ANALIZA EFICEINŢEI INVESTIŢIILOR
STUDIU DE CAZ: SC COTNARI SA
CUPRINS:
Capitolul 1. Prezentarea societăţii SC COTNARI SA......................................................pag. 2
1.1. Prezentarea soiurilor de vin Cotnari................................................................................pag. 3
Capitolul 2. Analiza diagnostic a societăţii SC COTNARI SA........................................pag. 5
2.1. Diagnosticul operaţional...............................................................................................pag. 5
2.1.1. Analiza tehnologiei de lucru....................................................................................pag. 5
2.2. Diagnosticul comercial.................................................................................................pag. 8
2.2.1. Principalii cumpărători............................................................................................pag. 8
2.2.2. Concurenţa..............................................................................................................pag. 8
2.2.3. Analiza vânzărilor...................................................................................................pag. 9
2.3. Diagnosticul economico-financiar...............................................................................pag. 10
2.3.1. Analiza rezultatelor financiare................................................................................pag. 10
2.3.2. Analiza bilanţului contabil......................................................................................pag. 11
Capitolul 3. Evaluarea proiectului de investiţii la SC Cotnari SA ................................pag. 15
3.1. Evaluarea eficienţei economice a proiectului de investiţii cu ajutorul indicatorilor .....pag. 16
3.1.1. Indicatori statici.......................................................................................................pag. 17
3.1.2. Indicatori dinamici...................................................................................................pag. 22
3.1.3. Indicatori specifici BIRD.........................................................................................pag. 24
Concluzii...............................................................................................................................pag. 26
Bibliografie...........................................................................................................................pag. 27
1
Capitolul 1.
Prezentarea socetăţii SC COTNARI SA
Una din bijuteriile preţioase ale podgoriilor româneşti este cea de la Cotnari atestată
documentar de mai bine de 500 ani, unde vinul era produs încă din timpuri străvechi.
Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticola a Podisului Moldovei, fiind situata in cea
mai mare parte a sa pe Coasta Cotnari – Harlau, un segment important din marea Coasta Moldava.
Aceasta regiune se distinge prin personalitatea vitei de vie si versantii bine insoriti, prin finetea
vinurilor albe obtinute aici si mai ales pentru dragostea traditionala a locuitorilor pentru cultura
vinului.
Cotnariul, această “podgorie miracol”, prin poziţia sa geografică situată la intersecţia
coordonatelor geografice 47 25’ latitudine nordică şi 26 25’ longitudine estică, se plasează spre
limita nordică a podgoriilor de calitate din ţara noastră şi chiar din Europa.
Condiţiile naturale ale acestei podgorii sunt favorabile soiurilor deosebite de vin. Solul
calcaros şi minunatul efect al “mucegaiului nobil” (Botrytis cinerea) alături de recoltatul selectiv
al strugurilor stafidiţi, contribuie la calitatea unică a vinului de COTNARI (D.O.C).
SC COTNARI SA a luat fiinţă în anul 1948, ca secţie a unei ferme de stat, având la vremea
aceea 128 hectare de plantaţii de vie. În anul 1956, SC COTNARI SA devine unitate de sine
stătătoare.
Între anii 1966 şi 1968 se construieşte un combinat modern, având o capacitate de prelucrare
de 500 tone de struguri în 12 ore şi 10500 tone pentru depozitare, din care 5520 tone pentru
maturare. Începând cu anul 2000, SC COTNARI SA se privatizează prin metoda MEBO
(Management-Employees Buy-Out).
La nivelul anului 2004, în combinat işi desfăşurau activitatea cca 300 de salariaţi permanenţi şi
aproximativ 400 de muncitori sezonieri, pentru perioadele cu activitate în vie. Din cei 300 de
salariati, fac parte şi 50 specialişti care lucrează în laboratoarele combinatului sau în vii, pentru
obţinerea unor noi soiuri de viţă de vie şi a unor noi cupaje de vinuri.
SC COTNARI SA este cel mai important producator din podgoria Cotnari, situat în “inima
podgoriei”, numele producătorului se identifică pe buna dreptate cu cel al podgoriei, iar cel ce vrea
2
să guste un “adevărat vin de Cotnari” are grijă să comande vinul cu elementele de identificare de
pe butelie care certifică autenticitatea producătorului Cotnari S.A.
1.1. Prezentarea soiurilor de vin Cotnari
1. Grasa de Cotnari (demidulce)
Vin alb demidulce cu denumire de origine controlata cules tarziu
Culoarea vinului tanar este galbena cu reflexe verzui, asemanatoare culorii de toamna a
frunzelor din labirintul ispititor al podgoriei.
Aroma, datorata in mare parte unor substante produse de putregaiul nobil, aminteste de cea a
caiselor uscate sau cea de ceara de albine.
Gustul, complex, pare facut din cel al miezului de nuca impletit cu dulceata stafidelor si cu o
nuanta plina de migdale dulci.
Marele vin GRASA DE COTNARI este atat de reusit, incat a fost comparat cu calul pur sange
arab. Pe langa aplombul calului arab, GRASA DE COTNARI are si eleganta calului pur sange
englez, dar si insusirea de a face sa-ti simti picioarele grele, asemanatoare cu cele ale calului
nemtesc de tractiune, atunci cind este consumat pe masura
2. Grasa de Cotnari (dulce)
Bijuterie a oenologiei romaneşti, Grasă este un privilegiu moştenit de secole pe plaiurile
vestite ale podgoriei Cotnari. Originalitatea şi secretul acestui vin stau în recoltatul târziu al
strugurilor când mustul din boabe se concentrează foarte mult datorită putregaiului nobil. Un vin
aromat ce se recomanda la servirea deserturilor.
