Apicultura in Romania 1985 Nr5 Mai

RevirtH lunad de schimb ds expcrien@ pi ^ 'Indrumare metodologid apicoli editat3 de

Asociatia C r d t o r i l o r de Albine din ~ep"blica Socialist3 Romania

C U P R I N S 1 * I. RECEANU : Momente hotarltoare ale luptei

popmlu i mnGn pentru afirmarea libera gi demnB h rlndul natiunilor lumii. Aniversa- ! rea a 40 de ani de la victoria asupra fascismului.

3 ! * * * : Institutul de cercetare qi pmductie pen- ! tru apiculturil. La a zecea aniversare. ; 6 ! Mihaela SERBAN : Introducerea rnBtcii fmpe-

recheate. - 11 i . T. CULITA : ImbunBtAtirea Intretinerii familiilor de albine In stupi multietajati.

15 ! I. CIRNU : S B prevenim golurile de cules prin cultivarea faceliel.

17 1 I. CODAU: Inflorirea salctmului In rona Tlr- navelor.

19 i Elena SAWLESCU : fmbun?lt%tiri aduse echipamentului de proteaie a muncii In apicul- ! tura.

22 ! Doina FLONTM : Apilarnilul - un pas in te- rapia medical&. Experimentul clinic sitmB- ! rean.

23 ! PROGNOZA ~NFLORIRII SALC~MULUL 4 fN 1985

24 i DIN ACTIVITATEA ORGANIZA'J'IEI ; NOAsTRE * * * : $edlnfa statutarh a Consiliului Asocia-

fiei CrescBtorilor de Albine. ! V. LAZAR : ApiculNra - o lndeletnicire a pio- ! nierilor din Bgnie. 4 * * * : Initiative cu care ne mlndrim. 4 APICULTORII NE REAMINTESC :

Idei valoroase la indemfna tuturor .- r 25 f E. SCHUSTER: La fiecare stup - un roi pe '* .f

! 6 rame.

pZ6 ! APIMEIUDIAN ! 0. MILEA : Brazilia - noile coordonate ale

"! dezvoltilrii apicole.

2?> # CALENDARUL APICULTQRULUI .& i DOCUMENTAR APICOL

r ; 1 :? INTREBARI SI RASPUNSURI

C o p e r t a I : Salcinlul oferii unul d in princtpalek f , ulesuri. fjind fntons rrrcotot d n albinc.

(f o t o : arh . C. MAIMADUC)

Aniversarea a 40 de ani de la victoria asupra '

fascismului si sPrb5torirea ,..ZNei inde~endentei

MOMENTE H O T ~ R ~ T O A R E ALE LUPTEI POPORULUI ROMAN i PENTRU AFIRMAREA LIBERA $1 D E M N ~ ~ IN R~NDUL

! i

NATlUNlLOR LUMll I

&a cum se arat3 fn HotArfrea Comi- - tetului Executiv a1 Comitetului Cen-

tral a1 Partidului Comunist Romdn din 15 februarie 1985, privind aniversarea a 40 de ani de la victoria asupra fasdsmului si drbitorirea .Zilei independentei RomAnieiu, ,poporul rombn va s5rb5tori aceste evenimente ca dou3 momente hot2ritoare pentru afirmarea sa liber5 ~i independenti in rindul natiunilor lumii".

Printr-o fericiti coincidenG, ziua de' 9 mail adun3 fn istoria romdniior doui momente de adinci semnificatie, doui date aniversare care ne prilejuiesc de fiecare dat i 'intoarcerea recunostintei noastre spre acei fii ai, acestui pimint care s-au jertfit pentru Ubertatea gi independen@ patriei lor, pentru eliberarea altor popoare apasate de asupri- rea strging.

La 9 mai 1985 se fmplinesc patru decenii de la victoria asupra fascismului,' eveniment de cbvfr$itoare fnsemn5tate ' in istoria universalg, in lupta popoarelor pentru afirmare de sine s~ti?itoare, pentru libertate gi pace.

Tot la 9 mai, poporul nostru sirbi- t o q t e .Ziua independentei Rombniei", ziua in care cu 108 ani in urmi (9 Mai 1877), parlamentul tirii, dind glas voin-

' tei fntregului popor, a proclamat neabfrnarea patriei, inscriind o nou5 paging de glorie !ji lumin3 fn multimi- l a a r a sa istorie. Aceastii coincident5

"̂ -'-e pentru natiunea noastrg valoare de simibol, ilustfind cu strillucire adevarul c& intreaga, istorie a poporului roman s-a desf*urat statornic sub semnul -ideaIurilor de libertate $i unitate na- tionali, al vointei sale nestrimutate de a fi singu~: st5p'h f n @h striibun5, de

a-gi orfndui via@ potrivit. legitinielor , ] sale interese $i aspiratii.

flmplinirea a 40 de ,ani de la. victoria i asupra fascihului este sarbitorit2 de

i poporul r o m h cu simgminte de pimo- . , s fund5 satisfactie ~i legitiina mindrie . .. 2 , s

pentru 'insemnata sa contributie la in- fringerea celei mai ,grave, dintre pri- mejdiile la adresa li.bert5@i'$i. democra- tiei, a. p5cii gi progresului popoare- 9 lor - fascismul. . ?

Participfnd cu intregul s5u potengal. militar, economic gi urnan, la uriava M-;, tilie impotriva fascismului, poporul ro- i! miin incununa in chip strillucit boga-

, $ tele sale traditii de lupt5 antifasdsa, .. , ..

didea expresie stiirii sale de spirit .,. ,

profund ostili fascismului, setei sale de libertate. Tntr-adevC, inci de la in-

:/ tiile . manifestiri ale fascismului p arena politic5 a lumii, poporul romsn, s-a ridicat cu hotiirire in primele rinduri ale luptei impotriva acestuia. Prin amplele sale demonstratii si ac-, tiuni revolutionare, clasa muncitoare a ficut s i se vorbeasd in Pntreaga lume ". ' . despre steagul de lupt5 ridicat de poporul romqn, despre pilda muncito- . ' rimii romdne. Un asernenea moment 1-a . , ,, , reprezentat activitatea Cmitetului Na- tional Antifascist, care, sub conducerea Partidului Comunist Romdn, a code- - . ' :

. .> ; rit migdrii antifasciste gi antirizboi- nice, a amp15 structurg orga+zatoric5, antrenind la lupt3 largi forte @ale, in frunte cu clasa muncitoare.%tfel, marea demonstratie antifascisti gP Lip+' rizboinici de la 1 &hi 1939 a 82 cu putere vointei cl'asei noas+' , .

citoare, a intregului popor. 1

potrivi cu .orice . pret - r ~ z h i u l u i , de a tegritatea patriei.

I

1 . Acoperindu-se de glorie, arrnata ro- man8 -a participat, aliituri de tmpele sovietice, la eliberarea Transilvaniei de

I nord, iar apoi la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei $i a unei pllrg din teritoriul Austriei, pfnll la victoria deplini

1 asupra fascismului. Prin efectivele prezente pe front,

prin uriaqul sllu efort economio Romk ? nia s-a situat, a ~ a cum s-a subliniat

chiar fn epocll, pe a patra pozitie Pn S cadrul coalitiei antihitleriste, contri-

buind la scurtarea rizboiului cu circa 200 de zile.

4 La a 40-a aniversare a Zilei victo- riei, experienb istoricg, inclusiv a ce-

! .

lui de-a1 doilea rllzboi modial, intere- sele vi'tale ale popoarelor cer s5 se pun5 cu desavipire cap% tuturor cauzelor

t care Indream cursul evenimentelor 1 - spre confruntare $i rgzboi, si se ac-

I- ' tioneze in mod perseverent pentru de- mocratizarea relatiilor internationale, pentru stingerea tuturor foearelor de

i fncordare gi conflict existence fn lume,

I , pentm solutionarea exclusiv pe cale

j pqnit.5, prin tratative, a tuturor pro- blernelor litigioase, ca qi oriciiror alte

i probleme dintre state. La 40 de ani de la mZkea@ zi a vic-

toriei, pporul rm2n , fgurindu-qi con- vtient prezmtul $i viitorul, actioneazi

. cu inalt5 responsabilitate pentru ap3- 1 rarea picii, pentru oprirea cursei inar- i . mgrilor, pentru dezarmare, conferind

o nou5 strillucire vocagei sale de pace, ilustratA pregnant de-a lurtgul intregii sale istorii. Este acesta supremul oma- giu adus celor care au luptat pentru zdrobirea fascismului, pentru bunurile cele mai de pret ale fiec5rui popor - libertatea qi pacea. h perioade celor 40 de ani s-a in-

f i i m t Asociatia Cresclltorilor de Al- 4% bine (anul 1957) care desfllqurtnd o ar- k tivitate rodnic5, contribuie la demol- ",. tarea @culturii in @ra noastrll qi mo-

dernizarea aceskia la nivelul cerinte- lor actuale ale economiei noastre.

PreocupArile qi activitatea principal2 Asociatiei CrescBtorilor de Albine a L concentratti fn, atragerea oameni-

loymuncii de diferite profesii la prac-

ticarea apiculturii, in prezent num5rul acestora ajungind la peste 80 000, sg-i pregtiteasca ~i s8-i Pndrume Tn vederea cresterii nurnirului familiilor de albine si sporirea productiei de miere, -5 qi alte produse apicole. NumArul familiilor de albine dup5 datele statistice ale anului 1948 era de 472 000 iar la recensllmintul din luna februarie a.c. acesta depll~egte 1 300 000.

In activitatea sa, Asociaga Crescii- torilor de Albine colaboreazll cu orga- nele de stat, precum qi cu alte organi- zatii obqtgti pentru indeplinirea misu- rilor prwgzute fn planul de dezvoltare a apiculturii, contribuie la prevenirea $i combaterea bolilor la albine, protectia farniliilor de albine hpotrika. in- toxirniilor cu pesticide, organizarea pe plan central a stupiritului pastoral, polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor, aplicarea dife- renQatA a tehnologiilor de creqtere $i fntretinere a farniliilor de, albine pe zone bioapicole qi tipuri de cules.

Partidul qi statul nostru au luat o serie de mkuri menite s i creeze con- dilii favorabile dezvolt3rii apiculturii, stuparii beneficiind azi de credite pentru dezvoltarea stupinelor mu crearea de noi stupine, scutiri de impozite asupra veniturilor realizate, precum gi de o serie de lnlesnirl ca : asigurarea aprovizioniirii apicultorilor cu unelte $i rnateriale apicole, preluarea produselor de la locul de producge, gratuitatea valorificgrii resurselor nectaro-poleni- fere, acordarea de vetre-de stupin: in folosing gratuiti, plata actiunii de polenizare a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor, asisten@ teh- nic5 calificat5 gratuitA etc.

La a 40-a aniversare de la victoria asupra fasdsmului qi sib-biitorirea ,,Zi- lei independentei Rom2nieiu apicultorii patriei noastre fntlmpini aceste momente hot5rltoare ale luptei poporului r o m h p n t r u afirmarea liberii $i demn5 cu noi succese In advitatea lor ~i obtinerea unor rezultate cit mai bune in practicarea acestei utile qi frumoase ' indeletniciri - apicultura.

Ing. L RECEANU

Ca a zecea aniversare ..

INSTITUTUL DE CERCETARE $I PRODUCTIE PENTRU APICULTURA tq . ,

Sesiunea anuals de referate $i comunic5ri vtiintifice a Institutului de cercetare $i productie pentru apiculturll s-a bucurat de data aceasta de o conjuncturs festiv5, lucrsrile sale desfagurindu-se in contextul aniverssrii a zece ani de la infiintarea acestei uni- t5ti - pilot a cercetgrii apicole romgnepti.

La sesiunea lor festiv5, cerceutorii au avut oaspeti distinvi in persoana tovara~i- lor t prof. dr. Tiberiu Murevan - pregedintcle Acedemiei' de Stiin* Agricole $i Silvice, Ion Moldwan - vicepregedinte a1 A.S.A.S.. directorul Institutului de biologie $i nutritie animals, Mihai Pocorschi - reprezentant a1 Consiliului National pentru $tiin45 gi Teh- nologie, precum $i reprezentanti ai Institu- tului Agronomic ,,N. BBlcescuU, Departamen- tuiui Agriculturii de Stat, Ministerului Sil- viculturii $i ai altor institutii centrale cu care 1.CP.A. are relatii de colaborare.

Conducerea Asociatiei Cresc5torilor de Al- , bine a fost reprezentats de tovarsgii : prof. dr.

Eugen Mure~an, ing. N. Foti, prof. Costache Paiu, vicepreyedinti ai Comitetului Executiv $i ing. Eugen Mlrza, secretar a1 Comitetului Executiv. Au f ~ s t prezenti, de asemenea, reprezentanti ai Combinatului apicol, Liceului apicol, pregedinti $i secretari ai filialelor judetene A.C.A., activivti ai Asociatiei, apicuk tori. Directorul institutului a adus la cu- no~t in ta adunsrii $i salutul adresat de prof. dr. ing. V. Harnaj, pregedintele APIMONDIA.

Pentru psrticipantii mai tineri s-a f5cut mai intii o scurt5 trecere in revist% a activi- u f i i de cercetare apicol5 in Romlnia, rele- vindu-se faptul cil actualul Institut de cercetare $i productie pentru apiculturll repre-' z inu jalonul de virf a1 unui drum inceput cu mai bine de o jum5tate de secol in urmll,

- continuat cu valenfe noi. in conditii noi, op- time, in ultimele decenii. Ca data de debut a cercetHrii organizate in apiculturll este so- cotit anul 1930 cind dr. F1. Begnescu, unul din lnaintagii de seam5 ai apiculturii romanegti a infiintat, in cadrul Institutului National de Zootehnie, sectia de apicultar5. h perioada postbelicit, un moment de coti- turs a fost marcat in anul 1957 clnd ia fiint5 Statiunea centrals de apicultur5 $i sericicul- -. .- tuck formll organizatoric5 superioarll in care se continua de altfel o activitate ce se desfggurase sub diferite forme, dupH eliberarea tHrii de sub jugul fascist. Primul director a l . acestei statiuni a fost ing. Ni- colae Foti, prezent in prezidiul actualei se- siuni gtiintifice, prilej cu care a fost oma- - giat $I pentru implinirea vfrstei de 75 de ani.

Dezvoltarea impefuoasB a activitgtii Aso- ciatiei CrescHtorilor de Albine a impus perfectionarea activiutii d e cercetare, strict ne- cesar5 penlru introducerea pragresului tehnic $i crearea unui organism propriu destinat transpunerii in practid a acestui scop. Ast- fel, in 1971 ia fiints Centrul de stlidii, praiec- tHri pi invllwmint apicol al A.C.A. (C.S.P.I.A.). DupZ trei ani, prin unificarea acestui centru cu sectia de apiculturs din cadrul S.C.A.S. ia nagtere actualul institut de cercetare, sub conducerea ing. N. Foti.

Acualul director a1 institului, ing. Aurel I

Mslaiu, a fscut apoi Q s c d prezentare a I.C.P.A., evidenfiind ~emnificative comparatii. Dac5 la inceputul activitlltii . i n . institut lU- crau 10 cercestori, asazi numarul acestera a crescut la 54, cadre cu studii. superioare de diverse specialiati. fn urm5 cu zece-ani num5rul temelor de cercetare era doar de 7. f n 1984, cercetstorii institutului lucrau la 25 de teme de cercetare, cu peste 42 de fAze anuale. f n paralel gi ca o c o n s e c i n ~ a eficientei muncii depuse, s-a dezvolbt $i activitatea economic5. Cele 31 milioane lei realizate in anul 1984, reprezints o cifs5 de peste 2

zece ori mai mare decit ceea ce se rcali- za in anul infiintsrii institutului.

Vom incheia aceasti5 succint5 prezentare remarcind in mod deosebit baza material% de exceptie de care s-a bucurat gi se bucurs I.C.P.A., baz5 materials unics in lume pentru o activitate de genul celei pe care o desf5$oar5. Firesc, datorii sporite ale celor care lucreaz5 aici pentru obtinerea unor re- L zultate superioare, calitativ $i cantitativ, in strins5 corelatie cu cerintele stringente ale dezvoltarii apicultw+ii romanegti.

De altfel lucr5rile prezentate in continua- rea sesiunii s-au constituit in r8spunsul pe care it dau cerceatorii la conditiile create. Debutul a fost facut d e geneticieni $i amelio- ratori care prin purtgtorii lor de cuvint, Mihaela $erban, $telian Onea $i Maria DrB- . gan an expus rezultatele obtinute de colec- tivele din care fac parte in cercetarile privind : biometria albinei rom8ne$ti, sporirea productivit5tii in cregterea intensivg a m5t- cilor, dezvoltarea $i comportamentul repro- ductiv al trintorilor.

