Arad, Sâmbătă, 29 Ianuarie v. (12 Februarie n.) 19Î0 Nr. 23 \ ' ЙІО-timţu

fes-

f/Vă,

»r. UNA REDACŢIA d ADMINISTRAŢIA D e i k Ferenez-utcza 39.

INSERŢIUNILE ... se primesc la adminis­

traţie. Mettrait* public« «1 Loc de­schis cos ti flecar* sjr 20 Ш» Manuscripte na se îna­

poiază. Telefon pentru oraş ti

comitat 502.

KQsMaaaaanrHHBBMBsssissnssBCEs

i S i r i i n o ş t r i s e c u n d a r i

^ „ A s o c i a ţ i u n e a " ,

j n r . 21 din anut trecut al ziarului ju v^ndu-se de aceea ce ar trebui ack $ a şcolară a »Asociaţiunti« din ţ u s'jatat ca o datorie a acestora şi

* csunet statistici a profesorilor noştri T >pe cari Asociaţia ar trebui să

v detrînge într'un congres măcar din ai ani» cum fac saşii din Ardeal, n mai pune în curent cu cultura p p e care, durere, nici jumătate din c i ed«

I i c ă nimic nu le e profesorilor / 4 străin, decât ideea utopică a

/is al lor. Altcum nu s'ar putea tăcerea unanimă a tuturora faţă de

f*toropunere, care era măcar pe atât \ psantă, pe cât era de nouă. Se

* nu e nevoie de un astfel de sobor "Itătorilor mlădiţelor celor mai alese . \ № nostru. Dar numai se pare. In , •"«' o strigătoare nevoie de un con-^ profesorilor şcolilor noastre secun-

aceasta o dovedeşte şi un tînăr " de al nostru, care a publicat un

ceasta chestie în » Telegraful Ro-- 7 si ,nt profesorimea noastră secundară

(j( lesorganizată tagmă de munci-r j v l /aii din ţara asta. Dascălii unei

n a r . cunosc cu dascălii unei a doua t oraş, şi nici idee n'au cum

lucrează aceia pentru ajungerea scopului comun. Intre Blaj şi Braşov şi între Brad şi Năsăud se ridică încă puternice ziduri chinezeşti, cari împiedecă ori-ce fel de co­municaţie. Dar chiar şi între şcolile de acelaş

\ caracter ale aceleiaşi biserici : între semina-riile din Sibiiu, Arad, Caransebeş e tot cam aceiaş legătură ca între Camciatca şi Poplaca. Dacă i-ai spune lucrurile acesta unui străin din apusul luminat ar rîde de noi cu hohot, sau ne ar plânge de milă — ceea-ce la urma urmelor pentru noi e cam acelaş lucru.

Dar asta nu mai poate merge aşa! Or­ganismele cari nu mai funcţionează, se dă­răpănă cu totul delà o vreme, şi noi nu voim ca profesorimea noastră să ajungă în acest hal. Trebue să se ia cât mai grabnice măsuri pentru a împiedeca acest proces fatal. Un congres al acestui corp didactic e o nevoie imperativă şi cei chemaţi sânt datori a nu mai zăbovi.

Numai cât: cine sânt »cei chemaţi « ? Par'-că vedem cum se gândeşte fiecare : nu'-i de căderea mea, să facă alţii începutul, iar jocul acesta de-a cocoşu-roşu îşi face liniştit turneul pela toţi cari ar fi » chemaţi « moral­mente, sfârşitul e acelaş: nimic De fapt chestiunea nici nu e tocmai aşa de uşoară cum ar părea. Căci, cine să facă începutul ? Un om oarecare, un anumit profesor? Asta ar fi greu, chiar când acel om ar fi de toţi iubitul nostru nestor delà Braşov, dl Andrei Bârseanu. Ar fi atâţia directori cari s'ar simţi jigniţi, că un astfel de lucru a încăput pe mâna unui simplu profesor, şi ar fi alţii cari din motive confesionale s'ar cam feri

a-şi pune umărul alături de un om de alta confesiune. Căci să nu uităm că şi profe­sorii noştri sânt oameni, şi ca atari sânt supuşi şi ei anumitor slăbiciuni.

Dar chiar abstrăgând la acestea : cum s'ar putea porni din iniţiativa particulară o faptă ca aceasta, supt ce titlu ? Căci în ţara aceasta a tuturor felurilor de titluri, nimenea n'ar permite o adunare a profesorilor neorganizaţi, căci s'ar teme de » trădare de patrie «, şi nu e astăzi momentul cel mai potrivit de a-i pune pe profesorii noştri (între cari, de altcum, mai mult de jumătate, sânt exagerat de timizi) în rîndurile celor luaţi la ţintă.