3. Fetească albă
Vin alb demidulce cu denumire de origine controlata cules la maturitate deplina.
Culoarea vinului tanar este galbena cu reflexe verzui. La maturare, culoarea devine galben-
aurie. Parfumul sugereaza mirosul degajat de o vie inflorita.
Aroma este caracteristica strugurelui bine copt si este imprimata cu finete, fiind asemanatoare
cu cea a mierii de albine.
Strugurii din care se obtine acest vin sunt cei de Feteasca alba culesi la maturitate de
innobilare, cand mustul rezultat din vinificarea lor are o concentratie in zaharuri de minim 240
gr/lt. din care rezulta un vin de minim 11.5% alcool si aproximativ 40 gr. zahar. Maturarea se face
3
in hrube, minim doi ani, in butoaie de stejar, dupa care urmeaza invechirea in vinoteca, in butelii
de sticla.
4. Frâncuşă
Vin alb sec cu denumire de origine controlata. Fiind lipsit de zaharuri, nu are capacitatea de a
ascunde defectele, in schimb ii pot fi usor identificate caliatile. Punand in el nota autenticitatii si
originalitatii, constituie un frumos exemplu de vin sec al podgoriei Cotnari. Are o identitate usor
de recunoscut, datorata notei sale invioratoare, sustinuta de o buna aciditate.
Culoarea este galbena cu nuante verzui. Castiga relativ rapid o limpiditate perfecta, ajungand
sa fie “pur ca o lacrima” chair fara mari interventii tehnologice.
Aroma si parfumul este de strugure bine copt. Este inconfundabila nota de propetime si de
fructuozitate. Strugurii din care se obtine acest vin, poarta denumirea de Francusa de Cotnari, iar
in termeni populari “Tartara”.
La Cotnari, soiul Francusa acumuleaza aproximativ 190 gr.zahar/lt. de must din care rezulta un
vin de minim 11,5% alcool.
5. Tămâioasă românească
Vin alb dulce cu denumire de origine controlata cules la innobilarea boabelor. Este
“maresalul” vinurilor aromate romanesti.
Culoarea este galben stralucitoare cu reflexe verzui sau galbui, in functie de trecerea anilor.
Aroma sa este inegalabila, sugerand un amestec de dulceata, care aminteste de petalele de
trandafir si de fragii de padure, ceea ce ii confera, comparativ cu celelalte vinuri aromate, o
personalitate distincta.
Gustul complex, ingemaneaza parfumul de busuioc si fan proaspat adunat, cu aroma deosebita
a perelor busuioace. Strugurii din care se obtine acest vin poarta denumirea de Busuioaca
(Tamaioasa) de Moldova, soi de struguri istoriceste legat de Cotnari. La Cotnari, acest soi de
struguri depaseste frecvent 260 grame zahar/litru de must, din care rezulta un vin cu taria alcoolica
de minim 11,5% si un continut de peste 60 grame zahar/litru.
Soiul Tamaioasa (Busuioaca de Moldova) face parte din categoria vinurilor cu denumire de
origine controlata si trepte de calitate (D.O.C.C.), strugurii putand fi culesi la stafidirea boabelor
(C.S.B.), la innobilarea boabelor (C.I.B.) sau cules tarziu.
4
Capitolul 2.
Analiza diagnostic a societăţii SC COTNARI SA
2.1. Diagnosticul operaţional
2.1.1. Analiza tehnologiei de lucru
Mediul tehnologic aduce numeroase oportunităţi şi ameninţări pe piaţă, acesta influenţând
mai ales prin inovaţie. Până nu de mult, aproximativ până la începutul secolului al XX-lea,
prelucrarea strugurilor în Podgoria Cotnari, în vederea producerii vinurilor, se făcea într-un mod
empiric, folosindu-se vase, instalaţii şi mijloace tradiţionale. Acum tradiţia milenară se împleteşte
cu promovarea celor mai avansate sisteme. În ultimii ani, compania a promovat investiţii
substanţiale împreună cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Aceste investiţii au crescut
capacitatea staţiei de îmbuteliere, au modernizat instalaţiile de răcire, de eliminare a sărurilor
tartrice, de limpezire centrifugă a mustului, de depozitare a vinului la învechit etc.
a. Materia primă-strugurii
Strugurii sunt fructele vitei de vie. Din punct de vedere al destinatiei lor, strugurii se împart
în urmatoarele categorii:
- struguri pentru consum în stare proaspata sau conservati ( Perla de Csaba, Chasselas,
Coarna alba, Coarna neagra, Afuz - Ali, Muscat de Hamburg etc.);
- struguri pentru vinificatie:
- struguri pentru stafide (apirene - fara seminte) Sultanina, Corinth, Kis - Mis, etc.
b. Structura şi compoziţia chimică a strugurilor
Structura strugurilor
5
Părţile componente
ale strugurilor şi
boabelor
% faţă de greutatea
strugurelui
%faţă de greutatea
boabelor
Ciorchini 3-7
Piliţă 93-97 9-11
Miez 93-97 85-90
Seminţe 93-97 2-6
Strugurele este alcatuit din ciorchine si boabe. Ciorchinele este format dintr-o axa centrala
cu ramificatii de care sunt prinse boabele. Boabele sunt alcatuite din pielita, miez si seminte, în
anumite proportii (tabelul 1)
Compozitia chimica a strugurilor - calitatea vinului depinde, în primul rând, de
compozitia chimica a strugurilor. Partile constituente ale strugurilor au compozitie
chimica diferita, datorita functiilor fiziologice pe care le au (tabelul 2).
