+ All Categories
Home > Documents > Amintiri Din Intuneric Good

Amintiri Din Intuneric Good

Date post: 08-Dec-2014
Category:
Upload: estnu
View: 106 times
Download: 19 times
Share this document with a friend

If you can't read please download the document

Transcript

Preot Nicolae Grebenea AMINTIRI DIN NTUNERIC 2 Preot Nicolae Grebenea VOLUMUL 1

AMINTIRI DIN NTUNERIC PREFA Trim ntr-un veac agitat, plin de mari prefaceri si frdelegi. Luminat de dumnezeiestile nvtturi ale Mntuitorului nostru Iisus Hristos, lumea, din beznele n care era, s-a ridicat treptat la cunoasterea adevrului, a binelui, l a respectul omului, la un frumos progres moral si spiritual. S-a putut realiza o cultur si o civilizatie crestin. S-a iesit la lumin. Omul nu mai e idolatru; nu mai e jertfit zeilor. Femeia nu mai e roaba brbatului. Toti au devenit fii ai lui Dumnezeu. National, progresul a mers lent si cuceririle spirituale si sociale s-au fcu t cu jertfe mari. Bunoar, romnii ardeleni abia n 1848 au iesit din iobgia austriac. i omnia abia n 1878 a iesit de sub suzeranitatea Turciei. Un salt enorm s-a fcut n 1918, dup primul rzboi mondial, cnd s-a proclamat princ ipiul autodeterminrii popoarelor, n urma cruia s-au format statele nationale. Dar dup al doilea rzboi mondial s-a produs o cdere neasteptat, o prbusire care n e-a dat napoi cu sute de ani: 100 de milioane de oameni au fost vnduti sovieticilo r fr stirea lor. Poate fi ceva mai nedrept si mai nspimnttor? i totusi, trei oameni de stat, cinici si mari betivani, au putut face acest act rusinos. Socotindu-se atunci stpni ai lumii, s-au suprapus puterii lui Dumneze u pe care L-au tgduit prin actul lor. Cutremurtoarea frdelege s-a fcut din necredint si tgduirea existentei lui Dumneze . Deci au venit marile dureri si suferinte ale popoarelor care au ptimit n temnite le si lagrele comuniste. Prin aceasta s-a restabilit echilibrul spiritual al lumi i. Detinutii au ajuns n asupriri si mari cazne, n marile lor triri 3

Preot Nicolae Grebenea interioare s nlture ndoielile, si s capete pas cu pas certitudinea existentei lui Dum nezeu. n conditii extreme de distrugere, ei au rezistat si zeci de ani, desi toat stiinta lumii arat c ntr-un astfel de regim nu se poate rezista mai mult de un an. Cum au putut rezista att? Prin puterile lor? Nu! Ci prin ajutorul ce l-au primit de la Dumnezeu. Prin harul Sfntului Duh. Ei au trit sub scutul lui Dumnezeu si au ajuns la convingerea deplin, desvrsit, c Dumnezeu este. Dar nu numai c El este, ci si c El ajut, apr, sprijin pe cei ce-L iubesc. i st si de vorb cu ei, cci L-au adus pe zeu n inima lor. Supravietuirea detinutilor, dup dramaticele suferinte prin care au trecut, e ste o dovad peremptorie a existentei lui Dumnezeu. Ei sunt niste martori ai exist entei lui Dumnezeu si ai nebuniei tgduirii existentei lui Dumnezeu, ei aduc lumii mrturia lor, si ea e adevrat si sincer, cci nu numai cuvntul, ci ei nsisi sunt aceast urie. Aceast mrturie o aduc si eu care abia dup 13 ani de temnit am ajuns s am dovada existentei lui Dumnezeu si s m conving de realitatea existentei Lui. i s pot spune: eu nu mai cred, ci stiu c exist Dumnezeu. Nimeni nu-mi poate zdruncina aceast convi ngere rezultat din fapte trite, autentice. Azi nori negri se ridic la orizont. Forte oarbe, satanice, sunt n plin desfsura re si lupt. Dumnezeu e tgduit de ele mai mult ca oricnd. Sfnta Lui Biseric, stlpul ade ului, e amenintat cu distrugerea ei. nssi rasa uman, care merge acum napoi, e amenint at n existenta ei. Acum ea se distruge, lent, biologic si spiritual. Viitorul apar e nesigur. i nici un profet nu apare s arate lumii calea salvrii ei. Cutnd n Biblie, gsim cuvintele lui Iisus: "Eu sunt calea, adevrul si viata..." c ei chemati spre mntuire stiu de acum calea. i Hristos e Dumnezeu; atotputernic, ne