Trebue neapărat ca o autoritate sau o instituţie culturală oarecare să ia această chestie în mână. Dar care ar fi aceea? Consistoriile bisericeşti, cari sânt stăpâne pe şcolile medii, şi deci şi pe corpul didactic al acestora? Dar cine cunoaşte puţinul in", teres al consistoriilor pentru afaceri şcolare, nici nu-şi mai pune o întrebare ca aceasta. Dacă ar fi avut ele vr'odată adevărată tra* gere de inimă şi adevărată pricepere pentru astfel de îndeletniciri, n'ar fi lăsat să ajungă lucrurile aşa de departe ca să se mai poată agita, ca ceva nou, o idee ca aceea de care ne ocupăm aici. — Dar chiar sa admitem că consistoriile ar vrea şi ar şti să facă o astfel de minune, ele n'ar putea să o facă. Deosebirea de »uniţi« şi »ne-uniţi« n'ar putea dispărea nici pe lângă cele mai mari sforţări. Şi-apoi, câtă depărtare, Doamne, delà Sibiiu până la Arad, chiar, şi delà Arad până la Caransebeş, ca să nu mai trebuiască să zicem până Ia Gherla.

« s e * »

aies i s o r i d i n P a r i s . e a ela corespondentul nostru. —

Ş a r e ft în matcă. — Viitorul Pariau-l^anteajer* . Aniversara Unirii

/ ""ncipatelor. Paris, 8 Februáré.

Slavi Don s ' a î s P r ă v , t c u inundaţia. Sena ob oară m e r r r c a d e I e P o d u r } | o r «Iau, pe I ce trece ла<еа dinainte. Ce curios e spec-

M p jn j j j jri şi iată Sena revenită fn matcă. jfr'd ar f i > m c a r e a v c a p l e ( e m a t { s ' s * ; лгі ц»а care şl a ras barba. Parc'ar fi

S nebunii, a spart geamuri, b'/0 * kt perdele şi fe(e de masă,

flâna de urs aib, - şi acum L ff fă se pitească pe unde apucă.

Pe

/.tfu ştie cum să se mai stre-e gat în seamă.

(gufe făcute de revărsare se ^stfiile venite din toate părţile reshlumii. Din pivniţele inun-

fccoastereu; casele private încep te, Iar île distruse se refac. De-

/ a loVvanţa fn fanuare trecut a tezuHat , a r e a unei vechi idei: ca-« e i P* 1 2 u r ä » transformarea Pari-

j .port 'are. s /ro\ed fost realizat din pricina /i\oaceD*rea onorabililor condu-

î'epub"C î , e câteva zed de milioane

pe cari le ar fi necesitat o asemenea lucrare, nu se pot găsi. Acum fasă, dupăce s'au pierdut atâtea sute şt mii de milioane, fără Îndoială că banii se vor găsi şi Frânt* nu va fl scutită în viitor, prin canalizarea Senei, de o nouă re­vărsare ca cea din luna trecută. Parisul port la mare!... Iată un vis măreţ izbândiţi Iată marele oraş, care era până acum creierul şi inima lumii, devenind şi centrul cel mai comercial, mai indu­strial al ei, devenind şi forţa fizică, — muşchii ei. Atunci, Imensa metropolă ar lua un nou avânt, ar î n t ece toate porturile Iumei, ar nimici forţa financiară a multor centre maritime engleze şl germane şl ar dovedi înc'odată, supremaţia Franţei pe globul pământesc...

Aseară, s'a jucat >Chantecler«. Piesa n'a putut duce fn spate cei câţiva ani de reclamă, de inter­viewen cu Rostand, de profeţii uimitoare asupra ei. A fost o edeceptle. Parisul tot vorbeşte azi de eşe­cul acestui succs. Fără îndoială, dacă n'ar fi fost scrisă de Rostand, piesa aceasta ar fi avat[drepl la mai multă bunăvoinţă din partea publicului. Ea vine însă după » Cyrano < şi după multă re­clamă, care făcea dintrânsa a capo-doperă supe­rioară tuturor lucrărilor lui Rostand.

Criticii francezi sânt foarte fini: din respectul datorit ilustrului nume al autorului, şi-au ascuns decepţia ce Ie a făcut-o piesa în sine, prin ad­jectivele adresate decorurilor şi uşurinţei de ve-rificaţle de care dă Rostand şi acuma, dovadă.