Părţile
componente
Miez
%
Pieliţă
%
Seminţe
%
Ciorchini
%
Apa 60-90 60-80 25-50 55-80
Substanţe
azotoase
0.2-0.5 2 6 2
Grăsimi - 0.1 8-15 -
Substanţe
extractive
neazotoase
10-40 20 19 21
Celuloză Foarte puţin 4 28 5
Substanţe
minerale
0.2-0.6 0.5-1.0 1-2 1-2
Glucide 5-21 Puţin Urme Urme
Acid malic 0.1-1.5 Puţin - 0.05-0.3
Acid tartric 0.4-1.0 Foarte puţin - Urme
Substanţe
tanante
Urme 0.5-4 2.2-8 1-6.4
Calitatea vinurilor produse de Cotnari este foarte buna, deoarece compania foloseste
numai struguri de cea mai buna calitate, din cultura proprie, bine întretinuti si îngrijiti, si un lucru
foarte important, sunt culesi la momentul potrivit.
6
Vinul este definit în mod oficial ca fiind bautura obtinuta exclusiv prin fermentatia
alcoolica totala sau partiala a strugurilor proaspeti zdrobiti sau nezdrobiti, sau a mustului de
struguri.
Vinul are o compozitie chimica destul de complexa, contine alcooli, glicerina, acizi,
substante minerale, zaharuri, enzime si vitamine.
Vinurile naturale nealcoolizate contin între 8 si 16,5 cm3 alcool etilic, izopropilic,
izoamilic si alti compusi de fermentatie.
Glicerina în vinuri, determina finetea, catifelarea si armonizarea gustului (6-10 g/l)
Acizii care se transmit vinurilor, din struguri (tartric, malic, citric etc.) formeaza aciditatea
fixa a vinurilor, iar acizii ce rezulta din fermentatie (acid carbonic, acetic, succinic, lactic
etc.) formeaza aciditatea volatila care creste pe masura desfasurarii proceselor
fermentative. Continutul de acizi ai vinurilor asigura stabilitatea în timpul pastrarii si
învechirii vinurilor si contribuie la formarea gustului, aromei si a buchetului.
Substantele tanante se gasesc în proportii mai mari în vinurile rosii (peste 2 g/l), decât în
vinurile albe (0,1-0,4 g/l) si au un rol deosebit în procesul învechirii, datorita faptului ca
favorizeaza procesele oxidoreducatoare, limpezirea vinurilor, previn unele defecte si boli si
contribuie la formarea gustului si aromei.
Substantele minerale continute de vinuri sunt urmatoarele: K, Na, Ca, Mg, Fe, Zn, I, Br,
urme de Cu.
Vitaminele care se regasesc în vin: B1, B2, B6, PP, etc.
Conform legislatiei române, vinurile sunt catalogate de la vinuri comune, cu un grad alcoolic
de minim 8,5 grade, pâna la vinuri de soi ce se obtin în conditii deosebite de cultura a strugurilor si
vinificatie controlata, care sunt produse în areale - spatii geografice - bine delimitate prin lege si
cu un control strict pe tot traseul producerii vinului. Este necesara o astfel de ierarhizare a valorii
vinului tocmai din cauza diferentierii atât de largi a consumatorilor. Astfel, se vor gasi:
a. vinuri de masa cu tarie alcoolica de 8,5 grade,
b. vin de masa superior cu taria între 8,5 si 9,5 grade,
c. vinuri de calitate superioara cu minim 10 grade alcool la care se trece pe eticheta
denumirea podgoriei unde a fost obtinut, respectiv indicatia geografica dupa cum
este stipulata în lege. Categoria forte o reprezinta vinurile cu denumire de origine
controlata -DOC- de care aminteam anterior, care la rândul lor sunt etalonate pe
trepte, respectiv DOCC-Denumire de Origine Controlata cu Trepte de Calitate cu
trei valori:
7
DOCC-CMD (Cules la Maturitate Deplina),
DOCC-CT (Cules Târziu),
DOCC-CIB (Cules la Înnobilarea Boabelor).
La vinuri exista valori de ierarhizare în functie de gradul de acumulare a zaharurilor în
struguri, ce duce implicit la cresterea valorii vinurilor. În functie de continutul lor în zaharuri,
vinurile se împart în patru grupe:
seci (dry) - cu un continut cuprins pâna la 4,0 g/l inclusiv,
demiseci (medium-dry) - cu zahar între 4,01 g/l si 12 g/l,
demidulci (medium-sweet) - cu un continut de zaharuri cuprins între 12,01 g/l si 50 g/l,
dulci (sweet) - cu zaharuri peste 50 g/l.
Categoria de vinuri, cu denumire de origine controlata, sunt urmarite (controlate), dupa cum
se deduce si din titulatura de un organism specializat - ONDOV - Oficiul National al Denumirilor
de Origine pentru Vinuri, înfiintat în cursul anului 2000 în cadrul Ministerului Agriculturii si care
prin inspectorii teritoriali urmaresc evolutia acestor vinuri, începând cu producerea strugurilor în
plantatie si pâna la înregistrarea fiecarei butelii obtinute în crama respectiva. Este un proces
extrem de dificil, care va dura câtiva ani pâna la alinierea la standardele Uniunii Europene.