La sectia de tehnologia cregterii albinelor o interesana expunon a f l u t - o directorul$ institutului, privind obtinerea veninului de albine, cercetare ale c5rei rezultate s?nt deosebit de utile pentru marea practicZL apicols. . Alte comunic5ri, prezentate de Vasile Ale- ' xandru $i Nicolae Borcescu, au cuprins rezultatele lucrllrilor privind sporirea randa-,

mentului la extractia cerii din fagurii re- formati @ com~ortamentul famillilor de albine in pavilioanele apicole.

Rezultate partiale ale unor cercetari de lung5 durat8, neinchiate inc5, a u fost comu- nicate de cercetatorii implicati in problemele pe care le ridics mai ales ast5zi. in conditiile intensivizarii agriculturii, resursele mea lifere. Identificarea $i studiul unor specii de plante cu productii mari de nectar $i polen. cu referiri speciale la Evodia sp.. a fost subiectul comunicHrii f5cute de veful colec- tivului de resurse melifere $i polenizare, ing. Ilie Baana. Grigore Fota a facut cunoscute rezultatele cercetgrilor privind selectia pi ameliorarea salcimului in scopuri apicole, iar Elena Grosu pe cele privind valoarea me- lifer5 a soiurilor $i hibrizilor de floarea-soa-

$ : relui, cultivati +i de perspectivg. 3%. 2 Cu mult interes au fost urmZirite referatul ' .:$ ~i comunic5rile cu care s-au prezentat la se-

siune cerceatorii de la colectivul de patolo- gie apicols. fn timp ce dr. Paul Agaohe a expus rezultatele cercellrilor privind com-

-ponenta florei bacteriene $i micotice a in- testinului mijlociu a1 albinelor adulte, dr. ing. Ion Rusu a prezentat studiul efectuat de co-

lectivul din care face parte, privind baete- riologia micologia fagurilor $i cerii in vederea stabilirii tehnologiei d e obtinere a cerii lipsite de germeni patogeni viabili. De- terminarea toleranlei albinelor f a v de ier- bicidele utilizate mai frecvent m̂ cultarile entomofile din R. S. RomAnia, subiect de mare actualitate pentru apicultura noastril. a constituit continutul expozeului sustinut de dr. Dan Ionescu. .

Subiectele comunic5rilor de tehnologia produselor apicole au constat En : determinarea cantitativg a flavonoizilor din propolis $i din preparate cu propolis (expus de farm. Pi- lofteia Popescu) $i realizarea unui extract total de polen in vederea folosirii lui ca ma- terie prim5 activ5 la obtinerea de produse medicamentoase apiterapice (expus de bio- chimist Cristina Mateescu). .

Dr. Lucia Seraflm $i dr. Mircea Popescu din cadrul sectorului de apiterapie, a u smv- nut interesante comunic5ri privind efectele tratamentului cu Lecipol la bolnavii cardio- vasculari cu hipercolesterolemie $i respectiv rezultatele terapeutice obtinute prin utiliza- rea unor produse apicole in unele afectiuni ocutare pe pol anterior in raport cu caracteristicile modificilrilor clinico-functionale.

Comunicilrile prezentate de ing. Mihai Lisovschi : ,,Contribulii la mecanizarea transporturilor in apiculturHU $i ing. Con- stantin Culea : .,Noi utilaje $i echipamente pentru apiculturH", dup& cum 'aratil Pnsegi titlurile; reflect% preocupgrile pe aceastH li- nie ale cercetatorilor institutului silrbiltorit.

Penbu domeniul PncH nu indeajuns explo- rat, eel a1 urganisri i $i economiei apicole, S-a prezentat o singuril lucrare, de cilfre unul din autorii ei, ing. Elisei Tar@ gi anume : ,,Influenta polenizilrii cu albine asupra bi- lantului energetic a1 cultarii de floarea-soarelui". A fost apoi r h d u l apicaltoriior-experimen~

tatori d-gi expunil In atest cadrn de elevata linutg gtiintificii rodul eforturilor gi cHutHri- lor asidue. Iosif Oros, secret* a1 filialei A.CA. jud SSlaj a prezentat colectorul de polen sillHjan gi tehnologia de folosire in scopul recoIarii intensive a acestui prod- apreciat a1 stapului care este pdlenul. 0 comunicare plinil de substan@, relevlnd impli- catii emnomice valoroase a fost filcua de ing- Claudiu Ocrain, secretarul filialei A.C.A. jud. BuzHu privind influenla polenidrii sa- tarate cu albine asupra productiei de seminte la floarea-soarelui.

De un succes deosebit S-a bucurat contri- butia renumitulni apicultor-inventator Nico- lae V. Iligiu. Si de data aceasta tinuta gti-

inlificil, profeSional5, .au fost atributele ce a u caracteiizat atit n3fer&tl expw privind tehnologia producerii retolt&, conserv5rii $i valarificilrii apilarnilului CEf gi filmele prezentate : ,,Apilarnil - a mta' qnsil", .,Apilarnil - cercellri $i determinMm+ Api- larnil - medicament ? Aliment ?" $i ,,Apite- rapia".

Interesul pe care I-an prezentat referatele gi comunickile expose a fost demonstrat pi de discotiile care an urmat. Printre cei care au apreciat valoarea lucrilrilor filcind totodata gi valoroase sugestii 'pentru munca vii- toare mentionilm pe tovarilgii : prof. Engen Muregan, prof. Paiu Costache; conf. Maria Suciu de la Faculfatea de biologic, Gheorghe Pugcap, pre~edintele filialei A.C.A. jud. Tul- cea precum $i Dumitru Sofrwie, vechi gi. cunoscut apicultor $1 aetivist voluntar nl Asociatiei.

Vom Pncheia aceste succinte fnsemnsri despre evenimenM pe care 1411 trait cercetatorii Ins t i t~ tu lu i~ de cercetare $i produ'ctie pentru apiculturii in zilele de 2% februarie $i 1 martie a.c. cu urarea ca Ia viitoarele aniversilri sil fie prezentate noi gi valoroase iucriiri consenmind Enwierea activi- tHtii cercetatorilor pe coordonatde lnaltei ti- nute gtiintifice, a eficientei pentrn Pntreaga apiculturH.

0. M.

. ,

O0 VrND pavilion' apicol cu 6; farnilii. Vigoiu. Tuleea, blef. 11898. . .

00 (12)

00 VfND stupin5 (50 familii), stupi, cabanit $i unslte apicole: Telef. 15.03.94, vine& 00 strnb8t3, duminic3, luni. , (13)

00 VIND bidoaqe galvanizate 50 kg Inchidere ermetici. Banul Antonache 63 Flo- . : - . 00 reasca. Telef. 79.65.53. (14) A "

so VIND revirte .Apicultura" anii 1965-1981. Cumpitr revista .ApiculturaY snii 1970. ' .; ' 00 ,972, 1973. Telef. 921/31217 Brapov.

8

. ,(15). 00 ' -

V f N D pavilion apicol cu 60 litzi orizontale qi 30 farnilii albine. Albu Alexsndru. . telef. 941133868, Graiova. . (16) ! I .:

00 00 ' VIND pavilion apicol pentru 72 stUpi verticali f5r5 albine. ~ P a n a i t C. Pet&;: sat . 00 Tfrgu~orul Nou, jud. Prahova. (17) . -

., .?

.,... . '

, . 5 ...:--.. . , . -

. . - -

Biol. Mihaela SERBAN Institutul de cercetare Si~productfe

pentru apdculturd

Pentru. multi apicultori introducerea rngtcii este poate una din cele mai di- ficile lucriri curente ale stupinei. Pe bung dreptate, pentru c i incep5torul incearci nu numai @rere de r5u pentru matca gbsiti moarti la citeva zile dupi intrducerea in stup, ci chiar o Cndoialg cu privire la indeminarea sa, la aptitudinile pe care le are pentru apiculturg ~ i , de ce nu, la perspectivele sale ca apicultor. Principala hdoiali vizeazi metoda falosit% pentru introducere. Apicultord experimentat, fie el profesionist sau amator, a trecut ~i el la vremea sa prin asemenea fndoieli, dar le-a dep5qit ~i ca urmare pune in balm@ costul pierderilor de mitci da- torate metodei expeditive (dar riscantg) pe care o folosegte ~i costul unei metode mai sigure dar laborioas5. Con- cluzia lui este de regul5 acceptarea ris- cului (1-20/& inevitabil).

Cum succesul introducerii se expri- m5 in acceptare, c r d c i inainte de a sugera citeva metode de bazi (da.r nu relete), este -bine .GI inventariem k- torii care influenteazii acceptarea miitcii :

1. Colonia.trebuie s5 fie sigur orfang. De mulbe.ori, chiar dacg in faguri nu se aflB oui sau puiet necipi- cit, p t e exista o matci tin51-6, neSm- perecheat.3. De aceea, cobnia b3nuit.i orfani trebuie verificaa riguros, fagure cu fagure qi numai daci nu existA nici mate5 tiniri nici botci este decla- rat5 ca atare *.

2. Un cules abundent confer5 sigu- rant% acceptHI.ii, indiferent de metocla de introducere. Orice perioadi de Pn- trerupere a culesului, oricit de scurt3, sesizatG prompt de apicdtor, poate fi contracarat8 cu hraniri de stimulare pe care le adrninistreaz5 incepind cu ci-

>'teva zile inainte de a introduce matca

qi le continua pin5 cind ea ou5 constant. Deci pentru Pnlocuirea pplinuit2 a mit- cii stupului cu alta, tina,ri, silsau cu potential genetic sucperior, se alege o perioad3 de cules sau se simuleazg acesta prin hriniri de stimulare.

3. Conditia miitcii care se introduce trebuie sH fie ,,sincronizatiiu cu cea a lucr5toarelor care urmeazH a o ac- cepta.

Dintre douH m5tci egale ca virsu, hte- gritate morfofunctionaI5 (inclusiv grad de imperechere) pi vigoare, albinele o prefers pe ,,a lor" - cel putin pentru un scurt tirnp, dupa care au o atitudine bilateral tolerant5 iar in- final se hot5rSsc pentru una din ele. Situatia ne intereseaza deocamdatH cu titlu informativ.: in practic5, cel putin unul din cei trei parametri sus-mentionati este inferior la w t P a stupului faltfel Inloceirea ei nu a r avea rost). In anumite conditii albinele fac singure aceast5 alegere - atunci cind la unificare se uit3 ambele mHtci in stup. sau toamna tirziu, in septembrie-octombrie, cind pentru inlocuire unii apicultori dau g u r $i simplu drumul pe urdinip unei rnhtci tinere, ouiitoare, viguroas8, in stupul respectiv incs functionind matca bStrin8 ** $i nu dau gre?. Discriminarea se face pe baza faptului cH feromonii mStcii de$i identici ca structura chimics, variazi cantitativ de la o matc5 la alta $i sint perceputi ca atare de lucr8toare. lc%rora le provoacg reactii diferite.

Probabilitatea existentei unui ,,uni- son" fntre matca oferiti qi albinele pri- mitoare este foarte redmil. In cazul co- loniei r h a s i fir5 matci, d& fn stup exist5 lawe tinere dbinele trag botci de salvatre - deci nu se mai pane pro- b l m introducerii/acceptArii unei m%- ci ; uneori accidentul se constat3 pe loc

* Pentru incep&tori, H. H. b i d l a w jr. recomanda chiar o "cernere" a Intregii populatii de albine prfntr-o gratie separatoare avezat3 deasupra unui corp de stup plin cn rame (in care albinele au fost In prealabil scuturate) $i dedesubtul corpului de puiet In care au fost lAsati strict fagurii cu puiet, fBr5 nici o albiha adult3 : toate albinele urcA In corpul superior, la puiet, matca Ins3 nu le poate urma, rAmfne sub gratie ; sau, fi- x h d la urdiniv o f i ~ i e de gratie separatoare $i obliglnd albinele scuturate In fa@ stupului SLI treaca prin ea pentru a ajunge la fagurii cu puiet aflati Sn stup - matca se re- peread u$or In aceass situatie.

** N. Foti, comunicare personala, $1 apicultori profesioni$ti In Australia $i Noua Zee- lands.

(matca omorit3 de apicultor, prin ne- glijenta manipulare a ramelor, de e- xemplu) ~i dac5 stupina dispune de miitci de rezerv: se introduce una imediat - fie intr-o cqcg cu dop de cearg, fie bine ngclgiti cu: miere ~i de- pusi ca atare pe chiar f a g u d e de puiet pe care se aflase matca stupului. Alegerea uneia din aceste dou5 posibi- l i m i precum ~i a momentului folosirii ei se face tot in functie de abundenta culesului ~i implicit de gradul de ocu- pare a lucr8tuarelor : cu cSt mai ocu- pate, cu atlt mai bine. Da& ins5 calitatea slabgrdisparii$a mgtcii gi simultan &sen@ puietului tin& sint constatate cu intirziere (lucru frecvent Pntflnit la fncepiitori), in scugtul interval cft co- lo& rnai poate fi tinut2 orfang far3 a se bezmetici trebuie stimulati activi-

Fig. I. Cgpgcel : A - tub111 pentru verbet ; B - peretele perpendicu1ar;pe fagure

tatea,lucrZtoarelor introducind 'in cuib poate fi identic3 cu la, ' b sau d, villa cite un fagure cu puiet qi oferindu-le sta*bilindu-se pe baza exasrienului. de sirop de zzhiir. Dar deja existi incom- labrator.

. pati,bilititi h t r e aceste -1ucrStoare ~i Situatia l c este mai greu de preve- matca ce le va fi curind oferit2. Pentru hit. Dintre cei trei factori care influ-. a se conditions in vederea primirii ei, enteaz; acceptarea, siguranb orfanizti- colonia trebuie sd se afle htr-o stare rii se poate realha de ciitre brice api- de. dezorganizare avansat2 (incorect dar cultor sfrguincios ; simularea sau su-

'. I sugestiv desemnaa ca .demoralizareu plimentarea la timp a unui cules abun-

iri mai toate- cgeile de ~~~~~~~~~~5 cia- dent : intrebind pe cei mai wiceputi, si& preCUm $i in limbajul curent) : invatfnd - p r e v e n i ~ a furtic+amlui (acci- atunci este ea predispusg accepGrii. dent, ~i el frecvent rmlamat in leg& Cum se explica egecurile introducefii ? tur5 cu pierderea mstcilor la introdu-.

