitiile prezentului cod se aplica sisalariatilor din aparatul asociatiilor

obstesti, religioase, sindicale, patronale, alfundatiilor, partidelor si altor organizatiinecomerciale care folosesc munca salariata.Articolul 4. Legislatia muncii si alte actenormative ce contin norme ale dreptuluimuncii Raporturile de munca si alteraporturi legate nemijlocit de acestea sntreglementate de Constitutia RepubliciiMoldova, de prezentul cod, de alte legi, dealte acte normative ce contin norme aledreptului muncii, si anume de: h)si de

tratatele, acordurile, conventiile si alte acteinternationalela care Republica Moldovaeste parte. Articolul 8. Interzicereadiscriminarii n sfera muncii (1) n cadrulraporturilor de munca actioneaza principiulegalitatii n drepturi a tuturor salariatilor.Orice discriminare, direct sau indirecta, asalariatului pe criterii de sex, vrsta, rasa,etnie, religie, optiune politica, originesociala, domiciliu, handicap, apartenentasau activitate sindicala, precum si pe alte

criterii nelegate de calitatile saleprofesionale, este interzisa. (2) Nu constituiediscriminare stabilirea unor diferentieri,exceptii, preferinte sau drepturi alesalariatilor, care snt determinate de


24/111



cerintele specifice unei munci, stabilite delegislatia n vigoare, sau de grija deosebitaa statului fata de persoanele care necesita oprotectie sociala si juridica sporita.

Articolul 13. Prioritatea tratatelor,conventiilor, acordurilor si altor acteinternationale. Daca prin tratatele,

conventiile, acordurile sau alte acteinternationale la care Republica Moldovaeste parte snt stabilite alte prevederi dectcele cuprinse n prezentul cod, au prioritatereglementarile internationale.

Articolul 7. Interzicerea muncii fortate(obligatorii)

(1) Munca fortata (obligatorie) esteinterzisa.

(2) Prin munca fortata (obligatorie) sentelege orice munca sau

serviciu impus unei persoane subamenintare sau fara consimtamntulacesteia.Articolul 86.Concedierea

CONCLUZII:Experienta practica si

literatura de specialitate confirma ca 70% dinpersoanele cu probleme psihice sunt apte demulte munci. Din pacate n RepublicaMoldova singura forma de recuperare

sociala privind aceste persoanele, suntcomisiile de expertiza a vitalitatii npsihiatrie care determina un anumit grad deinvaliditate acestei categorii a populatiei.

Statul conform Legislatieinationale si internationale nu creazantreprinderi-centre de recuperarepsihosociala.

Sindicatele nu atrag nici oatentie problemei apararii dreptului lamunca a acestei categorii a populatiei.

Lipsa ntreprinderilor pentruaceasta categorie a populatieiei i lipseste side dreptul de a-si apara drepturile n cadrulorganizatiilor sindicale.

n majoritatea institutiilorpsihiatrice, sub diferite forme, se aplicamunca fortata referitor la persoanele cuprobleme psihice si deficiente intelectuale.

Lipsa ntreprinderilor derecuperare prin munca si cazurile unice,cnd persoanele cu probleme psihice sunt

admise, dupa posibilitati, la lucru nntreprinderi obisnuite sunt manifestaridiscriminatorii din partea statului privinddreptul la munca.

Comentarii cu privire la respectareaprevederilor codului civil al RepubliciiMoldovaArticolul 36. Instituirea tutelei si curateleiInstituirea tutelei si curatelei este oprocedura destul de complicata, anevoioasasi nu ntotdeauna se include n termenulreglementat, se fac posibile diferite ncalcari,care se reflecta negative asupra bolnavilor.Articolul 38. Tutorele si curatorul

Aceasta lege nu se executa destul deminutios. Adesea tutori sunt desemnatepersoane suspecte si ca urmare cei pusi subtutela se pomenesc n strada.Articolul 40. Obligatiile tutorelui si alecuratoruluiTutorele nu ntotdeauna si respecta

obligatiunile.Articolul 42. Autorizatia autoritatii tutelarepentru ncheierea de acte juridice siArticolul 43. Interdictia ncheierii de actejuridice in numele celui pus sub tutela saucuratela nu se respecta permanent si medicii setlnesc cu situatii, cnd bolnavul, fiindexternat, descopera ca n lipsa lui i sa vnduttoata averea el fiind lasat fara mijloacepentru a supravietui.