Ambalajele folosite de firma sunt ecologice, refolosibile si foarte atractive.
2.2. Diagnosticul comercial
2.2.1. Principalii cumpărători
Consumatorii sunt reprezentaţi de persoanele majore, indiferent de vârstă sau sex.
Categoria vizată în principal de Cotnari este cea a persoanelor cu vârste cuprinse între 21 şi 45 de
ani, care apreciază tradiţia, simplitatea, calitatea. Vinul se adresează în principal persoanelor cu
venituri medii şi cei care apreciază vinurile albe. Non-consumatorii sunt persoanele cu vârstă mai
mică de 18 ani, persoane din religii şi confesii care interzic consumul de băuturi alcoolice sau
persoane cărora starea actuală de sănătate nu le permite acest lucru.
2.2.2. Concurenţa
Exista o concurenta apriga în productia de vinuri,iata câtiva dintre concurentii firmei cu câteva
dintre vinurile produse de acestia:
Podgoria Pietroasa: Busuioacă de Bohotin de Pietroasă, Chardonnay, Muscat Ottonel,
Riesling Italian, Merlot Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Fetească Albă
8
Podgoria Murfatlar: Chardonnay, Premiat 2000, Sec de Murfatlar, Riesling Premiat,
Muscat Ottonel, Pinot Grigio, Pinot Grigio Sec de Murfatlar, Pinot Gris, Riesling,
Sauvignon Blanc, Sauvignon Blanc Sec, Tămâioasă Românească, Traminer, Cabernet
Sauvignon Sec
Podgoria Recaş: Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Riesling Italian,
Pinot Grigio, Merlot Roze, Fetească Neagră
Podgoria Panciu: Pinot Noir, Merlot, Burgund, Băbească Neagră, Fetească Albă Horeca,
Cramposie, Tămâioasă Românească
Pe lânga aceşti concurenţi mai exista şi o concurenţă a micilor întreprinzatori, a micilor
firme apărute pe piaţa la preţuri de dumping. Pe lângă această concurenţă mai exista şi concurenţa
neloială reprezentată de produsele aduse ilegal în ţară şi vândute de către comercianţi în pieţe, fără
a plăti pentru acestea, taxe şi impozite. Deasemenea este şi o concurenţă externă (deoarece vinurile
sunt exportate în mare parte).
La momentul actual, Cotnari deţine o cotă de piaţă de 19 %. De cealaltă parte, mărcii
Murfatlar îi revine o cotă de piaţă de aproximativ 23 %. Comparând datele actuale cu cele din anul
2008, când Cotnari deţinea o cota de piaţă de 21%, iar Murfatlar una de 27,8 %, cotele de piaţă ale
celor două mărci au suferit o scădere de 2, respectiv 4,8 procente.
2.2.3. Analiza vânzărilor
SC COTNARI SA se numără printre cei mai puternici producători de vinuri din România.
Secretul acestui succes deriva, din conlucrarea mai multor factori precum traditia, renumele,
intuitia, investiţiile. Acestora li se alătură portofoliul format în exclusivitate din soiuri autohtone.
Anual se exportă în jur de 1 milion de sticle, în valoare de 1,6 milioane euro, cel mai bine
vândut sortiment fiind Grasa de Cotnari.
Exporturile se realizează în special în Europa (Italia, Spania, Anglia, Germania, Grecia,
Franţa), dar şi în Canada, SUA şi Japonia
Cotnari detine 1.700 hectare de vie si realizează 10 milioane de sticle de vin anual, lucrând
cu 350 de angajati, numărul acestora putând ajunge la 1.000 în perioada de vârf, când este culesul.
Statia de îmbuteliere produce 5.000 de sticle de vin pe ora, iar in 2009, Grasa de Cotnari a fost cel
mai bine vandut sortiment.
Productivitatea muncii
Este un indicator care arata eficienta muncii cheltuite. Indicatorul exprima productia ce
poate fi realizata de un salariat, intr-o unitate de timp, valoarea productiei ce revine pe un salariat,
timpul de munca in om-ore, consumat pentru realizarea unei unitati fizice de produs.
9
Pentru varianta 1 :
hl/pers - varianta optimă.
Pentru varianta 2:
hl/pers.
Aşa cum se observă, productivitatea muncii este mai ridicată în cazul variantei 1, datorită
numărului de salariaţi mai mic.
2.3. Diagnosticul economico-financiar
2.3.1. Analiza rezultatelor financiare
Mediul economic influenţează prin puterea de cumpărare a populaţiei. Dacă este să facem
o analiza sintetică a perioadei 2007-2009, compania Cotnari a înregistrat creşteri ale cifrei de
afaceri şi a profitabilităţii cu procentaje formate din două cifre, de peste 10% în fiecare an. Anul
2009 nu a mai oferit premisele unor asemenea creşteri, chiar mai mult, cu eforturi suplimentare
anilor anteriori, compania a reuşit să înregistreze o uşoară creştere faţă de anul 2008, în ceea ce
priveşte indicatorul cifra de afaceri. Deşi pe primele trei trimestre ale anului trecut a crescut numă-
rul de unităţi vândute cu 1,6 % faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008, cifra de afaceri a crescut cu
2,15 %, de la 79,1 milioane de lei, în primele nouă luni ale lui 2008, la 80,8 milioane în primele
nouă luni ale lui 2009. Din cauza contextului economic actual, caracterizat prin trăsături precum
creşterea cursului de schimb leu/euro, orientarea consumatorului către produse ce au înglobată o
valoare adaugată redusă, profitul anului 2009 a înregistrat o scădere cu 7,5-7,8 %, de la 4,6
milioane de lei în anul 2008 la 4,3-4,25 milioane de lei în 2009.