Uneorilq&ul este imediat ( 1 ) ' : in- seamng cA sau (a) in stup existau botci ori mate5 (neatentiu apicultorului), sau (b) matca a suferit un transport prea indelungat yi in conditii neprielnice

. ( v i m furnizorului), sau (c) preggtirea- celor trei conditii .sus-mentionate ale aeceptirii a fost neglijati {vidneprice- perm apicultorului), sau (8) matca are un defect corporal care implicit afec- teaz5 functiile sale (vim produclitoru- lui). Alteori evecul se v5dqte cu intlr-

. zikre (2) : mstci acceptate de albine sint curind dup: aceea !nlocuite lini$- tit, desi aparent ou5 bine. Se Winu- i q t e c: reluarea mai greoaie a pontei tinde s5 provoace aceas6 tnlocuire. D ~ i ~ierdere, nu mai este vorba de Fig. 2. C U $ C ~ tip Benton romgneascg, din introducere propriu-zis; iar explica* lemn

'l!aedgsau !npla!nd eiuasqe upd 'paqp~! !S geSuqsap alsa Few auejJo alaa -eqyaanI el JoIa[o!s?ao eaaqlomap '~nur!ls ?sass ap 9"eje uj ! (a!$a.xsasomau) do~lop -me8 mpuouraoq s~dnse !S lsn$ !$ soa!ur ap JrolaueBJo eadnse a!lse~d m!uaxa as aun!$ae JOJ~ e - pouro~aj upd rpeaz!leaJ as luaur -q~oduros !nlsaae eaaeSuelsap ap ysndns -ad am!unuroa ap ale)!)ues esuaurI .drip ulp aIaJeoJpsn1 e1 JoIalo!aeao eaaqloAzap adauy aJo 5~ pdnp Je! : alau!? aaaeI VIje as aam uy alEuo8exaq aInIas enle)p e !qoq u~ earmuaopueg dasuj aao &-z ednp ! yl!le as aia !!qeur e!$!Jedsyp el ap qnuv 0s-g uj : (ppads e aJ!n$a!aeadns ap a~pqldepe u!p eun qsa) dnls UJ !!qpur e$uasqe/v$uaza~d apadax apeoj dasJad a1aaao)e~anq ,*

(.!aoaun !quad !!ay1 -qsu! qe pa!wnu! spun n~luad zaaalns o ys $!ur~a< !ur~ aJea ad a!jeagdxa o a3s3) .q!qe~adnDaa , a!?Jaua ap IS Huqsqns ap eal -q!)uw u!p '+.xed o ap ple~!Jd !Snlw alsa eqeur 'au!qIe eaaly a1a3 aluap!jns lu!s g~) -~odsueq Indur!? ad a~!\osuj nquag psep JW~ 'pa 'al8aaua ap a!wouosa Iajlse asej a~ea - !!qpur todeuj !s!op ap lepaa atsa JOI !apxIour Ie a!uoq~ea 1n)aIaqas Je! 'a01 -au!qle Inugsqu! u! pjden !$ez!loqe$aur lu~s p ya urg$ 'aolaqqle !\va30 ~uaueuad lo? !S !!y)qur ale aaelnqjpueur aIapueIl u! luau -ewr.rad !$a!laqu!s lujs '!a!$euraoju! e aJes -!unuros ap a~edpu!ad aseo~[!ur '(ea !eurnu nu Jep ',qs$eur ap e\uelsqnsu) !!uouroJaj *

-p!q -H 'H $0;~ .a~ada+rl eq$m?qns ap p3pxd ug p$!ur~dns qsa waJa$Swou -ns 'salaiug ~)aldruoau! Ipnqeu 1s uaw -0ua3 !nun e$ej ug ~BJA uj po aqlnw ap ea 'p$epwoaa wueas pu!i ps Inq -aJ$ ~e eaaqp8a~d '~qpw ea~qdame el pmauo3 a~e3 'a~q~sod a$uepeA qsaat? aleq ap 'JO -$pajIp fn~odwoa as Taj a3 uj 10 'lnpeno $dn.raJ$ug a aJe3 ea3 ap areo$y~o nllae mlm nes 'gsay3 -a~adwgau eaa ap fneaq3a~adurg eqew alaviqla Bugsip wna 'n~dmaxa ap : 1!3 -$em 11~plda33e asJaApe poa$F !S aI!q -eJonej poaun a$uawq~odruo3 aulqp? el p3eo~o~d TporuoJaj am nquad alni -en!$ow IS aJm uj al!;j!puo3 aulq ea~d wprdgs nu ! a~!n3oluj ap ejuypua.1 la3 -3se pm$gui as - asn.xqsip a!nqaJ$ ala '~4oq ~eda '~oqn31de ap a$n3ej ~ol~~!qpZl -a~d spnp uj '!!qpu~ eaJa3npoJ$uI ap !uy~gqdgs g-z ug pep ! ~a~uod eamnl -a el yugd ~ySp!~au reru ea IS aqsa ea -lew 'a$~mi pl@ ap ad 1 alals-xy aleoq ap plnla~nd e qm3 ug e!$l~edt? pdnp $p 'ap qqgm y$seaa~ ap~ald !$-nu 'pl!qe$

-!JF '~ueyo quo103 'JO : al!z asaz wen -!z ps - qlna !nun eaxqayB[ug; er curd pmpo apgoa qsoj a3ed q awl 9s a.xq3qp.I a= ~o$lnqde aqJo nu ! qe o n3 l~~pagy~n pl!$~os jj JE aulq @ur !S I

- sqqs eaad rj *mi quo~oa ! (,, aJpg -aurzaq ap ale3 ad nu ~ep 'Jpedga AIS -npxa lap-td,na drqs un-qug. ?1qyu1 ea.x -a3npoquy alsa n@!s ~UI la3 eaax ap) apz aqpu 13.rdl .ap nes pujJn3 ea~d ap pmyo 13 aqeod quolo3 '!a ~:-r!url~d p$ -uawow ul .&?I ., gpg*s 'apadse aTaun qks '3sa - a~mlp~anl 2~~9 punu ap IsAJaquy lsase 107' ug. pllC1~8~ 1-3 gq -uaurytv alsa '(all2 8-1) !nppodsueg . ~ndw!~ ug lwmo adnm~pj SsIuoIsaj -o~d-!was .xoqpnpo~d unppqqdad o ap psp~~~ ~JF?U~ wm 'F~JJO euiwapui el aqsa nu XIJ~?~~J ,,aldopu as ps 733 -u~ lapse Jolaxoqpml e eaa rw ricqpux lal\ypm eam~uo~3u!s ~ep ! ~ollnqda aqm ap psu!Jdap ea 10 13 aqeod '(a~aa ,

*(SOD al!MIls al!lha ug eaJ!s!aae pJn3Ise aaes ln$~ej pad -saa !S (sns) aaau~isns nquad qqqaru euwl , !S aJ!s!aae ap e$uej Fs~euraJ as ! uura1 u!p 'auesuaure-paou uoluaa d!l !lh3 'f !S. & -B!J

law scrie ci4 .aoceptarea unei mGtci, saa\ chiar a unei botci, intr-o aglome- rare de albine care la momentul res- p&iv pot si3 aib5 structura de colonie sau nu, este atit de mult influenpit5 de factori variabili heft aproape c5 orice procedeu p a t e functions impe- cabil fn a n m i t e ocazii $i s2 queze in altele. Cind aleg metodele de a oferi albinelor o matc3, apicultorii trebuie s% se bazeze pe propria lor pricepere de a folosi met6da cea mai potr i~i t i l .~

a n d se urmh-e~te. tnrnultirha coloniilor de pe' vatr5, rnatca tinir5 abia pri- mit5 de la p~oduc2tor se introduce (pe fagure cu puiet) intr-un roi pe 3 r a m format cu puein inainte, $i ajutat apoi sB se dezvdte pln5 ajunge la putere d e colonie normal2 ; dac2 ins5 matca se pAstreaz2 in vederea inlocuirii, din ace- h j i roi ( i acest caz, nucleu de p k - t r m ) ea mai sufer5 o introducere - in colonia a c5rei matci trebuie in&- partat5 : dnd vine momentul, matca din nucleu se transfer5 in colonie simultan cu scoaterea/omorfrea mdtcii bgtrine, ~i chiar pe fagurele de pe care aceasta este luat.2 (se paate unifica nu- cleul fntreg cu eolonia - metoda cu ziar qi/sau stropirea ambelor populatii cu sirop slab de zahi4r).

Pentru posesorii- unor wlonii f oarte putemice, qi care iolosew stup vertical, metoda cea mai sigur5 este elibe- sarea m2tcii pe un fagure cu puiet la

'Fig. 5. G w i de expeditie nord-americang,, din plastic alb mat

ecloziune Pntr-un corp de stup (care mai contine 1-2 f-i cu miere gi p2stur5) qezat pe un rpodiqor Snd- grove deasupm cuibuld. AiMnele ti-

, .

v Fig. 6 . Cuvcli tip Benton sovieti&, din lemn

nere acdepti spontan m a h . ~ i o h- )grijesc. Deindat.2 ce mica popqhtje este in mhur2 a q i a g r a teritoriul, se deschide urdiniqul din podiqor orientat c5tre. spatele stupului. In continuare, mica unitate se fnt2rqte cu faguri cu puiet c5p2cif $i se l a 5 62 se d e m l t e - colonie ajutitoare, deci - s u se unific5 cu cea de baz5 (matca acesteia fiind indephtat4).

Introducerea cu cu$cZi are variante -nenumgrate, dintre care :

I. sub .ciip5celu {fig. I), rotund ca o cupolii (0 10 cm, h = 2 cm), sau patrat (8 x 8 x 2) cm), din plas5 de si& abb- nuia (3-5 ochiuri/cm), sub care se izoleaz2 matca, lpe celule cu puiet gata de ecloziune, celule goale, celule cu miere nec8phcit.3, pe un fagure fn colonia orfanizaworfang. SaprafaM in- ferioar-2 a c2p5celului este libeSt, ca- petele verticale pe fagure ale - sfrme- lor fnfigindu-se fn c e d . Matca esk tinut2 captiv2 cel pugn 4-5 zile. Me- toda prezint2 avantajul c5 in timpul captivim6a matca ouii qi ate re- ae- ceptati de albin'ele ce eclozioneaz2 sub c2p2cel.

S+ folqsqte $i o variants, cu rezervg de b a n k - a cSp5celului ; un tubalet cu prbet'tie care albinele din stup fl consam5 Pn doufi zile, gi pPtrund prin tub sub c2- pikel, oferind astfel captivelor cale liber5 spre exterior.

2. Folosim, qi mai ales vorbim frecvent de cwca Miller, dar citi din noi qtim cum ,aratA ea ? Ca principiu, re- prezint2 un pas clar Pn avans fa@ de cgpkel: accesul temporiaat ad albinelor din stup la rnatca (singurii) din cu~~cii. Este un paralelipi#ed de:8 X 4 X 1 ern, din plasii de s^lrmii, Inchi6 la un ca@t cu un bloc ,de lemn iar la celii- lalt cu un altul, $-aversat de un tubu- let plin cu hran5 ; o varianti mai precaua a celui de a1 doilea bloa are d ~ d ?canale.prin care trec do114 tulbu- le* pline cu qerbet - mu1 de. 5 cm qi altul de 2,5 om : cel scurt are la cap& tul exterior gratie de rnatcii. Albi'nele consurn5 mai repede qerbetul din tu- bul scurt qi piitrund in cqcii, dar maltca firnine captivii pin2 la deblocarea tu- bului lung. Suspendat4 h t r e doi faguri cu puiet aseel indt cele doui supra- fek maris5 fie accesibile albinelor din stup, cues oferii siguranq acceptirii.

! Fig. 7 . Cugcg de expeditie sovieticil, din plns- tic transparent ro$u

, . I0

9 h anul 1922 ,,CiU&uza stuparului" romstn

explica $i recomanda cugca Miller, $1 alte tipuri de cuvti. Variante ale, ei impinzesc $i

1 ast5zi *a, unele maf complicate, cu tot felul de sertibage gi tr42itori. altele mai ' simple, derivate nu numai din ea ci $i din i surorile sale cu$tile Asprea gi Titov. 1

3. Folositi cu$ca de transport (fig. 1 2-7), mai ales clnd ea este conceputii $ - 1 pentru aoeast4 funQie, oum este cazul . j cuqtii tip Benton, din care o variants 4 este folositi de pepinierele I.C.P.A. I

SpaGul ailindric de la extremitate, destinat depunerii qerbetului se izoleaza cu $ celofan, celelalte dou5 constituie spaGul pentru mtcii qi fnsof$toarele ei ; spatiul opus qerbetului. comunicA cu exte- . r riorul; prin respectivul orificiu de co- "

munime se introduce matca qi albi- 1 nele la populare, dupi care se blo- /

1 cheazi cu un dop sau prin prelungirea \ plasei de sirmi acoperitoare.

Pentru introducerea miitcii, se des-

lui - prin hdoirea plasei de sirmii. Cuqca se atjazii apoi intre doi faguri de

coperii pe jumiitate suprafap qenbertu-

lat2 a ctqtii perpendicular5 pe faguri),

i cuib cu coroanS de miere (suprafaw 1

accesul albinelor din stup fiind astfel 1 'asigurat. Albinele stupului consum& I

qerbetul descoperit, croindu-qi astfel drum ciitre makZi, fn paralel cu accep- , tares ei inlesnit5 de contactele directe 1 (prin ochiurile plasei) cu ea qi cu inso- I

titoarele ei. Dac5 orfanizarea qi cele- 1 lalte conditii au fost respectate, totul ' decurge In siguran@. ,r I

i B I B L I O G R A F I E 1

1. * * * : Manwlul avicultorului. Ed. V . 1979 "

2. BEGNESCU, F1. : 'Cultura aldlnelor, ' 1925, p. 207-208

3. DRAGAN, Maria : Recomandare pentru 1 tntroducerea mdtcii (pentru uzul benefi- ' 1

4. HRISTE~, -c. L. : Stupiiritul 'nou, 1977 5 . JOHANSSON. T. S. K. si JOHANSSON. 1

L. T. : ~ u e e ; introduction, In Am. Bee J: 1971 (serial in 9 numere) j

6 . LAIDLAW, H. H. : Queen introduction, in Bee Wld 1981, p. 98-105 . ?

7. NICOLAESCU, N. $i STOENESCU, G. : 1 Cdliiuza stapcirului, 1948, 209-212

8. PERRET-MAISONNEUVE, A. : L'Avicul- S ture intensive (et l'elevage des re&), ;j Paris, 1949 I

9. POPESCU, ~ h . : Practica stuo&ritubi.

Ing. T. C U L ~ A . . .. I I

h

'Inh-oducerea in practiea ap?col5 din terminarea descfirc5rii stupkoi,; dCfel Qra noastrg a stupului multietajat a fiind pericol de a rgci puietul di&mib. reprezentat un real progres. Pe parcurs Combinind aceste douii funwuni i+ in timpul folosirii acestui tip de stup tr-o singurg pies& de realizeazii o mai s-a evidentiat necesitatea unor imbu- bun5 folosire a hr5nitorului ~i respec- niitiitiri in activitatea de fntretinere a tiv a siki de ventilatie reducind.consu- farniliilor de albine. fn continuare se mu1 de tab13 cit si iniltimea de 'conL incearc5 a se prezenta ufnele dintre so- strueie a stupului cu circa 4 em. lutiile care au dat rezultate bune in Hr5nitorul combinat cu s i h de ven-

-, gractic5. tilatie se executii corespunz5tor sche- 1 mei din fig. 1.

HRANITOR COMBINAT CU SITA Prin introducerea piesei' de dirijare b~ VENTILAVE a albinelor la hrk i tor se el imid ne-

P e n h toti apicultofi a devenit in- cesitatea prevederii gritarului d t ~i dispe-bil hfgnitord pentru hrinirile posibilitatea innecirii albinelor in Si- stimulente sau de completare a rezer- mp. A c e q i piesi, prin introducerea ,

velar bit ~i nec-itatea venti15rii supli- unei qipci de obturare partial5 a w- mentare la deplasarea in pastoral. tiului de acces a albinelor la suprafa@

Stupul multietajat standardizat are siropului din hrgnitor asigurh prelua- prev5zute in acest stop doug piese se- rea ~II doze mici a siropului corespun- parate care indeplinesc in park aceste zgtor necesitiitilor de stirnulare. cerinte. Jn practici s-au evidentiat to- Pe parcursul hr5nirilor in spatiul t w i uncle inconveniente cum ar fi pre- dintre cele dou3 plase de sirm5 ale

'luarea grea a siropului in perioadele spatiului de ventilare se monteazg o mai reci din hrkitorul ;cu toat2 supra- salteluf5 izolatoare. fn acest caz cU- fa@ deschis5. Aceasta este amplificat5 dura cuibului se d i r i j e d fn mare parte qi de faptul c5 se folose#.e pentru con- in zona piesei de dirijare spre sirop structia hr5nitorului tabla. Mai mult deci se poate fn&lzi htr-o anumiti cu toate c5 se folosesc gr5tare din lemn, m5sud slropul, iar hrfinirile se pot totusi ridicarea albinelor pe marginea efectua qi in perioade mai reci. tivilor de tab15 a t e eeoaie $i m d t e Dup5 cum rezulta din fig. 1 hr5nito- albine se inneaci. rul propriu-zis este realizat din latera-

fn plus, hrgnitorul existent in do- lele de scindur; ale c5tuletylui inalt tarea stupului vertical rnultietajat nu de 10 cm cit $i dintr-o plac5 orizontalZi

.

permite aplicarea unor hrilniri stlmu- de PFL montatii in faltul practicat la lente la care prelwrea siropului sii se partea inferioarg a lateralelor din sch- efectueze in doze reduse. d d . fmbinarea in falt $in incleierea cu

Prin fdosirea sitei de ventilatie din aracet C!it 9: parafinarea, &?ruir€!a SaU

dotarea stupului multietajat practica a chiar v o ~ i r e a asilfurg etan~area co- evidentiat o bun5 ventilare a cuibului respudtoare a hrznitorului. pe tirnpul transportuluI datoriG exis- SuprafaM sitei de ventilatie prin sis- tentei unei suprafete marl prin care temul adoptat (fig. 1) se mentjne ace- d'binele pot veni in contact cu a e d ea$i ca in varianta initial5 a stupului .exterior. Cum suprafa@ deschisg este multietajat standardizat. La fel se men- foarte mare a reie~i t necesar Ca aceastS tine si volumul spatiului de refugiu. sit5 s5 fie plontatg imerliat b i n t e a fn cazul efectuikii'unor transportmi in transportului qi scoas5 imediat dup3 perioade excesiv de calde prin ridica-

21 "t

.. rea de dirijare a albinelor spre - ' hrhitor se p a t e m5ri de dteva ori t sp$ul de refugiu a1 albineIor, aceska

' au astfel acces liber fn tot spavul din h&tor.

