Amintiri Din Intuneric - Preot Nicolae Grebenea

Preot Nicolae Grebenea

AMINTIRI DIN NTUNERIC


VOLUMUL 1

2


PREFA Trim ntr-un veac agitat, plin de mari prefaceri si frdelegi. Luminat de dumnezeiestile nvtturi ale Mntuitorului nostru Iisus Hristos, lumea, din beznele n care era, s-a ridicat treptat la cunoasterea adevrului, a binelui, la respectul omului, la un frumos progres moral si spiritual. S-a putut realiza o cultur si o civilizatie crestin. S-a iesit la lumin. Omul nu mai e idolatru; nu mai e jertfit zeilor. Femeia nu mai e roaba brbatului. Toti au devenit fii ai lui Dumnezeu. National, progresul a mers lent si cuceririle spirituale si sociale s-au fcut cu jertfe mari. Bunoar, romnii ardeleni abia n 1848 au iesit din iobgia austriac. i Romnia abia n 1878 a iesit de sub suzeranitatea Turciei. Un salt enorm s-a fcut n 1918, dup primul rzboi mondial, cnd s-a proclamat principiul autodeterminrii popoarelor, n urma cruia s-au format statele nationale. Dar dup al doilea rzboi mondial s-a produs o cdere neasteptat, o prbusire care ne-a dat napoi cu sute de ani: 100 de milioane de oameni au fost vnduti sovieticilor fr stirea lor. Poate fi ceva mai nedrept si mai nspimnttor? i totusi, trei oameni de stat, cinici si mari betivani, au putut face acest act rusinos. Socotindu-se atunci stpni ai lumii, s-au suprapus puterii lui Dumnezeu pe care L-au tgduit prin actul lor. Cutremurtoarea frdelege s-a fcut din necredint si tgduirea existentei lui Dumnezeu. Deci au venit marile dureri si suferinte ale popoarelor care au ptimit n temnitele si lagrele comuniste. Prin aceasta s-a restabilit echilibrul spiritual al lumii. Detinutii au ajuns n asupriri si mari cazne, n marile lor triri3


interioare s nlture ndoielile, si s capete pas cu pas certitudinea existentei lui Dumnezeu. n conditii extreme de distrugere, ei au rezistat si zeci de ani, desi toat stiinta lumii arat c ntr-un astfel de regim nu se poate rezista mai mult de un an. Cum au putut rezista att? Prin puterile lor? Nu! Ci prin ajutorul ce l-au primit de la Dumnezeu. Prin harul Sfntului Duh. Ei au trit sub scutul lui Dumnezeu si au ajuns la convingerea deplin, desvrsit, c Dumnezeu este. Dar nu numai c El este, ci si c El ajut, apr, sprijin pe cei ce-L iubesc. i st si de vorb cu ei, cci L-au adus pe Dumnezeu n inima lor. Supravietuirea detinutilor, dup dramaticele suferinte prin care au trecut, este o dovad peremptorie a existentei lui Dumnezeu. Ei sunt niste martori ai existentei lui Dumnezeu si ai nebuniei tgduirii existentei lui Dumnezeu, ei aduc lumii mrturia lor, si ea e adevrat si sincer, cci nu numai cuvntul, ci ei nsisi sunt aceast mrturie. Aceast mrturie o aduc si eu care abia dup 13 ani de temnit am ajuns s am dovada existentei lui Dumnezeu si s m conving de realitatea existentei Lui. i s pot spune: eu nu mai cred, ci stiu c exist Dumnezeu. Nimeni nu-mi poate zdruncina aceast convingere rezultat din fapte trite, autentice. Azi nori negri se ridic la orizont. Forte oarbe, satanice, sunt n plin desfsurare si lupt. Dumnezeu e tgduit de ele mai mult ca oricnd. Sfnta Lui Biseric, stlpul adevrului, e amenintat cu distrugerea ei. nssi rasa uman, care merge acum napoi, e amenintat n existenta ei. Acum ea se distruge, lent, biologic si spiritual. Viitorul apare nesigur. i nici un profet nu apare s arate lumii calea salvrii ei. Cutnd n Biblie, gsim cuvintele lui Iisus: Eu sunt calea, adevrul si viata... cei chemati spre mntuire stiu de acum calea. i Hristos e Dumnezeu; atotputernic, nebiruit, stpn peste toate. (Isaia cap. 43, vers 3 si urmtoarele).4


Prin acest jurnal dau si eu lumii o mrturie despre existenta lui Dumnezeu, nu spre lauda mea, ci spre slava lui Dumnezeu si ntrirea oamenilor. Sursum corda!1 Ridicati-v! Dumnezeu e viu n vecii vecilor. La planurile ntunecate care se pot tese n diferite oficine ascunse, neamul meu poate gsi singurul sprijin, statornic si nedezmintit, numai n Dumnezeu. ntoarce-te la El cu toat inima si puterea, mrite Neam Romnesc! Lipeste-te de El, cci El este viata ta. Caut-te pe tine si fii ce ai fost. Priveste drept n sus, spre lumin, fr a lua seama de zarva din jur. i vei fi mntuit. i vei fi lumin pentru altii. Pr. Nicolae Grebenea Piatra Neamt, 18 august 1997

1

Sus s avem inimile!5


NCEPUTURI M-am nscut n Rsinari, vechiul sat romnesc de la poalele muntilor Sibiului, situat pe dou ruri de munte cobornd din prti deosebite, Rul Caselor si Rul tezii, la o deprtare de 12 kilometri sud-vest de Sibiu-Rsinari. La nasterea mea, 25 octombrie 1905, satul Rsinari mai era nc un sat frumos si vestit n Transilvania. Prin secolul al XVII-lea, dup ct se pare, era cel dinti sat romnesc din toat Transilvania. Asezat n lturi, sub munti, dincolo de valul de miscare a populatiei, ca mrime a fost ajuns si ntrecut de satele, asezate pe cmpie si la drumuri, din Banat, Arad sau alte locuri din Transilvania; dar vechea lui faim nu era nc depsit. Cel mai mare mitropolit al romnilor ardeleni si poate al tuturor romnilor, Andrei, baron de aguna, macedonean de origine, iubise aceast asezare neaos romneasc cu ciobani si negustori, cu muncitori la pdure, harnici si isteti, toti plini de credint, cu unul dintre preoti cu totul luminat, de vesnic fericit pomenire - Sava Popovici Barcianu, dintr-o familie vestit prin preocuprile ei de cultur national. Marele mitropolit, dup ce avusese multe legturi cu oamenii acestui sat, a dorit s fie nmormntat printre ei, sub deal, ntre brazi. Cu pietate i-au asezat truditul trup lng biserica cea nou, asa cum a voit. ranii acestia mndri l iubiser si l ajutaser cu bani, n cteva rnduri, att pentru drumurile lui la Viena la mpratul, ct si pentru tipriturile sale: Biblia, Telegraful Romn - foaie sptmnal pentru popor, etc. Multumiri ale Mriei sale, cci asa se adresa atunci poporul din Transilvania vldicilor, mitropoliti sau episcopi, s-au gsit n turnul bisericii vechi. Mormntul lui aguna era mndria Rsinarilor. Nimeni din tot Ardealul nu mai avea astfel de sfinte moaste ce strluciser deopotriv pe trmul stiintei, culturii si luptei6


nationale. Numai satul Avrig, tot din apropierea Sibiului, se mai putea mndri cu ceva asemntor: mormntul marelui dascl romn Gheorghe Lazr. Aveau si motii niste moaste considerate sacre: ale celor trei trani: Horia, Closca si Crisan, care s-au ridicat singuri, s sfarme jugul iobgiei absolutismului habsburgic. Motii mai au si pe Avram Iancu, Craiul Muntilor, eroul nenvins n timpul luptelor din 1848-1849. S nu uitm pe Simion Brnutiu si pe Andrei Muresanu ce vor fi si ei, ca si altii de dinainte de ei si altii de dup ei, marea mndrie a locurilor unde sunt nmormntati. Fiecare cu mndria lui. Doctorul Ilarie Mitrea, colonel, ce ani ndelungati trise n Indonezia, Sumatra, Java, Celebes, insule sub stpnirea Olandei, si de unde adusese la Bucuresti o grmad de minuntii, psri si animale mpiate, precum si diferite pentru muzeul de arheologie al trii, era si el atunci o alt mndrie, mai mic, a Rsinarilor. La nasterea mea, ncepuse s se remarce tnrul poet Octavian Goga. El aprea la un moment suprem, tocmai cnd lupta maghiarilor de deznationalizare a romnilor era n toi. Ea era dus cu furie de prim-ministrul Ungariei, tefan Tisza (Tisza Pistea, cum l porecleau romnii), asupritorul tuturor minorittilor din Ungaria, romni, cehi, slovaci, srbi, croati, evrei, ce constituiau majoritatea populatiei din Ungaria Mare, cum era numit atunci, tara n care, ciudtenie istoric rar ntlnit, ungurii erau minoritari: 1/3. Condeiul lui era o arm de lupt mpotriva tiraniei asupritoare si o mngiere pentru poporul asuprit. Versurile lui si tot scrisul lui erau ca o cuminectur cu care se mprtsea tot romnul ardelean spre ntrirea trupului si a sufletului. Goga era acum o nou mndrie a Rsinarilor si nu numai a lor, ci a ntregii Transilvanii si Romnii.7


Tatl meu, Dan Grebenea, nscut n anul 1845 n Rsinari, de mic trecuse cu oile peste munti pe la Rul Doamnei-Muscel n ara Romneasc si a ajuns cu oile pn n Dobrogea. Trziu s-a putut ntoarce acas, n Transilvania, cci era delicvent la legea recrutrii la armat; numai cnd mpratul amnistiase pe cei ce nu se supuseser ncorporrii, a ndrznit s se ntoarc acas si s-a nsurat ndat la Rsinari cu biata mam. El avea vrsta de 44 ani, iar dnsa era fat tnr de 16 ani si jumtate, fiic a lui Nicolae si a Stanci Olariu, si nu voia s se mrite cu un om mult mai n vrst ca ea. Dintre cei nou copii ai mamei mele eu am fost al optulea. Dar numai cinci dintre noi am ajuns mari, la cstorie. Tatl meu era de origine macedonean si se trgea din orasul Grebena din Macedonia. Strmosii lui emigraser din Macedonia n veacul al XVII-lea, din cauza asupririi turcesti, ca negustori de vite. Acest lucru l-am nteles din povestirile tatii, care si el era al optulea dintre cei nou frati ai si. Bunicul meu dup tat, Bucur, om aspru si viforos s-a nsurat cu Nuta, fiica directorului cel mare, Hmbsan, cum numea tata pe directorul de atunci al scolii primare din Rsinari. Mama avea si ea frati pe Ion Olariu, cstorit n Sliste, unde avea o prvlie, si pe Nicolae, ce a fcut studii universitare la Budapesta si a ajuns avocat, judector si notar public n Petrosani, iar ca sor pe Dobra, tranc, tot ca si mama, care tria n Rsinari. Neamurile dinspre tata: Hmbsenii si Ciucenii; cele dinspre mama: Nicolae Giurcoi si Comse Mitrea. Din cauza unui foc de la vecini ce ne-a aprins si nou sura si casa, mama a murit de tnr, suferind de inim, n anul 1911, n luna august, n vrst de 38 de ani; iar eu am rmas orfan cnd nc nu aveam sase ani. Copilria mi-a fost grea, fr mngieri, avnd un tat aspru, sever si nenduplecat, dar aveam totusi toate cele de8


trebuint pentru hran si o viat modest. coala primar am fcut-o n satul meu, cu nvttori romni, unii consteni, si cu un director, Frtil, de o asprime iesit din comun. Pe lng loviturile cu trestia cu noduri aplicate pentru greselile la citire, la limba maghiar, de la 5 la 20 lovituri pentru citirea gresit a unei litere, mai aplica si lovituri n cap cu cheia de la cancelarie, care erau ngrozitoare si datorit crora tot capul era numai trepte care nu au disprut dect dup anul 1925. Din cauza acestor lovituri, la sfrsitul clasei a patra m-am mbolnvit att de grav, nct tata si cei ce m vizitau se temeau c voi muri. Aveam febr mare. Directorul voise s cumpere niste lemne de la noi, dar nu se nteleseser la pret si acesta se rzbuna acum pe mine, desi aveam note mari. Tata, care nainte se artase indiferent la btile neobisnuite ce le primeam, attat si de niste colegi de ai mei ce veneau s m vad si spuneau: Bade Dane, de-l mai lasi pe Nicolae la scoal, l omoar directorul, s-a dus furios la director acas si i-a spus: - Domnule director, ti-am dat copilul c s-l nveti scoal, dar dumneata, pentru c nu ti-am dat lemnele cum ai vrut, te-ai rzbunat pe copilul meu. Acum el e foarte bolnav, s stii: de moare copilul meu, ti sucesc gtul ca la o gin; de mna mea nu scapi. Dar a scpat, fiindc dup vreo trei sptmni de suferint mi-am revenit. Izbucnise rzboiul si unii nvttori au fost dusi pe front. Altii, ca Frtil, au fost arestati si dusi n temnit la Seghedin si la Vatz ca trdtori, cci romnii cu sentimente mai accentuate romnesti erau socotiti de unguri drept trdtori. Am continuat clasa a V-a si a VI-a tot n sat, cu preotul Maniu Lungu, la fizic, si cu cellalt preot din sat, Emilian Cioran, la istorie. Ambilor preoti le port o vie recunostint. Ei au9