Subiectul e acelaş pe care l'am povestit acum câteva luni cititorilor » Tribünéit :

Chantecler, cocoşul galic, îndrăgostit de fa-

zancă, o cucereşte dându se drept stăpânul Soa­relui, fiindcă soarele ese când cântă el. După o noapte de dragoste, fizanca se convinge că a-mantul ei minte, se minte şl pe sine însuşi, cre­zând că el deşteaptă soarele; şi Chantecler, re-zemnat, se reîntoarce în găinăria lu', unde găinile continuă să-1 adore.

Piesa nouă a lui Rostand, e plină de simbo­luri: Chantecler e Curajul, Credinţa, Abnegaţiunta, Cyrano, cocoşul national. Apoi, rr.ierloiul e Au­gust-Prostul, caraghiosul, bufonul, glumeţul care se tine de giumbuşlucuri, face lumea să râdă şi când ţljse ureşte cu el, îi dai cu piciorul supt spinare şi 1 trimiţi de unde a venit. Mai e şi câinele Patou, inima bună şi minte înţeleaptă: Vedem şi bibilica pretenţioasă, păunul vanitos, canarul stupid, pasările de noapte crude şi laşe, laşe fiindcă sânt paseri de noapte, broaştele geloase etc.

Interpretarea piesei a fost ciudată. Rostand nici n'a fost la prima reprezentaţie, într'atâta e de nemulţămit de felul cum i-a fost jucat «Chan­tecler*.

«Interpreţii mei m'au trădat !« s'a plâns el. Lucien Guitry, care a jucat rolul principal, a fost un cocoş trist, nemulţămit parcă. El a spus ver­surile corect, fără să le dea însă căldura cuve­nită. Nu le-a trîmbiţat, — cum ar fi făcut ră­posatul Ooquelin cel care a făcut succesul lui Cyrano.

Zice-se că Guitry nu e în bune relaţii cu Rostand, care í-a nevoit să-şi ascundă mâinile supt aripi, împiedicându-1 astfel să facă gesturi.

Pag. 2 Û A

Hotărît: Consistoriile nu pot face nimic în chestia asta. Cel puţin iniţiativa nu poate fi a lor.

Dar ne mai rămâne o instituţie pe care vrednicia înaintaşilor noştri ni-au lăsat-o moştenire şi care, singură, ar fi în măsură de a lua în mâna sa această problemă şi de a o duce la bun sfârşit »Asociaţiunea< ar putea face fără nici un fel de greutăţi mari acest lucru, mai ales că are şi norocul de a avea la conducerea ei pe un om, ca dl Andrei Bârseanu, care e şi dânsul pro­fesor.

Şi cum Asociaţia are între secţiile ei ştiinţifice şi o secţie şcolară, care are dife­riţi membri ordinari şi corespondenţi, pro­blema s'ar putea rezolvi foarte uşor : toţi pro­fesorii secundari (delà licee, gimnazii, semi-narii, şcoli reale, normale şi comerciale) să fie făcuţi membrii ordinari sau corespondenţi ai acestei secţii şi atraşi astfel direct în sfera » Asociaţiei H In sînul acestei secţiuni şcolare, care s'ar putea întruni pentru întâia-oară în aceste condiţii, chiar în anul curent s'ar putea stabili apoi un vast program de acţiune care să prevadă toate trebuinţele şcolilor noastre, iar întrunirile anuale ale secţiunilor ştiinţifice ar fi eo ipso congrese ale profesorimei noastre. După pregătirile cari s'ar putea face în anul acesta şi în anul viitor în şedinţele secţiei şcolare, s'ar putea ţine apoi la adunarea generală din Bîaj (1911), când se va serba şi jubileul de 50 ani al »Asociatiei«, cea dintâi adunare a tuturor profesorilor români, în vechea metropolă a literelor române, unde profe­sorimea noastră ar începe supt cei mai buni auguri — o nouă viaţă.

Credem a putea aduce în curând la cu­noştinţa lumii româneşti, că »Asociaţiunea<< a făcut paşii necesari pentru realizarea acestui vis neîmplinit până acum. Şi până atunci însă aşteptăm glasul cât mai multora dintre profesorii celor 14—15 şcoli medii pe cari le avem.