Prin prevederea qQei de inchidere a spatiului de ventilatie sita de venti-

tJ- latie cornbinat2 cu hrhitor se poate monta tnainte de ziua transportului.

f n mornentul efectugrii transportului se deschide u$i@ $i se kchide dupi

I terminarea transportului. Se irnpune ea . pe timpul transportuiui saltelu@le care

au fost introduse fntre cele doug plase I

de sirm3 ale sitei de trentilage pe parcursul hrgnidlor s& fie scoase.

fn practid s-a evidentiat cZi familiile de albine au o bun5 dezvoltare dac5 se mentine bn continuare sita 61 tav9 hrznitor p e stup pe pjwcursul verii. Aceasta nu influenteaz5 h sens nega- tiv dezvoltarea cuibului ci dimpotriv5 favorizeaz5 o mai bun& ventilare a a- cestuia Pn timpul zilelor foarte d d u - roase $i fndeosebi pe timpul culesurilor.

Aceast5 solutie experimentatti, cu succes tn practic5 are $i un efecf em- nomio direct, redudnd consumul d e

Fig. 1. Hrtinitor combinat (ctl sita de ventilatie : a) qipci limitare spatil acces la simp ; b) - pies5 dirijare ; c - sit5 ventilage ; d - u$itP ; e - spatiu acces la sirep ; f - qipci limitare spatiu acces la sirop ;, g - spatin kr5nitor ; h - pies5 dirijare ;.. i - sitg ventilatie.

3emn fa@ de varianta standardizat.2 cu 4Qe/, $i cu 100Q;/o a consurnului de tab15 zmcatti qi respectiv numai cu 300fg a mnsurnului de tabla d a d se foloseqte qir'piesa de dirijare.

y f ~ ~ ~ ~ A ~ d ~ DB ULtDINI$ D M BURETE

Prin construcl$e, pentru inchiderea urdiniqalui la sb'pul multietajat s-a prev5zut folosirea unei qipci ce se prinde in cuie de corpul 'kferior qi fiind lipitti de fundul stup'ului.

Acest sistem in afar5 de dificult5- tile de prinderea, respectiv desprinde- rea din cuie a qipcii respective nu permite o etaqare corespunz5toare qi de multe ori pot i g i albinele.

DUN experimentarea qi a altar sis- teme de fnchidere a urdiniqului' pe tim- p l transportului sau chiar pe durata aplicArii unor stropiri cu substante chimice s-a evidentiat a da cele mai bune rezultate inchiderea cu burete. Pentru aceasta se folose~te burete de tipul celui folosit la covoarele de baie sau h mobilti, gros de ci 'm 4 an, lung de 45 crn qi lat de 5-6 cm.

Buret.de astfel preghtit la dimen- s h e se introduce h spatiul dintre corp qi fund, dup2 ce fn preahbil a fost scos blocul, de d i n & . Introduce- rea buretdui se face cu capatul drept neascutit a1 dtilvi apicole astfel ca dou5 treimi sti fie fndesat, fn spatiul dintre corp si fund. Dewhidema se face foarte uvor ca de altfel qi fnchiderea, ceea ce uqureazti mult transportul in pastoral a1 stupilor.

Buna reuqia a sistemuld este evi- dentiat3 daca blocul de uruliniq care se folosgte fn mod curent este de tipul unei qilpci decupat.2 corespunZ5tor pen- t m spatiul prin care circul5 albimle ce se a@ in fa* pe fundul stupului, li- pit5 de peretele corpului inferior qi nu introd& sub acesta. Prin alctituirea in acest fel a blocului de u r d i a , a- cesta se poate 4nlBtura uqor fn momen-

tul in care se rnonteazg buretele care va inchide urdiniqul pe tparcursul, transportului sau pe dui-ata stropirifor cu substan+ chimice.

Dad 9n perioada de iamti nu se En- pune at4t de acut necesitatea de a = conserva dldura Pn cuibul familiei de a w e , primiivara o ctat.5 cu dezvoIta- rea depunerii de m e t lproblema are o importan@ primordialri.

Stupul multietajat in acest sens of erg- unele avantaje inmntesbbile. Pengru a fl puse fn emen* aceste avantaje, trebuie asigurat.4 iernarea farailiilor de albine fn dou5 corpur& acupate am- plet cu faguri cl5dig, dihtre care cei plini cu rezerva de miere se a$azii in corpul superior.

Dad la inceputul toamnei cuibul se p a t e plasa partial $i fn corpul inferior pe parcurs acesta se r ia& & sus as& fel cti prim5vara ocup5 nurnai partea superiod a fagurilor din corpul superior.. Se widentiad cu aceastA ooazie necesitatea ca spa;tiul liber dintre ramele din cele dou5 coquri s2 fie tn lirnita inferioarg celei prev5zut.4 spm a se asigura trecerea albinelor din corpul inferior !in corpul superior. Pentru evitarea unw accidente este bine ca b- tre cele douti corpuri d se qeze trans- versal fagurilor 2-4 straiYuri de faguri' de circa 1 cm liime.

Prin acest mod de organizare a cuibului, prin prevederea i e d r i i familiilor de b i n e pe dou5 corpvri se pre- Pntimpin5 pe parcursd iern&rii sZ intre direct f~ cuib curentii reci de la urdiniq.

Prim5vara timpuriu in scopul &1- buntittitirii regimului termic .h cuibul familiei de albine se intercaleazti o di* fr-5 orizontalti bt!re cele douti cor-

* Ideea folosirii dikragmei orzontale a fost initiatil de ing. N. Foti. --

p d , .~Biafragma orizontall acoper5 toat$i,~suprafa@ corpului infedor $i se rmlizeaz8 din carton asfaltat sau folie de polivinil. Pentru o rnai bun5 fixare folia are dimepsiunile cu circa 1 cm mai mare decPt contarul exterior a1 corpului pe care se apz5. -

fn partea .central5 qi in apropierea pereklui: de deasupra urdini~ului se practic5 fn diafragma orizontal3 o fant5 de 2 X 12 cm cu latura lung3 pa- raleli cu peretele din fagi a1 corpului (fig. 2);

La qezarea diafragmei orizontale se are in vedere ca in ziua in care se execut5 lwrarea sB nu fie prea frig, astfel ca eventualele a lb i e care rnai

' sint in corpul inferior si5 se p a t 5 re- trage prin fanta din diafragma ori- zontali sus in cui6.

Prin aceasta se imbuniititegte substantial regimul termic in cuib deoa- rece accesul curentilor reci direct fn mib, chiar qi *a diminuat prin trecerea printre fagurii corpului inferior se diminuead $i rnai mult.

In leg5tur3 cu acest ,mod da a5ezare a diafragmei orizontale se intensific5 ridicarea de catre albine a resturilor de miere ce au ramas in fagurii corpului inferior. Se c r e e d astfel un sis-

7

Fig. 2. Schema realizHrii $i a r n p l a ~ i i diafragmei orizontale.

tern de autostimulare natural5 f o b sind miere $i nu sirop de'zahgr. Pen- tru amplificarea autostimul5rii la re-

: strhgerea cuibului la primul control ramele disponibile cu putin5 miere se agaz5 in corpul inferior. I

Se evidentiazg faptul cii acest fenomen de autostimulare se davol t i na- t u r d in concordant5 cu demortarea familiei de albine qi ou evoluga vremii, ceea ce are un efect foarte favorabil. In leg5turG direct6 cu imbungtfitirea regimului termic in cuib prin folosirea diafragmei orizontale qi cu amplificarea autostimulirii se produce o foarte puternicg dezvoltare a cuibului.

Un alt efect determinat de folosirea diafragmei orizontale este qi acela c5 suprafetele de faguri ocupati cu puiet se extind pe aproape toatA suprafa+ fagurilor spatiului ocupat de albine care in aceastA situatie este mai bine inc5lzit. Existenb diafragmei orizontale face oa fn perioada unor culesuri abundente .de polen prirni%vara, acesta s5 fie -depozitat partial in fagurii corpului inferior de unde este ridicat treptat pe mSisura consumului in cuib. Acest mod de grupare a polenului nu favorizeazii blocarea cuibului ~i intr-o anurnit5 mbur5 amplific3 autostfmula- rea prin ridicarea fn cuib a polenalui in timpul noptii.

Diafragma orizontals se menme intre corpuri pin5 ce cuibul ocupa inte- gral fagurii corpului superior, puietul dezvoltindu-se pe 8 faguri. Dupi a- ceast5 etapi exist2 tendin*, ca dup5 ridicarea diafragmei orimntale, cuibui sB se extind5 in ramele corpului inferior, eta@ in care se poate trece la inversarea corpurilor. -

Ca o concluzie generals se poate evi- dentia faptul c5 stupului multietajat i s'e pot fmbunAt5ti caracteristicile qi a r fi indicat ca fn acest scop sA se intre- prindzi o actiune de rwizuire atft a sistemului de alcstuire c9t yi a celui d e intretinere a familiilor de albine spe a se putea folosi e f i k n t toate posibi- lit2tile ce le ofer3 acest stup.

SA PREVENIM - GOLURILE DE GULES PRlN CULTIVAREA FACELEI Dr. mg. L V. CmNU -"

D u d cum sublinia tovarhul Nicolae Ceau$escu tn cuvintarea rostiti-li Con- gresul a1 In-lea a1 Rontalui Dernocratiei $i Unitiltii Socialiste din februarie *@,

.

obiettivul fnndamental in agricultura urmead s3 marc- i~ viitorii ani c h t + , nuarea revolutiei agrare prin transformarea radical5 a felului de mund, de viaw~

$i de gindire a tgr&nimii, prin antrenarea taranilor cooperatori $i a celor cu gospodarii individuale, in yederea realizgrii de productii agricole vegetale gi ani-, male superioare.

De aici deriva gi saeinile ce wvin Aseciatiei CresclCtoriloF del Albiae gi wid cultorilor din intreaga @r&, potritrit Programului special de demoltare a @pi- cultarii in perioada 1981-1985 $i 1986--1990, pentru sporirea continua a efectivului familiilor de albine $i a produaiei de miere ca $i a celarlalte proddse a h o l e ' - tears, polen, lapti~or de matca, venin de. albine, propolis, apilarnil - tot mai mult solicitate intern $i la export

Pe aceasta directie urmeazai ca $n viitorii ani sH fie pus un accent Peosebit Be dezvoltarea intensiva a resurselor melifere care si5 asigure culesuri bogate de nectar familiilor de albine. Plecind de la acest deziderat, ne-am propa .ca Pn arti- colul de faM s& prezenem o plant& nectaro-poleniferii cu o perioads lhnga de '

Pnflorire - facelia - pe care o recornandam calduros spre cultivare pmtm pre- , venirea golurilor de cules la familiile de albine. . .

Fucelia (Phacelia tanaeetifolia) este d poate fi sem5nat5 atft primsvara o plant4 anual5 tipic nectaro-poled- timpuriu cit $i spre toanin5 (august) fer5 cu o period8 scurt5 de veetaGe. pentru a furniza culesuri de 'net%tr qi Astfel, de la r5sZritul plantelor ~i pin5 polen toama tirziu (septemlbde-octbm- la inceputul infloririi sint necesare 45- brie) cfml flora melifed este fn general 50 zile, iar durata Pnfloritului este de deficitmii. 30--40 zile, in functie de evoluw v r e ~ Din experienwle btreprinse a re- mii. In perioacle mai secetoase, cu ar- zultat cB dac5 facelia este in&&@t5

- site mari, Pnflorirea dureaz5 numai 25 in Cimpia Romlina I>rimSvara timpu- -30 zile ; fn timp ce 5n epoci $1 zone riu, Tnfloritul are loc concornitent cu a1 mai ummle, Marirea gi respectiv cule- saldmului si astfel paate asigura un sul necWui se prel'ungqte piri5 la cules valoros, atit W h t e c'it $i dup5 aproximath 40 F'brlle slnt de cu- culesul de la salcim, ceea ce contribuie loare albastr5kvi0kee, dispuse 9n in- la cre~terea productivi%$ii familiilor florescente bogate, deosebit de' atrac- de albine. tive ~ n k a albhe: F'z~~efia m a Agrotehnica facetieb. PrqAtirea te- ,, glande necMere.,bine dezvoltate, lo- renului pentm 5 d d ~ l . e ~ f-liei se ' - calizate in form5 ,de disc necklifer in face o;bi~nuit ca $ pentru celeMk cul- jurul o v a ~ l u i , W33a ce ii cbnfera 0 t~~ cu smh* mici, aflndu-se grijg mare 'oapacitate nectarif erg. stratul germinativ-s5 fie binemAmtit, !

Din eercetiirile neastre dect&.b astfel lincit sgminb s5 fie Ingropatg fn condivf dimatice diferite a ~rezdbt mod ,dorm, la 2-3 cm adncime. se- c5 produ@ia de nectar la facelia VA- ,hatul se face cu maSina, m u r i &zti .de la l,D pb&, la 4,5 mgJfloare,.cu la distank de 12-15 cm sau chiar mai o bncentraffe medie de peste 300h #a- rare, 45-60 cm, pentru a. se putea a- hsr' Dqi m'*w m- plica lucr5rile de i n t r e w r e in mod f er .riacat, facella e<te o p h & pugn pr&m@uasiI la mndivile. de cl-4 gi mecanizat. de hsmh sol, putind fi c u ~ ~ v a ~ atit in regiudle cultur5 ~ u r 5 este de 6-8 kg su&e $t ;$ giln cele mat no-dce. De la hectar. htreunerea culturii trebuie asemenea refist2 bine la ' b m e , astfel efectuat'b cu atentie, mai ales fn prima

faz5 de cxqtere pentru a se preveni imburuienirea.

Recoltarea faceliei pentru s&minw se face %I mornentul cind semintele de la

, baza inflorescentei s-au h p i f i c a t , ceea ce indic5 maturitatea lor. Pentru supr&e+ mar4 recoltarea se face me- -canizat cu combina adaptat5 in acest scop, iar pentru suprafete mici recoltarea se face manual, cu coasa sau se- cera, in timpul diminetii, pentru a se preveni scuturarea semintelor.

Facelia este cu atit rnai valoroas3 ca planti4 nectaro-poleniferl, cu cit dato- r i t i perioadei scurte de vegetatie, p a t e

. fi sem5nat2 in cursul verii in mirigte, in diferite epoci, asigurindu-se astfel un cules continuu ping toarnna tiniu, prevenindu-se astfel golurile de cules de la sfirgitul verii.

De asemenea, facelia se preteaz5 a fi semiinat5 in cursul lunilor noiem- brie4ecembrie: astfel ca dminta s5 nu incol@asc5 decit foarte timpuriu in pri-, m5var5 (februarie-martie), cind p a t e furniza un valoros cules de polen ~i nectar chiar Pnaintea marelui cules de la salcAm (aprilie-mai).

Pe ling5 serngnatul in cultur5 puri, facelia se preteai5 foarte bine pentru constituirea arnestecurilo~. furajere-m- lifere, asigurind astfel o surs& econo- m i d de nectar $i un spor important de mas5 furajer8, bogat2 in substante proteice.

In arnestec cu borceagul de prim$- var5, facelia d5 cele rnai bune rezultate avind aceleqi perioade de vegetatie. Din cercetirile efectuate, propor- tiile de sem5nat cele rnai indicate sint : mgz5riche 100 @/ha, ov5z 40-50 kg/

,ha qi facelia 3 - 4 M a . Pentru ca a- mestecql de s2mine s5 se realizeze cit rnai uniform este bine ca sAmln@i de facelia s2 fie uSor umectat4 inainte de amestec pentru a adera rnai bine la celelalte seminte. Umectarea se face in proportie de 3 litri de apii la 100 kg sernin* de facelia. ,

fnflorirea faceliei gi a mZ&riehei are loc la aproxirnativ 45-50 zile de la riIs6ritul planklor, iar florile dureazs

16

peste o lung de zile, fn funcqe de mer- sul vremii. Subliniem e& flofile de facelia sint cercetate intens de albine pe toat2 durata inflbririi. Frecventa de vi- zitare se intensificii rnai ales in orele de dimineag, cind albinele culeg febril atit nectar cft gi polen, iar dup5-arniaz5 culesul se limiteaz5 nurnai la nectar. In schimb florile de m5driche sint vi- zitate de albine rnai putin q i nurnai in anumite ore, In raport cu variatia umi- ditgtii atmosferice.

De asemenea, facelia se cultivci in amestec gi cu alte plante anuale. Astfel se poate Pns5min@ dupA recoltarea pi- ioaselor timpurii, in amestec cu mazi- rea furajer5, milztirichea, rnu$tarul etc., cind furnizeaz2 insemnate cantitilti de nectar $i polen spre sfiqitul verii-inceputul toamnei, pentru dezvoltarea $i inurirea familiilor de albine inainte de iernare.