fost nu numai dascli de carte, ci si de inim. La muzic cntam cntece romnesti totdeauna cu ferestrele nchise, s nu ne aud cumva jandarmii. Am terminat cu bine clasa a VI-a primar cu nota Eminentiam. Examenul de stat l-am dat n limba maghiar. n anul 1919 Ungaria Mare era distrus. Asupritorul minorittilor, Tisza, fusese ucis n revolutia izbucnit n Ungaria sub conducerea lui Bela Kun. Ungaria se micsorase de ajunsese de numai 93.000 kilometri2. Principiul politic al autodeterminrii popoarelor, pus n circulatie de marile puteri biruitoare de dup primul rzboi mondial, Franta, Anglia, America si Italia, a dus la dezmembrarea Austro-Ungariei. Croatia, Bosnia si Hertegovina deveneau ale Serbiei, care a primit un nume nou, Iugoslavia, adic slavii din sud. Romnia mostenea Transilvania cu o parte din Banat si Bucovina. Cealalt parte din Banat a trecut la Iugoslavia. Cehii si slovacii formar un stat nou: Cehoslovacia. Austria, ce fusese un imperiu, deveni ceea ce trebuia s fie: un stat ce cuprindea austriecii, cu o suprafat de aproximativ 83.000 kilometri2. n 1919 m-am dus la scoala normal din Sibiu. Era nevoie de functionari romni. Functionarii unguri, ca s saboteze Romnia Nou, au refuzat n toat Transilvania s depun jurmntul de credint noului stat romn si au refuzat s mai lucreze. Era greu. Ungurii, cu morga lor veche, erau n expectativ. Voiau s vad cum va putea merge noul stat n care de jure2 erau cuprinsi. Criticau. Se ndoiau c Romnia va putea merge nainte. Dar ea a mers. Unii profesori de liceu au trecut la universitate, unii nvttori au fost promovati profesori si trebuiau s fac cursuri2

De drept

10


de pregtire pentru ei. S-a format n cadrul armatei un regiment de ci ferate ca s asigure mersul trenurilor si aprarea acestora de sabotaje. Toate mergeau ncet, dar bine. Din aceast necesitate de slujbasi romni am intrat la coala normal din Sibiu mpotriva dorintei tatlui meu care voia s m fac cioban sau negustor, care, dup prerea sa, era un om independent si nu pndea francul la lun ca functionarii. Am fost primit n clasa a II-a, ca unul ce fcusem sase clase elementare. coala, neavnd o cldire a sa, trebuia s functioneze ntro fost cazarm de honvezi3, pe malul Cibinului, rul ce trece prin oras. Directorul, Vasile Stan, mot, profesor de pedagogie, avea si un doctorat n filosofie luat la Jena n Germania. Era un om excelent, cu principii pedagogice evoluate. coala era confesional, cu bieti si fete n aceeasi clas. Desi scoal mixt, s-a putut observa o atmosfer serioas, de bun purtare si respect ntre sexe, ce ar putea uimi astzi. Mai toti eram tineri sraci, dar cei mai multi aveam burse. Mai trebuia totusi s pltim unele taxe, lucru care pentru mine a fost foarte greu cnd am trecut n clasa a V-a. Era o plcut emulatie ntre bieti si fete si pot spune c n genere fetele erau mai silitoare dect noi, bietii. Nu pot uita o excursie pe care am fcut-o n anul 1922 n cadrul scolii, pentru unificare cultural si national, n unele orase ale trii. Am plecat vreo 82 de elevi, bieti si fete, mbrcati n costume nationale transilvane din diferite regiuni, condusi de directorul scolii si de ctiva profesori. Dirijorul corului era talentatul compozitor Timotei Popovici, profesorul nostru de muzic. Atunci am cunoscut o parte din tar. Pn atunci nu cunoscusem dect Sibiul, orasul Drgsani si3

Infanteristi unguri11


Rmnicul Vlcii. n toate orasele prin care am trecut am dat concerte de cntece nationale, foarte audiate si apreciate. Traseul nostru a fost: Focsani, Bacu, Roman, Iasi, Galati, Brila, Ismail si Tulcea. Pentru mine totul a fost foarte instructiv. Asa am cunoscut Regatul: Moldova, Muntenia, Basarabia si Dobrogea, cu locurile si cu oamenii ei. Multimea evreilor n Moldova si faptul c stpneau comertul n cea mai mare msur acolo, miau atras atentia n chip deosebit. Prefectii judetelor si notabilittile orasului ne ntmpinau la sosire si ne spuneau cuvinte de bun venit, dndu-ne cel putin o mas pe spezele lor. Iar noi le aduceam salutul frtesc al Transilvaniei. Desi scoala noastr era de 8 clase (n vechiul regat atunci scolile normale erau numai de 6 clase), ne-am mirat c pe la mijlocul anului scolar 1924-1925, pe cnd eram n clasa a VII-a, am fost anuntati c vom termina clasa a VII-a si, din nevoia de cadre didactice, ne vom prezenta la examenul de diplom de nvttor odat cu clasa a VIII-a. Astfel, n iunie 1925 am terminat dou serii de elevi: clasa a VIII-a si clasa a VII-a si la diplom am dat examenul mpreun. Am absolvit Toamna, din dorinta de a cunoaste tara, nu am luat un post de nvttor n Ardeal, ci n Moldova, n comuna Vleni din judetul Roman. Aici si avea mosia Baronul Strcea. Rezervat si distant, nu avea relatii cu nvttorii din sat. Cstorit cu Vleanca, boiereasa locului, romnc bun ce tinea legtura cu poporul, el era un nstrinat. Un contact cu cei trei nvttori si cu preotul ar fi fost rodnic pentru popor. Dar el a lipsit. Mi-a plcut cariera de nvttor si cu drag am nvtat un an pe copiii din clasele I-a si a V-a. Rezultate frumoase. Dar nevoia de a nu mai nvta pe altii si de a merge mai departe m-a fcut s m nscriu ca student la Teologie, la Sibiu, n toamna anului 1926.12


STUDENT ANDREIAN

LA

ACADEMIA

TEOLOGIC

Teren nou de lucru, profesori noi. Cursurile au nceput s m pasioneze de abia n anul III. Dar profesorii au fost excelenti. Niste adevrati printi, iar unii stiau si mult carte. Rectorul, Eusebiu Rosca, un btrn profesor de drept canonic, era de o corectitudine dus la ultima limit. Cnd a fost nlocuit cu profesorul Nicolae Colan, m-a chemat s-mi ridic actele si mi-a dat si ultimele drepturi acolo: un timbru de 25 de bani. Aurel Crciunescu, bntean, avea cultur german, preda Isagogia4 Vechiului si Noului Testament si Arheologia, era blnd si smerit ca un sfnt. Ilie Belent, profesor de istorie, savant n istoria universal a Bisericii Ortodoxe, cunosctor n multe domenii, mare ortodox, caracter ferm, credint mare. Iosif Hradil, profesor de dogmatic, de origine ceh, catolic trecut la ortodocsi, cstorit, spirit luminat, conducea si internatul teologic, manifestnd deosebite tendinte de detectiv si de spionare a studentilor ce uneori mai sreau peste ziduri, ntrziind noaptea n oras. Nicolae Colan, profesor de hermeneutic si de exegeza Noului Testament, brasovean, cu un talent literar deosebit, unea severitatea cu blndetea si bunvointa. A ajuns episcop la Cluj, apoi Mitropolit al Ardealului. Grigore Cristescu, profesor de moral, oltean, cu o inteligent sclipitoare, predicator de nalt clas, dar putin statornic n atitudini mari. Nicolae Neaga, profesor de ebraic, om modest cu o inim de aur si cu o serioas pregtire4

Studiul13


profesional. Nicolae Terchil, profesor de filosofie, tnr, abia sosit cu o nemtoaic de la Jena, sotia lui. Caracter frumos, nici o prefctorie, sincer si limpede ca cristalul. n ultimul an ne-a venit si Dumitru Stniloae, strlucitul scriitor si dogmatist de mai trziu. Tnr entuziast, spirit viu, era o figur care promitea. Candid Popa, un om cu adevrat candid, a predat patru ani muzica bisericeasc. Nicolae Oancea, cunoscutul compozitor, ne-a predat si el muzica profan. Scund, slbut, era plin de nerv, vesel si plcut. Ambii ne-au lsat frumoase amintiri. Spiridon Cndea, ncepnd cu anul II, a fost economul Academiei noastre. El supraveghea si masa n refector5. Masa studentilor era bun, gustoas, totdeauna curat pregtit, dar uneori insuficient pentru a satisface cerintele unor tineri nc n dezvoltare. Studentii erau proveniti din absolventi de scoal normal cu 7 si cu 8 clase, din absolventi de liceu si din absolventi de liceu cu bacalaureatul. Academia teologic avea o societate de lectur la care se prezentau lucrri literare sau teologice ale studentilor. Ea ddea si o serbare public n sala de la prefectur n fiecare an, n ajunul zilei Sfntului Andrei, care era patronul Academiei noastre. Societatea de lectur era condus de un comitet condus de un presedinte activ, ales de studenti dintre studentii din anul IV, dintr-un bibliotecar prim si un al doilea bibliotecar, un casier, doi notari de sedint, numiti si secretari, si o comisie literar compus din cte doi membri studenti din fiecare an, toti sub presedintia unui profesor al nostru ca presedinte de onoare. Din anul II si pn la terminare eu am fcut parte din comisia literar ca reprezentant al anului meu mpreun cu un alt coleg de an. Am terminat facultatea cu bine, ncntat de frumusetea5

Cantin

14


teologiei; nu am fost totusi aprins de un zel sfnt de cunoastere si de trire crestin. M pasionau unele probleme dar nu ndeajuns de mult. Eram cald, dar nu nc fierbinte. De aceea, risipeam destul timp si cu sahul sau cu alte jocuri, uitnd de linia mai nalt pe care trebuia s m avnt. Terminnd studiile n anul 1930, am fost trimis ca profesor de religie la gimnaziul din Lupeni, pe considerentul c am vocatie didactic. Ca profesor am fost foarte activ si am predat religia si n scolile primare din oras. Am condus societatea crestin Oastea Domnului, avnd dou sedinte pe sptmn, cu subiecte religioase si cntri cu acelasi caracter. Societatea Oastea Domnului era un organ al Bisericii creat de Mitropolia Sibiului pentru nviorarea credintei la noi. Am organizat conferinte publice, n cadrul Oastei Domnului, cu subiecte cultural religioase, cu serbri si cntece. Dar si n afara Oastei Domnului am mai tinut unele conferinte cu subiecte adecvate mediului muncitoresc al orasului care era de atunci un oras muncitoresc de 16.500 locuitori. n anul 1933 mi-am pregtit foarte grbit diferenta de liceu mpreun cu Minerva Dncsiu din Rsinari. Tot atunci, toamna, ne-am luat si bacalaureatul nvtnd tot mpreun. n perioada 1933-1934 eram profesor la Petrosani. n intervalul 1934-1935 mi-am fcut stagiul militar deoarece nc nu eram preotit. Am fost elev al colii Militare de Infanterie din Ploiesti. Dup ce am terminat-o cu bine, n 1938 mi s-a dat gradul de sublocotenent, ofiter n rezerv. Delegat de Mitropolia Sibiului, ncepnd din anul 1936 si pn n septembrie 1938, am organizat o parohie ortodox n Bicazul ardelean, judetul Ciuc. Aici a trebuit s m zbat, s alerg si s lupt mult. Am lucrat cu rvn si avnt si am obtinut frumoase rezultate. Am obtinut loc pentru biserica ortodox ce urma a se cldi n Bicaz-Centru. Ctre aceast biseric ortodox s-au ndreptat multi credinciosi de la greco-catolici si de la15