Congregaţia comitatului Arad ь convocată pe ziua de 19 Februarie. Dintre pun Je le puse la ordmea de zi amintim de­in sîunea prefectului Károly şi scrisoarea pe care a ad re . a to cu acest prilej municipiu­lui, apoi adresa guvernului, comunicând m u ­nicipiului numirea sa, şi adresele foştilor mi­niştri, apoi mai multe chestiuni româneşti, de ordin local. Românii vor găsi un prilej de a fixa atitudinea lor faţă cu guvernul.

R e f o r m a e l e c t o r a l ă a Iui A n d r á s e y şi c h e s t i u n e a n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r . Supt titlul acesta, publicistul Dr Kaposi Lajos publică un studiu politic — Întârziat — în care disecă proiectul de reformă electorală a contelui Andrássy şi ajunge la concluzia că >votul universal şi egal e primtj dios pentru supremaţia politică a ungurilor, chiar şi în forma contemplată de contele And ássy... Cei cari cred că prin introduce-ea pluralităţii se poate salva supremaţia rasei ungureşti, nu cu­nosc chestia naţiooaliiaţ lor... Aceia nu cunosc că ideile naţionaliste cuceresc zi de zi suflete roi. Aceia nu ştiu că averea şi cultura trezesc con­ştiinţa rasei şi a naţionalităţii chiar şi în pătu­rile în cari sentimentele aceste cbia de trăiesc ; aceia nu ştiu că ideile naţionaliste au rădăcini atât de adânci în osebitele rase şi sânt atât de primejdioase pentru aspiraţiile naţionale ale na­ţiunii ungureşti, încât introducerea votului uni­versal, ori prin câte restricţiuni s'ar încerca pa­ralizarea lui, ar fi o lovitura grea pentru intere­sele naţiunii*...

In cele din urmă o mărturisiră sinceră: chestia naţienalitiţilor există; ea nu e opera agimtori-l&r naţionalişti, ci-şi are rădăcinile adânci în su­fletul poporului.

Reţinem mărturisirea aceasta, poate involur-tarä şi nu ne mai oprim la bine cunoscutele argu meate şovine invocate împotriva votului universal.

F a c u l t a t e a d e l i t e r e d i n C e r n ă u ţ i ş! d. l a n c t i F l o n d o r . Intr'una din şedin-ţeleîe trecute aie d;etei Bucovinei d. lancu Fiondor, şeful românilor, a criticat pe pro­fesorul Milkowicz, care predă istoria româ­nilor la facultatea de litere din Cernăuţi,, declarând că Milkowicz ca rutean nu poat i fi chemat să predea istoria românilor. Ca răspuns, facultatea a primii o hotărîre, luând; apărarea lui Milkowicz. Capacitatea de a

I

Guitry mai e nemulţămit de faptul că toate ru­bedeniile autorului s'au găsit datoare să-i tot dea sfaturi, — şi parcă îi face necaz Iui Ros­tand, compromiţându-i piesa.

Părerea multora e că » Chantecler < avea ne­voie de muzică. El nu e o piesă de teatru, spun toţi, ci un poem fantaste, o feerie careţi place prin bogăţia decorurilor, prin noutatea persona­giilor, dar nu te emoţionează ca dramă, lipsindu-i elementele dramatice necesare...

Inlr'o însufleţire unanimă, românii din Paris au sărbătorit alaltăieri seară, Duminecă, aniver­sarea Unirei Principatelor. Sărbătoarea a fost pre-gătiîă de »Liga Culturală* din Paris şi s'a ţinut în sala Voltaire. A prezidat cunoscutul poet, fi-loromânul Auguste Dorchian, viitor academician, care a spus câteva cuvinte foarte entusiaste des­pre România. D-nii Titus Gancea, preşedintele Ligei şi d. M. Paleologu au vorbit în franţuzeşte, arătând importanţa acestei aniversări. D-nii Gre-tillat şi d'lnés, cunoscuţii artişti delà Odéon, au recitat cu mult talent versuri de Eminescu (»Ru-găciunea unui dac«, » Veneţia» şi »Afară-i toamnä«) admirabil traduse de domnul Adolphe Gamet .

Succesul serbării a fost mărit prin participarea marelui tragedian de Max, care a s î j u s versuri din literatura franceză modernă şi a fost isau't aplaudat de întreaga sslă.

»Liga Culturala «, secţia P a i s , condusă de un comitet harnic, dă dovadă dir! ce în ce mai mult că România de-scolo mai au şi alte preocupări decât frecventarea cafenetelor şi a localurilor unde se joscă bacarra şi alte jocuri tic noroc

Calea cea bună p î care au luat o dânşii, prin înfiinţarea Ligei Culturale, prin sărbări cs cea despre care vorbirăm, ca şi comemorarea lui Eminescu, de-acum câteva )uni, nu poate decât să bucure pe toţi ceice se interesează de bunul mers al tinerimei.