Alte specii de facelia. Pe ling5 facelia comun& (Phacelia tanacetifolia), care este specia cea rnai rispinditii Pn culturg, avind qi cel mai ridicat potential nectarifer, se rnai cultiv& pe su- prafep cu totul restrfnse, Pn colectii $i gr2dini botanice qi alte specii ca : Pha- celia cgngesta, Ph. divaricata, Ph. cam- panularia etc.

Datele pe care le furnizez in prezentul ar- tic01 sint culese pe parcursul a 31 de ani (1954-1984) de citre tati l meu, loan Codiu; Inv5titor pensionar, care $i la cei 75 ani rnai ingrijeqte 40 familii de albine $i inca bine. Sabsemnatul am avut doar pl5cerea de a 1e sistematiza, afeza in cadru $i trage concluziile de rigoare.

Practic stupgrit stationar Pn satul TAuni, a$ezat la 25 km fn amonte de Blaj, iar la aproximativ 10 km in nord qi sud avem cele dou5 Tirnave. Aici situati, putem afirma c5 micro-climatul din vatra noastr5 de stu- p5rit este indeajuns de reprezentativ pentru toat3 zona celor dou5 Tirnave sau chiar centrul Transilvaniei.

Dupa cum de altfel am rnai afirmat, principala surd de nectar fn zona noastri este salcimul care ofer5 albinelor aproximativ 213 din culesul total, asociatiile fiind cauzate de starea vremii. Culesuri rnai bune 'de la alte plante melifere am avut doar in citiva ani de la coriandru sau sparceta $i binefn- wes doar In anii cind C.A.P.-ul din loca- litate a avut respectivele culturi In planul de productie.

Culesul de la flnetele naturale, chiar daci existA fntotdeauna, este capricios, cea rnai rnicil seceta sau 1.liceal8 reducfndu-1 la statut de intretinere sau nici atit.

$1 daci salcimul este principals noastri s u r d de nectar s b l luam pe el fn dezba- tere.

BBtrhii din sat spun. CA anterior anului 1900 nu ar fi existat deloc, cA dupi aceastZi datii s-ar ft adus puieti de saldm pentru plantarea diferitelor ripi, pfraie supuse ero- ziunii, tocmai In scopul combaterii acestdr rni~cari de teren. Ulterior salcrmul s-a in- multit $i-n alte terenuri greu de valorificat

altfel. Azi avem $i o plantatie de vreo 20'ha pe o coast5 arid8.

Am ferrna eonvingere c i cei rnai biti-fni salcimi dau $i cea ma1 mare cantitate -de nectar, infloresc anual-mult rnai uniform.

In tabela 1 este prezentatg jnflorirea salcimului la noi pe o perioadA de 31 ani, anteriori lui 1985, cu toate date-le ce. le posedgm, dup5 care vom concluziona cele de cuviinti.

0 prim5 constatare la o privire rnai atenta ', a celor de rnai sus se impune a fi facut& legat de esenta lucrurilor Pn stupirit-recolta. Iat5 cB, fSr5 anii marginali, notim trei cicluri complete de clte 8-9 ani ; dad, 1959- 1963,$i 1975-1983 notate per ciclu cu foarte bine din care incadreazi un ciclu 1967-1974 cu recolte ma1 slabe. Semnificativ In acest sens a r fi $i ultimul an a1 observatiilor '

noastre 1984, foarte slab, care pare a deschide un nou ciclu de ani mai putin favora- bili culesului la salcim.

In acest sens concluzionim doar cu o th- trebare $i un rispuns. Oare randamentul la salcim d alterneze fn cicluri de 8 ani buni cu alti 8 rnai putin buni ? Probabil ! Totu~i exist& $i ni$te factori subiectivi fn clasamentul anilor ficut de noi, de e x e w l u lipsa de pricepere in redresarea stupinei 1

dupi un an slab. Dar oricum, ani rnai mult sau rnai putin prielnici apiculturii a n t far i drept de t5gadi $i precum se vede ei merg in cicluri.

0 al t i observatie legati de data $i durata Infloririi : cele rnai timpurii $i extinse dau , recolte rnai slabe decit cele chiar din innie $i cu infloriri de duratii rnai scurta 10-12 zile. Cumulul de temperatma ridicata, ume- zeal& in atmosferi $i stabilitatea presiunii atmosferice sporeqte cantitatea de nectar la floarea de salcfm $i nu nu'mai.

Observim ani (exemplu : 1967) care au devenit foarte slabi datorita unui accident : timpuriu au inghetat mugurii de salcfm, de fapt un accident obiectiv care %astfel- a de- 1 clansat un ciclu ma1 putin prielnic culesuluh Fenomenul s-a repetat in 1971, iar i n 1970 ploile rnari au accentuat lipsa de conditii prielnice fn apiculturi. In 1974, tot in acest ciclu salcimul nu a lnflorit nicl 10°/o.

Se mai impun $i alte observatii pentru care invitim colegii stupari s5 tragil singuri concluziile ce i-ar putea ajuta la o mai bun4 valorificare a culesului de la salcfm In stu-

fnv&&torul pensionar I . Codiiu 9 stupinn sa pinele proprii.

S ??Plea ZT . 'M'L -'KLZ Z86t 9 geournrj 01 'IKL -'K6Z 1861 :, S - ~eoumr3 ET 'IKZZ-'1x01 086r 8. Vu'q alJeo3 ZI 'IKP -'KPZ 6L61

L TseownJJ CI 'IA'PT-'Ih'Z 8L61 aDaJ

- 'areoqequr!yx f 1 'KLZ+'h'P T LL61

meF alJeO3 Z a!eo~d 'a3ai 01 *IA.O1-.1KI G%T eunq

a7n03 L Vunq al~~ 21 .IKT1-.KIE W61 "* ~UE 8 ~n~n~e~alu!

nnq alreoj plnda~u! el - I1 InIs!s qunq I; ateold !b am 91 'IKT -'A'LK C961

:@uodd&jxa Bunq ?unq gqo3a.r al=eo~ 9 aq-0~ I~WI ZT 'IAZ --~zz zssr

~unq t ~unq 81 'IKOI--KGZ 1961 eunq !old

atre03 9 - Funq al~eo3 ZI 'IK8 -'K8Z 0961 eunq !

a?.xeo~ L BPI= ~SJ~OJ 11 'IK~ -'KOE 6~61 8

~unq s ?old - PI~J zt '1n.9 -.qsz 8561 oiao~ eqers

' IXTJ ell mq al~eoj - !old - asar 'h'LZ-iKVI LS61 - I InPP B9els E peoaosez 'IKZT3A'LZ 9561

Bunq S !old - ~1~3 21 '11'6Z--K81 f '261: eunq P areo~equrmss ZK '1x6 -.K~Z PS~I

~MBUNATATIRI ADUSE ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE A MUNCII IN APICULTURA

Ing. Elena SAVULESCU lnstdtutul de cercetare $t productfe pentru apiculturi?

Crearea conditiilor de muncii normal5 pra condii$ilor de muncii $i asupra s5- pentru personalul muncitor qi dotarea niitiitii apicultorului. . aceituia cu echipamentul de protectie Luindu-se in considerare conditiile si de lucru specifice activit5tii in api- impuse de factorii de mai sus, echipa- . culturii are un rol ideosebit de impor- mentul de proteme $i de lucru trebuie tant. sii prezinte urm5toarde caracteristici :

In scopul stabilirii' echipamentului de - sii asigure protectia apicuItorului impo- protectie $i de lucru cu caracteristicile triva atacului albinelor, razelor dogoritoare specifice pentru apicultur8 s-au anali- ale soarelui in timpul verii; zat conditiile de muncii ale apicultori- - & acopere complet capul $i corpul api- lor in procesul de produetie, corelate cultorului $i sZi nu prezinte deschideri prim cu procesele'tehnologice de crgtere $i care SA pgtrunda albina ; de intretinere ale familiilor de albine - s& se imbrace usor ; $i cu alte activiGti, cu factorii fizico- - sg permit2 efectuarea li-berh a mi$cL chimici qi mecanici, cu factorii de me- +lor ; diu qi de climii $i cu dtd elemente care - masca trebuie SA aibii o bung vizibi- interactioneazii in procesul de produc- litate. tie. Pentru executarea elementelor com-

Obiectul activit2tii apicultorilor este ponente ale whipamentului de protec- ingrijirea familiilor de albine in S C O ~ U ~ tie si de lu- trebuie sg se utifizeze recoltirii produselor 'din stupi. materiale ieftine, u~oare, rezistente la

Activitatea apicultorultli fn procesul uzura la actiunea chimica a produse- de produetie se desfqoarrl in stupinii lor apicole, ss nu p e m i ~ aLbinei sg SaU fn Atelierul Stu-piIlei in pIYzen@ U- introduc- acul ~i ss fie u$or lam3>ile. tilajelor, instalatiiloi-, sculdor $i a unel- De asemenea, trebuie sg fie &stice $i telor. s5 permit2 eliminarea umidit5w rezul-

~ u m e r o ~ i apicultori sint imuni la in- tate din transpiratie. tepiiturile albinelor sau .le suport2 cu Ca urmare a celor aratate muncito- uqurintii. Multi, sfnt $i cei care lu- rul apicol trebuie s5 fie dotat in pro- creazii far; mascii, fiina multumiti de cesul muncii cu un echiparnent de pro- protectia pe care le-o oferii o piilarie tectie format din urrniitoarele ele- sau fumul de la propria tigarii. Multi mente : rnascii apicol5, combinezon, mi- sint qi cei care nu folosesc echipament nu$i apicole sji ciwne. de protec~e a imbr5chintii (halat sau 1. Masca apicol5 rn dou5 modele : $04)~- d g i acesh este necesar .$i ca MAV 82.00 mascii apicolZi cu voal ; mijloc de pistrare a curgkniei, a higie- MAP-80 masca apieols .pfiafia. nei stupinei,-a produselor, a familiilor. - Masca apicol5 cu voal (fig. 1) este

Este cert ins6 c5 mjoritatea practi- constituitii dintr-o psliirie confectio- cienilor fie ei EtlTlatori SaLl profesioniqti natg din stambg inflora%. fi @lArie, ' aU IXV0i% de aceste accegorii utile in de jur Imprejur, este prins vod munca cu albinele. . , negru, care se fixeaz5 printr-un qiret

fn p&esul de producge, asupra api- amplasat la partea inferioarii a aces- cultondut actioneaz5 faeori .bialogici, tuia. factori4khnolagici, k h r i fizico-chi- Rezistenta mecanic5 a m5gtii este a: mici qi mecanici, fac'tori de mediu qi de sigurat2 prink-un cerc de sirm3 de 0 climEi, m e au o influen@ direct4 asu- 1,8 mm aqezat la periferia pilliiriei.

-sap mmn .u~ -gqaid 16 3~6 u~p ale3 -maxa $qs *ySarnma ,,a@o~ e~paqd" ea~apupbqul na amaoqeIm ug qe-roq -qa nt+s (p '33) a~oalde a~4nu~~ -&

yqdn3s ug rum1 ap aol~~$puo3 ~qpejsges sundsp~ R -roIpgsa$ swan

'

uj arm @l~qaur 'pSaxrwn8 ,,u~po.rd" ea~apu~xiaqu~ ap ~uamz~ snpo-rd ',@u~J -oaU FFIW~W TP %qn=m als3

.aJeo$pndsaJ -OJ qqlpuo!$mnj o 16 mzIa-rd gpouroa 15 mds~ aJmyaqw8 o $e~oqe~a Inlapour q3d q~mad '@uaqsuo3 .e-[nsu!uadu

E~J~~U!J~GJ~UI n3 a.zwoqelozI ug 7~7n3 -axa _(& '8g) 1oqde VuozainqmeD -2

' 'zU13

ad I-rngpo 52: 0~ ap 6ala.I uj 'urn g'0 (ZI ap pqawq-p ns ~qgouour iy 'alp -pq~od @paqeur ulp ys'eld - snpo-rd nou un eaoqqa eh as apwa?, ~JB -ax= ap ~rqrqgsu~ XI 3e-roqqoa e-s

'@F-rl='PU? InF'l!J i -pdtQs TIIZKl UJ WF IEUI UXpp~~J

o am nquad nilour 'T#I-~J~~!s 16 aqq

-mqqs a~m Frn o gqza.td 'arm ad a~mg n3 'gnou pF!wa o pdnp tgana -axa (Z -8g) yqw~d ploqda -

-p)3mu a.rmpa ap IS ppuo8exay eajaz UJ ~g -naaxa '7~93 EX lo3?4 d!l aP. WIw -ocf ~pb - snpo~d nou u wJocp1a B-s apah ap rpol$o~ a1apIad ap camp -uladaqu~ na ammqqoa q puy~n~

1 .2!J

T 1

"\ Girildi; ef&b&! hi stupid aii dat re- I qi Bheasa 111. D&?min3rile fizio- zujltate satisfiiciitoare. logice efmtuate Ia fa@ locului de per-

4. Cimele silat obignuite de a@ $i sonalul califiat a1 Institutuluf de cer- , nomi, din producua curent.3 a Uzine- cetare ~pentru protectia muncii a-u su)s

in evident5 calistile combinemandor

Fig. 4

lor chimice romAne sau htreprinde- rea de bunuri de consurn din cauciuo Jilava.

A& echipament a fost experimentat in anul 1983 la pepinierele Bineasa

~i a elementelor componente ale echipamentului de protectie. h anul 1984 s-au executat un lot

de 100 de echipamente ce s-au experimentat in cadrul I.A.S. Mogo~oaia, I.A.S. Dealul Mare ~i I.C.P.A.

DUN execuhrea qi a acestei faze, echipamentul s-a putut omologa fn .y- dintabdin 2449.1984 cu .reprezentantul Ministerului Muncii, cu reprezentanqi Institutului de c e r d r i 9tiinFce pentru protectia muncii qi ai Institutului de cercetare qi produc$ie pentru apiculturii.

Dosarul de omologare a &st fnaintat Inspectoratului de Stat pentru prokc- tia muncii in vederea integriirii fn Nor- rnativul' Republican a noului ech'pa- ment de protec$ie qi de l u a u pentru apicultori, urmfnd ca dup5 aceea Pntre- prinderile furnizoare ale componente- lor echipamentdui, sZi treac5 la pra- ductia de sede a acestora.

i DIN ACTIVZTATEA APIMONDIA i ! 4

' In Iuna' mai aa. L Cracovia - R. P. Polon5, specisliqtii in apitera-

! pie din intreaga lume se vor ihtilni ! in cadrul unui sirnpozion pentru

' ! a - ~ i comunica ultimele nouati ifi ! domeniul de care se ocup5. In ul- ! tima vreme, apiterapia cunoqte o ! dezvoltare progresivs, in contextul 4 general de folosire cit mai extins5

atit a medicamentelor cit $i a ali- ., mentelor naturale. ProprietaUle fizico-chimice ' -ale I . produselor apicole, investigatiile cli-

4

nice privind posibilitatea folosirii mierii, prupolisului q i veninului de albine in terapie, produsele apicole in profilaxie ~i nutritie, cosmeticele preparate pe baza produselor api-

5 cole, iat5 citeva subiecte ce urrneazii sii fie dezbiitute la aceast5 ma- nifestare qtiintific5 interna?,ionalii.

4 $coals rom5neasc8 de apiterapie, care qi-a creat un 'binemeritat re- num-e, va fi reprezentaa substantial prin lucriiri valaroase atit prin con- tinut cPt $i prin noutate.