baptisti, acestia din urm fiind peste dou sute de familii. Era o atmosfer duhovniceasc plin de avnt, pentru trecere la Ortodoxie. Se astepta doar momentul prielnic trecerii. Influenta duhovniceasc moldovean se simtea n Bicazul ardelean. Acolo am ntlnit romni n vrst de peste 50 de ani care stiau c au fost nscuti si botezati ortodocsi, dar nu stiau momentul cnd s-au trezit c n acte erau de acum grecocatolici. Rezult c ei au fost trecuti n confesiunea grecocatolic dup anul 1894, n perioada btioas a primului ministru ungur tefan Tisza, cel mai aprig dusman asupritor al minorittilor din Ungaria Mare, mpreun cu tatl su, Koloman Tisza. Prin nemaipomenite presiuni si asupriri ungurii luptau cu o furie slbatic pentru deznationalizarea minorittilor, spre a ajunge la majoritate si a putea justifica dreptul lor de guvernare si stpnire. Ungurii au considerat c trecerea la biserica catolic e un prim pas pentru maghiarizare. Totusi multi romni grecocatolici s-au dovedit buni romni, patrioti si lupttori plini de avnt pentru idealul national si interesele neamului romnesc. Prin intermediul bisericii greco-catolice au cunoscut cultura apusean si institutiile ei pe care le-au pus n slujba neamului lor. n anul 1936 am luat contact cu Miscarea Legionar si am devenit membru al ei. Nu fcusem nc politic. Asistam la luptele politice dintre diferite partide de la noi ca un observator neangajat si eram cu totul nemultumit de coruptia politicianismului romnesc de dup primul rzboi mondial. Fusesem solicitat s intru n marile partide de atunci: Partidul Liberal si Partidul rnesc, dar felul lor de lucru nu m satisfcea. Ele erau partidele de guvernmnt si intrnd n ele puteai astepta, cnd veneau la putere, avantaje materiale. Dar eu16


nu urmream astfel de avantaje. Partidul National rnesc, provenit din fuziunea Partidului National (compus mai ales din ardeleni) si Partidul rnesc, condus de Ion Mihalache (compus mai ales din regteni) cu revendicri sociale serioase si voind un stat trnesc la noi - fusese o mare sperant a trii. Se spunea: vor veni ardelenii cei cinstiti si va fi o redresare moral a ntregii tri. Dar, venit la putere n 1928, prin cstigarea alegerilor, el a fost o deceptie. Presedintele partidului, Iuliu Maniu, avocat de profesie, lupttor nationalist n timpul ungurilor, combativ si energic, bun lupttor, era acum n opozitie. La putere s-a dovedit fr initiativ, moale, protocolar; presedinte, dar nu comandant. Iar unii dintre ministrii lui s-au artat coruptibili si afaceristi dornici de mbogtire. Visul cinstei si al onestittii s-a stins repede. Maresalul Alexandru Averescu, cel mai mare general din rzboiul nostru de ntregire 1916-1918, ce iesise din rzboi cu un prestigiu enorm si guvernase de cteva ori tara, dup venirea la putere a regelui Carol al II-lea n iunie 1930, lund o atitudine deschis contra abuzurilor regelui Carol al II-lea, si-a nlturat orice sans de a mai guverna. De aceea, Octavian Goga, omul lui cel mai de valoare, vznd cum dispar sansele unei guvernri n urma conflictului cu regele, l-a prsit. Celelalte cteva partide, ca: Partidul Lupist al doctorului Nicolae Lupu, Partidul Agrar cu Argetoianu, Liga Cultural a lui Nicolae Iorga, fractiunea din Partidul Liberal a lui Gheorghe Brtianu, profesor de istorie si fiu nelegitim al lui Ionel Brtianu, Liga Aprrii Nationale a lui A. C. Cuza, ce se unise cu Octavian Goga, ca si Legiunea Arhanghelului Mihail a avocatului Corneliu Zelea Codreanu, erau la acea dat, n 1936, prea mici ca s ia singure puterea. Nimic deosebit nu vedeam la aceste partide, cu exceptia17


ultimului. n ce priveste Partidul Comunist de la noi ntemeiat n 1921, era interzis prin lege si functiona subversiv. Venea cu revendicri sociale revolutionare si doctrina materialismului istoric, cu dasclii socialismului Marx si Engels, si cu Lenin, ca ultim doctrinar, sub influenta Rusiei - care nu acceptase revenirea Basarabiei la patria mam si dorea s o reanexeze la Uniunea Sovietic. Partidul Comunist fusese silit s introduc n programul su un articol prin care luptau s se distrug granitele trii noastre, asa cum se constituiser prin tratatele de la Versailles si Trianon, ca unele ce nglobau teritoriile strine trii, lucru ce a dus imediat la punerea partidului n ilegalitate si interzicerea functionrii lui. Dup reluarea Basarabiei de ctre Uniunea Sovietic si a Cadrilaterului de ctre Bulgaria, acest articol a fost scos din programul partidului, dar atrsese pe multi strini care vroiau prbusirea granitelor noastre. * Dar spre a ntelege aderarea mea la Miscarea Legionar, Garda de Fier numit acum, datorez cteva explicatii prealabile cu privire la starea de coruptie din tar, Carol asasinul si camarila, Elena Lupescu si evreii. La sfrsitul primului rzboi mondial numrul evreilor n Romnia era mare dar nu de temut. El a crescut prin adaosul celor din Transilvania, Banat si Bucovina, dar nici acum nu era nspimnttor. ns n mai putin de doi ani si jumtate ei au devenit o primejdie national: numrul lor a crescut imens nu prin nasteri, ci prin infiltrri n tar peste granit, cumprnd organele administrative de stat. Evreii de la noi au devenit dup 1921 o mare primejdie din mai multe motive: 1. Numrul lor prea mare spre a putea fi suportat de noi: n decursul 1930-1940 tot al saptelea locuitor al patriei era evreu. 2. Sprijinul extern imens dat lor de francmasonerie si de18


evreii de pe glob. 3. Solidaritatea lor intern exceptional si ajutorul dat la sate de Cahal, organizatie pe judete a negustorilor evrei sraci, spre a concura neloial pe negustorii romni din locurile respective si a-i ruina prin vinderea mrfurilor sub pret, pierderea acoperind-o Cahalul pn l doborau pe romn, si apoi urcau din nou preturile. 4. Pentru lipsa de scrupule si coruptia pe care o ntindeau ca o pecingine peste toat tara, cu o vitez neasteptat. 5. Pentru ndrzneala cu care voiau s ocupe locurile n barouri, n medicin, n institutiile bancare si mai ales n toate sectoarele economice lucrative. 6. Pentru cutezanta de a voi si a lucra pentru dominarea presei la noi si dorinta de a ndruma neamul romnesc pe directii materialiste, ateizante, nepotrivite cu duhul su crestin iubitor de Dumnezeu si de oameni. 7. Cumprarea romnilor slabi de nger, coruptibili, creduli. Dar aceast mare primejdie s-a accentuat dup primul rzboi mondial si a dus la mari lupte ntre studentii romni si studentii evrei. nceputul luptei s-a fcut la Cluj de ctre studentii de la Medicin, ce nu vroiau s fie coplesiti de evrei, iar cu ei s-au solidarizat, sesiznd primejdia, toti studentii romni de la toate faculttile si universittile trii, cernd numerus clausus pentru intrarea n facultti. Deja n 1936 primejdia devenise imens, evreii erau stpni peste 60% din comert si 80% din industria trii. Jumtate din pres era n minile lor. Unii intraser si n universitti. Mai adugm un fapt foarte important: din 1930, odat cu venirea regelui Carol al II-lea la crma statului, romnii nu mai aveau o regin: aveau o cvasi-regin, evreic, pe Elena Lupescu,19


ibovnica si ntretinuta lui Carol al II-lea si prin ea influenta evreilor a crescut enorm. Desi bogati, la noi multi evrei, unii miliardari, ca Auschnit, Aristide Blan, sefii presei evreiesti de la noi (de la gazetele Dimineata, Adevrul, Lupta), apoi Fildermanii, Calmanovicii (cu cea mai mare moar din Romnia), si altii, nu se gseste n Romnia nici o institutie evreiasc pentru toti locuitorii trii si nici o fundatie, nici o bibliotec public, nimic de interes public. Nimic pentru altii, totul numai pentru ei. Unde te uiti nu vezi nimic de la ei; orice asezmnt, cnd l gsesti, e romnesc. STATUL EVREIESC ISRAEL Astzi exist un stat evreiesc chiar n vechiul pmnt al Canaanului, stat cunoscut sub numele de Statul Israel, dar numit de evrei Eret Israel, adic Pmntul sfnt al lui Israel. Acest stat s-a ntemeiat n anul 1948, cu sprijinul Statelor Unite ale Americii si se ntinde pe o suprafat de doar 20.000 kilometri2, adic nici o zecime din suprafata Romniei. El a fost recunoscut ca un stat independent. Dar el nu a fost plnuit de marele sinedriu al evreilor s se ntemeieze pe locul strmosilor lor, ntre arabi, verii lor islamici, care i contest azi, le fac mari necazuri si vor s-i distrug. Atunci unde au vrut s fie asezati? ntre africani si asiatici? Nu, ei pretindeau c merit mai mult, ntre popoarele civilizate: n Europa, ca unii ce se pretind a fi cei mai destepti oameni din lume; mcar att doreau s li se dea. Dar unde? n Moldova si Galitia, provincie din Polonia. Acestea laolalt trebuiau s fie teritoriul Statului Israel. Astzi se stie c Chamberlain, prim-ministru al Angliei, le-a oferit n 1911 Uganda ca s ntemeieze statul lor, spunndule c ei, cu posibilittile si cu spiritul lor de organizare, vor20


putea face din acel pmnt o tar minunat. Dar marele rabin al Londrei, care a dus oferta Marelui Sinedriu al evreilor, ntrunit la Amsterdam n 1912 spre a dezbate aceast ofert, a fost dezarmat si, mai mult dect att, asupra lui s-a rostit blestemul pentru c a putut s coboare att de jos aspiratiile poporului evreu. ntors acas la Londra, n-a mai avut nici o trecere si ntr-un an a murit de tristete. Atunci, n superbia lui, Marele Sinedriu a artat c ei merit a fi asezati n Europa si au si fixat locul spre a ntemeia statul lor. Dar visul lor nu s-a realizat. n 1913 a izbucnit rzboiul balcanic si n luna august 1914 primul rzboi mondial si apoi datele problemei au nceput s se schimbe. Vntul nu mai btea n pnzele aspiratiilor marilor rabini evrei. Un lucru aparent ciudat: evreii tin la profetii lor si i cinstesc ca pe niste oameni inspirati de Dumnezeu. Au profetit c ei din cele patru vnturi se vor ntoarce acas, adic unde au astzi statul. Marele rabin de atunci nu a vrut s urmeze profetia si pregtea locul altundeva. Dar ea s-a mplinit peste capetele lor, si cnd nu au mai putut face altfel, au acceptat ultima solutie. Iat cum cuvntul lui Dumnezeu se mplineste peste vointa si mpotrivirea noastr. Dar cine a mpiedicat crearea statului evreiesc la noi? Miscrile studentesti din 1922, Miscarea Legionar, si ctiva gnditori ce au creat curente de opinie: filosoful Nae Ionescu, poetul si marele eseist ortodox Nichifor Crainic cu revista Gndirea de orientare spiritualist, ortodox, si primul poet si filosof antimaterialist Lucian Blaga. Apoi ivirea lui Mussolini cu fascismul n 1922, n Italia, si a lui Hitler n 1933 n Germania, ambii antisemiti. *21


Dup primul rzboi mondial, evreii de la noi, sprijiniti de Apus, au cerut mpmntenirea la noi si absolut toate drepturile romnilor, fr nici o deosebire. Dar n 1921, Parlamentul a manifestat o mpotrivire sustinut. El a spus: au fost cetteni romni; am avut rzboiul; s vedem cum s-au purtat n rzboi. Au aprat ei pmntul trii ca si cnd ar fi fost al lor? S se aduc actele de la Statul Major al Armatei. Maresalul Averescu, prim-ministru, a citit actele: din 25.000 de evrei mobilizati, 20.000 au fost dezertori, dar nu numai dezertori, ci multi au fost si spionii nemtilor, artndu-le unde ascund romnii alimentele n pmnt, semnele de recunoastere ale acestora, etc. n fata acestor acuzatii dovedite li s-a nchis gura, dar nu au renuntat. Tenacitatea lor sub zmbete blajine era mare. Au fost prinsi n Moldova 159 de crciumari evrei vnznd spirt negru, metilic, cu scopul de a mbolnvi pe moldoveni. Asta n 1929. Un proces mare care a nceput, nu a putut fi dus la capt, din cauza presiunilor foarte mari exercitate asupra procurorului si judectorului de instructie. francmasoneria a avut aportul su n stingerea acestui proces ce dezvluia planurile monstruoase evreiesti. tiind c Traian a adus n Dacia cu legiunile sale si ostasi din Orient, evreii au nceput s pretind c ei au venit n Dacia cu legiunile lui Traian si deci au drepturi vechi aici la noi. Dup rzboiul cu romanii n 70 d.Hr., condus de mpratii romani Titus si Vespasian, evreii au fost spulberati din Palestina din pricina deselor lor rzvrtiri. * O miscare de ntoarcere a evreilor n Pmntul Sfnt, se nscuse nc din secolul trecut. Aceasta era ns ca un zefir subtire ce adia inimile simtitoare ale evreilor la citirea Thorei, a22