biruit, stpn peste toate. (Isaia cap. 43, vers 3 si urmtoarele). 4 AMINTIRI DIN NTUNERIC Prin acest jurnal dau si eu lumii o mrturie despre existenta lui Dumnezeu, n u spre lauda mea, ci spre slava lui Dumnezeu si ntrirea oamenilor. Sursum corda!1 Ridicati-v! Dumnezeu e viu n vecii vecilor. La planurile ntunecate care se pot tese n diferite oficine ascunse, neamul me u poate gsi singurul sprijin, statornic si nedezmintit, numai n Dumnezeu. ntoarce-t e la El cu toat inima si puterea, mrite Neam Romnesc! Lipeste-te de El, cci El este viata ta. Caut-te pe tine si fii ce ai fost. Priveste drept n sus, spre lumin, fr a lua seama de zarva din jur. i vei fi mntui t. i vei fi lumin pentru altii. Pr. Nicolae Grebenea Piatra Neamt, 18 august 19 97 1 Sus s avem inimile! 5

Preot Nicolae Grebenea NCEPUTURI M-am nscut n Rsinari, vechiul sat romnesc de la poalele muntilor Sibiului, situ at pe dou ruri de munte cobornd din prti deosebite, Rul Caselor si Rul tezii, la o dep are de 12 kilometri sud-vest de Sibiu-Rsinari. La nasterea mea, 25 octombrie 1905, satul Rsinari mai era nc un sat frumos si vestit n Transilvania. Prin secolul al XVII-lea, dup ct se pare, era cel dinti sat r omnesc din toat Transilvania. Asezat "n lturi", sub munti, dincolo de valul de miscare a populatiei, ca mrim e a fost ajuns si ntrecut de satele, asezate pe cmpie si la drumuri, din Banat, Ar ad sau alte locuri din Transilvania; dar vechea lui faim nu era nc depsit. Cel mai mare mitropolit al romnilor ardeleni si poate al tuturor romnilor, An drei, baron de aguna, macedonean de origine, iubise aceast asezare neaos romneasc cu ciobani si negustori, cu muncitori la pdure, harnici si isteti, toti plini de cr edint, cu unul dintre preoti cu totul luminat, de vesnic fericit pomenire - Sava P opovici Barcianu, dintr-o familie vestit prin preocuprile ei de cultur national. Mar ele mitropolit, dup ce avusese multe legturi cu oamenii acestui sat, a dorit s fie n mormntat printre ei, sub deal, ntre brazi. Cu pietate i-au asezat truditul trup lng "biserica cea nou", asa cum a voit. ranii acestia mndri l iubiser si l ajutaser cu bani, n cteva rnduri, att pent ile lui la Viena la mpratul, ct si pentru tipriturile sale: Biblia, "Telegraful Romn - foaie sptmnal pentru popor", etc. Multumiri ale "Mriei sale", cci asa se adresa atun ci poporul din Transilvania vldicilor, mitropoliti sau episcopi, s-au gsit n turnul bisericii vechi. Mormntul lui aguna era mndria Rsinarilor. Nimeni din tot Ardealul nu mai avea a stfel de sfinte moaste ce strluciser deopotriv pe trmul stiintei, culturii si luptei 6 AMINTIRI DIN NTUNERIC nationale. Numai satul Avrig, tot din apropierea Sibiului, se mai putea mndri cu ceva asemntor: mormntul marelui dascl romn Gheorghe Lazr. Aveau si motii niste moaste considerate sacre: ale celor trei trani: Horia, Closca si Crisan, care s-au ridicat singuri, s sfarme jugul iobgiei absolutismului habsburgic. Motii mai au si pe Avram Iancu, Craiul Muntilor, eroul nenvins n timpul lupte lor din 1848-1849. S nu uitm pe Simion Brnutiu si pe Andrei Muresanu ce vor fi si ei, ca si altii de dinainte de ei si altii de dup ei, marea mndrie a locurilor unde sunt nmormntati . Fiecare cu mndria lui. Doctorul Ilarie Mitrea, colonel, ce ani ndelungati trise n Indonezia, Sumatra, Java, Celebes, insule sub stpnirea Olandei, si de unde adusese la Bucuresti o grma d de minuntii, psri si animale mpiate, precum si diferite pentru muzeul de arheologie