Analiza rezultatelor financiare
Rezultate
financiare
2007
mil.lei
2008
mil.lei
2009
mil.lei
Venituri totale 87.004.567 119.705.960 100.829.280
Cheltuieli totale 82.217.323 114.290.893 96.675.050
Profit brut 4.787244 5.415.067 4.154.230
Profit net 4.153.658 4.672.888 3.598.418
Nr.salariaţi 335 327 323
10
2.3.2. Analiza bilanţului contabil
Indicator 2007 2008 2009
Active total 67.375.774 95.344.729 102.498.535
Active imobilizate 38.665.393 56.209.204 63.483.797
Active circulante 28.710.381 39.135.525 39.014.738
Stocuri 6.620.592 9.106.852 11.011.574
Disponibilităţ băneşti
0 0 0
Creanţe 21.393.172 25.317.303 26.514.249
PASIVUL
Capital social 17.191.530 17.191.530 17.191.530
Capitaluri totale 38.563.475 41.201.287 43.901.626
Capitaluri proprii 38.609.217 64.516.026 69.786.529
Datorii totale 28.766.557 30.828.703 32.712.006
Analiza ratelor de structură bilanţieră
o Rata activelor imobilizate
(Active imobilizate/Total active)*100
o Rata activelor circulante
(Active circulante/Total active)*100
o Rata stocurilor
11
(Stocuri/Total active)*100
o Rata creanţelor
(Creanţe/Total active)*100
Indicator 2007 2008 2009
Rata activelor imobilizate 57.3% 58.9% 61.9%
Rata activelor circulante 42.6% 41.0% 38.0%
Rata stocurilor 9.82% 9.55% 10.7%
Rata creanţelor 31.7% 26.5% 25.8%
Indicatori de lichiditate financiară:
În sens general, aceşti indicatori exprimă capacitatea agentului economic de a-şi acoperi
obligaţiile de plată cu elemente din activul bilanţului, care pot fi transformate în bani într-o scurtă
perioadă de timp.
o Lichiditatea generală (Ra) trebuie să fie cuprinsă între 1,5 şi 2; dacă rata este mai
mică decât 1, atunci obligaţiile curente nu sunt acoperite din activele circulante, iar
societatea se confruntă cu probleme; un nivel între 1 şi 1,5 indică lipsa de
lichiditate, iar peste 2 poate fi un indiciu al lipsei de rentabilitate, deoarece
fondurile în stocuri pot fi costisitoare la finanţare.
Ra = Active circulante / Datorii curente
o Lichiditatea imediată (Rb) – pentru calculul acestui indicator din activele
circulante sunt excluse stocurile pentru a estima sursele strict disponibile (deci cele
cu lichiditate sporită) pentru a face faţă datoriilor curente; trebuie să fie
supraunitară.
Rb= (Active circulante –Stocuri) / Datorii curente
Indicator 2007 2008 2009
Lichiditatea
generală(Ra)
0.99 1.26 1.19
Lichiditatea 0.76 0.97 0.85
12
imediată (Rb)
Indicatori de solvabilitate
o Solvabilitatea generală (Rc) reprezintă capacitatea agentului economic de a-şi
achita datoriile totale prin valorificarea tuturor activelor sale; trebuie să fie
supraunitară.
Active totale / Datorii curente
Indicator 2007 2008 2009
Solvabilitatea
generală
2.34 30.9 3.13
Indicatori de echilibru financiar
o Rata datoriilor totale (Rj) exprimă ponderea datoriilor totale în totalul activelor;
trebuie să fie subunitară şi cât mai mică.
Rj = Datorii totale / Active totale = (Obligaţii + Credite) / Active totale
Indicator 2007 2008 2009
Rata datoriilor
totale (Rj)
0.7440 0.5485 0.5153
Indicatori de gestiune financiară
o Rata rotaţiei activelor circulante (Ro) exprimă de câte ori activele circulante se
cuprind în cifra de afaceri; o rată ridicată ilustrează un ciclu de fabricaţie redus şi,
deci, posibilitatea de a realiza mai multe cicluri de producţie într-un an.
Ro = Cifra de afaceri / Active circulante
o Rata rotaţiei activului total (Rp) exprimă de câte ori activele totale se cuprind în
cifra de afaceri.
Rp = Cifra de afaceri / Active totale
Indicator 2007 2008 2009
Rata rotaţiei activelor 2.43 2.65 2.45
13
circulante (Ro)
Rata rotaţiei activului
total (Rp)
1.03 1.09 0.93
Indicatori de rentabilitate
o Rata rentabilităţii comerciale (Rrc) exprimă rentabilitatea raportată la cifra de
afaceri, respectiv câţi lei profit brut revin la 1 leu cifra de afaceri.