Psalmilor, a sfintilor si marilor lor profeti si a tuturor crtilor lor sacre, pline de atta mister, n care Dumnezeu era amestecat att de mult n viata acestui popor, att de deosebit de toate celelalte popoare, cum nu s-a ntmplat cu nimeni altul n istorie pn acum. Aceast miscare s-a numit Miscarea Sionist dup vechiul Sion, Ierusalimul, centrul spiritual al evreilor, unde acest popor att de paradoxal, att de plin de credint si de patimi totodat, a ucis pe Hristos, Dumnezeu-Omul; iar pentru noi rmne ca locul cel mai sfnt din lume, unde s-a fcut pe Cruce rscumprarea neamului omenesc prin jertfa lui Dumnezeu pentru noi, unde a fost minunea nvierii Domnului, nltarea, Pogorrea Sfntului Duh si toate faptele minunate si pline de slav ce au dus la nceputul unei vieti noi pe pmnt. Dar aceast miscare nu era la nceput o miscare real, ci doar un vis, o aspiratie vag a inimii, nu o actiune si organizare ci o sperant numai de viitor. Evreii se simteau bine n diaspora, n risipirea n care au ajuns. Dup asuprirea n care au stat tcuti, ca mortii, n Spania si alte state din Apus, cnd au putut iesi la suprafat de la subsolul existentei n care au stat cteva secole, au uimit lumea prin forta lor. Deodat au devenit mari si puternici, dispunnd n mare parte de destinele popoarelor de pe glob. Fiind puternici, cum ar fi putut atunci s renunte la lume, la puterea si gloria lor, pentru un vis? Dar numrul vistorilor crestea. Speranta prinse contur, vistorii se organizar si de acum iat o miscare vie n actiune. Ea pregti pasii lent, si mai trziu cu furie fanatic, crerii statului Israel. Nici cei mai destepti evrei rationalisti ca printii comunismului, nu au prevzut mplinirea acestui mare act istoric al lumii, care azi d att de mult de lucru lumii. Dar profetii l-au prevzut si el s-a mplinit la sorocul su.23


Piatra Neamt, 2 august 1987 CAROL AL II-LEA Ca fiu mai mare al regelui Ferdinand si al reginei Maria, n chip firesc el trebuia s urmeze la tron tatlui su. Dar ca tnr se dovedise un destrblat si un stricat dintre cei mai lipsiti de orice frn si scrupule, el se vdea violent, extrem de voluntar, trecnd peste orice lege. n rzboiul nostru de ntregire el a avut n Moldova comanda unui regiment. Ne gseam n cea mai critic situatie, presati de nemti s fim cuprinsi cu totul. Orice greseal ne putea fi fatal, de aceea toti erau cu o atentie mare. Dar cnd generalul Averescu inspect frontul n sectorul regimentului printului, ofiterii lipseau din transee. Surpriz, nebunie sau inconstient? De toate! Printul i adunase ntr-un transeu si jucau crti. Un atac neasteptat al nemtilor, ce ar fi pornit n acel loc, i-ar fi putut surprinde si ar fi czut prizonieri, iar apoi ce ar fi dus la ruperea frontului. Apoi a dezertat de pe front si a fugit la Odessa, unde s-a nsurat cu o moldoveanc frumoas, Zizi Lambrino, cruia ndat i-a fcut un copil ce a cptat numele de Radu. Dar dup rzboi fu silit s divorteze, cstoria fiind morganatic si nepermis de statutul familiilor regale. Acestea urmau a se cstori ntre ele si nu cu persoane din clase mai inferioare. Spre a-l reeduca, a fost dus s fac ocolul lumii cu un colonel distins, dar nimic nu s-a prins, tot robul simturilor a rmas: desfrnat si betiv, neasculttor, pretentios si obraznic. S-a nsurat oficial cu printesa Elena, sora regelui Greciei. Dar nu-si iubea sotia. Cunoscu pe evreica Elena Lupescu de care se ndrgosti nebuneste si de atunci sotia lui l pierdu ca sot, desi i24


fcuse un copil, pe regele Mihai. Temndu-se c el ar putea fi un rege nefast, cum spre nenorocul nostru a si fost, regele Ferdinand fiind bolnav ntruni un consiliu de coroan n 1926, n care sefii marilor partide de atunci si nsisi printii lui constatar c printul Carol e nevrednic s se suie pe tronul tatlui su si hotrr alungarea lui din tar. La un an regele muri. Fiul lui Carol al II-lea, Mihai, nscut n anul 1921, n luna octombrie, copilas, fu proclamat rege, sub o regent tripartit: Ion Buzdugan, presedintele Curtii de Casatie, Miron Cristea, Patriarhul Romniei, si unchiul lui, printul Nicolae. Regina Maria nu intr n regent. Regenta ns mergea prost: unul singur voia s urmeze o linie mare, dar era majorat de ctre ceilalti doi: Patriarhul, om de lume si printul Nicolae, care s-au dovedit sub nivelul marilor rspunderi ce le incumba. Dar ce fcea n acest timp Carol care se stabilise la Paris? Chefuri si orgii. Nici o revenire, se stricase si mai mult. Totusi, mpotriva oricrei logici, doar cu ideea c s-ar putea potoli mai trziu si s devin om de treab, unii demnitari chiar dintre cei mai inteligenti, voiau s se ntoarc si i pregtir calea acestei ntoarceri. La 6 iunie 1930 el descinse n Bucuresti venind cu avionul si la aranjamentele fratelui su, printul Nicolae, nu fu arestat si trimis napoi. Parlamentul trii l accept ca rege n 8 iunie. Ah! Zi fatal, 8 iunie, zi plin de nenoroc, zi de doliu pentru neamul romnesc. Cum ai putut s apari n istoria neamului meu? Ce slbiciuni omenesti si interese josnice ti-au permis sosirea? * Deci Carol al II-lea era rege. De la nceput s-a pus pe jefuirea trii. ara Hohenzolernilor: arghirofilia s-a manifestat n el cu putere. Din25


toate voia s fac bani. Bugetele trii erau pentru el o vac de muls. De prin 1929 pn n 1938 media bugetelor statului romn a fost ntre 29 si 32 miliarde de lei. Numai n 1940 a atins cifra de 40 miliarde lei. El si-a fcut o list civil pentru el si familie astfel: pentru el 180 milioane lei anual, pentru regina Maria 60 milioane lei, pentru Mihai ca print mostenitor 40 milioane lui, pentru fratele su Nicolae 20 milioane lei si pentru sora mai mic Ileana 20 milioane lei. Erau zece domenii ale coroanei pe care le exploata el, cu terenuri agricole, vii, pduri, helesteie, si mai exploata si familia regal nc dou domenii. Era n total o suprafat de 163 mii de hectare, dac retin exact cifra. n acel timp un nvttor primea 1800 lei pe lun iar un profesor sub 4000 lei. n general salariile functionarilor erau mici. Dar regelui nu i erau de ajuns. Desi avea datorii externe de pltit, din bugetul trii el si aloca diverse sume fr justificare. Ca s nu se observe furturile lui camuflate se obisnui s se pun aceeasi persoan si la Ministerul Finantelor si la cel al Economiei Nationale. Prin 1934 izbucni un mare scandal public: afacerea Skoda. Ce se ntmplase? Guvernul comandase din Cehoslovacia, de la uzinele Skoda, armament de tot felul pentru narmarea trii. Dar doctorul N. Lupu, ntr-o sedint a Parlamentului, tinut cu usile nchise, dezvlui faptul cel mai grozav: regele cu ctiva demnitari furaser banii. Stupoarea si durerea a fost imens. Unii parlamentari nu-si putur tine lacrimile. Dezbaterile acestea din Parlament, care de obicei erau stenografiate si se publicau n extenso, nu se publicar. Unii luar cunostint de ea din cartea doctorului Lupu Afacerea Skoda. Dar el nu era multumit cu o Romnie ce se conducea dup o constitutie a trii, dorea mai mult, o dictatur. Constitutia i26


ngrdea libertatea de actiune. Era ns greu s o ndeprteze si s proclame dictatura. Cumnatul su, regele Alexandru al Iugoslaviei, ajunsese la dictatur dar nu cu voia sa ci silit de mprejurri. ntre srbi si croati izbucnir lupte si ca s nu se distrug unitatea trii, regele gsi ultima solutie: dictatura. Dar n 1936 fu ucis. Carol l ntreb pe regele Alexandru dac nu ar fi bine s introduc si el dictatura, dar fu sftuit s nu fac asa ceva: n dictatur intri, dar nu stii cnd si cum iesi din ea i se rspunse. Carol ns nu renunt. El cuta s se ajung la o situatie n care s par c e justificat a o face. Din nefericire gsi si oamenii de mare calitate si prestigiu ce l ndemnar s o fac, cum a fost marele istoric Nicolae Iorga. Acesta l-a adulat tot timpul n chipul cel mai josnic si i-a fcut propunerea direct: Trebuie s fii mai ndrznet. Cuza a fost mai ndrznet si era doar un domnitor, tu esti un rege. Celui ce clca toate legile i se fcea o astfel de propunere nebuneasc. De ce? Din gelozie! Renumele si reputatia lui Corneliu Zelea Codreanu crestea mai ales n ochii tinerilor si el, Iorga, nu suporta s-l ntreac cineva: i se prea c e umbrit, att de mare era la acesta pcatul mndriei. ntre timp regele astepta prilejul. n timpul guvernrii Goga-Cuza, din decembrie 1937 si 10 februarie 1938, ncerc s creeze lupta ntre legionari si cuzisti, prin omul nefast care a fost ministrul de interne Armand Clinescu, dar nu reusi: legionarii i dejucar planul. Atunci acest pungas, derbedeu, Carol al II-lea, a avut nerusinarea s-i cear lui Corneliu Z. Codreanu s-l fac sef al Miscrii Legionare, iar Codreanu s fie primul lui aghiotant. Acest stricat n adncuri, om al masoneriei, dorea s fie seful unei miscri curate, care avea n vedere tocmai asanarea moral a Romniei: cresterea unui om nou, cinstit, corect, credincios, viteaz, care s fac totul pentru tar.27


Codreanu i-a rspuns c el nu are acest drept. Miscarea a creat-o el si legionarii i-au jurat lui credint si deci nu poate ncredinta conducerea altei persoane. Dup acest rspuns, ndat Carol al II-lea a si hotrt distrugerea Miscrii Legionare si uciderea Cpitanului. Dup aceasta nltur guvernul si instaur dictatura, suspendnd Constitutia. Prigoni puternic pe legionari, ucise pe Codreanu si pe multi alti legionari si guvern dur. La nceput, spre a nu nspimnta poporul si a strni o mpotrivire prea mare, l puse prim-ministru pe slabul, nevolnicul si preabtrnul patriarh Miron Cristea, care dup ce schit o slab mpotrivire regelui, sfrsi prin a accepta. Mustrat de Goga, de Maniu, ca si de multi alti ardeleni vechi prieteni, guvern chinuit un an si apoi, voind s vorbeasc contra crimelor ce se fceau, fu trimis la Cannes, n Franta, unde muri ncrcat de regrete, otrvit de rege. Regele si continu actiunea. Lu n mn politica extern a Romniei si fcnd pe ambasadorul trecu prin diferite tri ca Franta, Anglia, Germania. Ddu asigurri trii c e aprat si c e ncins la mijloc cu un bru de fier. Veni si anul cel greu 1940. La 10 mai Germania atac Franta, care n sase luni fu dus la capitulare printr-un armistitiu. Anglia se temea s nu fie invadat si ocupat de nemti. Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia erau ocupate de nemti. Sovietele, printr-un ultimatum grbit, ne somar la 26 iunie 1940 s predm Basarabia si n decurs de trei zile s ne retragem din ea. Gsir c e cel mai oportun moment de a ne soma, tocmai cnd francezii capitular, temndu-se ca nu cumva mai trziu ntorcndu-se armatele germane din Franta, s intervin. La Consiliul de Coroan ce se adun n grab se constat c acest sarlatan Carol al II-lea nselase tara. Laudele lui fur un bluf: nici un bru de fier, nici narmare: gloantele nu ajungeau mai mult de cteva sptmni. Totul se dezumfl.28