al trii, era si el atunci o alt mndrie, mai mic, a Rsinarilor. La nasterea mea, ncepuse s se remarce tnrul poet Octavian Goga. El aprea la un m oment suprem, tocmai cnd lupta maghiarilor de deznationalizare a romnilor era n toi . Ea era dus cu furie de prim-ministrul Ungariei, tefan Tisza (Tisza Pistea, cum l porecleau romnii), asupritorul tuturor minorittilor din Ungaria, romni, cehi, slova ci, srbi, croati, evrei, ce constituiau majoritatea populatiei din Ungaria Mare, cum era numit atunci, tara n care, ciudtenie istoric rar ntlnit, ungurii erau minorita i: 1/3. Condeiul lui era o arm de lupt mpotriva tiraniei asupritoare si o mngiere pentru poporul asuprit. Versurile lui si tot scrisul lui erau ca o cuminectur cu care se mprtsea tot romnul ardelean spre ntrirea trupului si a sufletului. Goga era acum o no u mndrie a Rsinarilor si nu numai a lor, ci a ntregii Transilvanii si Romnii. 7

Preot Nicolae Grebenea Tatl meu, Dan Grebenea, nscut n anul 1845 n Rsinari, de mic trecuse cu oile pest e munti pe la Rul Doamnei-Muscel n ara Romneasc si a ajuns cu oile pn n Dobrogea. Tr -a putut ntoarce acas, n Transilvania, cci era delicvent la legea recrutrii la armat; numai cnd mpratul amnistiase pe cei ce nu se supuseser ncorporrii, a ndrznit s se n as si s-a nsurat ndat la Rsinari cu biata mam. El avea vrsta de 44 ani, iar dnsa era tnr de 16 ani si jumtate, fiic a lui Nicolae si a Stanci Olariu, si nu voia s se mrit u un om mult mai n vrst ca ea. Dintre cei nou copii ai mamei mele eu am fost al optulea. Dar numai cinci di ntre noi am ajuns mari, la cstorie. Tatl meu era de origine macedonean si se trgea din orasul Grebena din Macedoni a. Strmosii lui emigraser din Macedonia n veacul al XVII-lea, din cauza asupririi t urcesti, ca negustori de vite. Acest lucru l-am nteles din povestirile tatii, car e si el era al optulea dintre cei nou frati ai si. Bunicul meu dup tat, Bucur, om aspru si viforos s-a nsurat cu Nuta, fiica "dir ectorului cel mare", Hmbsan, cum numea tata pe directorul de atunci al scolii prim are din Rsinari. Mama avea si ea frati pe Ion Olariu, cstorit n Sliste, unde avea o prvlie, si pe Nicolae, ce a fcut studii universitare la Budapesta si a ajuns avocat, judector si notar public n Petrosani, iar ca sor pe Dobra, tranc, tot ca si mama, care tria n Rsi ari. Neamurile dinspre tata: Hmbsenii si Ciucenii; cele dinspre mama: Nicolae Giur coi si Comse Mitrea. Din cauza unui foc de la vecini ce ne-a aprins si nou sura si casa, mama a m urit de tnr, suferind de inim, n anul 1911, n luna august, n vrst de 38 de ani; iar rmas orfan cnd nc nu aveam sase ani. Copilria mi-a fost grea, fr mngieri, avnd un tat aspru, sever si nenduplecat, da veam totusi toate cele de 8

AMINTIRI DIN NTUNERIC trebuint pentru hran si o viat modest. coala primar am fcut-o n satul meu, cu nvttori romni, unii consteni, si cu un d or, Frtil, de o asprime iesit din comun. Pe lng loviturile cu trestia cu noduri aplic ate pentru greselile la citire, la limba maghiar, de la 5 la 20 lovituri pentru c itirea gresit a unei litere, mai aplica si lovituri n cap cu cheia de la cancelari e, care erau ngrozitoare si datorit crora tot capul era numai trepte care nu au dis prut dect dup anul 1925. Din cauza acestor lovituri, la sfrsitul clasei a patra m-am mbolnvit att de gra v, nct tata si cei ce m vizitau se temeau c voi muri. Aveam febr mare. Directorul voise s cumpere niste lemne de la noi, dar nu se n teleseser la pret si acesta se rzbuna acum pe mine, desi aveam note mari. Tata, ca re nainte se artase indiferent la btile neobisnuite ce le primeam, attat si de niste colegi de ai mei ce veneau s m vad si spuneau: "Bade Dane, de-l mai lasi pe Nicolae la scoal, l omoar directorul", s-a dus furios la director acas si i-a spus: - Domnule director, ti-am dat copilul c s-l nveti scoal, dar dumneata, pentru c

nu ti-am dat lemnele cum ai vrut, te-ai rzbunat pe copilul meu. Acum el e foarte bolnav, s stii: de moare copilul meu, ti sucesc gtul ca la o gin; de mna mea nu scapi. Dar a scpat, fiindc dup vreo trei sptmni de suferint mi-am revenit. Izbucnise rzboiul si unii nvttori au fost dusi pe front. Altii, ca Frtil, au fost arestati si dusi n temnit la Seghedin si la Vatz ca trdtori, cci romnii cu sentimente mai accentuate romnesti erau socotiti de unguri drept trdtori. Am continuat clasa a V-a si a VI-a tot n sat, cu preotul Maniu Lungu, la fiz ic, si cu cellalt preot din sat, Emilian Cioran, la istorie. Ambilor preoti le por t o vie recunostint. Ei au 9