Rrc = (Profit brut / Cifra afaceri)*100
o Rentabilitatea capitalului social
Rcs= (Profit brut/Capital social)*100
o Rentabilitatea capitalului propriu
Rcp= (Profit net/Capital propriu)*100
o Rata activelor totale (Rat) – rentabilitatea activelor totale creşte pe măsura
creşterii profitului brut
Rat= (Profit brut/Total active)*100
Indicator 2007 2008 2009
Rata rent. comerciale (Rrc) 6% 5% 4%
Rent.cap.social (Rcs) 27.8% 31.4% 24.1%
Rent.cap.propriu (Rcp) 10.7% 7.24% 5.15%
Rata activelor totale (Rat) 7.10% 5.67% 4.05%
14
Capitolul 3.
Evaluarea proiectului de investiţii la SC Cotnari SA
SC Cotnari SA, este unul dintre cei mai importanţi producãtori de vin din România, cu
recunoaştere atât naţionalã, cât şi internaţională. În vederea dezvoltării, firma SC COTNARI SA
are în vedere o investiţie pentru dezvoltarea liniei tehnice de producţie a vinului. Pentru a realiza
această investiţie firma solicită fonduri finanţate prin programul SAPARD.
Scopul invesiţiei
Scopul investiţiei este realizarea următoarelor obiective:
cisterne de stocare a vinului şi rezervoare pentru limpezirea mustului;
redimensionarea parcului de maşini agricole, 35 de tractoare;
mărire suprafeţei de plantare 150-200 ha/an;
mărirea şi modernizarea capacităţilor de prelucrare şi procesare;
dotarea cu noi ferme viticole;
modernizarea staţiei de epurare
Prin realizarea investiţiei va creşte şi capacitatea de procesare a combinatului, de la 300
tone struguri pe zi, la 700 tone.
varianta 1– valoarea totala a investitiei este de 5.880.000 lei, iar din surse proprii
se asigura suma de 421.385 lei. Pentru această variantă s-a estimat o capacitate de
producţie anuală de 80.000 hl de vin, un venit anual de 119.705.960 lei şi cheltuieli
anuale de producţie de 114.290.893 lei.
varianta 2 – valoarea totala a investitiei este de 5.663.215 lei, iar din surse proprii
se alocă suma de 378.250 lei. Pentru această variantă s-a estimat o capacitate de
producţie anuală de 76.500 hl de vin, un venit anual de 100.829.280 lei şi cheltuieli
anuale de producţie de 96.675.050 lei.
Pentru ambele variante s-a previzionat o durată de funcţionare a utilajelor şi
echipamentelor de 15 ani şi o durată de execuţie de 2 ani.
15
3.1. Evaluarea eficienţei economice a proiectului de investiţii cu ajutorul indicatorilor de
eficienţă economică
Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori, este impusa de caracterul complex al
eficienţei economice, deoarece fiecare dintre ei, surprinde un anumit criteriu de eficienţă
economică. În sistemul de indicatori care reflectă eficienţa economică au fost incluşi şi unii
indicatori care propriu-zis, nu exprimă eficienţa (întrucât nu compară eforturile cu efectele), ci
măsoară volumul activităţii.
Un criteriu dupa care se clarifică indicatorii de eficienţă economică a investiţiilor l
reprezintă sfera de cuprindere, în funcţie de care se împart în:
o indicatori care reflectă efectele economice (capacitatea de producţie, valoarea anuala a
producţiei);
o indicatori care cuantifică eforturile necesare realizării obiectivului de investiţii şi
funcţionării capacităţilor de producţie (investiţia totală, cheltuieli anuale de producţie)
o indicatori ai eficienţei economice (investiţia specifică, termenul de recuperare, coeficientul
de eficienţă economică a investiţiilor).
Un alt criteriu de clasificare îl constituie nivelul la care se face evaluarea şi analiza economică
şi anume:
indicatori stabiliţi la nivelul macroeconomic, care asigură analiza eficienţei economice
a investiţiilor la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei naţionale.
indicatorii calculaţi la nivelul microeconomic, care se referă în principal, la evaluarea
eficienţei economice a investiţiilor la nivel de agent economic.
Nr.crt.
Indicatori U.m. Varianta 1 Varianta 2
1. Investiţii totale Mil. lei 6.301.385 6.041.465
2. Investiţii specifice 1 Lei/hl 78.7 78.9
3. Investiţii specifice 2 Lei/hl 0.052 0.06
4. Termen de recuperare Ani 1.1 1.4
5. Coef. eficienţei economice - 0.90 0.71
6. Cheltuieli recalculate Mil. lei 1.720.664.780 1.456.167.215
7. Cheltuieli specifice recalculate 1 Lei/hl 1.003 1.004
16
8. Cheltuieli specifice recalculate 2 - 0.95 0.96
9. Randamentul economic - 12.8 10.3
INDICATORI STATICI
a. Investiţia totală
Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali, folosit în adoptarea deciziei de
investiţii, ce caracterizează eforturile procesului investiţional. Investiţiile însumează totalitatea
resurselor ce se consumă pentru ridicarea obiectivului, până la punerea sa în funcţiune şi anume :
It = Id +Icol+ Icon +Pi +Pc +SMC
unde:
It=investiţia totală
Id = investiţii directe
Icol = investiţii colaterale
Icon= investiţii colaterale
Pi=pierdere de profit ca urmare a scoaterii din circuit
Pc=pierdere de profit ca urmare a scoaterii din folosinţă a unor capacităţii de producţie în
vederea modernizării
SMC= stocul de mijloace necesar la prima dotare
It1=6.301.385 lei
It2=6.041.465 lei
Deci varianta 2 este preferabilă, fiindcă presupune un efort investiţional mai mic, deşi
acesta este un indicator de volum care nu oferă o imagine clară asupra eficienţei investiţiei. De
aceea este necesar să se calculeze şi alţi indicatori care reflectă atât eforturile, cât şi efectele.