-e$ wup ap aIpyJnqln2. a3 aanu!lqo angzod qaaja !b alqeuuras $so$ nv

.ga !ya.xap 'a3yi3olol -swap ynr4~372 'aqeday !un@xje ur 'au~alur 'a~~le~pd 'pgaursoa UJ !Scl!se8 e-s ~npy~uq~dv a aaaggn $Lrq 0

.alqnzar aunq n3 vlnuendv . F~~ZRP~ .=weu?s" u~qaqpa ap efims ET ap @.jumu~opad ap !y~pxis anK nlg nI .rue ap tg- ap qs~y q JnE n3 qeppau BJBO eq -ed s 'uypp?$ed ~AI aouea-3ep q ap nJqsaau mla- e ya!l.rocis eqq!aaShrol alsa llqasoap nlduxaxa un .Jolquamu -aJ$= PSM ug I~TIWF~V -?qasoap apqnzaJ n3 l!soloj ne sala8~ so? a1 ap me na ~r$eppaur qp awed o wrl -~m ps ?ua!a~~ns alsa 15 qyqasoap qso~ na ea!vocis aqa!pw u~p alaJqlnzaH

.leu -oJnau 'Jqnlaa 'syloqqaw !nIq.e.qsqns EJ~~SV Joyq-nrugso!q IS nyl.tlnu TnloJ yzea.qsuourap ~am~8o~p~moqqa E

ETrqipranaJ EaaJezgewmN -1~urrq3dv n3 luaurqaq ap ypopad y$!runue o adnp layjua~e~~9 Fayouraw mdnsa I$ qqelsuoa ne-s alaaja quq~oduq ap q!qasoaa .souau yynlnsal eaJaJaua8aJ ur Inpl -!u~el!dv e pa!lnadeJa$ eaJsopA qe.13~ -uoruap ne !aur@~ih~epmao~qaa~a ale aarlaalqo a~utpj~po~ *fl3!qlsd aJep.rq -aJ 'a[!$uepr ~gedo~eja~ua adnp qaqa -as 'ale~qaJa3 npem aurs~lErune.q ap ~.rg~s 's~zaJnua 'F!sdal!da : 1py8.10 -eU ap alFJp.IIlgltIl UE 14 urnm~d 'psyu -ape ezoJAau 'ga~sa~dap azo~aarr 'a!sa.xd -ap u; qnu!$qo rile-s qlqasoap alqlnz -a8 -aygqy~sd 76 a@o[o.xnau uj luaza~d UJ pyd alrusoun3 !ayiealpaw lnpurel -!dv pq!XW 'pl~alpaur rnyav~d uj ax? -nadeJa~ Jolauravs ~$YTT~B 6ju!h!~d UJ

~eula~o l~0da un pupnpe 'araole~oq~~ 16 P!'u!I~ asJaA!p u~ a$nu!jqo .rolalqlnz -aJ ealql~o@w qewxIjuoa B '~nlnl!u~e~ -ydv ln.rqne ~S~sq ap 2yumuap $so$ a. uxn3 pdnp ',anm n)g 1nluauq.radx3~

-nmqgu3 'A -JP ap snp -ma A!~Q~IO~ un ap ylmpar aagaxa3

- <

ZZ

'(~!36t-Z861) !Ue E aP dW qt?S uj guea 215 ad ~pq~dv n3 ?arde.ra$ !!qqd8 aIqqlnzaJ lquaza~d na-s

-em3 'puapd 'lnqlodo~d 'au~qp ap Inupan 'B~~F~UI ap ~n~oQd?l ap !JW\?p a!de~q~de q ezq ap asnpo~d ap eqS e-8 e qeJaqsuo9 yj qeod ~n~pq~dv

-y.,mq.rqaA eup~paw IS apqqooz uj IS ?p mpypaw u;~ 1p a@s ~o~qe~pap e !FS !n~n~~uJq!dv !!Jyz!Tgn e IS rn~ecia~d ap p@ojlolouqal '?arl~zoduroa B J~YI~ -ap a~aundxa o lquazard a 1ruMnv

-*a gka~n3na yag~ods puw~p -am ap WuaD 'm0de~-[nl=) agFq?sd ap equq3 'bm~ '8;~ '~s-7 'h~n~ $3,~ [email protected]~ ap e31u1~ '!&I 'XN-I 'giarnang ledppnp~ m!ds 'yuapm~ ~3~113 'p5a.nwn~ gua!53? ap ln$wgwy 'gSa~nang mv)uampur e loquo3 ap InqnlgsuI ui p7uq3 IS ~oqwoqel ap es eaquawpadxa IS mpqp.q!dv panp -o~d e@olouqa$ pup~.rd aq!U!11S-~q -uaumsop awpj UP yquazard ne-s

.ategJap ales aIasJagp rn 'IFuxqrdy ap a!.raua$ alaurnu qns aw.auIm!paur ap agrurej o gzeaz1pa.I asrapo~d qsa3v .IJO~UJ~ ap ala-1 urp qah!.xap aseoT -uamlpur alasnpo~d $qq'ly; w puw~ 'amoy alsad ap !S ufp a!jua~ur ap alaaaJq ap !pas !sun TnJolne 'n!S -ag~ .A aqm!N 1nln~cqn3~de $uaza~d ap $ep!jauaq s EaJeJsapn .ayuqalooz u3 yS gumn .eq3lpaw uj ~nln-[lu~q!dv leaJ?zg!ln 76 eaeeoleh plrrpq~d ''~3gflu~ -176 a~!rqejsuoa o 9861: alawqaj ~1 u~ l~npz~i3 e anqq-n$w lnlapn[ u~p auIq -IV ap -q?-weasaJ=) !a~l~~mstr arm9

~ ~ 1 5 , U i fe ren t de vfrstA, pmum gi in evoluga comportameatdui rji a dez- volurii inteligenei la aepii. S-au f5- cut, de asemenea, aprecieri privind uti- lizarea Apilarnilului pentru animalele de reproducve din fermele avicole gi zootehnice, unde rezultatele indie5 o crgtere deosebit4 a productivit5tJi.

Ce este fmbucurAtor, seria produselor de Apilarnil este Pntr-o, continu& crqtere acoperind domeniile cek rnai variate, valoarea produselor fiind recu- noscutA atit h cft ~i peste hotare.'

Suocese deosebite le-a repurtat la ex- pai t i i internationale, fiind brevetate in Rominia, U.R.S.S., S.U.A., R.F.G., Franp, Italia etc.

Experknb de la Satu Mare face ca acest prodm s5 iatre !& apractica cn-

. renG ca un Pned iment de impcadan* ---A

major5 in- multe din schemele terapeu- - tiee utilizate in murologie, psihiatrie, neuro-psihiatil'e MantilZi, gerontologie. Din punct de vedere economic si nu

in ulti~mul dnd beneficiul economic a1 Apilajrnilului este de ordinul zecilor de ' milioane lei, preconizMu-se ca pbii in 1990 acesta s5 sporeascg substantial.

In repetate rinduri in tirnpul consf& tuirii s-a subliniat cB nu e vorba de un - panaceu universal ci de un produs me- dicarnentos natural, cu propriet5ti deosebite ce completeaz5 arsenalul tera- peutic a1 medicinii cu o m u 5 clasa de medicamente.

4

In conditiile specifice primgverii adului 1985 inflorirea salchnulai se va - ! declanqa mai tirziu decit media multianualH a datei de declanqare a acestei fenofaze. !

Durata infloririi salcimnlui va fi mai scurta decit in mod obi~nuit, cu 2-4 zP14 ! datoria temperaturflor ridicate ce se vor inregisira in perioada respectivll, 2540°C ! la orele de a n i a d $i 114-20°C noaptea.

Precipitatiile vor fi reduse iar vinturile slabe chiar inexistent6 indeosebi in t

sud $i vest $i mai frecvent in centrul $i nordul fhrii. ! Umiditatea relativti a aerului va f i scHzuth ducind chiar la o uscticiune a t-

a'erului indeosebi in Dobrogea $i Bsrggan. ! 4 Precipitatiile ce ddea vor avea caracter de ph i calde de &urti durati3 1 insotite de descHrcHri elstrice. !

I f . . Vremea se va cerecteriza prin inseninhri persistente $1 va oferi eondipi de f I : cules mai bune decit in anii precedenti. !

In aceste conditii declaqarka infloririi salcimului se va produce in pe rioada 15-17 mai in partea de vest a Banatului gi sudul Olteniei gi Muntehiei. Va urma apoi declanwea fazei de inflorire a salcimulul in partea central& a Olteniei, Munteniei $i jnmgtatea de vest a Dobrogei pi soda1 Moldovei precum gi partea de vest a tgrtl inclasiv madvele .din Satu4ere $1 Carei in perioada 18-22 mai.

In continuare vor 2nflori masivele dfn zona ealinarH $i premontanh a Olte- liii qi Muntenid ql gartea de W l o c a Moldovei, 8n petioada 23-25 mai.

Masivele din partea de nord-est a Moldovei $1 cele din vestul Transifvaniei vor inflori ,in perioada 25-28 mai.

fnflorirea cea mai tinie se va kegistra la'masivele din nordd $i vestul Moldovei $i estul Transilvaniei in perioada 29 m i 3 iunie.

SEDINTA STATUTARA A CON- SILI ULUI ASOCIATIEI CRESC&- TORILOR DE ALBINE

In ziua de 27 februarie 1985 s-au desf5- $mat la sediul Comitetului Executiv a1 Aso- ciatiei, din Bucurevti, lucrhile ~edintei sta- tutare a Consiliului Asociatiei Crescatorilor de Albine.

Consiliul a dezbiitut $i aprobat darea de seama asupra activitiitii Asociatiei pe anul 1984 $i a dat descarcare de gestiune Co- mitetului Executiv pe aceeavi perioadg.

Darea de seam2 prezentatg de secretarul Comitetului Executiv a1 Asociatiei, tovar5- gul inginer Eugen Marza, s-a referit la : activitatea organizatoricai $i tehnic5 ; pregii- tirea cadrelor ; organizarea stuparitului pastoral $i polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor ; combaterea bolilor $i prevenirea intoxicatiilor la albine ; activitatea editorial5 $i de propaganda ; cer- cetarea ~tiintific5 qi introducerea in pro-

- i

ductie a progresului tehnic ; activitatea eco- ! nomico-financiar5 $i de investit11 ; relatii ' ri internationale. i

Consiliul a adoptat o hoMrfre $i un plan "

de &uri privind realizarea sarcinilor de 4 plan pe anul 1985, sporirea numzirului fa- ,- miliilor de albine $i a productiei apicole, ,: atit in sectorul socialist cit $i in gospodg- -! riile populafiei, precum $i realizarea preve- 1 derllor din programul de dezvoltare a1 apiculturii. $

In numele apicultorilor pe care-i repre- zint5 au luat cuvintul 15 tovarasi rnembri ai i Consiliului, care s-au angajat de a nu pre- i cupeti nicl un efort $i de a se strsdul s5 i r&spund& cu dragoste, fermlt.de $i incredere, -<

chemgrilor conducerii de partid $i de stat, 1 personal ale tovarA$ului Nicolae Ceau$escu. de a munci rnai mult $i rnai bine, pentru :i a contrjbui efectiv la reallzarea programului de dezvoltare a apiculturii ~i aliituri de ? toti oamenii muncii, la mareafa opera de 2 dezvoltare revolutionara a agriculturd. 1

'j

Ing. I. R. .,

APICULTURA: 0 NOW& ONDELETNICIRE A P~OWERILOR DIN BANIE

In urma cu doi ani am con- numar de pionieri s5 se in- vins directorul' unei qcoli din scrie la cercul nou ap5rut. municipi~l Craiova s l cum- De curind, cu sprijinul pere citiva stupi, pentru ini- Consiliului judetean Dolj a1 tierea unui cerc de apicul- Organizatiei Pionierilor. care tur8. De la Filiala judeteana a aprobat fondurile necesare, A.C.A. am primit detalii am infiintat si la Casa pio-

qurate la nivelul Casei pionierilor $i $oimilor patriei: A$ aminti : gala de filme pe teme apicole, intilnirea cu tovar&$a ing. F1. IONESCU, secretar tehnic a1 Filialei judetene, excursia de docmen- tare la Combinatul apicol de la Bgneasa-Bucureqti $.a.

Sintem la Inceputul unui despre organizarea unei mici nierilor $i'$oimilor patriei-din drum frumos pe care am stupine $colare, iar materia- Craiova un cerc apicol. vrea s5 pS$easc% d t i mai lele necesare le-am procurat Popularizarea noului prof11 multi viitori apicultori. de la magazinul apieol. am accentuat-o prin actiunile

Intr-o incapere a vcolii am tehnico-propagandistice desfg- prof. V. LAZAR - - amenajat bioatelierul de apicultura, montind pe unul din pereti o expozitie permanent5 cu unelte apicole, planqe, foto- grafii, etc. Pe peretele opus am montat cfkva panouri cu date despre isloricul albinelor, cftcva marturii ale vcchil ocupatii de stupar, curioziklti din lumea albinelor $i citeva

'indicatii metodologice pentru tincrii mei apicultori. Nu am uitat nici biblioteca, format5 la lnceput din 20 de carfi

' despre albine $i produsele lor, $i colectia revistei ,Api-. cuItura tn Rodnia". Pionieri ai cercurilor apicole $colare din cadrul Casei

Aparit~a stupilor tn grildina pionerilor $i ~oimilor patriei ,din Craiova in vizitii la gcolii a determinat un mare CmbinatuZ aplcoL . 24

tNITIATJVE CU CARE NE MINDRIM

Despre activitatea $i realiziirile cercdui apicol din Fiiget s-a rnai scris in urmii cu doi ani. Vom aminti numai de striidaniile celor doi apicultori, sufletul acestui cerc $i anwne Eugen Tirjoianu - pre~edintele eer- cului $i Anton Vizaeur, gdstionar, care printr-o munc5 perseverena au revit s5 obtin5 aprobilrile necesare infiintiirii unui magazin apicol In centrul comunei. Cei doi apicultori. cu materiale din gos~odariile ror. au amknajat $i mobilat cele douii Pnciiperi ale magazinului. Magazinul este aprovizionat in

$i la timp cm cele necesare, de ctitre filiala A.C.A. Timi$, care a rsspuns prompt ori de cite ori a fost solicitat&.

Numtirul membrilor cercului apicol spo- rind, se impunea inflintarea unui. sediu a1 cercului, unde s5 se desffqoare ~edintele lu-

nare $i Pntilnirile cu ppicultorii. Ca urmare, comitetul acestui cerc, in-irtmnte cu cei doi apicultori, au fiicut demersurile necesare in vederea obfinex'ii mro ls i i~ lo r~ . oentru con- struirea unui sediu a1 cercului, ln Piata Tfr- gului, lingii magazinul apicol. .

Sprijinul filialei judetene 'Timi$ a vehit prompt, tovarii~ii Vasile Grigora~ -.. secretarul $i ,Petre Vasi - contabilul S e f , 'fiind alBturi de inimosii aplcultori din comuna 'A- get, obfinind aprobarea sumei necesare con- struirii acestui sediu. Felicitiri $i M r i de succes in muncii au primit $i din partea prevcdintei filialei, Conf. dr. ing. Carmen Lia SpBtaru care a fost Incintatii de .ini#iativa celor doi apicultori.

S5 wiim qi noi succes fn munca harr-ici- lor ~i pasionatilor apicultori care in acest an vor construi noul sediu. .

Ap jcultorj i ne teamintesc : ministrindu-~e sirop din z a h k in perioadele lipsite de cules.

Altil variant5 prevede ca dupa inceperea ldei valoroase la tndemina tuturor oua,,,, una din mltci sa se valorifice iar cei doi roi sii se uneascii, astfel ca pfng

LA FIECARE STUP -,- in toamn5 sii se formeze $i s5 se consoli- deze o familie pe 6 rame suficient de pu-

UN ROI PE 6 RAME ternic5, care sii ierneze independent. Dacii l5dita este asezaa ling5 familia de

baz5, transferul familiei ajutiitoare se poate Dr. med. vet. E. SCHUSTER face fiirii ~ ie rdere de a lb~ne In octombrie.

i Roiul artificial este unul din mijloacele de diversificare a productiei $i de cre~tere sau imputernicire a efectivului stupinei. Fie- care familie normal5 poate da un roi pe trei rame fiirfi ca aceasta & influenteze nivelul productiei de miere.

Roiul poate semi totodata ca familie aju- tatoare care s2 fie unit5 toamna sau pri- m5vara urmitoare cu farnilia de baz5.

Dupii culesul de la salcim exist2 posibi- lltatea de a face cite 1-2 roi pe 2-3 rame care, periodic trebuie sii fie int5riti cu clte d o a rame cu puiet ciipiicit ridicate din familii foarte puternice in vederea prevenirii roitului natural. Rezulta deci doi roi ce pot fi folositi ca familie ajut5toare temporara SRU permanent5 pentru intiirirea farniliei de bazii fn vederea ierniirii.

Este preferabil de a uni familiile ajut5- toare, toamna In octombrie cu familia de bazti, utilizind matca tiniirii, dedt de a ierna cele dous familii independent, deaarecc familia unid ierneaz5 In conditii mult lnai buna

Pentru Inceput, mijlocul de inmultire cel mai practic este l m t a de nucleu pe 6 rame. Aceasta se poate despwi cn o diafragmi In douii compartimente cu cite trei rame- eu un urdini~ in fat5 $i altul In spate (foto 1). In scopul stimul5rii dezvolt5rii roi- lor, liidita poate fi echipatil cu hriinitor ad-

L5dita pe 6 rame este folosit5 de catre apicultorul f runta~ Ion Ivan din Sebev-Alba $i apare in Catalogul apicol la nr. 1430.