Preot Nicolae Grebenea fost nu numai dascli de carte, ci si de inim. La muzic cntam cntece romnesti totdeauna cu ferestrele nchise, s nu ne aud cumva jandarmii. Am terminat cu bine clasa a VI-a primar cu nota "Eminentiam". Examenul de st at l-am dat n limba maghiar. n anul 1919 Ungaria Mare era distrus. Asupritorul minorittilor, Tisza, fusese ucis n revolutia izbucnit n Ungaria sub conducerea lui Bela Kun. Ungaria se micsora se de ajunsese de numai 93.000 kilometri2. Principiul politic al autodeterminrii popoarelor, pus n circulatie de marile puteri biruitoare de dup primul rzboi mondial, Franta, Anglia, America si Italia, a dus la dezmembrarea Austro-Ungariei. Croatia, Bosnia si Hertegovina deveneau a le Serbiei, care a primit un nume nou, Iugoslavia, adic slavii din sud. Romnia mos tenea Transilvania cu o parte din Banat si Bucovina. Cealalt parte din Banat a tr ecut la Iugoslavia. Cehii si slovacii formar un stat nou: Cehoslovacia. Austria, ce fusese un imperiu, deveni ceea ce trebuia s fie: un stat ce cupr indea austriecii, cu o suprafat de aproximativ 83.000 kilometri2. n 1919 m-am dus la scoala normal din Sibiu. Era nevoie de functionari romni. F unctionarii unguri, ca s saboteze Romnia Nou, au refuzat n toat Transilvania s depun j rmntul de credint noului stat romn si au refuzat s mai lucreze. Era greu. Ungurii, cu morga lor veche, erau n expectativ. Voiau s vad cum va putea merge noul stat n care de jure2 erau cuprinsi. Criticau. Se ndoiau c Romnia va putea merge nainte. Dar ea a mers. Unii profesori de liceu au trecut la universitate, unii nvttori au fost promov ati profesori si trebuiau s fac cursuri 2 De drept 10

AMINTIRI DIN NTUNERIC de pregtire pentru ei. S-a format n cadrul armatei un regiment de ci ferate ca s asigure mersul trenu rilor si aprarea acestora de sabotaje. Toate mergeau ncet, dar bine. Din aceast necesitate de slujbasi romni am intrat la coala normal din Sibiu mpot riva dorintei tatlui meu care voia s m fac cioban sau negustor, care, dup prerea sa, e ra un om independent si nu pndea francul la lun ca functionarii. Am fost primit n clasa a II-a, ca unul ce fcusem sase clase elementare. coala, neavnd o cldire a sa, trebuia s functioneze ntr-o fost cazarm de honvezi3, pe malul Cibinului, rul ce trece prin oras. Directorul, Vasile Stan, mot, profesor de pedagogie, avea si un doctorat n f ilosofie luat la Jena n Germania. Era un om excelent, cu principii pedagogice evo luate. coala era confesional, cu bieti si fete n aceeasi clas. Desi scoal mixt, s-a pu ut observa o atmosfer serioas, de bun purtare si respect ntre sexe, ce ar putea uimi astzi. Mai toti eram tineri sraci, dar cei mai multi aveam burse. Mai trebuia tot usi s pltim unele taxe, lucru care pentru mine a fost foarte greu cnd am trecut n cl asa a V-a. Era o plcut emulatie ntre bieti si fete si pot spune c n genere fetele erau mai silitoare dect noi, bietii. Nu pot uita o excursie pe care am fcut-o n anul 1922 n cadrul scolii, pentru u nificare cultural si national, n unele orase ale trii. Am plecat vreo 82 de elevi, bi eti si fete, mbrcati n costume nationale transilvane din diferite regiuni, condusi de directorul scolii si de ctiva profesori. Dirijorul corului era talentatul comp

ozitor Timotei Popovici, profesorul nostru de muzic. Atunci am cunoscut o parte d in tar. Pn atunci nu cunoscusem dect Sibiul, orasul Drgsani si Infanteristi unguri 11