b. Investiţia specifică
Acest indicator asigură comparabilitatea între efortul investiţional făcut pentru realizarea
unui obiectiv economic şi rezultatele obţinute exprimate prin capacitatea de producţie. Relaţiile de
calcul se stabilesc diferenţiat pentru obiective noi, pentru dezvoltări, modernizări şi
retehnologizări, precum şi pentru comparaţii între variante astfel:
17
În cazul obiectivului SC COTNARI SA se poate utiliza această relaţie pentru calculul investiţiei
specifice deoarece capacitatea de producţie ce se va obţine este egală în ambele variante, fiind însă
diferită investiţia prevăzută pentru fiecare variantă.
unde:
78,7 lei/hl - varianta optimă
78,9 lei/hl
0,052 lei investiţi/1leu producţie – varianta optimă
= 0,06 lei investiţi/1 leu producţie
Se observă că efortul investiţional pentru 1 hectolitru este mai mare în varianta 2 faţă de
varianta 1, deci varianta 1 este mai eficientă decât varianta 2.
c. Termenul de recuperare
Este un indicator ce exprimă perioada de timp în care investiţia se recupereaza din profit în
urma punerii în funcţiune a unor capacităţi de producţie.
Ca şi la investiţia specifică, pentru calculul acestui indicator se folosesc mai multe relaţii
de calcul în funcţie de destinaţia investiţiei.
unde:
18
Tri = termenul de recuperare
Iti = valoarea investiţiei
Phi = profitul anual
Iti = valoarea investiţiei
qi – efectul specific obţinut
Si - investiţia specifică
În cazul nostru termenul de recuperare a investiţiei se calculează cu ajutorul relaţiei de mai
sus, având în vedere că este un obiectiv nou, ce urmează a fi construit. Deci vom avea :
= -
= - =119.705.960-114.290.893=5.415.067 lei
= - = 100.829.280-96.675.050=4.154.230 lei
1,1 ani
1,4 ani
Se observă că în funcţie de acest indicator, varianta 1 este mai eficientă decât varianta 2,
deoarece investiţia este recuperată într-un timp mai scurt.
d. Coeficentul de eficienţă economică
Acest indicator exprimă profitul anual ce se obţine la un leu investit şi în cazul mai multor
variante se opteaza pentru varianta la care coeficientul de eficienţă economică este cel mai mare.
unde:
ei - eficienţa economică;
Phi -– profitul anual;
Iti – efortul investiţional;
Se observa ca intre termenele de recuperare si coeficientul de eficienta economica exista o relatie
inversa si anume
0,90 lei profit anual la 1 leu investit – varianta optimă
0,71 lei profit anual la 1 leu investit
e. Cheltuieli recalculate
19
Pentru o analiză cât mai aprofundată a eficienţei investiţiei studiate este necesar calculul
indicatorului cheltuieli recalculate, care asigură însumarea efortului investiţional cu cheltuielile de
producţie.
unde:
Ki = Iti+D·Chi
K1= It1+D·Ch1
K2= It2+D·Ch2
K1= 6.301.385 + 15 · 114.290.893 = 1.720.664.780 lei
K2= 6.041.465 + 15 · 96.675.050 = 1.456.167.215 lei
Varianta 1 este mai eficientă, fiindcă presupune un efort total minim, însă acesta este un
indicator de volum care nu reflectă decât efortul depus. Astfel, în baza acestui indicator, nu putem
trage o concluzie finală, căci s-ar putea ca prin varianta 2 să se obţină o capacitate de producţie
fizică mai mare sau venituri anule mai mari.
f. Cheltuieli specifice recalculate
Acest indicator exprimă efortul total ( cu investiţia şi cu cheltuielile anuale de producţie)
făcut pentru a obţine o unitate de capacitate fizică sau valorică.
= 1,003 lei efort/ hl – varianta optimă
=1,004 lei efort/hl
În funcţie de cheltuielile specifice recalculate, fiind capacitatea exprimată fizic, varianta 1
este mai eficientă decât varianta 2.
20
Ki = cheltuielile recalculate
Iti = valoarea investiţiei
Chi = cheltuieli anuale de producţie
D= durata de funcţionare a viitorului
obiectiv
= 0,95 lei efort total/1 leu
= 0,96 lei efort total/1 leu
În cazul acestui indicator varianta optimă este varianta 1.
g. Randamentul economic
Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere faţă de indicatorii prezentaţi, asigurând
comparabilitatea între profitul obţinut în urma realizării obiectivului economic şi efortul
investiţional şi se calculează astfel:
unde:
Rec- randamentul economic al investiţiei;
Phi – profitul net
Iti– efortul investiţional
-1 - 1= 12,8 lei profit net/ 1 leu investit
-1 1= 10,3 lei profit net/ 1 leu investit
În funcţie de randamentul economic, varianta 1 este mai eficientă deoarece asigură un
profit final mai mare decât varianta 2.