Veni apoi dictatul de la Viena, 30 august, cnd se ceda Ungariei jumtate din Transilvania si tot acum se ceda Bulgariei dou judete: Caliacra si Durostorul. Inimile tuturor plngeau. Erau lacrimi peste lacrimi. Dar regele nu sufer. La Consiliul de Coroan pentru cedarea Transilvaniei, martorii au spus c regele fuma calm si linistit, burtos si obtuz si nici cel mai mic semn de durere nu se observa pe fata lui. Nu-i psa! ara nu era a lui, el fusese numai exploatatorul. S-a apreciat c furturile, mpreun cu economiile lui, atinseser cifra de 66 miliarde lei. Nici toti hotii laolalt nu au putut s fure ntro viat ct furase un om ce purtase coroana n zece ani. La acest dezastru tara vuia n furie. Unii sefi de partide nu mai acceptau. Legionarii se ridicar organiznd demonstratii si ncercnd s-l atace cu armele n palat. Garda personal nu a vrut s trag n multimi, cum ceru el. Chem pe Ion Antonescu, generalul de cel mai mare prestigiu. Acesta i lu o seam de prerogative si apoi sub presiunea strzii l convinse s plece, asigurndu-l de paza personal si a bunurilor cu care pleca, de care era foarte grijuliu. Fugi noaptea. Dar legionarii l asteptau la Timisoara veniti cu avionul, cu gndul s-l scurteze cu un cap, considernd c acest cap de trdtor nu st bine pe gtul lui de brut. Dar scp. Trenul nu opri n gar si trecu ca fulgerul. Antonescu se tinuse de cuvnt. Aventura se ncheia. Rezultatul? Dezastrul de la noi. Usurinta noastr ne-a pierdut. PARTIDELE POLITICE I POLITICIANISMUL DE LA NOI n 1918 se mplini un vis de veacuri scump tuturor romnilor: unirea tuturor ntr-un stat national, unitar si independent.29


Romnia, n conflictul ce izbucni n Europa n 1914, care angaj mai trziu si alte continente, dup doi ani de neutralitate, intr n lupt cu toate fortele sale, alturi de Franta si celelalte popoare ce se ridicar pentru aprarea dreptului si liberttii popoarelor mpotriva brutalittii germane ce proclama dreptul fortei. Trecnd granita pentru dezrobirea Transilvaniei, ea se vzu izbit deodat de trupe cu totul superioare: maghiare, bavareze si prusace, iar dinspre sud-est de trupe bulgare si turcesti.6 Coplesit, armata noastr se adun cu greu si se retrase n Moldova, prsind pas cu pas teritoriul trii. Doar la Oituz stvili avntul puhoaielor nvlitoare. La Mrsti inamicul primi niste lovituri cutremurtoare, ce-l nspimntar, iar la Mrsesti fu izbit de furia si ura soldatului romn ntr-un avnt att de neasteptat, c-l uimi. Frontul se stabiliz cu mici rectificri n favoarea noastr. Armata romn ddu dovad de un eroism surprinztor si de o rezistent nesperat ce o remarc n fata Europei ca pe una dintre cele mai bune armate. Jertfele romnesti au fost mari, ba chiar imense pentru o trisoar de 7 milioane de locuitori: aproape 800.000 morti, unii ucisi de gloante, altii de tifosul exantematic. Dar urmarea a fost unirea cu ara a Bucovinei, Basarabiei si Transilvaniei. Era o tar unitar, armonioas, cu Carpatii la mijloc, cu dealuri si vi, munti si sesuri, cu ruri sprintene. O plcere s o privesti! O desftare s o strbati n orice anotimp! Dar bucuria realizrii i-a orbit pe multi, cci s-au apucat de petreceri si desftri n tar si n afara ei: la Paris, pe Coasta de Azur, Italia si alte locuri. Uitar de unde au iesit si cu ce jertfe, uitar mortii si schilozii si lacrimile ce au curs, uitarLa intrarea noastr n rzboi n 1916, Franta si Anglia ne-au dat asigurri c vor aduce trupe de la Salonic, ca noi s nu fim atacati de turci si bulgari, dar ei nu s-au putut tine de cuvnt. 306


tragedia prin care trecurm. Petreceau sau se luptau pentru putere, fr scrupule si cu mult nversunare. Politicianismul de la noi ddea un examen urt n fata natiunii. ara se mprti n partide ce-si disputau n alegerile electorale puterea prin lupte serioase. ranul, talpa trii, ce se dovedise n rzboi exact cum fusese poreclit, nu era destul de rspltit pentru eroismul si devotamentul lui. Iar apoi nu i-au dat nlesnirile ce le merita. Evreii se ntreau, pozitiile economice intrau tot mai mult n mini strine din tar si din afar. Cu regele Carol al II-lea, din anul 1930 ncoace, situatia se stric si mai mult; el se ocupa cu divizarea si nmultirea partidelor. Subsolul intra tot mai mult n mini strine. Societti strine franco-anglicane, belgio-olandeze, franco-americane intrar n exploatarea lui. Petrolul reprezenta una din marile bogtii ale trii. Romnia era socotit atunci a treia tar din lume posesoare de petrol. Doar Venezuela si Mosul (Iranul si Irakul de astzi) o ntreceau. Exploatarea petrolier anual ntrecea dou bugete ale trii, cam 80 miliarde lei, iar capitalul strin participa la exploatare n proportie de 94%, numai 6% era romnesc. Deci de acest bun al nostru se bucurau altii. Multe mine au avut aceeasi situatie. Numai societatea Petrosani de exploatare a minelor de crbuni din Valea Jiului, Lupeni, Petrila, Vulcan, Aninoasa, Petrosani etc, avea capitalul romnesc n proportie de 52% iar cel strin unguresc de 48%. n industrie evreii atinseser cifra record de 80%, iar n comert reprezentau 60%. Cele mai mari bnci erau pe mna lor, jumtate din pres la fel. Populatia Romniei n 1940 atinse cifra de 20 milioane locuitori, iar numrul evreilor se bnuia a fi cam de 2,3 milioane. Dar seful statisticii de la noi, doctorul Sabin Manuil, prezenta o cifr sub 900.000. Toti cei informati stiau ns ct de departe de adevr era aceast cifr.31


Se pare c evreii nu renuntaser nc n anul 1940 la gndul de a-si crea statul lor n Moldova si Galitia, provincie a Poloniei. Pozitiile lor erau nc puternice n Romnia, cel putin n prima parte a anului: regele Carol al II-lea francmason, ntretinuta lui, Elena Lupescu-Wolf, evreic, foarte influent si puternic, multe vrfuri intelectuale ca Sadoveanu si Argetoianu - captati de francmasonerie. Toti erau iudeofili si sustineau interesele evreiesti, unii n mod deliberat, altii n mod inconstient. Ca s nu creeze panic si s fie cunoscut numrul lor mare n Romnia, evreii din Basarabia de declarau ca rusi, n Dobrogea ca bulgari, n Ardeal ca unguri, n Banat ca srbi. Numai cnd Franta pierdu rzboiul si n iunie 1940 capitul, cnd teama ocuprii Angliei de ctre nemti printr-o invadare prin surprindere era iminent, numai atunci acest plan al nteleptilor Sionului de a-si face aici statul se dovedi cu neputint de realizat. * Multi din tar nu-si ddeau seama dup primul rzboi mondial de primejdia ce o reprezentau evreii de la noi pentru dezvoltarea trii si siguranta ei, datorit faptului c pe lng evreii suportabili ce se gsir n Romnia dup primul rzboi mondial, multi se nfiltrar n tar clandestin. Romnia devenea noul Canaan, unde fiii lui Israel o duceau de minune. n minile lor intrau mereu noi sectoare de exploatare a trii. Foarte uniti, toti lucrau pe o singur directie: cucerirea lent a trii. Dar ei nu voiau s o cucereasc prin numr, aceasta era cu neputint nc, ci cucerirea se fcea economic si spiritual. i ntr-adevr, multi romni intelectuali se jidoviser, spiritul lor era dominat de gndirea ebraic. Crestinismul li se stinsese sau se alterase profund prin datele Talmudului si ale creatiilor stiintifice si literare evreiesti.32


Desi aprea la noi Buletinul antimasonic ce demasca mereu situatia evreilor de la noi si planurile lor perfide, precum si metodele lor de lucru, cu toate c marele doctor Nicolae Paulescu, fost profesor universitar la Bucuresti, i demascase si el n mai multe crti dintre care cea mai important cu privire la evrei este Spitalul, Cahalul, Coranul si Francmasoneria, lumea ezita nc s ia o atitudine; dormea fericit c este o Romnie Mare. Uita c fr o atent grij, pndit din toate prtile, putea fi rsluit si chiar pierdut, si vai de poporul care nu are o tar a lui! Desi asa numita Generatie din 1922 deschidea lupta contra evreilor din Universitti, ca s nu ocupe ei posturile n stiint si n cultur, si dduse un semnal de alarm impresionant, lumea si vedea fericit de afacerile ei: nici o tresrire mai profund nu se observa la marile multimi. Totusi imnul studentesc ce apruse atunci: Studenti crestini din Romnia Mare Se mbrac-n doliu neamul romnesc Jidanii ne sugrum natiunea i-avutul trii noastre-l jefuiesc Din nepsare azi s ne trezim a aprins multe inimi si puse pe gnduri pe unii dintre cei mai buni si dezinteresati fii ai trii. Desi n 1927 apru n Romnia o miscare nationalist cu titlul Legiunea Arhanghelului Mihail, cu un program de lupt mpotriva evreilor de la noi si mpotriva politicianismului venal, alctuit mai ales din tineri, evreii cu propaganda lor mincinoas stiau foarte bine s adoarm lumea, iar prietenii lor din Franta si Anglia, unde erau marii lor protectori europeni, interveneau totdeauna la nevoie. A fi nationalist si traditionalist prea multora ca ceva ntrziat, ca ceva vetust. Cum s te ntorci napoi cnd lumea mergea nainte? Evreii din lume si propovduiau nationalismul,33


cci pentru ei valorile trecutului si traditiile lor nationale si religioase nc mai pstrau caracterul sacru din trecut. Faptul c evreii mai sunt astzi un popor n lume, dup attea secole de trire a lor n risipire n lume, se explic numai prin aceea c ei si-au pstrat cu sfintenie, n cea mai mare parte a lor, traditiile nationale si religioase. Faptul c ei sunt azi ceea ce sunt e aproape un mister. Aderarea lor mistic la Thora si la Talmud si n parte la Cabal, i-a salvat. Totusi ei sunt campionii internationalismului. Aceast contradictie se explic prin spiritul lor machiavelic. Cum ai putea altfel s-i faci pe ceilalti s nu mai fie ceea ce sunt, iar tu s rmi ceea ce esti? Pentru evrei acesta este un mijloc de lupt, de rzbatere si de biruint printre popoare. Ei stiu prea bine c tu nu valorezi ceva dect dac rmi ceea ce esti, dac pstrezi ce-ti este propriu si deosebit de altii, dac rmi original si pstrezi nealterate caracterele proprii, adic dac esti tu nsuti. A fi antisemit e incontestabil o greseal, un punct de vedere fals. Tot asa e o greseal a ur orice popor sau neam, cci sunt niste entitti pe care asa le-a lsat Dumnezeu s se dezvolte. A le ur nseamn a lua o atitudine contra lui Dumnezeu. Atunci cum a putut apare n Romnia o miscare antisemit? Vedeti, situatia din tar i-a dat nastere, conditiile speciale n care se gseau romnii si evreii n acel ceas. Ca dovad, astzi schimbndu-se conditiile nimeni nu mai e antisemit. Ba cei mai multi romni au un sentiment de cald simpatie pentru ei, oriunde s-ar gsi ei acum. Antisemitismul azi apare ca fr obiect la noi si fr justificare. Dar atunci ce era? Cum a aprut o miscare antisemit la noi? Din ur? Nu. Din fanatism romnesc? Nu! Dintr-o exaltare a sentimentului national si un sovinism romnesc? Nu! Dar din ce atunci? Din instinctul de aprare al neamului romnesc. Ea a aprut ca o reactie la puterea crescnd a evreilor de atunci, la noi. Dar ea ura evreul n sine? Nu. Ura moravurile, coruptia lor,34


tendintele lor de dominatie, spiritul lor de fraud si de distrugere a valorilor nationale. Asa cum ura pe politicienii romni corupti, tot asa ura si pe evreii corupti. Nu ura omul, ci atitudinea lui, felul de a lucra. Erau si destui evrei la noi foarte cumsecade, iar ntre ei si unii romni s-au stabilit raporturi de sincer si statornic prietenie. A mai fost ceva deosebit. Evreul de la noi nu era ca cel din Franta, Anglia sau Ungaria. Cel de acolo se identifica ntr-o mare msur cu interesele acestor tri. Era evreu, dar era totodat francez, englez sau ungur. Adera n mare msur si la interesele acestor popoare n care triau. Erau cu alte cuvinte evrei-francezi, evrei-englezi, nu numai evrei-evrei. La noi nu se identificau deloc cu interesele romnesti; ba multi se identificau cu interesele altor neamuri, desi triau la noi. Aceast lips de loialitate e de nenteles la ei. Cum nu si-au dat seama c vor trezi o reactiune? Astfel, cnd la 26 iunie 1940, noi am fost somati de Soviete s cedm Basarabia si o parte din Bucovina, evreii s-au identificat perfect cu interesele sovietice si s-au artat de-a dreptul dusmanii nostri n aceste teritorii, iar nu indiferenti. Astfel la Cernuti n prima zi de retragere a noastr au primit n triumf pe sovietici, cu drapele rosii, cu flori, cu discursuri de mare laud si au manifestat atitudini dusmnoase fat de romni. Iar la retragerea noastr din Basarabia au uimit lumea prin felul cum s-au manifestat. Pe soldatii ce ntorceau acas nu n vreo formatie, ci singuri, au ncercat s-i prind si s-i dezarmeze si asta nu numai brbatii, ci chiar si grupuri de femei; au spart sticle si le-au asternut pe drumurile de retragere ca s se taie caii la picioare si s nu poat trage tunurile. Au dat informatii gresite unora ce se retrgeau cu materiale, ca s ntrzie si s fie prinse de rusi. i ceea ce a fost mai grav: n locuri ascunse grupuri de evrei civili cu mitraliere, si pusti au ntmpinat unitti ale noastre n retragere cu focuri n toat regula, ca ntr-un rzboi35