Nădăjduim că şi de aici înainte, comitetul Li­gei va continua să Ia iniţiativa prăznuirei ma rilor sărbători şi oameni al tării : mai nădăjduim ca prilejuri ca sărb.torirea mitropolitului Ş 'gana sau comemorarea lui Ion Creanga n'or să treacă neobservate de i ici- 'nainte. . .

Tristan.

12 Februárt*

preda o ştiinţă, &pune hotărîrea, n s de naţionalitate.

De prisos să arltàm greşeala aces tîvări. Capacitatea de a preia o atîrnă foarte mult de sentimentele na ale profesorului, căci dacă el e un di poporului pe a cărui istorie o preda, rile lui vor fi lipsite de dragostea \ pectul pentru trecutul şi prezentul pc lui şi pot fi nu ştiinţă serioasă şi obit ci o serie de falsuri şi pamflete men infiltreze nu dragostea ci ura şi pentru acei popor. Prin hotărîre" tatea dia Cernăuţi a dovedit c à s a j pricepe de loc menirea sa ştiinţjca s . e duşmănoasă românilor şi s e $ S e ' slujba politicei de rutenizare.

A p r o p i e r e a d i n t r e Rusia ş i A % ^

/ i a . Ziarului »Beniner TagtblatU i s f j c r / e ]

Petersburg că chestiunea apropierii i f r e r ,

şi Austro Ungaria n'a ieşit încă din rinfelor mutuale şl că cercurile р £ ч Г Г и 4 consideră deocamdată tot inoporf Sf-, s | pentru începerea tratativelor îo'rnffale. 1 favorabilă pentru pacificarea resentimet] blic din ambele state se va creia nur», tragerea ambasadorului austrounga*] Berchtold şi a ministrului de externe^ Contele Berchtold va demisiona probai' măvară, deşi cercurile vient z j nu admii dată svonurile despre demisia lui. Ce,

emisia lui Izwohki, până în prezent 7 ] încă nimic în cercurile competente. E că de bună voie n 'o să meargă la Cat! tru a-şi ispăşi greşelile.

• . f . ' ' " p

„Populus Ierbocziair, h .

Supt ceea-ce numia Schäffle ungurească» se înţelege înainte jocul frivol, ce-1 fac delà coace oligarchii cu constituţia ţa când-o şi confundând-o în mod interesele lor de castă, folosind-o ravan pentru acoperirea nedrept asupririlor lor seculare faţă de ca un pretext pentru luptele lor, . seculare şi îndârjite, îndreptate i intereselor de unitate şi putere a chiei habsburgice.

In înţeles mai larg, această c o l referă la întreaga desvoltare din toci oligarchie! şi vrea să timbreze m acea afurisită ficţiune istorică, à ia răsărit confuzia regretabilă, dar apasă şi până în ziua de azi ca mar asupra vieţii pubi:c? n c J .; *< . tificarea interesului sta " S . , d v

egoiste ale o l igarchie , mai ei au susţinut şi ap b J c a n

că în timp de primejdie gat la gram 1 , iar în t î m f c j ™ ^ ® ţării şi al comitatelor, s ă * ? ? S t a t u '

5

Fotografierile cu electricitate a lai

D A J K O Y I T S

ci şi in lucrările istorice se! л е

judeo-maghiari, ţanţoşi ,i v e i J ţii de ştiinţă şi seriozitsf1. \ • crări apoi se transpun n/nc/ji e

Г1

Pe timp înourat şi întunecos sânt cele mai aniodae,

= «Saspalota» în Oradea-mare — Nagyucí, \

1910

1 i a a p o t e c a r u l

. T R I B U N A *

CORNEL N. D E M E T E R în O r ă ş 11 e — S z á s z v á r o s (lângă bisericile evang. reform.)

se capătă următoarele preparate de mare folos :

J P p o r e o r i f a ТАІ\\Е*ліл fobsite de cei mai vestiţi profesori şi . r r o g l a f a l O I l l ö U l l / a l o medici, recunoscute de cele mai bmie I Änlirin" Mulţi bărbaţi, femei şi copii — cari deja să simţiau în gura morţii s j

ţjVUiivlli • folosind tot felul de ieacuri, nu să puteau scăpa de cumplita tusă, nă-4nşală (asthma) şi tusă sacă, cetiră în fine despre admirabilul «DOLICIN» care are efect de minune contra tusei, răguşelei, durerii de piept, ofticei, tusei măgăreşti, catarului, astmei, greutăţi de respirat, lungoarei şi tusei seci şi folosindu-l, se vinde-•cară / La copii şi la copile contra tusei măgăreşti are efect admirabil ! Efect asupra apeti u lu i ! întăreşte ..orpul ! Flegma o topeşte încât mai uşor să rupe! Ferbinţelile şi asudtatul de тюяріе le înceată ; — măreşte greutatea corpului, deci contribue mult la rasănătoşare. P r e ţu l e s t e 1 co r . 2 0 fii. şi 2 c o r .