Comentarii cu privire la respectareacodului de procedura civila aRepublicii MoldovaLimitarea n capacitatea de exercitiu saudeclararea incapacitatii este o procedurandelungata si complicata.Articolul 149 Conform legii cu privire laexpertiza judiciara din 23.06.2000 art. 8(d)poate fi expert judiciar persoana care esteatestata n calitate de expert judiciar n

domeniu.Interferente psihiatrice clinico practice sisatisfacerea necesitatilor de realizare libera adrepturilor civile


25/111



Activitatea medicului psihiatru practician,constnd n primul rnd n influenta asupraintegritatii psihice a persoanei cu care vinen contact, cuprinde n si obligativitatea de arespecta Legislatia civila care este ntemeiatape recunoasterea egalitatii participantilor laraporturile reglementate de ea,

inadmisibilitatii imixtiunii in afacerileprivate, necesitatii de realizare libera adrepturilor civile, de garantare a restabiliriipersoanei in drepturile in care a fost lezata side aparare judiciara a lor (Articolul 1. Bazelelegislatiei civile, Codul Civil al RepubliciiMoldova)Medicul psihiatru practician zilnic nactivitatea sa de examinare a sanatatiipsihice, diagnosticare a tulburarilor psihice,tratarea, ngrijirea si reabilitarea medico-

sociala a persoanelor suferinde de astfel detulburari (Articolul 1 Legii RepubliciiMoldova privind asistenta psihiatrica) esteobligat sa cunoasca si sa detina abilitati de autiliza corect clinico - practice si legal sarespecte necesitatile de realizare libera adrepturilor civile (Articolul 1. Codul Civil).Printre drepturile civile medicului psihiatrun practica clinica de toate zilele este obligatsa respecte Capacitatea de exercitiu,Consimtamntul, Efectele consimtamntului.

Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice (Articolul 19, Cod. Civil), adica aptitudineapersoanei de a dobndi prin fapta proprie side a exercita drepturi sale civile, de a-si

asuma personal obligatii civile si de a leexecuta.Consimtamntul este un alt drept civil pecare medicul psihiatru practician este obligatsa-l respecte (Articolul 199, Cod. Civil), careprevede manifestarea, exteriorizata, devointa a persoanei de a ncheia un act

juridic. Consimtamntul este valabil dacaprovine de la o persoana cu discernamnt,este exprimat cu intentia de a produce efectejuridice si nu este viciat.Manifestarea de vointa n momentul deproducere a efectelor consimtamntului caretrebuie receptionata de cealalta parteproduce efecte in momentul in care parvineacesteia, indiferent de faptul daca a luat saunu cunostinta de continutul ei. Manifestareade vointa nu produce efecte in cazul in care

celeilalte parti i-a parvenit anterior sau iiparvine in acelasi timp o declaratie deretractare. ( Articolul 200, Cod. Civil),Actul juridic se considera nencheiat in cazulin care esenta consimtamntului nu poate fideterminata cu certitudine nici dinexprimarea exteriorizata si nici din altecircumstante ale ncheierii sale. ( Articolul201, Cod. Civil).Lund n consideratie ca n practica clinica siliteratura de specialitate notiunea de

Consimtamnt este strns legata de notiuneade Discernamnt, mai ales n Expertizajudiciara, pentru medicul psihiatrupractician este util sa cunoasca si sa prevadala etapa de pre - expertiza capacitatea de

discernamnt a examinatului (Articolul 24,Legea Republicii Moldova cu privire laexpertiza judiciara). Cunoasterea sievaluarea aspectului clinico - practic afenomenului psihiatrico - legalDiscernamntul ar face posibila depistareamai frecventa de catre medici psihiatri din