Preot Nicolae Grebenea Rmnicul Vlcii. n toate orasele prin care am trecut am dat concerte de cntece nationa le, foarte audiate si apreciate. Traseul nostru a fost: Focsani, Bacu, Roman, Ias i, Galati, Brila, Ismail si Tulcea. Pentru mine totul a fost foarte instructiv. A sa am cunoscut Regatul: Moldova, Muntenia, Basarabia si Dobrogea, cu locurile si cu oamenii ei. Multimea evreilor n Moldova si faptul c stpneau comertul n cea mai ma re msur acolo, miau atras atentia n chip deosebit. Prefectii judetelor si notabilittile orasului ne ntmpinau la sosire si ne spun eau cuvinte de bun venit, dndu-ne cel putin o mas pe spezele lor. Iar noi le aduce am salutul frtesc al Transilvaniei. Desi scoala noastr era de 8 clase (n vechiul regat atunci scolile normale era u numai de 6 clase), ne-am mirat c pe la mijlocul anului scolar 1924-1925, pe cnd eram n clasa a VII-a, am fost anuntati c vom termina clasa a VII-a si, din nevoia de cadre didactice, ne vom prezenta la examenul de diplom de nvttor odat cu clasa a V III-a. Astfel, n iunie 1925 am terminat dou serii de elevi: clasa a VIII-a si clas a a VII-a si la diplom am dat examenul mpreun. Am absolvit Toamna, din dorinta de a cunoaste tara, nu am luat un post de nvttor n Ardeal, ci n Moldova, n comuna Vleni din judetul Roman. Aici si avea mosia Baronul Strcea. Rezervat si distant, nu avea relatii cu nvtto rii din sat. Cstorit cu Vleanca, boiereasa locului, romnc bun ce tinea legtura cu popo ul, el era un nstrinat. Un contact cu cei trei nvttori si cu preotul ar fi fost rodni c pentru popor. Dar el a lipsit. Mi-a plcut cariera de nvttor si cu drag am nvtat un a n pe copiii din clasele I-a si a V-a. Rezultate frumoase. Dar nevoia de a nu mai nvta pe altii si de a merge mai departe m-a fcut s m nscri u ca student la Teologie, la Sibiu, n toamna anului 1926. 12 AMINTIRI DIN NTUNERIC STUDENT LA ACADEMIA TEOLOGIC "ANDREIAN" Teren nou de lucru, profesori noi. Cursurile au nceput s m pasioneze de abia n anul III. Dar profesorii au fost excelenti. Niste adevrati printi, iar unii stiau si mu lt carte. Rectorul, Eusebiu Rosca, un btrn profesor de drept canonic, era de o corectit udine dus la ultima limit. Cnd a fost nlocuit cu profesorul Nicolae Colan, m-a chemat s-mi ridic actele s i mi-a dat si ultimele "drepturi" acolo: un timbru de 25 de bani. Aurel Crciunescu, bntean, avea cultur german, preda Isagogia4 Vechiului si Noulu i Testament si Arheologia, era blnd si smerit ca un sfnt. Ilie Belent, profesor de istorie, savant n istoria universal a Bisericii Ortodoxe, cunosctor n multe domenii, mare ortodox, caracter ferm, credint mare. Iosif Hradil, profesor de dogmatic, de origine ceh, catolic trecut la ortodocsi, cstorit, spirit luminat, conducea si int ernatul teologic, manifestnd deosebite tendinte de detectiv si de spionare a stud entilor ce uneori mai sreau peste ziduri, ntrziind noaptea n oras. Nicolae Colan, pr ofesor de hermeneutic si de exegeza Noului Testament, brasovean, cu un talent lit erar deosebit, unea severitatea cu blndetea si bunvointa. A ajuns episcop la Cluj, apoi Mitropolit al Ardealului. Grigore Cristescu, profesor de moral, oltean, cu o inteligent sclipitoare, predicator de nalt clas, dar putin statornic n atitudini ma ri. Nicolae Neaga, profesor de ebraic, om modest cu o inim de aur si cu o serioas p regtire Studiul 13 Preot Nicolae Grebenea profesional. Nicolae Terchil, profesor de filosofie, tnr, abia sosit cu o nemtoaic de