P r a v titJhtra d u r v r i i d e c a p . Ban ţi în с ш г і de uifluentă. Preţul 1 cor. luncii* Reuma, ischiaş, dureri de oase, — podagra 1 Ştiut este că morburile aceste Udj/Ml;. ce dureri teribile cauzează, încât pe lângă întrebuinţarea diferitelor medi­camente, partea cea mai mare a morboşllor cercetează şi diferite băi, — şi în multe

Л -p'5>ri şi acelea-s, sau fără folos sau cu pujin. Chiar nişte bolnavi cari sufereau de • ' „de e> P o a a g r ă . reumatizm, răceli de cap, dinţi ş: nervi, - precum şi scrîntituri, ba 5 ' d e ' a r a c e ' a c a r ' s u r e r e a u în morburi de acestea c a : reumă învechită, a cărei a r ?L* , e r e t o * s à mută când în mâni, când în picioare, când apoi în spate — şi folosind T?, íjjjjertte băi fără de nici un rezultat — ca probă au întrebuinţat şi »CASP1CUL», ca­m e D»i^ e aplicându-l ] . a u aflat de efect admirabil, — scăpându-se de groaznicile acelea de

aplica; ггі! Pr «reri ! P r e ţ u l 1 co r . 2 0 fii. şi 2 cor .

:se ş

Puţini oameni sunt cari în tinereţele lor sá nu fi avut aşa care negligându-se, mai târziu

răguşala sifilitică, durere de oase, rane sifilitice.

/' Foarfe mulţi cari sufereau în bcalele acestea, întrebuinţând «KALJODSARSA-l-au aflat de efect admirabil, — scăpnndu-se şi tămăduindu-se de aceste

bur i i1 &еіе '• P r « t u l sticlei e s t e 2 co r .

~7 ''tltsiinîl ^ ^ e n u n u n e c a t ' oameni sufer de durere de stomac, sgârciuri, greaţă, ПТИгЧь puţină sau chiar nici o poftă de mâncare, mistuirea rea, catarul şi . , ' prinderea de stomac, greaţă şi voinare. Ştiut este cumcă stomacul are cea mai mare rttaf Tjefiune ' a susţinerea sănătăţii şi vieţii — căci dacă acesta nu e în stare să nutrească

£ 1 deplin corpul — atunci pierzând din puteri — să nimiceşte corpul. 4' / ѵ / Este dovedit că la astfel de boale »CENTAURINUL« este de mare efect. «Cen-. raaturinuN e introdus în fieştecare familie c a l e a c d e c a s ă , încât la orice boală -, zau dureri şi sgârciuri de stomr.c, numai decât să înrtebuinţează ! P r e ţ u l e s t e 1 co r .

sO fii.şi 2 cor . Í flYbnnhflTlC Închiderea scaunului e cauza diferitelor morburi, precum palpitarea Ы А Ь и І І І Л Ш л de inimă, ameţeli, dureri de cap şi altele. Deci cine sufere de m-<âtiderea scaunului, numai derât comande »LAXBONBONS»-uI, având efect admirabil. E foarte plăcut de luat, fiind zaharicale dulci, pe care şi copiii le iau bucuros. P r e ţ u l 8 0 fileri.

Pentru toste s c r i e ţ i , trimiţând ban i» înainte, ori cerând aii vă vie *u riimburs (pl&ta ia scoaterea de!a postă), delà

Bsenţă contra bătăturilor (ochi de găină). Preţi*. $o pieri. Prav «outra opăritului la COPII. Preţul 60 FIK,I

Prav vontra asudatului la mâni şi picioare, 60 fiit A Unsoare eùntra rîielor. Ca efect sigur şi rapid, / cor. 20 FA.

Picuri pentru sculament (Tripper-kankó), / cor. 20 F I I .

