NOMENCLATURA HĂRŢILOR ŞI PLANURILOR ÎN PROIECŢIE GAUSS-KRÜGER Definiţie: Prin sistem de nomenclatură se înţelege sistemul de notaţie alcătuit din cifre şi litere sau numai cifre, cu ajutorul căruia se defineşte poziţia unei foi de hartă în cuprinsul unui teritoriu sau a întregii suprafeţe terestre. La Congresul Internaţional de Geodezie şi Geofizică din anul 1924 a fost propus şi adoptat un sistem internaţional de nomenclatură pentru harta lumii la scara 1:1.000.000, sistem adoptat şi de România pentru hărţile în sistemul de proiecţie Gauss-Krüger. Acest sistem se utilizează şi în prezent la hărţile în proiecţie stereografică. Sistemul internaţional de nomenclatură se bazează pe împărţirea globului terestru în zone sferice trasate din 4º în 4º de latitudine şi fuse sferice trasate din 6º în 6º de longitudine.
Transcript
NOMENCLATURA HĂRŢILOR ŞI PLANURILORÎN PROIECŢIE GAUSS-KRÜGER
Definiţie:Prin sistem de nomenclatură se înţelege sistemul de notaţie alcătuit din
cifre şi litere sau numai cifre, cu ajutorul căruia se defineşte poziţia unei foi de hartă în cuprinsul unui teritoriu sau a întregii suprafeţe terestre.
La Congresul Internaţional de Geodezie şi Geofizică din anul 1924 a fost propus şi adoptat un sistem internaţional de nomenclatură pentru harta lumii la scara 1:1.000.000, sistem adoptat şi de România pentru hărţile în sistemul de proiecţie Gauss-Krüger. Acest sistem se utilizează şi în prezent la hărţile în proiecţie stereografică.
Sistemul internaţional de nomenclatură se bazează pe împărţirea globului terestru în zone sferice trasate din 4º în 4º de latitudine şi fuse sferice trasate din 6º în 6º de longitudine.
Pentru teritoriile cuprinse între paralele de 88º şi poli s-au construit hărţi speciale în proiecţie azimutală polară.
În concluzie, fiecare secţiune a reţelei este formată dintr-un trapez curbiliniu de 6º în longitudine şi 4º în latitudine.
Teritoriul României, fiind cuprins între meridianele 20°15'E şi 29°41'E şi paralelele de 43°37'N şi 48°15'N se încadrează în cea mai mare parte în zona L şi în fusele 34 şi 35. Extremităţile nordice sunt în zona M, iar cele sudice în zona K.
Ca bază pentru hărţile topografice la scări mai mari a fost luată în considerare harta la scara 1:1.000.000. La această scară nomenclatura unei foi de hartă este formată dintr-o literă care indică zona şi o cifră care indică fusul. (L-34)
SCARA 1:1.000.000
φ = 4ºλ = 6º
NOMENCLATURA:L-34
SCARA 1:1.000.000
Pentru a trece la scara 1:500.000, se divizează harta de la scara anterioară în 4 secţiuni, fiecare trapez având în latitudine 2° şi în longitudine 3°. Foile de hartă rezultate se notează cu litere mari de la A la D, în felul acesta nomenclatura unei foi de hartă fiind de forma L-34-C.
SCARA 1:500.000
φ = 2ºλ = 3º
NOMENCLATURA:L-34-A
SCARA 1:500.000
Pentru a ajunge la scara 1:200.000, se divizează fiecare foaie de hartă de la scara 1:500.000 în nouă trapeze. Rezultă în acest fel, din trapezul iniţial, 36 foi de hartă care se notează cu cifre romane de la I la XXXVI. (a se vedea linia punctată).
SCARA 1:200.000
φ = 40’λ = 1º
NOMENCLATURA:L-34-VI
SCARA 1:200.000
Pentru a ajunge la scara 1:100.000, se divizează fiecare foaie de hartă de la scara 1:200.000 în patru trapeze. Rezultă în acest fel, din trapezul iniţial, 144 foi de hartă care se notează cu cifre de la 1 la 144 (a se vedea linia subţire).
SCARA 1:100.000
φ = 20’λ = 30’
NOMENCLATURA:L-34-74
SCARA 1:100.000
Pentru harta la scara 1:50.000, se împarte fiecare foaie de hartă 1:100.000 în 4 secţiuni. Rezultă în acest fel din trapezul iniţial 576 foi de hartă, care se notează cu litere mari de la A la D.
SCARA 1:50.000
φ = 10’λ = 15’
NOMENCLATURA:L-34-1-A
SCARA 1:50.000
În continuare divizând harta la scara 1:50.000 în 4 secţiuni se obţine foaia de hartă la scara 1:25.000. Rezultă în acest fel din trapezul iniţial 2304 foi de hartă, care se notează cu litere mici de la a la d.
NOMENCLATURA:L-34-1-A-c
SCARA 1:25.000
φ = 5’λ = 7’30”
SCARA 1:25.000
Pentru determinarea nomenclaturii planurilor la scara 1:10.000, se împarte o foaie de hartă de la scara 1:25.000 în 4 secţiuni. Rezultă în acest fel din trapezul iniţial 9216 foi de hartă, care se notează cu cifre de la 1 la 4
SCARA 1:10.000
φ = 2’30”λ = 3’45”
NOMENCLATURA:L-34-1-A-a-2
SCARA 1:5.000Nomenclatura planurilor la scara 1:5.000 este legată de harta la scara 1:100.000. Pentru aceasta se împarte foaia de hartă de la scara 1:100.000 în 256 de secţiuni, fiecare secţiune având în latitudine 1'15" şi în longitudine 1'52,5". Rezultă în acest fel din trapezul iniţial 36864 foi de hartă. Nomenclatura unei astfel de foi este compusă din nomenclatura hărţii la scara 1:100.000, la care se adaugă în paranteză numărul foii rezultat din împărţire: L-34-1 (112).
SCARA 1:2.000Nomenclatura planurilor la scara 1:2.000 se obţine prin împărţirea planului 1:5.000 în
nouă secţiuni, fiecare secţiune având în latitudine 25" (rezultat din împărţirea 1'15"=75" la 3) şi în longitudine 37,5". Rezultă în acest fel din trapezul iniţial 331776 foi de hartă. Nomenclatura unei astfel de foi este compusă din nomenclatura planului la scara 1:5.000, la care se adaugă tot în paranteză o literă de la a la i corespunzătoare trapezelor rezultate din împărţire: L-34-1 (112-g).
• Pentru planurile la scările 1:5000 şi 1:2000, în proiecţie stereografică 1970 nomenclatura acestora diferă faţă de cele din proiecţia Gauss-Krüger.
• Nomenclatura unui trapez la scara 1:5000 în proiecţie stereografică 1970 este de forma L-34-1-A-a-2-III (ultima gupă notată de la I la IV).
• Un trapez la scara 1:2000 are nomenclatura de forma L-34-1-A-a-2-III-2 (ultima gupă notată de la 1 la 4).
SCARA 1:5.000, 1:2.000STEREO 70
TABEL RECAPITULATIVDimensiunile
unei foi de hartăScara
Numărul foilor dehartă cuprinse într-o secţiune 1:1.000.000 Latitudine Longitudine