la Jena, sotia lui. Caracter frumos, nici o prefctorie, sincer si limpede ca cris talul. n ultimul an ne-a venit si Dumitru Stniloae, strlucitul scriitor si dogmatis t de mai trziu. Tnr entuziast, spirit viu, era o figur care promitea. Candid Popa, u n om cu adevrat candid, a predat patru ani muzica bisericeasc. Nicolae Oancea, cun oscutul compozitor, ne-a predat si el muzica profan. Scund, slbut, era plin de ner v, vesel si plcut. Ambii ne-au lsat frumoase amintiri. Spiridon Cndea, ncepnd cu anul II, a fost economul Academiei noastre. El supraveghea si masa n refector5. Masa studentilor era bun, gustoas, totdeauna curat pregtit, dar uneori insufici ent pentru a satisface cerintele unor tineri nc n dezvoltare. Studentii erau proveni ti din absolventi de scoal normal cu 7 si cu 8 clase, din absolventi de liceu si d in absolventi de liceu cu bacalaureatul. Academia teologic avea o societate de lectur la care se prezentau lucrri liter are sau teologice ale studentilor. Ea ddea si o serbare public n sala de la prefect ur n fiecare an, n ajunul zilei Sfntului Andrei, care era patronul Academiei noastre . Societatea de lectur era condus de un comitet condus de un presedinte activ, ales de studenti dintre studentii din anul IV, dintr-un bibliotecar prim si un a l doilea bibliotecar, un casier, doi notari de sedint, numiti si secretari, si o comisie literar compus din cte doi membri studenti din fiecare an, toti sub presedi ntia unui profesor al nostru ca presedinte de onoare. Din anul II si pn la terminare eu am fcut parte din comisia literar ca reprezen tant al anului meu mpreun cu un alt coleg de an. Am terminat facultatea cu bine, ncntat de frumusetea 5 Cantin 14

AMINTIRI DIN NTUNERIC teologiei; nu am fost totusi aprins de un zel sfnt de cunoastere si de trire crest in. M pasionau unele probleme dar nu ndeajuns de mult. Eram cald, dar nu nc fierbinte . De aceea, risipeam destul timp si cu sahul sau cu alte jocuri, uitnd de linia m ai nalt pe care trebuia s m avnt. Terminnd studiile n anul 1930, am fost trimis ca profesor de religie la gimna ziul din Lupeni, pe considerentul c am vocatie didactic. Ca profesor am fost foart e activ si am predat religia si n scolile primare din oras. Am condus societatea crestin "Oastea Domnului", avnd dou sedinte pe sptmn, cu sub ecte religioase si cntri cu acelasi caracter. Societatea "Oastea Domnului" era un organ al Bisericii creat de Mitropolia Sibiului pentru nviorarea credintei la noi . Am organizat conferinte publice, n cadrul "Oastei Domnului", cu subiecte cultur al religioase, cu serbri si cntece. Dar si n afara "Oastei Domnului" am mai tinut u nele conferinte cu subiecte adecvate mediului muncitoresc al orasului care era d e atunci un oras muncitoresc de 16.500 locuitori. n anul 1933 mi-am pregtit foarte grbit diferenta de liceu mpreun cu Minerva Dncsiu din Rsinari. Tot atunci, toamna, ne -am luat si bacalaureatul nvtnd tot mpreun. n perioada 1933-1934 eram profesor la Petr osani. n intervalul 1934-1935 mi-am fcut stagiul militar deoarece nc nu eram preotit. Am fost elev al colii Militare de Infanterie din Ploiesti. Dup ce am terminat-o cu bine, n 1938 mi s-a dat gradul de sublocotenent, "ofiter n rezerv". Delegat de Mitropolia Sibiului, ncepnd din anul 1936 si pn n septembrie 1938, am organizat o parohie ortodox n Bicazul ardelean, judetul Ciuc. Aici a trebuit s m zb at, s alerg si s lupt mult. Am lucrat cu rvn si avnt si am obtinut frumoase rezultate . Am obtinut loc pentru biserica ortodox ce urma a se cldi n Bicaz-Centru. Ctre acea st biseric ortodox s-au ndreptat multi credinciosi de la greco-catolici si de la 15

Preot Nicolae Grebenea baptisti, acestia din urm fiind peste dou sute de familii. Era o atmosfer duhovniceasc plin de avnt, pentru trecere la Ortodoxie. Se astep ta doar momentul prielnic trecerii. Influenta duhovniceasc moldovean se simtea n Bi cazul ardelean. Acolo am ntlnit romni n vrst de peste 50 de ani care stiau c au fost nscuti si b zati ortodocsi, dar nu stiau momentul cnd s-au trezit c n acte erau de acum greco-c