Q v m n fia i m Pil-'-l I Curat пшпгі din suc de zmeură de pe mante , preparat OJlUp UC lülblllá l c u zahăr rafinat, 1 pachet postal de 5 k i lo : 7 coroant . —

II. Preparate cosmetice. ^lL7-eţ- * Cream de benzoe mygdale, pentru conservarea şi albirea manilor

« feţei, dând totodată si fineţă deosebită! Delăturează tot felul de pete, bubiţe, pistenii (mltesser) de pe mână şi faţă, netezeşte \şi sbârciturile. Conţinut nestricăcios pentru faţă şi mâni. Preţul 6o fileri.

"""Săpnuul de benzoe mygdale, excelent. Preparat din materii fineş» mirosan plăcute de flori. Albeşte şi netezeşte pielea I Preţul 70 fii.

Poudre-Vetiirien. Acopere foarte bine, încât nici nu se observă că faţa o pudrstă. întrebuinţată cu creamul de benzoe mygdale, scuteşte de urmările neplăcute ale vântului şi soarelui ! Este în culoare albă, roza şi galbenă. Preţul 1 coroană.

Veturien-Parfeum. Veravioletta, cel mai fin parfum de viorele, lă­crămioare si scnmpie (iorgovan). Preţul 1 coroană 60 fii.

J d e a l ' , cel mai nou parfum. Preţul 2 coroane. „Apa de gară Cremsier". (Albă sau roşie), delăturează durerea

dinţiio r , întirsşte dsnţii şi gingiile, delăturează mirosul greu din g u r f l întrebuinţată cu pravul de dinţi »Cremsier* face dinţii foarte frumofif Preţul 8 0 fi!. — Praval de dinţi „Сгепшег" face dinţii albi. Preţul 70 fileri. — Perii de dinţi, fine. Alegere mare.

Esenţă de China : contra căderii păru 'ui , cu rezultat foarte bun! Preţul i cor. 40 fii. — China tannopomada: pentru creşterea părului. P r ţul 70 fil. — Oleu de nucă : estract de nnca oleică, pentru păstrarea părului, i sticlă 80 fileri.

I F Y ! Я ' - i 3 1 Pentru a vă face singuri tot felul de beaturi răco-Sl> >«Al a u i u ritoare şi întăritoare, cum şi rum şi licuerl — —

Cine voieşte a-şi pregăti singur băuturi bune fi ieftine, ba şi rum şi licueruri foarts fine : întrebuinţeze aceste extracte 1

Iţi poţi face : Rachiu de drojdie. Beutură dulce de vişine. Rachiu de bucate. Borovicica. Rachiu de prune. Şiivoviţă. Rum fin pentru thee

Apoi licueruri: Alîasch. De pere, cireşe. Marascaino. De vanilie 1 Preţul pentru a prepara / litră costă 40 fii. din oricare extracte f

Apotecarul С П А І І I ; DEMETER, Orăştie-SzászYáros.

хххххасжхжл

Cauza ciumei de porci este, că mulţi nu t resc an imale le

cu urluială s f ă t u i a . C o m a n d a ţ i

brevetată „ L A C I M A L O M " s i v t ţ i avea ur lu ia lă tot proaspătă . ГЧЧі t r e -Ъ і г і е « s ă m e r g - e ^ i l a m o a r ă ş i n v i v e ^ i p l ă t i v a m ă . Cu m o a r a „ L a c i m a -l o m " şi un copi l p o a t e m a c i n ă şi u r l u i uşor с ѵ г с і л г і л ж , o r z , o v ă s şi t o t - f e l u l

d e b u c a t e .

Pre ţu l morii „Lacimalom" e s t e 10 fl. Se expediază p e lângă rambursa . La c o m a n d ă rog

ca ad resa , s t r ada şi n u m ă r u l casei să se scrie corect .

K E N D E M Á R T O N , A — — în casa dlui depu ta t dietal S u c i u .

A I ) m

Paţr, ga » T R I B U N A *

BANGA NAŢIONALA A ROMÂNIEI. i l

ACTIV încheiat la 31 Decemvrie 1909,

{Aur. . . 98,831.631-51 Argint. . 677.231-87 Trate aar 38,046.223*10

l Bilete de Bancă Efecte predate Casei spre încassare Portofoliul român şt străin Centrala

« i Sucursale şi Agenţii. . . . . Efecte publice

« tond de rezervă statutar « < amortis, imobil, mobilier şi maşini .

Cupoane . . . . . . . . . . .