Serviciul extra spitalicesc si spitalicesc atendintelor criminogene la persoanele cuprobleme psihice.Dupa V. Dragomirescu si coautorul,,Discernamntul este o aptitudine n sens decalitate functionala a persoanei, calitateconditionata de structura personalitatiiindividuale , gradul de dezvoltareintelectuala, a celui de instruire generala siprofesionala, a celui de educatie familiala siinstitutionala, de experienta de experienta

de viata, pe de o parte, si de structuraconstiintei (separat pentru momentulexaminarii si momentul faptei), (citat dupaV. Cazacu, 2004)

Interferente psihiatrice clinico-practicesi legale n satisfacerea necesitatilor derealizare libera a drepturilor civile decatre persoanele cu probleme psihiceDr. Mihail Melnic.Activitatea medicului psihiatru practician,constnd n primul rnd n influenta asupraintegritatii psihice a persoanei cu care vinen contact, cuprinde n si obligativitatea de arespecta Legislatia civila care este ntemeiatape recunoasterea egalitatii participantilor la


26/111



raporturile reglementate de ea,inadmisibilitatii imixtiunii in afacerileprivate, necesitatii de realizare libera adrepturilor civile, de garantare a restabiliriipersoanei in drepturile in care a fost lezata side aparare judiciara a lor (Articolul 1. Bazelelegislatiei civile, Codul Civil al Republicii

Moldova)Medicul psihiatru practician zilnic nactivitatea sa de examinare a sanatatiipsihice, diagnosticare a tulburarilor psihice,tratarea, ngrijirea si reabilitarea medico-sociala a persoanelor suferinde de astfel detulburari (Articolul 1 Legii RepubliciiMoldova privind asistenta psihiatrica) esteobligat sa cunoasca si sa detina abilitati de autiliza corect clinico- practice si legal sarespecte necesitatile de realizare libera a

drepturilor civile (Articolul 1. Codul Civil).Printre asigurarea libera de catre persoanelecu probleme psihice a drepturilor civile aleacestora medicului psihiatru n practicaclinica de toate zilele este obligat sacunoasca si sa respecte Capacitatea deexercitiu, Consimtamntul, Efecteleconsimtamntului si sa cunoasca aspecteleclinico-practice ale Discernamntului.Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice (Articolul 19, Cod. Civil), adica aptitudinea

persoanei de a dobndi prin fapta proprie side a exercita drepturi sale civile, de a-siasuma personal obligatii civile si de a leexecuta.

Consimtamntul este un alt drept civil pecare medicul psihiatru practician este obligatsa-l respecte (Articolul 199, Cod. Civil), careprevede manifestarea, exteriorizata, devointa a persoanei de a ncheia un actjuridic. Consimtamntul este valabil dacaprovine de la o persoana cu discernamnt,

este exprimat cu intentia de a produce efectejuridice si nu este viciat.Manifestarea de vointa n momentul deproducere a efectelor consimtamntului caretrebuie receptionata de cealalta parteproduce efecte in momentul in care parvineacesteia, indiferent de faptul daca a luat saunu cunostinta de continutul ei. Manifestareade vointa nu produce efecte in cazul in careceleilalte parti i-a parvenit anterior sau iiparvine in acelasi timp o declaratie de

retractare. ( Articolul 200, Cod. Civil),Actul juridic se considera nencheiat in cazulin care esenta consimtamntului nu poate fideterminata cu certitudine nici dinexprimarea exteriorizata si nici din altecircumstante ale ncheierii sale. ( Articolul201, Cod. Civil).Criteriile actuale cu care opereaza expertizajudiciara n activitatea sa practica n vedereaestimarii graduale a discernamntului si aaprecierii individualizate a raspunderii