atolici. Rezult c ei au fost trecuti n confesiunea greco-catolic dup anul 1894, n peri oada btioas a primului ministru ungur tefan Tisza, cel mai aprig dusman asupritor al minorittilor din Ungaria Mare, mpreun cu tatl su, Koloman Tisza. Prin nemaipomenite presiuni si asupriri ungurii luptau cu o furie slbatic pen tru deznationalizarea minorittilor, spre a ajunge la majoritate si a putea justif ica dreptul lor de guvernare si stpnire. Ungurii au considerat c trecerea la biserica catolic e un prim pas pentru mag hiarizare. Totusi multi romni greco-catolici s-au dovedit buni romni, patrioti si lupttori plini de avnt pentru idealul national si interesele neamului romnesc. Prin intermediul bisericii greco-catolice au cunoscut cultura apusean si institutiile ei pe care le-au pus n slujba neamului lor. n anul 1936 am luat contact cu Miscarea Legionar si am devenit membru al ei. Nu fcusem nc politic. Asistam la luptele politice dintre diferite partide de la noi ca un observator neangajat si eram cu totul nemultumit de coruptia politicianism ului romnesc de dup primul rzboi mondial. Fusesem solicitat s intru n marile partide de atunci: Partidul Liberal si Par tidul rnesc, dar felul lor de lucru nu m satisfcea. Ele erau partidele de guvernmnt si intrnd n ele puteai astepta, cnd veneau la putere, avantaje materiale. Dar eu 16 AMINTIRI DIN NTUNERIC nu urmream astfel de avantaje. Partidul National rnesc, provenit din fuziunea Partidului National (compus mai ales din ardeleni) si Partidul rnesc, condus de Ion Mihalache (compus mai ales din regteni) cu revendicri sociale serioase si voind un stat trnesc la noi - fusese o m are sperant a trii. Se spunea: "vor veni ardelenii cei cinstiti si va fi o redresa re moral a ntregii tri". Dar, venit la putere n 1928, prin cstigarea alegerilor, el a fost o deceptie. Presedintele partidului, Iuliu Maniu, avocat de profesie, lupttor nationalis t n timpul ungurilor, combativ si energic, bun lupttor, era acum n opozitie. La put ere s-a dovedit fr initiativ, moale, protocolar; presedinte, dar nu comandant. Iar unii dintre ministrii lui s-au artat coruptibili si afaceristi dornici de mbogtire. Visul cinstei si al onestittii s-a stins repede. Maresalul Alexandru Averescu, cel mai mare general din rzboiul nostru de ntre gire 1916-1918, ce iesise din rzboi cu un prestigiu enorm si guvernase de cteva or i tara, dup venirea la putere a regelui Carol al II-lea n iunie 1930, lund o atitud ine deschis contra abuzurilor regelui Carol al II-lea, si-a nlturat orice sans de a mai guverna. De aceea, Octavian Goga, omul lui cel mai de valoare, vznd cum dispar sansele unei guvernri n urma conflictului cu regele, l-a prsit. Celelalte cteva partide, ca: Partidul Lupist al doctorului Nicolae Lupu, Par tidul Agrar cu Argetoianu, Liga Cultural a lui Nicolae Iorga, fractiunea din Part idul Liberal a lui Gheorghe Brtianu, profesor de istorie si fiu nelegitim al lui Ionel Brtianu, Liga Aprrii Nationale a lui A. C. Cuza, ce se unise cu Octavian Goga , ca si Legiunea Arhanghelului Mihail a avocatului Corneliu Zelea Codreanu, erau la acea dat, n 1936, prea mici ca s ia singure puterea. Nimic deosebit nu vedeam la aceste partide, cu exceptia 17

Preot Nicolae Grebenea ultimului. n ce priveste Partidul Comunist de la noi ntemeiat n 1921, era interzis prin l ege si functiona subversiv. Venea cu revendicri sociale revolutionare si doctrina materialismului istoric, cu dasclii socialismului Marx si Engels, si cu Lenin, c a ultim doctrinar, sub influenta Rusiei - care nu acceptase revenirea Basarabiei la patria mam si dorea s o reanexeze la Uniunea Sovietic. Partidul Comunist fusese silit s introduc n programul su un articol prin care luptau s se distrug granitele tr i noastre, asa cum se constituiser prin tratatele de la Versailles si Trianon, ca unele ce nglobau teritoriile strine trii, lucru ce a dus imediat la punerea partid ului n ilegalitate si interzicerea functionrii lui. Dup reluarea Basarabiei de ctre Uniunea Sovietic si a Cadrilaterului de ctre Bulgaria, acest articol a fost scos d