împrumuturi pe efecte publice { g * * -Împrumuturi pe efecte publice in Ct. C t Centrala,

Sucursale st agenţii Imobile Mobilier şi maşini de imprimerie Dobânzi datorate ia împrumutări pe efecte publice Depozite libere Diverşi / Compt. curent u > v e r > 1 V Compf. de valori . .

132,665.086 42,241.OOJ

36,024.472 26.756.817

23

7,367.800 7,522.500 -

74,861.202 86,283.730

174,80?, 3,701,

62,781 11,990, 14,925,

3,184, 839.

.086 28

.485 42

.289.95

.924 ,99581 62158 22841

14 ,889 .800-

17,546.831!*« 5,999.68454

708.82211 567.9432»

105.836.350j-

111,144.9325$

-II 528.882.998 19 1

Capifal Fond. de rezervă * . * . ! , ' Fond.de amortis, imobil, mobilier şi maşini Bilete emise de Bancă Bonuri de Casă ' Réescomptai semestrului viiter , . \ , \ Depozite de retras Compturi curente

PASIV

12,000.000 — 28,187.79224 4,120.826 06

324.871.150 — 759.548І— 318.92359

105,836.350;-52,288.4083^

- l - i j £ 5 8,882.998 U

D e b i t *

Salariile personalului de administraţie c c de imprimerie

Cheltuieli de adm., imposite Centrala 393.536 3 5 \ Către Stat, şi dif. taxe şi ind. Suc. şi Ag. 108.38Н-36/ Cheltuieli de Imprimerie Fondul amortizărei imobilelor . . . . . . . . Fondul amortizărei mobilierului şl maşini de Impr. Luminat şi încălzit Drepturi de prezenţă Material pentru fabricarea biletelor (usât) . . . . Efecte în suferinţă

Beneficiul net Lei 6.305.59718, aparţinând.: Fond de rez. Partea rez. de 20°Л> asupra 5,585.597-18

Restul de Iei 4,468.477.73 se va distribui : 20»/» Minist, de Finanţe. Partea cuv. Stat. din benef.

7»/» Tantiemele consil. de admînistr. şi cenzori . \'k Cassei de pensii şi ajutor a iuncţ. Băncii . .

Dividen / I dividend de 50 lei de acţiune 1,200.000 pe 1 9 0 9 \ I I « « 114 c « « 2,736.000

Dividend integral 164 lei de acţiune. De reportat pentru anul viitor. . . . • .

P R O F I T Ş I P E R D E R E *• • încheiat la 31 Decemvrie 1909.

— - — * — — — ' • ' -• — —

S59.68ljo5 41.016

501.918 71

3.843 _ 45.00 — 12.000 — 30.576 45 24.760 — 74.109 95

22.046 95

1,117.119 45

893.695 55 312,793 45 44,684 75

3.936.0C0 —

— —

1,824.952 11

6,304.293 20

1.303

7.630.519

98

29

p. Guvernator, ANTON Carp.

Piane şi harmonice. I N SALONUL DE PIANE

F.A.Kauffmann Sibiiu, Gr. Ring 1 4 S

se ţin platte numai delà firmele cele mal renumite

„ZEITTER ŞT WINKELMANN", BRAMISEHWEIG. F . BOBÉRT BEINHOLD, VIENA. BELEHRADEK, VIENA.— »LAUBERGER ŞI GLOSS", VIENA. KOTYKIEVICZ, VIENA. A . PETROF, KÖNIGRÄTZ-VIENA. ESTEY-ORGAN, LONDRA.

R e p a r a t u r i s p e c i a l e s o l i d e s i g a r a n t a t e .

Soldul semestrului I Dobânzile portofoliului comercial şi diverse beneficii Trate şi remise şi diverse operaţiuni cu străinătatea Venitul efectelor publice

2,989.94052 2,116.78823'

2 8 6 . 1 7 7 - '

2,237.64^3«

5,392.990j7fl

Director, A. N. Stefăneseu.

Szabó Samu és Fia, Győr. Fabrică ces. şi reg. da vetre de fiert brevetatei

Fabricăm VETRE DE FIERT delà cele mai ieftine pană la cela, mai moderne. Pentru fabricatele noastre garantăm că FIERT

;i COC neexcepţio NABIL ţi grabnic faţll de oricare alte vetrei de fert cruţăm 25°/o| mater al de înculzitj Fondat la anul 1866,1 CATALOG de preţuri] LA dorinţă trimîteml GRATUIT şi francat. S E CAUTĂ REVÂN-j ZĂTORI şi AGEN(

т ш ш т м А . UMSTITÜT T I P O G R A F NICH1N S I C O N S . — ARAD 1 9 1 # .