declarat, nct unittile noastre au trebuit s ia pozitii de lupt cu ei ca pe front. n toate orasele basarabene sovieticii au fost ntmpinati cu flori si discursuri ca cei mai mari prieteni. Acest lucru s-a repetat si cu ocuparea oraselor noastre de sovietici n al doilea rzboi mondial: evreii le-au artat o simpatie deosebit si i-au fcut s nteleag c erau asteptati. Aceasta arat deplin c evreii de la noi nu erau cu nimic legati de interesele neamului romnesc. n Franta evreii n ultimul rzboi au luptat subversiv alturi de francezi contra nemtilor ocupanti; la noi l sabotau pe Antonescu si noaptea artau cu oglinzi prin hornuri rusilor, americanilor si englezilor ntreprinderile industriale ce trebuiau bombardate. Acolo erau cu tara n care triau; aici erau contra trii n care triau, ns prieteni ai celor ce o loveau. Ce-ar fi zis si ce-ar fi fcut francezii si englezii dac acolo evreii ar fi fcut asa? I-ar mai fi luat n brate? Sau i-ar fi strpit definitiv? Unde mai pui c dup rzboi, n prima parte a guvernrii comuniste la noi, n posturi foarte puternice, ca ministri, prefecti de judete, deputati, etc., tot ei au fost, si s-au artat dusmani de-a dreptul ai neamului romnesc, rusofili pn-n mduva oaselor, voind alterarea culturii noastre, slavizarea ei si a noastr? Iar unii prefecti evrei n-au vrut s primeasc ordine de la Bucuresti, ci cereau n judetele lor ordine din Moldova de sub administratia sovietic. Iar n foametea din Moldova din 1946 vagoanele cu gru si fasole trimise ca ajutor nfometatilor moldoveni de ctre romnii milostivi erau dirijate de evrei spre Constanta pentru a merge n Israel, desi Israelul nu ducea lips de alimente. Dar evreii nu uitau c sunt evrei si nu romni. n acest timp obrznicia lor era imens. Romnii erau intimidati. Ei, asociati cu ungurii din cadrele de sus ale Partidului, dictau treburile la noi. Evreul tipograf Teohari36


Georgescu era ministru de interne si omul ce nspimnta mai mult lumea la noi. Evreica Ana Pauker, o desfrnat notorie, era ministru de externe de-o impertinent si nerusinare fr egal. Vasile Luca, secui din judetul Trei Scaune, maghiarizat, prietenul evreilor, era ministru finantelor. Emeric Sipos, ungur de la Oradea, jidovit, era seful Ardealului. Liuba Chisinevski de la noi era verisoar primar cu doamna Stalin (si aceast evreic era din familia Cagnovici) si avea telefon direct cu casa lui Stalin. Ea cu brbatul ei, simtindu-se tari la noi prin aceast relatie, au fcut n acest timp un ru enorm neamului romnesc. Ei agitau, presau si cereau noi si noi condamnri la nchisoare pentru curtirea atmosferei si pentru asigurarea bunei dezvoltri a vietii noi n Romnia. Toti cei ce servir n diferite functiuni si demnitti erau pasibili de a fi arestati acum fiindc au servit regimurile trecute. Evreii, la cererile rusilor, struiau s fie arestati toti fostii senatori, deputati, primari ai capitalelor celor 72 de judete ale Romniei Mari care nu s-au aranjat cumva cu Partidul Comunist pn n anul 1946. Toti cei ce au servit n politie si erau n viat, orict de mare ar fi fost gradul lor, au fost ridicati si nchisi, nimeni n-a scpat. Evreii erau rzbuntori, tiau n noi ca n brnz; nselasem sperantele lor. Nu mai putea fi vorba acum de un Stat Israel n acest spatiu. Profesorul Roller dispunea ca un satrap de istoria neamului romnesc si o ndruma pe directii noi. Profesorii universitari de istorie si cei de arheologie erau tinuti la posturi si mai ales scosi din posturi dup gustul acestuia. Se fcea o istorie nou. Nu trebuia s mai fim daco-romani, ci s cutm n istorie originea noastr slav. Fanatismul lui slavizant, orb, a mers att de departe nct i-a suprat si pe rusi; se mersese prea departe cu sacrificarea adevrului cunoscut de lumea civilizat. Iat, se spune c n dezbaterile lui Roosvelt cu Stalin la Ialta acesta ar fi spus: Romnia, tar de origine slav, dar Roosvelt l-ar fi37


corectat si ar fi scris pe harta Romniei: tar de origine latin, dar de moravuri slave. Deci si el stia de originea noastr. n sfrsit, Ilie Grmberg de la Bacu era spiritus rector al Partidului n problemele juridice. Momentul le-a permis: ndat dup 1944 august, evreii sau suprapus peste neamul romnesc. Ei dirijau toate. Marile reforme ce s-au fcut mai ales n 1948 poart amprenta spiritului lor extremist. Multi evrei de la noi, rusofili n extremis, credeau la acel ceas al istoriei c soarta lor si viitorul lor fericit de stpni ai lumii, visul lor neschimbat, aceast himer dup care au alergat si mai alearg nc, si care i-a zpcit si i-a mpins la excese, sunt legate de soviete; deci ntrirea acesteia trebuia urmrit peste tot. Ialta, cu sacrificarea Europei, a fost rezultatul acestei conceptii deoarece toat conducerea Statelor Unite ale Americii era atunci evreiasc sau dominat de evrei. n anii 1945-1946 un refugiat moldovean ce fugise din cauza rzboiului n Oltenia sau Transilvania, nu se putea ntoarce acas n Iasi, bunoar, sau n alt oras moldovean fr o autorizatie special a evreilor care erau stpni la Prefectur, la Primrie, la fisc, la Politie, peste tot. Toat viata de la noi era ndrumat de ei. Atunci, la ndemnul ungurilor cu care colaborau perfect la noi, ne-au schimbat numele dup forma maghiar: nti numele de familie, apoi prenumele (numele de botez): Antonescu Ion si nu Ion Antonescu, Goga Octavian si nu Octavian Goga, Petrescu Gheorghe si nu Gheorghe Petrescu cum erau si trebuie s fie numele noastre ca la toate popoarele neolatine. Tot atunci unii dintre ei, nestiind limba romn si nuantele ei, dar venind din Germania si stiind c von nseamn din lau generalizat la noi peste tot; astfel avem ciocan din lemn, ciocan din fier, cmas din mtase, etc., nestiind c noi avem si pe din si pe de. Astfel romneste este: ciocan de lemn, cizme de piele, ghete de cauciuc, vin de struguri, nu38


din Au creat o confuzie si o falsificare a limbii noastre de care pn astzi unii nu s-au dumirit. Iat: voind s arate nceputul unei lucrri ei au introdus termenul de la bun nceput; dar acest termen produce confuzie pentru c acel nceput poate s fi fost bun, dar poate s fi fost si ru sau prost inspirat; si atunci cum mai faci deosebirea ntre nceputul bun si nceputul ru? De aceea romnii au forma simpl pentru nceput: La nceput, La nceput a fcut Dumnezeu cerul si pmntul (Facere 1,1); n latineste ab initio, simplu, fr complicatie: la nceput. Dar ca s se vad cu ce suflet lucrau evreii la noi, n acei ani de grbite transformri de dup rzboi, relatez un caz ce mi s-a comunicat de un prieten avocat din Iasi, Gheorghe Marcovici. Au fost invitati trani din judetul Iasi s vin pentru a primi pmntul ce s-a luat de la boieri. Dup ce au venit vreo dou mii de oameni au fost dusi si bgati ntr-un tren de vite si nchisi acolo; trenul urma s plece n Uniunea Sovietic; oamenii ar fi trebuit s fie acolo mn de lucru. Dndu-si seama de nselarea si situatia n care se gseau, oamenii au nceput s urle si s bat n vagoane; un cpitan auzind si aflnd despre ce este vorba s-a dus la seful grii si l-a silit s descuie vagoanele si s dea drumul oamenilor. Faptul era opera evreilor: le trimitea rusilor mn de lucru. Aceast atitudine a evreilor a durat pn ctre sfrsitul anului 1948, cnd niste rabini din Apus trecnd pe la noi si vznd ce fac confratii lor, speriati de urmri, i-au ndemnat la o corectare a atitudini lor fat de noi, ceea ce mai multi au si nceput a face, dar nu si cei din conducere. Abia n 1952, cnd Stalin, datorit dezvoltrii n Uniunea Sovietic a unor sentimente profund antievreiesti, tinu un discurs fulminant contra evreilor au mai ncetat excesele. Atunci evreii din spatiul est european au intrat n panic, socotind c un pogrom contra

39


lor poate ncepe ndat; doar atunci s-au mblnzit si au renuntat la atitudinea lor obraznic sfidtoare. ndat dup aceasta au czut de la putere Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca si altii. Conditiile n care se dezvolta viata la noi, cnd statul fcea totul, si comertul si industria, evreii nemaiputnd face ei acestea pe cont propriu, au dus la lichidarea evreilor din Romnia. Azi abia se mai gsesc vreo 33.000 de evrei la noi. Unii au plecat n America, altii n patria lor, ca mnati de o putere creia nu-i putur rezista. Astfel Partidul Comunist a rezolvat n chip fericit, fr msuri represive, problema evreiasc n Romnia. Piatra Neamt, 31 iulie 1989. MICAREA LEGIONAR - GARDA DE FIER Dup aceast digresiune necesar m ntorc acum la Miscarea Legionar Garda de Fier. Ea exercita n 1936, dar si nainte, o influent extraordinar asupra tineretului liber si necorupt. Corneliu Zelea Codreanu, seful ei, avocat cu o licent n drept luat la Facultatea de Drept din Iasi si cu un doctorat n drept nceput n conditii grele de trai, n lipsuri, la Grenoble n Franta, era privit de tineret cu o admiratie crescnd din an n an. Era un erou, robul unei cauze: salvarea Romniei din minile evreilor, salvarea sufletului romnesc ce se pervertea lent de pres, de scrierile evreiesti si de tot duhul ebraic ce desfsura o actiune de desprtire de valorile romnesti autentice, mpingnd la un materialism deghizat si la ateism. Forta lui moral uimea. Un aer mistic mpresura actele lui. Brbat frumos ca un print de legend, bine legat, mbrca costumul national, cu suman n loc de palton, avea o privire40


ptrunztoare care te sfredelea pn n adncul sufletului. Multi oameni ce au stat linistiti n fata altor semeni sus-pusi, n fata lui aveau trac. Era un om uimitor! Trecutul lui de lupt, nc de cnd terminase Liceul Militar de la Mnstirea Dealu, eroismul lui n atitudini, demnitatea lui nalt, toate actele lui strneau interes si entuziasm. Vorbea putin. Geniul lui a fost organizarea. n 1936 avea n jurul lui un numr impresionant de oameni de mare calitate spiritual si de o fort moral rar ntlnit. Toti erau lupttori. Trebuiau s cucereasc masele la programul legionar nationalist si crestin. Corneliu Zelea Codreanu nu publicase nc un program al Grzii de Fier, dar toat lupta lui se ducea pe directia crerii unui nou tip de romn: viteaz, energic, corect, dezinteresat, ce trebuia s lupte pentru reintegrarea romnilor n drepturile lor si cucerirea puterii economice din minile evreilor foarte bogati. Miscarea avea un caracter antisemit, antimaterialist. Ea lupta mpotriva tuturor politicienilor corupti din Romnia. Corneliu Zelea Codreanu spunea: Vrem s ntoarcem neamul cu privirile spre Dumnezeu. Miscarea a nceput n 1936 un comert romnesc care se impusese si mergea minunat. eful lui era Viorel Trifa, licentiat al Faculttii de Teologie de la Chisinu. n Bacu si n alte cteva locuri erau ntreprinderi ale comertului legionar ce se ntindea treptat si n alte locuri. Vnztorii erau de multe ori studenti sau licentiati. Cteodat doamna X rmnea mirat cnd afla c cel ce i vnduse marfa si s-a oferit s-i duc pachetul acas era licentiat sau chiar doctor n vreo stiint. La tejghele s-au vzut atunci, pentru prima dat la noi, fete si doamne din familii princiare, bogate, vnznd n secret si fr publicitate, ca niste anonime, mrfurile ce se gseau n prvliile n care lucrau fr plat. Era ceva cu totul nou n societatea romneasc si strnea41