Fabricarea acesteia ln serii mari $i uti- lizarea ei de catre cPt mai multi apicultori a r constitui o contributie importana la ih- multirea familiilor de aIbine, ca $i la fmi puternicirea efectivelor.

Foto 1 - Liidita pentru roi pe 6. rame aliituri d e stupul cu familia d e b d -.

"j.' . . 1 / , . i t , ,.

,A: . ,

, . 1 Dr. 0. MILEA -4 In ciuda procesului de africanizare, care

in prima fazd a avut un puternic impact ne- gativ asupra practicsrii apiculturii, in ~ 1 - timii ani Brazilia cunoaqte o consolidare a profesiei de apicultor adaptat cu materialul biologic existent $i cu tehnologia de lucru corespunz5toare.

0 dovadg in acest sens o constituie $i evolutia num5rului de colonii de albine $i de apicultori. Conform estimsrilor Comisiei na- tionale de apiculturg (organism consultativ a1 Ministerului Agriculturii), efectivul familiilor de albine era la sfirqitul anului 1983 de circa 1 200 000 iar num5rul apicultorilor de circa 25 000. Dintre acevtia peste 15 000 sint membri ai Confederatiei Braziliene de Apiculturs.

Repartizarea coloniilor de albine in teri- toriu este neuniformg, peste 50016 gssindu-se in statele Sao Paulo, Parana, Santa Catarina $i Rio Grande do Sul. h t r -un num5r rnai redus, existi3 colonii de albine $i fn alte state ale Braziliei' cum sint Minas Gerais, Rio de Janeiro, Espirito Santo, Mato Grosso do Sul, Bahia, In ultima vreme, in zone ale Grii unde nu se concepea cre~terea albinelor se produce acum miere. Este cazul zonei de nord-est $i in special a1 statelor Pernambuco, Piaui, Ceara, Alagoas, Sergipe, Paraiba.

Crgterea num2rdlui de colonii de albine in ultimii ani se constituie intr-o msrturie concludent5 a noului interes pe care 11 ma- nifes6 populatia fats de apiculturg. In de- curs de cinci ani, 1978-1983, efectivul a crescut de la 800 000 la 1 200 000, cifrtl care dep%e$te es t id r i l e fEicute pentru anul 1985 intr-un p r o m m wvernamental pentru dezvoltarea apiculturii.

Sporirea n u d r u l u i de apicultori a fost $i rnai substantial& de la 10 000 fn 1978 la 25 000 fn 1983. Aparitia permanents a unor noi asociatii sau micro-asbciatii apicole pro- b e a 6 interesul din ce in ce rnai mare pe care il prezint5 apicultura pentru noi cate- gorii de oameni.

Se apreciazii c5 cei rnai multi apicultori s i ~ t amatori $i posed5 un nomgr redus de farnilii. Apicultorii profesioni~ti d n t put id ~i sint intilniti rnai ales Pn statele din sdd. De asemenea, In marea lor majoritate apicultorii sint fncep5tori, f a 5 o vechime ~i experienta prea mare in managementul api- cdl. Un fenomen lmbucur5tor este dernn Be semnalat : in rindul noilor apicultori o proportie din ce in ce_ rnai mare o constituie tinerii.

Evolutia nivelului productiei de miere ilustread, de asemenea, edificator, procesul de amplificare pe care i l cunoa~te apicultura ' brazilianii. I

Dacii ih perioada 1952-1955 productia anualii de miere a fost de circa 5 500 tone (conform datelor din statisticile F.A.O. $i 'I U.S.D.A.), in intervalul 1962-1965 aceasta 4 s-a ridicnt la peste 7500 tone. In anul 1978, an de referint5, productia de miere s-a du- blat, fiind de aproape 15 000 tone. rn anii '80 cre~terile au fost constante $i substantiale. I a ~ evolutia acestui indicator, conform da-. telor furnizate de Confederatia Brazilian5 de Ap~culturB : 1080 - 20 000 tone ; 1981 - 24 000 tone ; 1982 - 23 000 tone ; 1983 -

i 25 000 tone.

Aceste cifre sfnt rezultatul atit a1 crevterii 1 efectivului de albine cit $i a1 sporirii pro- 1 ductiei medii pe stup/an. F iwte , comparativ i cu potentialul melifer existent, productia *"

medie pe stup este mult inferioara nivelului ce poate fi atins. In stupinele bine organi- j nate, unde se aplic5 tehnologii adecvate, productii de 60-80 kg pe stup/an sint curente. fn statul Piaui, spre exemplu, stat cu important$ apicolh mgi mic8, un apicultor profesionist, la un efectiv de 2000 familii de albine, practicind stupgrit pastoral, a &I- tinut o productie medie de 160 kg mierelco- lonie. Aceasta demonstreazg concludent po- sibilitgtile existente de sporire a productiei de miere.

Vorbind de sortimentele de miere se impune constatarea c5 gama acestora este re- d ~ & in comparatie cu posibiliGtile naturale exlstente. Majoritalea apicultorllor nu se preocupii in mod special pentru producerea unui anumit tip de miere $i Pndeosebi a unei mieri monoflore. Mierea poliflor2 este mierea care se produce in cantitsti majoritare 1n toate zonele t5rii.

Pentru menfinerea curbei ascendente ce caracterizeaza de o bucat5 de vreme dezvoltarea apiculturii braziliene se impun in continuare eforturi pentru perfectionarea $i standardizarea echipamentului apicol, imbu- natatirea tehnologillor aplicate, combaterea bolilor, diversiflcarea productiei.

La or? actual5 se folosesc in principal trei tipuri de stupi, in ordinea rgspindirii acestea fiind : Langstroth, Schenk $i Schirmer. Pri- mu1 este recomandat ~i de Confederatie pentru generalizare. La apicultori ins2 se 6%- s e ~ t e o varietate destul de mare chiar in cadrul tipului Langstroth. Aceasa diversi-

ficare este amplifidatd gi de faptul ci , da- torit5 greutgtllor In aproyizionare, multi apicultori f$i confectioneaz8 cu mijloace proprii stupii necesari.

Fagurii artificiali se produc, de asemenea, fin diferite variante, cu diferite dimensiuni ale celulelor $i diverse grade de acuratete a desenului celular. Compozitia materiei prime este diferitg, intilninduse $i falsificiiri cU Lucrari in stmlna parafink Tn luna lunte

Vorbind de tehnologiile aplicate se impune

aduc familule norrnale de albine la puterea lor maximil. Este riisplata muncii depuse de

poate spune despre apicultorii din alte state. Ace$tia din urmg, In mares lor majoritate

noi familii de albine. incepgtori, dups capturarea albinelor din pentru a intelege him cum trebuie ' piidure, nu mai aplici ulterior lucrriri pen- procedat, s5 analiz5m pe rind cele trei as-

'

tru dezvoltarea familiilor de albine $i ame- metet continuid apoi cu alte lucrsri s ~ e - liorarea acestora, rezumfndu-se la recoltarea cifice lunii iuniea

mierii gi fnlocuireh familiilor care a u k s -

alte motive (boli, lips3 de hranii, etc.). procesul de africa&are impune adaptarea

concentreazii nectarul, chp&cesc mierea mad ' $i perfectionarea tehnologi

(Ribeirao Preto, Viqosa), Confederatia Bra- zilians de Apiculturg gi Institutul de apicul-

apicultorilor pasionati, a1 tuturor spec& Iistilbr implicati direct sau adiacent in acest aduce, sau ventileze permanent $i mai sector. . ales s5 se disperseze. Se risipesc In stupi

In prezent se depun eforturi notabile de data au unde, sau pur $i simplu I1 pgriisesc catre Ministerul Agriculturii, prin organis-

mele sale de spedalitate, de cgtre Confe-

cuflo~tintelor despre apicuiturit. Se editeazq bro~uri, se organizead, 'cursuri de initiere sau cursuri de perfectionare 'pentru apicul-

-, tori, 6u insistent5 deosebitg In acele state vnde aceasa ocupatie nu este dezvoltata pe sau cel mai adesea deloc, cgldurg mare, ven-

tilatie insuficient2, albine aglomerate $i ade- mgsura posibilitgtilor. fntrlnirile avute cu

r a a t i pentru instruirea lor, d simt nevoia preventivg a fiecitrui aspect in parte duce unor crunogtinte mi ample care d-i ajute la ameliorarea lucrurilor. Deci sg le I G m

sZI dep%jeasch conditia de apiculturl em- pirid.

I

I 27 . - \

* R, L I

ssa!e%asnur 'ahlel U!\uos !\ellosaa !!.xnBej pu33 -.roI!xueoS nes !aj!u~aspl ppe~d eapys aleod e~ear, 'a!$sa)o~d ap !Jnseur ne! as nu !6 aam ea~d alsa areaanlaad !$ aJelIosaJ a.qu!p InTonaaqu! yea -!ppdp~d as nu e nguad 'aguqe ap 3!d un JEOP aJa3 as 'golro3a.1 weas aqSaa!ad a3'eaas UI -ale!sads !!$elado qme1aa.1 nu p-t1ns!1odoad !S eaJelIowx

.a~os!de aI!!$es!~qnd IS alalenueur ale@ u! qquazafd qu~s aJelIosaJ !S a!impo~d ap a~!!'do~ouqa~, 'qa !37y~1 'aujq~e ap u!tr -aa 'a.res!j~~olsn ap !!l!urej nes !OJ 'r!u~e~!de 'pgeur ap ~oS!$dg~ 'ualod 's!~odoad 'y~ea3 : asnpoab alIeI.roIas e !S Jep '!ya!ur !~p11os -a~ FI!qeJoaej a?aeoj a)sa qsease' mnq .

' 21013SnaOtId VZWZ10938

'a~oa!de aIaImueur qeol UJ spssap alsa '!!leaado qsase nyuad euo!\se e ap InpoK

'Ilequozpo !!dnls nquad 15 snds o-s as r!qelea alsa '~!~pej al1nu-x rm e[ ap neya~d as alawes pu!3 'nJsn1 el au~q alaeoj alkau~od qndasuj el ap are3 'a!~p~sj ynou o ea.73 qeod as nyd 3- un as-npunoz! p3 ~nldej u!~d 'p~dur!s !em alsa !$opqa!~lnw !!dnqs - el: ql!!I!urej eaJmo.3

'saw3 el sdsyped e nquad muarsgns 13 ea a1 nu g~eagurpd u!p eaJqlollzap 'au!q PeauJa! :asp .re!q3 'puJe! qsad ym8!sau gjuals!xa !S plua~ a.renoazap o eaAe JOA '~u!$nd aJa!ur !S eu!qIe puye 'aurel &-z ad aIaapnN -mSlaq u!p aJa!w !S la!nd ns !aJl aaea u!p *aurc.x 9-4 u!\nd la3 ad sspe '!ael ap quap -gns qndaaul el ap ysseau~od gs eatsaae es alsa quevodu~~ '!!1!ure3 !ou ap eaaeur~oj nJq -uad !!\!puoa dwg u!p WJ~ JOA as elsease nqua6 .>erpaur a-+wqq a\nqaLi ~yqvoz -!lo !!dnls u~p aqes~p~.~ qamd ns alaurea

ION IITIMIVK 3CI V38VM8Od

'a.ItB!S JsJnS U!p JO[' t?aJ€?.m%!Sl? . nws gu!dn$s amag u~ ao~!qpur !ua$Saa~ eaqel!saau 3epo psu~ gqsale ldq tsa3v

.p~eo qanq e nvs mop e 'dnls !Selase el !!sqpw eaaequryss ap a!oaau !j ea poaun yaep Je!ys 'Jesasau !S o!Bol eaa3 alsa ps elels -uos FA as aam~asuy m!~d vdna 'a.m8!s !3 JOA aIaqelInzaH ..le.xns ns lepaso~d a!nqas& '!s!u~alnd l!dnqs !lo$ eaae e nquad sales alsa qseasv -a~eol!Jado3e pu!qle n3 !S qawd ns awes z--[ ap .ro~n[e un !S l!uaa aurq alsa !p7yur eaaequrlyss pdnp 'a!oaau e? 'p~~q!sod ape03 alsa eaJesaJpaJ qlsuj 'axenu!luo~ u! !S !3 en !S sa1n3 qsa 'pqpur ~oSn ssaspB as -e!$m?!s e!pauraJ a~eod as 'pqepo!3!u m au!q !em 'a!un! eun1 uj 'urnae '1.10 '!pguBqs e qed~upd eznes pn!!3 qsease '!!qyur eaJeq -wlyss el epaao~d ea as eaaae aa -qo$da~~ 'qv~ -day panpaJ as ps adaauz qtm urp va?aqn??av p2a 'a?~zUU3 ucnav ap p?u DS~JSOMI on nu 'pp 27uo?n[v rn '~onucn52nuc qvl1onzap v-s nu plop msvam o1 p3d am3 p~ouc~ou ?a?puL -a/ o pa uaas b1 ap pufu~od '$f~p?oq a?~o04 ppa3o.td a?nqaJj 'abnq aqe)par n3 'euo!$se

aleod as ale3 u! ~ndurg 14 alsa '!J~!J~J~E, alsaae a~!q!sod lu~ 'pup 'umsv -ple!doJde a~alnd ap lsoj !J .m aI!I1!urej aleq ysep '$ez!Ieas ~e-s a~a!ur yqjs apaA as '~!Jo%a$ -es 1a.q Jolsa3e alalellnzan puyeduro~ -qqs !em aIalIe JB! '.rges~js!les alaqe 'au!q ql~cj qqaoduroa ne-s !![!we$ aIaun es vlelsuos as 'g!$unugure !cur Fgeue o-J~UI 'au!q ap Inpap s~aur ne apJnJsn1 p3 al!urpe aleod as !a[ienl!s e yleqoll ea~alsaade eq 'yur!xeur JOI ea~alnd lu~le alunqms 'a~euuou !!i!puos u! 'ppeopad gseaae uj 'snds Feur ure ums ew -yqea ad ap ~ol!dn$s !!\g!ses!ja Ie A!~PJ -eduros $uel!q ap lay mun ea-Iw$uj amlgs -uos 11 a!un! !!unI agpads wdse IIe un

.salns gs!xa apun '!aqa~ qe!doJde auoz u! eqnur qod as elseast? naluad 'awu -!$aqu~ ap saps paun eaJemS!se : Iaj nn'd ,-u!s un-gu! lpap y~ea~oza~ !j aleod nu JO~ -au!qIe e yle%unlapu! !em eqq!a!qsm~ 0

.!yednls s!z urn3 ,,qbr -?do asu .s!urosduros !j aleod ~nlamd !!\!puoa alsaae UI .a)a !nwqys e yJe~odurq eaqsgqd 'pde 3~odsueg 'a!$el!luaa : asndap. aIpnpop qeo) ns '~nu!\uaw !3 aleod nu !dnls up Inleurgs pup !aunle 'aolau!q~e le ueurhp aleur un alsa 'qma u!p earsasxa empk (a

'a~!q!uods!p aIe!Ja?eur n3 !!dnqs Iaqurn JOA as 'qua!a!jns lqs np uns -pur qsse pnr pun .!J~JWIP E-z JP Inq -aure!p ns !n3 !nun e mS!zaulmo e-ap earez -aSe !S aqaed o-~qulp '.xoI!~ndros e a~es!p -!J ereoSn u!~d alezl1eaJ 'a~e~odural a.x!suae ap aIeJqe1 quq !S !mzes eauaurase UJ p!q -aesd as rxeC~{xa\{nrH :{dn\s ~!y*a~p.%Sypv& q ap ao~a?!s ea~mdiqap u!~d 'dw~ !$elme uy '!S sop-tS!u!pm e pur!xeur ea~ap!~psap upd yzeaz!Iean as aJeJo!Iaure 0 'aurea ns y1d ayj p amqaJl !!dn)S '!dn)s ul aJaq!r !!jeds ap eadea.13 uyd pa~oza~ as nu e!$e~gua~ (p

*?.re= ap arm -!mpwd 'Y~UF) E?U!~IE e~lnur purdn~o 7o.r un aIa !S ne aJW!pgs ~olawe~ eaJezm3n '!TWp!j!lJe !m%q n3 aweJ puye !and.ro~ hs au!~d JoIas eaJmaoIu1 nes !mdJos ap alp -ysJaAu! !9 as 'aesga al~eoj alsa an!q -1e n3 augd a~g~d~os a.qq pja!j!vn pnaiq ns 3e3 !nun easaundxqu! '!$e[sla!lpw !!dnls e? 'aqoJ ap du!puat edop e !S %J I-e nquad '!npqms pwo~f!ur UJ a!oAau el '301 un el c-Z' '!~e!s!j!t.re !.m;3e3 ns aurar asnpoy -u! JOA as 'aseoas 'lamd ns dO1aure.x ~mo~ UI 'wsn1 el psnd ea papun eu?q~v (s

-pzeamm ao aIa3 uj qFle ea as urns eSe 'alg~ollzap quap!jnsul so~!!pej ea.remxoj -aa el nes !!Iyurej IOU ap eaJeurJoj e1 nezx -!ln !j a~eod 'lagd ap aJem eqq!luey (q

'aseomy !S asempugs au!qle eq1nza.x JOA la!nd u!p y3 e!jue~e8 mujzarda~ pueq ap pan8pq er, arlk as qapd ruluad eueq guafgws qms UJ !S pupg p e3 e[!S ~suj pup '!a easa%e.qxa el 83-4 vs a1nqa.q eaase ap

u$or $i se degradead. Recoltarea cerii de- vine chiar obligatorie prin faptul c5 ea con- aitoineazi rezertre de fagvri artificiali, f k 5 de ca-re nu Se pot dewolta $i lnmulti familiile de albine. Vitdza de clidire a fagurilor vi calitatea lo? fs&rte bun& In aceass perioad*, trebuie sii constituie un impuls pentru scoaterea din cuib $i valorificarea fagurilor invechiti, care sint generatori de boll $i de albine pipernicite. Deci atentie $i la acest aspect. Trebuie amintis $i obligatia de a se conserva bine $i valorifica corespun- ziltor dqeurile de cearli (bo~tina), qtiind c5 reprezintg o surs5 de cear5 $i de venituri.