penale au un caracter limitat de operare,fiind arbitrar, deoarece nu se refera dect lacele doua poluri ale discernamntului, fara ocuantificare mai precisa, si, deci, nu creeazaconditii suficiente organelor judiciare n

vederea unei interpretari mai exacte aconcluziilor expertilor.Conceptul de discernamnt ca notiunefundamentala este o sinteza a proceselorpsihice care reflecta nivelul de constiinta apersonalitatii, dar se impune necesitatea demultiplicare a criteriilor de referinta, care sa

conduca la o evaluare ct mai precisa nstabilirea gradului de responsabilitatepenala si la o individualizare eficace sioptimala a masurilor de recuperare sociala.Orice subiect suferind de o boala psihica, peparcursul evolutiei ei, cunoaste siinterpreteaza nu boala psihica, n general, cinumai tulburarile psihice, trairile psihiceprovocate de ea, ct si fenomenele clinico-psihologice si clinico-sociale declansatoaresau asociate tulburarilor psihice propriu zise

Constientizarea trairilor psihice denaturaten opinia autorului acestor rnduri include nsine Constatarea prezentei (aparitiei,reaparitiei) tulburarilor psihice propriu-zise,manifestarilor clinico-psihologice si clinico-sociale denaturate declansatoare sau asociatetrairilor psihice propriu zise, Descrierea sidiferentierea celor constatate, Aprecierea(rationamentul) celor descrise si diferentiate,Recunoasterea necesitatii colaborarii dedurata cu specialistul medic psihiatru, cu

scopul diminuarii sau anihilariisimptomaticei semnificative, manifestarilorclinico-psihologice si clinico-socialedenaturate. si ntrevederea unor perspectivereale si capacitatile de prentmpinare a


27/111



consecintelor si ntrevederea posibilitatilorde integrare n familie si societate. n opinialui W.Nasby (1996), problema constiinteibolii psihice, din punct de vedere stiintific,e nerezolvabila, ramnnd n afarainvestigatiilor rationale.n practica cotidiana clinica medicul

psihiatru apreciaza starea psihica aexaminatilor n perioadele prepsihotica(preacutizare, prerecidiva), psihotica(acutizare, recidiva) sau n cele postpsihoticasi nepsihotica (remisiune, compensare),lund n consideratie interpretarea clinica agndirii, starii emotiv-afective sicomportamentului persoanelor cu problemepsihice. Acestea, la un nivel mai jos, nperioada psihotica (acutizare, recidiva) si laun nivel mai nalt n perioadele prepsihotica

(preacutizare, prerecidiva), postpsihotica sinepsihotica (remisiune, compensare)constientizeaza cognitiv (interpretativ),emotiv si comportamental prezenta unortulburari psihice la sine nsusi Sa constat cafrecventa si particularitatile episoadelorpsihotice au o corelatie cu nivelul deconstientizare a tulburarilor psihice,scaderea nivelului constientizariitulburarilor psihice, este tratata ca otulburare de baza n boala psihica.

Constientizarea tulburarilor psihice,apreciata clinico-psihologic si clinico-social,n opinia cercetatorilor contemporani, reda omare speranta prentmpinarii manifestarilorcriminogene si eficacitatii recuperarii

bolnavilor psihici cu aceste tendinte.constatndu-se ca frecventa siparticularitatile episoadelor psihotice au ocorelatie cu nivelul de constientizare atulburarilor psihice. n majoritatea lucrarilorde specialitate, scaderea niveluluiconstientizarii tulburarilor psihice, este

tratata ca o tulburare de baza n boalapsihica si principalul factor criminogen lapersoanele cu probleme psihice.Constientizarea tulburarilor psihice, acestfenomen clinico-psihologic si clinico-social,apreciat ca cea mai constructiva si perspicaceatitudine fata de boala psihica. nlaturareafactorilor clinico-psihologici si clinico-socialidenaturati, asociati determinantelorprocesului psihotic si formareamecanismelor de compensare psihologica si

sociala, constituie unul din cele maiimportante scopuri n succesulprentmpinarii actiunilor criminogene sirecuperarii bolnavilor psihici cu acestetendinte.