surprindere si admiratie. * Deci am intrat n Miscarea Legionar n 1936. Eram de 31 de ani, plin de vigoare, dornic de munc si de afirmare. nvinsesem rezervele si am intrat plin de avnt si cu tot sufletul. Legionarii erau constituiti atunci n unitti mici numite cuiburi. Am organizat n Bicazul ardelean primul cuib legionar. Eu eram seful cuibului. Ne ghidam dup Crticica sefului de cuib. Era o crticic plin de principii morale, politice, sociale, toate de o rar frumusete. Era o crticic educativ, ce trebuia s creasc un ins menit s fac totul pentru tar. Deci nu pentru el si pentru familia lui, ci pentru tar. Cuibul era alctuit din 12 membri plus seful. Propaganda se fcea mai ales prin marsuri si cntece. n cntece erau uneori expuse telurile legionare. Am plecat si eu la cuceriri prin sat si satele vecine. Marsurile le fceam dup-masa, dup programul scolar, cci aveam si un post de nvttor n Bicazul ardelean, pe lng cel de organizator al parohiei ortodoxe ce urma a se nfiinta aici. Mergeam cntnd. Cntecele erau frumoase si variate, cu o tent nationalist eroic. edinta se deschidea cu un jurmnt ce se fcea cu bratul sus, ndreptat simbolic spre nltimi si care exprima hotrrea de a nu fi trdtor. El se termina cu exprimarea: Triasc Legiunea si Cpitanul. inuta oficial legionarului era cmasa verde si cu centura cu diagonal. Cntecele erau creatiile mai multora, dintre care cele ale marelui poet Radu Demetrescu Gyr erau mai presus de celelalte si de un avnt deosebit. Poezia lui Sfnt tinerete legionar, de o vigoare42


tinereasc si de o lumin angelic, a fost declarat drept imn legionar. Nici o sedint nu se tinea fr a se cnta acest imn. Iat-l: SFNT TINEREE LEGIONAR Sfnt tinerete legionar, Cu piept clit de fier si sufletul de crin Cu iures nenfrnat de primvar Cu fruntea ca un iezer carpatin, Cu bratele suim n soare Catapetesme pentru veac; Le zidim din stnci, din foc, din mare i, drz le tencuim cu snge dac Refren: Garda, Cpitanul Ne preschimbn soimi de fier. ara, Cpitanul i Arhanghelul din cer Moartea, numai moartea legionar Ne este cea mai scump nunt dintre nunti, Pentru Sfnta Cruce, pentru tar nfrngem codrii si supunem munti; Nu-i temnit s nenspimnte, Nici chin, nici viforul dusman;43


De cdem cu toti, izbiti n frunte, Ni-i drag moartea pentru Cpitan! Refren Sfnt tinerete legionar, Suim biserici, stm viteji n nchisori n prigoana orisict de-amar Cntm si ne gndim la Nicadori, Purtm n crivt si n soare Lumini pentru biruitori, Pentru cei viteji zidim altare i-avem doar gloante pentru trdtori! Refren Cnd legionarii au avut morti n lupt, cum au fost avocatii Ion Mota si Vasile Marin, care au murit n Spania n 1937 n lupta contra comunismului, s-a hotrt ca n deschiderea sedintei s se fac pomenirea mortilor care cu sufletele lor erau prezenti si mergeau n lupt cu cei vii. De aceea se spunea: Mota prezent! Marin prezent!. Mortii totdeauna n rnd cu viii. Astfel o sedint aprea ca o cuminecare cu tot sufletul neamului romnesc din totdeauna si de acum. Era aici o not mistic ce lega pe cei vii de toti cei morti din snul neamului: o nfrtire cu strmosii nostri. Pmntul patriei primea un nimb de sfintenie, pentru c n el erau ngropati toti naintasii si n el a rnduit Dumnezeu s se nasc neamul nostru. Dac Dumnezeu ar fi voit altfel, atunci neamul nostru s-ar fi nscut n alt parte. Dar fiindc el s-a nscut aici, nseamn c asa a binevoit44


Dumnezeu s fie, si deci a apra acest pmnt era o necesitate: a mplini o hotrre a lui Dumnezeu. Deci lupta pentru aprarea patriei, pe lng celelalte motive, ca bunoar nevoia unui teritoriu pentru existenta si trirea neamului, primea si un caracter religios - mplinirea voii lui Dumnezeu. Trebuie s amintesc c cei cinci membri ntemeietori ai Legiunii Arhanghelului Mihail, ce s-ar putea numi printii fondatori, purtau la piept un sculet cu pmnt luat din locurile n care s-au dat luptele mari ale voievozilor nostri pentru aprarea patriei. Din cuibul meu fceau parte trei nvttori din satele vecine cu Bicaz-centru, unul bun cntret si organizator de coruri, altul un bun viorist, iar al treilea, un constean, toti plini de visul crerii unei Romnii legionare, frumoase si pline de lumin. Mai era un vice-notar la primrie, iar ceilalti erau trani tineri. Ajutat de ei, pregteam sptmnal un program cultural religios, cu serbare ce se tinea pe sate pentru luminarea mintii poporului si pentru cunoasterea noastr. Nu am adoptat n propagand metoda criticrii altor partide si a laudei Miscrii Legionare. Am considerat c e mai bine a expune programul nostru numai pentru a arta situatia trii coplesit de jidani, care erau sprijiniti de cei din afara Romniei. Artam metodele evreilor de corupere a administratiei judetelor: prefecti, legiuni de jandarmi, deputati si senatori, care prin Cahal7 le cumprau bunvointa prin daruri, invitatii la mese bogate, iar dac erau masoni, prin ordine ce le primeau de la alti masoni evrei superiori n grad. Astfel ei deveneau inofensivi n raport cu tribulatiile lor. Artam c trebuie s aprm valorile nationale, culturale si credinta noastr, c unii romni s-auOrganizatie evreiasc avnd misiunea de a apra interesele tuturor evreilor din zon.457


jidovit si sunt pierduti pentru neamul romnesc, sunt ca niste evrei sintetici, c trebuie s crem un om nou, deosebit de cel de azi de la noi, dar si de cel din Apusul Europei, precum si de cel creat la rusi, un romn adevrat, care trebuie s ntrupeze toate virtutile mari ale neamului: vitejie, spirit de sacrificiu, credint, corectitudine, iubire de Dumnezeu, de oameni si de tar. Au fost sptmni n care am fcut zilnic marsuri de propagand de 20 si 25 kilometri, dup ce fceam orele de scoal, fr s fiu obosit, desi rmnea putin timp de dormit. Ce nseamn tineretea entuziast robit de un ideal frumos si dezinteresat! Nici oboseal, nici tristete, ci bucurie si voie bun. Nu am reusit s formez n multe locuri cuiburi noi, ntregi, dar am cstigat adeziuni active si nu sentimentale, si ntelegere pentru problemele legionare. Pn si secuii din Mures si Ciuc priveau cu atentie si admiratie fenomenul legionar. N-am amestecat politica n scoal. Am considerat c un copil e cu totul nevinovat si el nu trebuie s simt o asuprire pentru c e evreu. El poart chipul si asemnarea lui Dumnezeu n el si pentru asta trebuie privit cu respect. Cum s-l prigonesti atunci! Pe de alt parte, socoteam c problema evreiasc la noi nu se poate rezolva asuprind niste copilasi. Printii lor erau mirati cci vedeau c fac propagand legionar si totusi vedeau c copiii lor m iubesc. De aceea se ntrebau: cum e cu putint aceasta? De mai multe ori mi-au adus multumiri. Evreii din satele Bicazului ardelean nu erau niste oameni bogati. Ei aveau niste prvlioare sau lucrau la joagrul forestier din localitate. Deci nu fceam o propagand contra acestor oameni simpli. Lupta se ddea contra marilor industriasi si comercianti46


evrei, contra spiritului lor distructiv mercantil si abject. Marile transformri pe care le urmrea Miscarea Legionar nu urmau a se face printr-o revolutie violent si agresiv, care era metoda comunistilor de peste tot, ci printr-un proces lent al adoptrii ideilor legionare de ctre poporul romn, printr-o ntrire a constiintei nationale, prin crearea unui om nou ce nu admite compromisuri cu evreii. Dac acest proces poate fi numit o revolutie, atunci aici este o revolutie a spiritului romnesc, o ntoarcere a romnului spre el nsusi, cu cresterea virtutilor lui nationale si crestine. Cum propaganda legionar o fceam si n afara Bicazelor, de la Centru a venit naintarea mea la gradul de sef de sector. Eram seful sectorului Tulghes. eful judetului era profesorul Iosif Duma, profesor n Gheorghieni, ce preda romna si franceza si care la examenul de capacitate a iesit primul pe tar. Cu el ntretineam relatii camaraderesti si de la el luam ordinele ce veneau de sus, precum si materialul de propagand legionar. Era un om plcut si ntelept, cumptat si neexcesiv, si tenace. La Miercurea Ciuc, capitala judetului Ciuc, ca sef de sector era Horatiu Comnici, de profesie avocat. Alte sectoare legionare nu erau n judet, cci n satele secuiesti noi nu fceam propagand legionar. Materialul nostru de propagand era foarte atractiv: foi volante mari cu feciori mbrcati national ce plecau la sap sau fete tinere care n costumele lor albe cu seceri n mini. Erau colorate viu si fceau plcere. Se vedea n ele vigoarea tineretii. Dar mai erau si cteva gazete si reviste legionare. Prestigiosul ziar Cuvntul, al crui director era marele Nae Ionescu, profesor de logic si metafizic la Bucuresti, sprijinea acum pe legionari. ncrederea n legionari crestea treptat. Spiritul legionar se47


infiltra lent n masele romnesti. Dar n multe sate opozitia de a ptrunde era att de mare nct trebuia s fii un viteaz ca s risti s pleci n propagand si s te lupti cu jandarmii, ce primeau ordine ca peste tot s mpiedice propaganda legionar. De aceea legionarii plecau n grupuri, n echipe, ca s poat nfrunta jandarmii care le interziceau accesul n sat. A fost si o echip a mortii n care cei ce au intrat erau hotrti s mearg pn la sacrificiul suprem n propaganda lor. Ei au nceput s fie temuti fiindc afirmau c vor pedepsi sever cnd vor veni la putere pe toti trdtorii poporului romn, pe toti vndutii. Se zvonea, (cci niciodat conducerea legionar n-a declarat oficial aceasta), c legionarii au format listele negre cu numele celor ce urmau a fi ucisi la venirea la putere a Miscrii. Acest lucru a nceput s umple de spaim pe unii potentati din clasele de sus ale societtii si, ca urmare, s-i nversuneze s lupte cu furie, contra legionarilor. Legionarii n deveniser 1937 o fort. Aveau organizatii n toate judetele, un corp legionar muncitoresc, o pres a lor, o disciplin sever, un tineret care rspundea unitar si imediat la orice comand a Cpitanului. Regele Carol al II-lea, privind unele manifestri legionare, ar fi spus: Nu mi-e team de numrul lor, dar m ngrozeste ordinea lor. n Miscarea Legionar era si o organizatie a tineretului: elevi, studenti, etc. Tinerii alctuiau Frtiile de cruce, cu o conducere a lor, subordonat conducerii generale. Educatia lor se fcea n chip deosebit de restul Miscrii si un comandant legionar nsrcinat special comanda Frtiile de cruce. Tnrul nscris n Frtii trebuia s cugete ca n fiecare zi s fac o fapt bun. Urma s se fac alegeri. Toate partidele erau n campanie electoral febril. Astfel, n 1937, spre sfrsitul anului, era termenul alegerilor. Liberalii lui Ttrscu conduceau. Am intrat si eu ntr-o activitate sustinut de zi si noapte spre a avea n48