Recoltarea propolisului ,de$i simplil, fiind cam migiiloag, face sB fie cam neglijatti. Este ins& pgcat Gi nu se acorde atentie unui produs atit de valoros pentru s5nitatea oa- menilor.

DEPLASAREA S T U P ~ R Flora lunii iunie este foarte bogau. Din

calendarul infloririlor se remarcli salcfmul I1 $i 111, zmeura, finetele de deal $i munte, k i d , floarea-doarelui etc., care dau recolte hogate. Aceasta presupune mutarea stupilor la timpul $i locul potrivit (pastoral) operatie ce presupune cunovtinte $i pregitiri speciale, penttu distante ce dep55esc 100 de kilometri. Deplasirile rnai mici, pin5 la 50-430 km, fi- cute cu un numar mic de stupi, ,se poate realiza uvor, cu mgsuri de precautie minime : aerisirea $i fixarea ramelor ca s5 nu nu joace in timpul transportului, fiindci orice balansare in interior, toacil albinele

\Cind stupul nu este plin cu rame, este su- ficiena fixarea ramelor terminale cu aju- tad a dou2 cuie $i fnchiderea urdiniqelor. Pe aceste distante mici, deplasarea se poate fhce la orice or2 a zilei, dar este de pre- derat dirnineaw, sau dupi-amiaza inainte de a se insera. Familiile bolnave nu se vor deplasa In pastoral.

REZERVA DE FAGUR~ h aceastg lunil, in cuib sfnt multi faguri

plini cu miere , de cea rnai bun2 calitate. %te bine ca dintre ;ace$tia sil fie rezervati 2-3 faguri ciplpgcitf, de fiecare familie, pentru iernat.

SANATATEA A ~ X N E L O R la perioadele de cules, starea sinit5tii al-

binelor se irnbun&tAte$te intotdeauna, datoria contactului cu antibioticele naturale existente in nectarul $i coronajul plantelor qi copacilor. Cu toate acestea, ochiul atent $i binuitor a1 stuparului trebuie s5 sesizeze orice schimbare. In mod special se va urmiri prezenta $i dezvoltarea parazitului varroa. Frecventa albinelor purtitoare este un prim indiciu, fiiad rnai expus puietul de trintor. De aceea, esiedbine SA se deschida din cind in cind cikva celule cBp5cite de trfntor rnai mature, sg se &coati larvele $i s2 se numere parazitii, dad-sfnt.

Protejarea albinelor de contactul cn ih- sectioidele folosite in tratafnentele agrico1e;- , reprezinkl o obligatie permanent& -

Prognoza meteorb- loglcd pentru luna rnai

Pentru luna rnai e de subliniat un el@- ment rnai putin. Imbucur5tor a1 prognozei meteorologice de lung2 duratZi $i a n m e acela referitor la un regim pluviometric de- ficitar faM de valorile normale.

Pentru principalele zone geografice ale #5- rii aceste cantitrlti medii multlanuale de pre- ci~itati i ale lunii mai sint urm2toarele : cele mai mici cantisti de precipitatii de 30-40 mm slnt localizate in Dobrogea. E de remar- cat c5 in vecingtatea Mkii NelPre cre$tewa canti6tilor de precipitatii din luna rnai este destul de mici (5--6 mm). Cele mai mari cantisti lunare de precipit~ttii cad pe munti rnai ales In zonele din nord (90-110 mm).

Cantittitile de precipitatii din vestul $i nordul Prii sint de obicei destul de apro- piate intre ele $i anume: in Banat 60- 70 mm, in Transilvania 65-85 mm, in Cri- $aria 60-70 mm, in Maramurev 75-85 mm, i m nordul Moldovei 70-90 mrn. In Cllnpia Romln5 cantistile slnt mai mari de 60 mm in partea central5 $i mai mici in celelalte psfii, rnai ales in est $i nord-est unde scad sub 50 mm.

In acest an cantistile dh ap5 ce st vor totaliza in luna mai vor fl h general sub aceste valori medii multianuale.

Deficitul de precipitatii se *teapa sti fie rnai aecentuat in regiunile dili *st111 tarli (Oltenia, Banat, Crisana, MaramUte$ $i Tran- silvania), In timp ce in extremitatea esticli a tirii se va madfesta o tendint2 de apro- piere de valofile normale a cantitiitilor de precipitatii ce se vor insurna.

Din punct de vedere termic se. p-vede ca luna rnai sil fie norm1 de caldi, atinglnd $i valori peste normal, in regiunile din vestul t5rii.

Temperaturile medii rnultianilak ale lunii rnai se incadreaz5 intre : 13-14OG in Maramurev, 15-16°C tn Crivana, 14-16OCi in Transilvania, 15-16OC in Banat.

In Moldova $i in acest an se *teapa dis- crepante termice destul de accentuate intre zonele din nordul $i cele din sudul tarit. Valorile medii multianuale pentru aceastii parte a Pri i sint cuprinse h t r e 13-15°C.

Deci se asteapa ca luna mai s.5 fie cAl- duroasil $i cu precipitatii sub valorilr normale in cea mai mare parte a tlirii. .,

Lidia RAILAU

MATCI FARA LIMITA In apicultura, francezii Marc GStineau se

bucur2. de reputatia unui profesionist cu mult5 esperientfi $i cu 'msurse inovatoare capabile unkori s3 produc2 senzatie. Prin- tre multe metode interesante (de combatere a varoozei numai prin metode biologice, de introducere a d t c i l o r f2rfi evecuri etc.), una se referg la cregterea de miitci h numar nelimitat.

Se $tie cfi producerea de d t c i prin transferul (translvazare, grefaj, picking) de larve nu este prea wjoat-2 pentru un incep&tor, metoda presupunind mult2 Pndemfnare $i un utilaj bine pus la punct pentru a evita numeroasele insuccese care pot s2 aparil. Pe de alt5 parte, lncep5torii sau micii apicultori nu au ne- voie de un numfir mare de mhtci, Ins& re- slmt adesea Pn, cursul sezonului lipsa unei botci selectionate, cu care sB fac3 un roi, sfi schimbe o match necorespuziitoare sau sB salveze o familie care a ramas orfanil. Marc Gatineau le ofera aceste botci In felul urm5tor :

Ca bazfi material5, trebuie s5 avem o familie de albine dinamica, doi stupu$ori de

,cite 5 rame (pe fatada c5rora se practic5 trei g5uri cu diametrul de 10-12 mm,' la citiva cm deasupra urdinivului), un magazin mic cu 5 jum2t2ti de rame (de pre- ferint5 cladite), de o gratie de matc5, o tavB hr5nitor. o folie de plastic gfiuritfi pentru a permite accesul albinelor la hrfi- nitor, un podivor $i un capac.

Se da la o park stupul cu familia activ5 $i in locul lui se pune unul din stupu$ori, In care se transfer5 5 rame cu miere $i puiet ciip5cit din familia de baza, impre- un5 cu matca acesteia. Se avaz2 deasupra gratia de matc5, magazinul cu faguri cl5- diti $i celglalt stup mic, in care se transfer5 restul de 5 faguri cu puiet nsc2piicit din familia de b a d . Se definithreazg stupul multietajat, punfndu-se folia de plastic, hranitorul, podiqorul $i capacul. Pentru a se introduce $i restul albinelor din stupul- bazfi, acesta se pune gur5-la gur5 eu mul- tietajul format $i se minil albinele cu ajutorul fumului. Cgutatul miitcii in vederea instalbii ei In corpul de jos.poate fi evitaE prin perierqa albinelor In stupul mare de pe fagurii cu puiet deschis, inainte de a$e- zarea acestera In corpul superior ($i mf- narea albinelor - eventual Sj a m5tcii - In corpul inferior a$a cum s-a ar5tat ~ n a i SUS), fie prin separarea puietului c&p5cit de

cel necfipficit in cele douii corpuri im- preunii cu albinele insotitoare, ins2 priri in- tercalarea gratiei $i magazinului abia seara, dupii ce in prealabil albinele (qi eventuar matca) au fost minate din corpul de sus in cel de jos printr-o afurnare abundena.

Fiind destul de strinsii, familia nu se va simti orfan2 $i nu va construi botci de sal- vare, ins5 prin intrarea nectarului, limi- tarea pontei, ~omajului partial a1 doicilor etc,, ea este predispus5 fntr-o oarecarems- sur5 la roit. Ea va construi totuyi botci printre ramele din stupu$orul de sus dacfi se intercaleazfi blocuri port-botci, avind la partea superioarfi un urnera$ d e sprijinire pe rame, iar la partea inferioars o celulfi artificial5 din cearfi, in care s-a transvazat o larva tinfir5. Asemenea ,blocuri se pot pune de-a lungul intregului sezon $i in numfirul dorit de apicultor, avlndu-se numai grij2 ca botcile formate sB fie scoase In a zecea zi de la transvazare, pentra a preintimpina eclozionarea m5tcilor in inte- riorul ,,fabriciiL'. Ca operatii auxiliare s e mentioneaz5 hr5nirea de stimulare, inlocu- irea fagurilor plini din magazin cu faguri goi $i inversarea corpurilor (avind grijli c a matca s2 rfiming Pn corpul de jos) pentru "a crea spafiu de ouat $i un numfir suficiefit de albine doici.

(Gatineau, M. In : Revue fran~aise d'aplcul- ture, aprilie, 1984, p. 175-177)

0 METODA SIGURA PENTRU INTRODUCEREA MATCII f N FAMILIILE

BEZMETICE

Pin5 acum metodele utilizate pentru re- medierea familiilor cu albine ouiitoare s e bazau pe idea neverificata c5 aceste al- '

bine nu zboar5 $i cii, odat5 scuturate un- deva departe de stup, ele nu se mai pot Intoarce. S-a dovedit c5 aceast5 idee este

. gre$ia. Metoda sigur5 pentru refacerea familiilor

bezmetice constil din transformarea tuturor albinelor, inclusiv a celor oufitoare, In doici active (respectiv prin introducerea d e - puiet neciipscit). Cfnd glandele producil- toare de hranA pentru puiet sint solicitate intens, ovarele se atrofiazfi. Dupfi 14 zile se poate introduce matca, operatie preceda- t5 binetnteles de distrugerea tuturor bot- cilor.

(In : Aptacta, nr: 3, 1984)

Prelucrilri de dr. 1. OGRADA

Care sint avantahle roirii artificiale prin divizarea simp& ?

Metoda de roire artifidala prin ilivizare simpla a s i d Inmhltirea efectivului familiilor de albind intr-un procent de 100% fiind totodata u$or 'de executat.

Lucrarea se realizeazii imediat dupg culesul de la saldm folosind urmatoarea tehnics de lucru : - dintr-o familie puternicH se scot ju- mztate din fagurii cu puiet care se a$a& intr-un stup go1 ; - se va urmilri ca la divhare puietul, hrana $i albinele tiaere sii fie In p w i aproxirnativ dgale ; - aqezarea celor do; stupi se face la

stinga $i la dreapta locului urdini$ului familiei care a fost divizaa astfel ca propor- tia albinelor culeggtoare aflate in zbor $i reintoarse in cei doi stupi d fie aproximativ egall ; - matca familiei divizate se l a d In stupul nou format ; - in familia rZimas5 orfana se introduce dup5 citeva ore matca tln8ra. nelmpere- cheat&.

Care este numiirul maxim de stupi .die pot f i amplasafi pe o vatr5 de stu- pin5 in p a s t d qi care sint distantele dintre dou5 vetre ?

Regulile obligatorii .privind practicarea stur~iirltului pastoral din "Normele si mii- suAle sanitaie veterinare elaborate In baza Legii nr. 611974 $i aprobate prin Ordinul M,AI.A. nr. 11412.X. 1975 reglementeaza cg num&rul stupilor instalati pe o vatr5 nu va dep5$i 100 familii de albine la masivele melifere din pgduri $i 50 familii la culturile agricole.

La masivele melifere din paduri, distanta dintre doua vetre va ,ficde cel putin 50x11, clnd stupii fac parte din aceeaqi stupina $i de cel putin ,100 m, dnd stupii apartin unor stupine diferite. La culturile agri- Cole, distanta dintre stupine va fi de cel putin 100 m clnd stupii fac parte din ace- eagi stupin5 $i de cel putin 300 m cfnd stupii apartin unor stupine diferite. Am- plasarea unei siupine in raza de zbor' a albinelor apartinind altor stupine Qntre aceste stupine $i sursa de cules) este interzisa.

Cum se face recoltarea probelor de miere pentru analiz5 ?

Se deschid 1W/o din numfirul ambalajelor din fiecare lot Ins6 nu mai putin de trei $i nu mai mult de vapte; Dup& omogenizarea

atenti a mierii din ambalajele deschise Se recolteazil din cadrul fiedruia cite 250 g miere, f5dndu-se o proba medie. Aceasta se omogenizeaza bine $i din ea se recoltead pentru laborator 250 g miere care se supune analizei.

Cine trebuie s5 inbcmeascii procesul-verbal de constatare in caz de intoxicare a fadliiler de albine cd pesticide ?

In caz de intoxicare a -familiilor de albine, apicultorii au obligafia &i anun* imediat fn scris circurnscriptia veterinad pe raza cilreia este situaa stupiaa.

Medicii veterinari de circumscriptie au obligatia convoace In termen de 24 ore de la anuntarea cazului, comisia de constatare (medicul veterinar este pregedintele ccr misiei $i este obligat d execute ancheta sa- nitar-veterinarz $i sB Incheie procesul verbal de constatare In cel mulf 3 zile de la data dnd a f a t anuntatB intoxicatia). Pro- cesul verbal de constatare va trebui d con- firme sau d infirme intoxicatia chimica gi s& stabileasca imprejurririle ln care s-a produs, s& indice eventualii vinovati $i d eva- lueze valoarea prejudiciului cauzat.

Este necesar SA se recolteze robe si sa se trimia unui laborator specIalizat .pentru identificarea pesticidelq. $i pentru efectuarea examenului toxicologic. -

Prevederile legale privind protectia f a d - liilor de albine lmpotriva intoxicatiilor cu pesticide sint prevlzute fn Ordinul comun a1 Ministerului Agriculturii $i Industriei Alimentare nr. 76, Ministerul &onorniei Fo- restiere gi Materialelor de Constructii nr. 32 din a n d 1980, ordin ce poate fi consultat la Filialele judetene ale Asociatiei Cresca- torilor de Albine.

Care este termenul de garanfie si valabilitate a mierii de albine?

Mierea de albine are un termen de valabilitate nelimitat $1 un termen de garantie care este de 12 luni.

Termenul de valabilitate reprezinta perioada limit5 de consum In care bunul ali- mentar conservat, depozitat $i transportat in conditii corespunziitoare trebuie d-$i mentinil nemodificate caracteristicile de calitate.

Termenul de garantie reprezina lirnita de timp in cadrul caruia reconditionarea sau Splocuirea produsului se face pe seama $i pe cheltuiala uniffitii producatoare dacg se dovedqte c l deficients de calitate ii este imputabilii.

Ing. T. V.

Date post:	28-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	vinu-petrisor
View:	59 times
Download:	12 times

Apicultura in Romania 1985 Nr5 Mai

Documents