21
Nr.crt Indicatori U.m. Varianta 1 Varianta 2
1. Capacitatea de producţie (q) mil. tone 8 7.8
2. Venitul anual (Q) lei 119.705.960 114.290.893
3. Chelt.anuale de producţie
(Ch)
lei 100.829.280 96.675.050
4. Durata de funcţionare (D) ani 15 15
5. Durata de execuţie (d) ani 2 2
6. Valoarea investiţiei lei 6.301.385 6.041.465
INDICATORI DINAMICI
Pentru calcularea indicatorilor dinamici vom lua în considerare datele specifice variantei
optime, adica varianta 1.
a. valoarea medie anuala a imobilizărilor de fonduri – se consideră cheltuielile investiţiilor la
începutul anului
22
Indicatori Varianta 1 Varianta 2
It optim
optim
optim
optim
optim
optim
optim
optim
unde:
Ij – investiţia din anul respectiv
d – timpul total de imobilizare
j – anul la care ne referim
= 9.452.077,5 lei
b. efectul economic al imobilizărilor de fonduri – reprezintă efectul nerealizat ca urmare a
imobilizării fondurilor respective
E = a· ·d
unde:
a – rata medie nominală de rentabilitate a investiţiei
a= 0,15
E = 0,15·9.452.077,5 ·2 = 2.835.623,25 lei
c. efectul economic al imobilizărilor specific – exprimă efectul economic ce rezultă la 1 leu de
investiţie
; 0,45 lei/ 1 leu investit
d. investiţia actualizată
6.301.385·0,8695+6.301.385·0,7561= 1.024.531,3 lei
e. profitul acutalizat
23
5.415.067·5,8473·0,7561 = 23.940.788,4 lei
f. randamentul actualizat
4,28 lei profit net/ 1 leu investiţie
INDICATORI SPECIFICI BIRD
Evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii cu ajutorul metodologiei B.I.R.D.
presupune utilizarea unui sistem complex de indicatori, fiecare dintre acestia reliefând un anumit
aspect al eficientei viitorului obiectiv.
a. veniturile nete actualizate
unde: Vh –venitul anual corespunzător anului h
Ih – investiţia specifică
Ch – cheltuieli anuale de producţie
a – coeficientul de actualizare
h - 1,2,3,4,5,......, d+D
VNA = (119.705.960+107.989.508)∙ 0,7561= 227.695.468 lei
b. raportul venituri totale actualizate-costuri totale actualizate
unde: Vh – venitul anual corespunzător anului h;
Ih – investitia anuala corespunzătoare anului
24
Ch – cheltuielile anuale de producţie din anul h;
a – coeficientul de actualizare
d – durata de realizare a obiectivului de investiţii
D – durata de funcţionare a obiectivului;
h – 1, 2, 3, 4, 5, ……., d + D
=1,04 lei venituri/ lei cheltuieli – R > 1, proiectul poate fi acceptat
Concluzii
25
În studiul efectuat anterior a fost evaluată eficienţa economică a proiectului de investiţii SC
COTNARI SA, pe baza calcului indicatorilor statici şi dinamici, fiecare dintre aceştia surprinzând
un anumit criteriu de eficienţă economică.
Analizând calculul indicatorilor statici pentru cele două variante propuse, se desprind
următoarea concluzie:
avand în vedere că fiecare variante prevede obţinerea unor capacităţi de producţie
diferite,adica varianta 1 se vor obţien 80.000 de hl de vin pe an, iar în varianta a doua se
obţin 76.500 de hl de vin pe an, se va opta pentru prima variantă deoarece prevede
realizarea unui profit mai mare.
În urma analizei indicatorilor dinamici calculaţi pentru cele două variante reiese că şi aceştia
indică ca variantă optimă prima variantă, obţinându-se un profit mai mare la un leu investit
indiferent de momentul la care s-a facut actualizarea. Se remarcă faptul că toţi indicatorii de
eficienţă economică actualizaţi au o eficienţă mai scăzută decât cei statici, tocmai datorită
cuantificării influenţei factorului timp. De aici decurge necesitatea utilizarii calculelor de
actualizare în vederea efectuării unei analize realiste a proiectului de investiţii.
Referitor la indicatorii specifici metodologiei BIRD, concluzia ce se desprinde din calcului
acestora este că proiectul de investiţie este eficient din punct de vedere economic, obţinându-se un
venit net actualizat pozitiv (227.695.468 lei), iar raportul dintre venituri şi costuri totale actualizate
este mai mare decât 1, ceea ce face ca proiectul să fie admis.
Indicatorii cu caracter general ca: productivitatea muncii, număr de salariaţi, se observa că
varianta cea mai buna este prima, deoarece necesita un număr mai mic de salariaţi obţinându-se
astfel producţia propusă cu o productivitate mai mare pe salariat. in acelasi timp, calculul celorlalti
indicatori de volum si anume : cheltuielile anuale de productie, profitul anual de productie, indica
ca varianta optima varianta a doua, care presupune obtinerea unui profit mai ridicat cu cheltuieli
de productie mai mici, tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate de productie in ambele
variante.
Realizarea investiţiei într-un timp scurt, ar conduce la începerea activităţii de producţie şi
obţinerii cât mai rapide a unor beneficii.
BIBLIOGRAFIE
26
1. Barbacaru Alexandru, Eficienţa investiţiilor în condiţii de risc valutar, Editura ASE, Bucureşti,
2005
2. Popescu Aurelian, Note de curs: Eficienţa investiţiilor în activitatea turistică
*** www.doingbusiness.ro
*** www.financiarul.ro
*** www.firme.info
27