Bicaz ct de ct, un succes electoral. Regele tinea cu Ttrscu si dorea s ias n alegeri. Spre a mpiedica agresiunile dintre partide n propaganda lor si n alegeri, ca s fie pace ntre oameni, Codreanu a propus un cartel tuturor partidelor politice: s nu se combat n propagand, s nu se lupte ntre ele, ci fiecare s afirme programul su si astfel s asigure libertatea alegerilor si s se sprijine mpreun cei cartelati. Era ceva nou si binevenit. Partidul National rnesc, Gheorghe Brtianu cu Partidul su Liberal, si nc cineva, nu-mi mai amintesc exact, au ncheiat acest cartel. Cu toate strduintele si unele ingerinte oficiale, liberalii nau reusit s ia 40% din voturi care le-ar fi asigurat guvernarea, si au czut n alegeri. Ei au obtinut 39,6%, trnistii 24% si Miscarea Legionar 16%, iar toate celelalte partide, restul. Deci Miscarea se apropia de guvernare ca al treilea partid din tar. Cei ce reuseau n alegeri s ia 40% luau o prim, adic 20% din voturi. OCTAVIAN GOGA - PRIM MINISTRU Regele nsrcin pe Octavian Goga cu formarea noului guvern ce trebuia s fac alegeri noi. El era unit cu A. C. Cuza, seful Ligii Aprrii Nationale Crestine, partid de dreapta. Regele ns i-a impus lui Goga ca Ministru de Interne pe Armand Clinescu, rupt de la trnisti, si pe nc dou persoane. Alt propagand electoral ncepu n tar, dar cam agitat. Ministrul de interne provoca. Asta era misiunea lui cerut de rege. Regele dorea ca n alegeri s se nasc o lupt ntre legionari si cuzisti, si el, n numele pstrrii ordinii, s declare dictatura, visul lui: s guverneze el. Dar n-a reusit. Codreanu a nteles gndul miselesc al regelui si a ndemnat pe legionari s49


nu se lupte cu nimeni si, unde nu se poate altfel, s se retrag, cci el avea informatori chiar de la Palatul Regal. Am nceput si eu actiunea cu fervoare si cu o nou pasiune. Am fost impresionat de faptul c chiar unii secui m-au ntrebat dac pot vota cu legionarii si dac pot fi primiti si ei n legiune. n satul Ditru, jud. Mures, trei familii de secui au trecut la Biserica Ortodox ca s poat fi mai aproape de romni, mi-au spus, si s poat fi primiti n Legiune. Propaganda electoral mergea n liniste, cu toate provocrile lui Clinescu, iar dezordini mari nu se mai produceau. n dou ntlniri dintre Goga si Codreanu, Goga a fost informat de intentia si planul perfid al regelui si astfel au fost evitate dezordinile. Regele turba. Paranoic, a intrat ntr-o furie de om nebun si la 9 februarie 1938 l-a rsturnat pe Goga de la guvern, cnd abia mplinise 40 de zile de guvernare, fr a mai face alegeri. Proclam dictatura la 10 februarie, suspend Constitutia, puse pe Patriarhul Miron Cristea prim-ministru, iar pe Armand Clinescu ministru de rzboi, de interne si de instructie public. Puse Statul s nfrunte Natiunea. Acest act politic s-a datorat fricii de legionari, interventiei francmasoneriei si dorului de putere al lui Carol al II-lea. Protestele partidelor politice si ale opiniei publice n-au contat. Patriarhul era un paravan al dictatorului. Fruntasii legionari au fost arestati si bgati n dou lagre: unul la Vaslui, iar al doilea la Miercurea Ciuc. Aceasta s-a produs n aprilie (cnd au fost arestati si Nae Ionescu si Mircea Eliade care erau ncadrati n Miscare, Nae Ionescu de prin 19321933, iar Mircea Eliade de prin 1935-1936). S-a declarat starea de asediu si a urmat un regim dur. Am ncetat activitatea politic, dar am sporit activitatea scolar si cultural religioas. Multi prefecti militari. Un nceput de teroare.50


Se gsi prilejul ca seful legionarilor, Corneliu Zelea Codreanu, s fie dat n judecat de ctre Nicolae Iorga pentru ultragiu si s fie condamnat la 6 luni de detentie. Iar ticlosul de Clinescu i-a nscenat un proces de nalt trdare si l-a condamnat la zece ani de temnit grea. Lumea vuia, dar era tinut strns; Armand Clinescu fu numit omul de otel. Sutele de avocati din tar ce voiser s vin s apere pe Corneliu Zelea Codreanu au fost mpiedicati s se prezinte. L-au judecat militarii. inuta lui la proces, demnitatea atitudinii, tria aprrii nevinovtiei sale, toate au fost zadarnice. Nemernicii l judecau, dusmanii exaltau, legionarii plngeau. Cine era cel ce l aducea la judecat si la moarte? Armand Clinescu, mare elector si demagog n Arges. Avocat chior, pirpiriu, avnd ca sotie evreica Adela, om gata la orice tranzactie murdar, inteligent, cu o licent si dou doctorate, dup cte se spunea. Motii din Muntii Apuseni au avut un mare proces cu niste evrei ce exploatau pdurile din muntii lor fr s mai fac plantatii, muntii devenind golasi, si au cerut s intre n posesia muntilor ca s nceteze aceast exploatare nesocotit. Grupul de evrei se numea Tishler-Mor. Procesul mergea de ani de zile si, desi motii aveau dreptate, nu-l cstigau. Se amna mereu. Avocatii romni considerau o rusine s apere pe acesti evrei mpotriva motilor. S-au gsit totusi doi oameni care s o fac: Armand Clinescu si Petru Groza. Petru Groza, avocat foarte bogat din Hunedoara, satul Bcia, la care venea ajutorul rosu pentru comunisti si care n 1945 va fi prim-ministru n primul guvern comunist. Romnii i-au numit: doi netrebnici. Desi n cercurile legionare, Codreanu a condamnat atacul Abisiniei de ctre italieni si ocuparea ei; desi el nu a mers n Germania ca nu cumva s se trag concluzia c este finantat de Germania, a fcut afirmatia: Cnd Miscarea Legionar va birui, n 48 de ore va intra n Axa Roma-Berlin. Asta o spunea cu51


privire la lupta contra comunismului n momentul acela Germania se ridicase foarte mult. n ea se dezvolta un spirit nationalist si revansard. Filosofii nationalsocialismului german, doctrina Statului German de atunci, au afirmat ideea superiorittii rasei germane fat de celelalte rase, superioritate ce vine, spuneau ei, din sngele nobil al poporului german. Aceast idee, sau mai bine zis doctrin, si-a nsusit-o integral Hitler si partidul su. Dar ea constituia o amenintare a stabilittii mondiale, a pcii, a status-quo-ului lumii. Era de fapt premisa unui nou rzboi mondial. Din moment ce esti superior ti se ridic, ipso facto, pretentia s conduci, s te ridici deasupra celorlalti. Presa german vorbea de nevoia Germaniei de spatiu vital, deci de terenuri din afara Germaniei. Ea formulase dictonul: Drang nach Osten8. Deci Polonia si alte state de acum erau vizate. Unde mai pui cntecul care suna pe buzele nemtilor Deutchland ber alles.9 Desi Hitler declara: Sunt profet, nu va fi rzboi, el pregtea asiduu rzboiul, iar lumea si ddea seama de aceasta, mai ales c n Mein Kamf10 Hitler artase nevoia Germaniei de a se revansa. n aceste mprejurri, pozitia Romniei era urmrit cu interes din toate prtile. Franta si Anglia, state ce ne garantaser granitele prin ntelegeri speciale, se temeau de Miscarea Legionar. Se temeau de un rzboi dar nu erau pregtite pentru el. Miscarea Legionar era urmrit de Franta si Anglia cu o team crescnd cnd o vedeau apropiindu-se de guvernare. Ca urmare, la ndemnul francmasoneriei, dictatura si-a8 9

mpinge spre est. Germania peste toate. Lupta mea

10

52


ndreptat forta contra Grzii de Fier, declansnd prigoana. Codreanu a fost arestat. Din nchisoare a transmis ordinul: La pmnt! Nimeni nu atac si nu rspunde la atacuri. De aici mpotriviri ale unora si ncordare. Vasile Cristescu, comandant legionar, profesor, ce urma s ia comanda Miscrii dup Codreanu, nconjurat n cas de politie, n-a voit s se lase arestat si a fost mpuscat. Horia Sima, ascuns, a luat comanda. Profesor de filosofie foarte capabil avea din pcate, un spirit nclinat spre terorism. n acest timp eu am ncetat orice activitate politic, ca s nu m expun si mai ales s nu expun pe altii prigoanei. Pentru a m supune ordinului Cpitanului de a nu activa, continuam activitatea de organizare a parohiei ortodoxe din Bicaz si activitatea scolar. Vacanta de var o fceam n Rsinari, iar n septembrie m rentorceam la Bicaz. N LAGR LA VASLUI Clinescu ordon noi arestri n septembrie. Pe neasteptate, am fost arestat de jandarmii din sat, permitndu-mise s iau cteva haine de schimb, dar nu si ceva de mncare, si scuzndu-se - cci am avut raporturi bune cu ei - am pornit pe jos, cum era ordinul, spre Gheorgheni. Ploua. M-a udat tot. Neam oprit la sectia de jandarmi dintre Bicaz si Gheorghieni, unde plutonierul major m-a mustrat si m-a ocrt mult c fac parte dintre niste derbedei. Am dormit acolo ntr-un frig neasteptat la sfrsitul lui septembrie. A doua zi m-am dus la Legiunea de jandarmi din Miercurea Ciuc. Comandantul, locotenentcolonelul Georgescu, om pe care l cunosteam si cu care am stat mpreun la mas si dovedise o atitudine de omenie si bunvoint, m anunt c voi merge n lagr la Vaslui. Mi-a cerut s renunt la Miscare, c m elibereaz. Eu ns am refuzat53


a da o asemenea declaratie. Mi se prea josnic, neloial, era ca o dezertare si n-am putut-o da. n dub, spre Vaslui, erau prietenul meu Horatiu Comnici, doctorul Bucur din Mures si multi altii, toti tineri. Rcisem si tuseam. Doctorul Bucur constat o congestie pulmonar. Horatiu avea un rucsac si o traist de alimente si, printre acestea, medicamente si injectii pentru plmni. Dar doctorul Bucur a spus c nu e demn de un lupttor s-si sparg vinele cu injectii. El se va vindeca cu hran de la Horatiu, cu voie bun, entuziasm si cntece. Am fost de acord si am refuzat injectiile. Curnd m-am refcut. Lagrul era ntr-o scoal cu curte larg si loc de plimbat prin grdin. Aici am dat de primii confiscati: vreo sut optzeci. Cu noii veniti numrul, cred c trecea de 400. Seria venit cu mine era alctuit din legionari de mna a doua. Cei gsiti aici erau de mna nti: comandanti legionari plini, comandanti ajutori, lupttori decorati de Cpitan, profesori universitari, ctiva colonei, poetul si profesorul universitar Radu Gyr. ntre ei si domnul avocat Georgescu, originar din Poiana Sibiului, fcnd parte dintre cei cinci ntemeietori ai Legiunii Arhanghelului Mihail din 1927. i priveam cu un respect deosebit si mi-am dat seama c eu nu fcusem nimic deosebit pentru Miscare. Nu luasem parte la nici un mars de lung durat pentru vestirea doctrinei legionare, nu luasem parte la nici o tabr de munc dintre cele initiate

Date post:	10-Aug-2015
Category:	Documents
Author:	estnu
View:	143 times
Download:	20 times

Amintiri Din Intuneric - Preot Nicolae Grebenea

Documents

Preot Prof D. Staniloae- Dogamtica 2

Amintiri Din Intuneric Good

Steno 20 06 2008 - Arad, Romania · 2010. 4. 30. · Ioan ZAHARIA pastor baptist, preot KIRALY Arpad, protopop romano-catolic, IOVA Gheorghe, preot ortodox, CZEGE Emeric, preot reformat,

I.al. Bratescu Voinesti - Intuneric Si Lumina

preot iconom stavrofor - informatia-zilei.ro

Minunile Maicii Domnului - invataturiortodoxe.roinvataturiortodoxe.ro/download/...domnului-preot-nicodim-mandita.pdf · 1 Minunile Maicii Domnului preot Nicodim M ndiță (1889-1975)

Iesirea din intuneric preview

Noran, Sever - Sfarsitul Marelui Preot (2)

Căi de comunicare între profesorul de religie şi preot

Bratescu Voinesti, Nicolae - Intuneric Si Lumina

MEMORIILE UNUI PREOT BATRAN - MemoriaBanatului.romemoriabanatului.ro/UserFiles/File/MEMORIILE UNUI PREOT BATRAN.pdf · ... c ăsătoria, Sfânta Scriptur ă şi ... sau mai mici din

Preot Nicolae Grebenea - zona4.arhiva-ortodoxa.infozona4.arhiva-ortodoxa.info/0.upload/carti/Carti de la Biblioteca Teologica Digitala... · Preot Nicolae Grebenea 8 Tatăl meu, Dan

Nicolae Iorga-Sfaturi Pe Intuneric Comferinte La Radio 05

Preot prof. univ. dr. Sorin Cosma - Altarul Banatului

Tipic Bisericesc _ Preot Radu Reja

Preot Nicolae Grebenea · 2016. 8. 1. · Preot Nicolae Grebenea 4 interioare să înlăture îndoielile, si să capete pas cu pas certitudinea existentei lui Dumnezeu. În conditii

Preot Vasile Rus - Martirii Din Dealul Crucii

Preot Nicolae Grebenea - Glasul Strămoşescglasulstramosesc.ro/Carti/Nicolae_Grebenea_Amintiri_din_intuneric.pdf · Preot Nicolae Grebenea 8 Tatăl meu, Dan Grebenea, născut în