Comentarii cu privire la respectareaprevederilor codului penal.Codul Penal n vigoare nu reglementeazaresponsabilitatea partiala si pacientii cudereglari destul de pronuntate dar care nu

exclud responsabilitatea nimerind n locurilede detentie sunt supusi batjocorii simaltratarilor.Articolul 23- Acest articol nu reglementeazatrimiterea la tratament prin constrngere

pna la iesirea din starea psihotica curezolvarea ulterioara a responsabilitatii sauiresponsabilitatii a persoanelor care s-aumbolnavit de o boala psihica dupacomiterea infractiunii.Articolul 39 n cazurile cnd infractiuneaeste comisa de un grup de persoane cu

implicarea unui bolnav psihic compliciidepun marturii mporiva acestui bolnavaratndu-i ca executorul principal ainfractiunii.Articolul 59 Se ntlnesc cazuri cndbolnavii psihici sunt retinuti pentrusavrsirea unei infractiuni usoare sau maiputin grave si nu prezinta pericol social.Urmarirea penala n privinta acestorpersoane ar putea fi suspendata conditionatnsa adesea acestea persoane fiind numite la

expertiza legala psihiatrica ramn timpndelungat arestate n asteptarea decizieijudecatii pentru a fi eliberati de sub arest sindreptati la tratament.Articolul 95 Persoanele care s-aumbolnavit de o maladie psihica n locurilede detentie ducndu-si pedeapsa penala, maides cnd nu prezinta agresivitatea se mentinn detentie uneori ani ntregi pna leeliberarea de pedeapsa penala nefiindsupravegheati de medici.

Articolul 99 Masurile de constrngere cucaracter medical necesita sa fie aplicate sifata de persoanele care s-au mbolnavit de oboala psihica dupa comiterea infractiunii sisunt recomandate la tratament prin

l d d d l l


28/111



constrngere pna la iesirea din starepsihotica cu rezolvarea ulterioara aproblemelor de responsabilitate.Articolul 309 Adesea persoanele internaten sectia de psihiatrie judiciara se plng ca aufost constrnsi de a face declaratii prinamenintari, santaj, maltratari sau prin alte

acte ilegale. Acestea persoane practic suntlipsite de posibilitate de a consulta un medicpentru constatarea leziunilor corporaleprimite iar plngerile lor n diferite instantenu ajung la destinatie.n corespundere cu Articolul 4 (Principiileumanismului) unul din scopurile generaleale Codului Penal este reglementarea legalaa protectiei personalitatii ca valoareasuprema a societatii, drepturile si libertatileei.

Responsabilitatea n opinia mea , caspecialist practician, este tratata destul deconfuz (Articolul 22. Responsabilitatea) -Responsabilitatea este starea psihologica apersoanei care are capacitatea de a ntelegecaracterul prejudiciabil al faptei, precum sicapacitatea de a-si manifesta vointa si a-sidirija actiunile.De asemeni nu este interpretata concret siIresponsabilitatea (Articolul 23.Iresponsabilitatea) - stare de

iresponsabilitate, adica nu putea sa-si deaseama de actiunile ori inactiunile sale sau nuputea sa le dirijeze din cauza unei bolipsihice cronice, a unei tulburari psihicetemporare sau a altei stari patologice. Fata

de o asemenea persoana, in baza hotarriiinstantei de judecata, pot fi aplicate masuride constrngere cu caracter medical,prevazute de prezentul cod.Prin Supravegherea prin dispensarizareprevazuta de Legea privind asistentapsihiatric, n lipsa unui

Date post:	12-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	sergiu-toma
View:	101 times
Download:	4 times

Advocacy Sanatatea Mintala

Documents