in programul partidului, dar atrsese pe multi strini care vroiau prbusirea granitel or noastre. * Dar spre a ntelege aderarea mea la Miscarea Legionar, Garda de Fier numit acum , datorez cteva explicatii prealabile cu privire la starea de coruptie din tar, Ca rol asasinul si camarila, Elena Lupescu si evreii. La sfrsitul primului rzboi mondial numrul evreilor n Romnia era mare dar nu de t emut. El a crescut prin adaosul celor din Transilvania, Banat si Bucovina, dar n ici acum nu era nspimnttor. ns n mai putin de doi ani si jumtate ei au devenit o prim ie national: numrul lor a crescut imens nu prin nasteri, ci prin "infiltrri" n tar pe ste granit, cumprnd organele administrative de stat. Evreii de la noi au devenit du p 1921 o mare primejdie din mai multe motive: 1. Numrul lor prea mare spre a putea fi suportat de noi: n decursul 1930-1940 tot al saptelea locuitor al patriei era evreu. 2. Sprijinul extern imens dat lor de francmasonerie si de 18

AMINTIRI DIN NTUNERIC evreii de pe glob. 3. Solidaritatea lor intern exceptional si ajutorul dat la sate de Cahal, org anizatie pe judete a negustorilor evrei sraci, spre a concura neloial pe negustor ii romni din locurile respective si a-i ruina prin vinderea mrfurilor sub pret, pi erderea acoperind-o Cahalul pn l doborau pe romn, si apoi urcau din nou preturile. 4. Pentru lipsa de scrupule si coruptia pe care o ntindeau ca o pecingine pe ste toat tara, cu o vitez neasteptat. 5. Pentru ndrzneala cu care voiau s ocupe locurile n barouri, n medicin, n instit tiile bancare si mai ales n toate sectoarele economice lucrative. 6. Pentru cutezanta de a voi si a lucra pentru dominarea presei la noi si d orinta de a ndruma neamul romnesc pe directii materialiste, ateizante, nepotrivite cu duhul su crestin iubitor de Dumnezeu si de oameni. 7. Cumprarea romnilor slabi de nger, coruptibili, creduli. Dar aceast mare primejdie s-a accentuat dup primul rzboi mondial si a dus la m ari lupte ntre studentii romni si studentii evrei. nceputul luptei s-a fcut la Cluj de ctre studentii de la Medicin, ce nu vroiau s fie coplesiti de evrei, iar cu ei s -au solidarizat, sesiznd primejdia, toti studentii romni de la toate faculttile si universittile trii, cernd numerus clausus pentru intrarea n facultti. Deja n 1936 prim ejdia devenise imens, evreii erau stpni peste 60% din comert si 80% din industria tr ii. Jumtate din pres era n minile lor. Unii intraser si n universitti. Mai adugm un fapt foarte important: din 1930, odat cu venirea regelui Carol al II-lea la crma statului, romnii nu mai aveau o regin: aveau o cvasi-regin, evreic, p e Elena Lupescu, 19 Preot Nicolae Grebenea ibovnica si ntretinuta lui Carol al II-lea si prin ea influenta evreilor a crescu t enorm. Desi bogati, la noi multi evrei, unii miliardari, ca Auschnit, Aristide Bla n, sefii presei evreiesti de la noi (de la gazetele "Dimineata", "Adevrul", "Lupt a"), apoi Fildermanii, Calmanovicii (cu cea mai mare moar din Romnia), si altii, n u se gseste n Romnia nici o institutie evreiasc pentru toti locuitorii trii si nici o fundatie, nici o bibliotec public, nimic de interes public. Nimic pentru altii, t otul numai pentru ei. Unde te uiti nu vezi nimic de la ei; orice asezmnt, cnd l gsest i, e romnesc. STATUL EVREIESC ISRAEL Astzi exist un stat evreiesc chiar n vechiul pmnt al Canaanului, stat cunoscut s ub numele de "Statul Israel", dar numit de evrei "Eret Israel", adic "Pmntul sfnt al lui Israel". Acest stat s-a ntemeiat n anul 1948, cu sprijinul Statelor Unite ale Americii si se ntinde pe o suprafat de doar 20.000 kilometri2, adic nici o zecime

din suprafata Romniei. El a fost recunoscut ca un stat independent. Dar el nu a fost plnuit de marele sinedriu al evreilor s se ntemeieze pe locul strmosilor lor, ntre arabi, verii lor islamici, care i contest azi, le fac mari nec azuri si vor s-i distrug. Atunci unde au vrut s fie asezati? ntre africani si asiatici? Nu, ei pretinde au c merit mai mult, ntre popoarele civilizate: n Europa, ca unii ce se pretind a fi cei mai destepti oameni din lume; mcar att doreau s li se dea. Dar unde? n Moldova si Galitia, provincie din Polonia. Acestea laolalt trebui au s fie teritoriul Statului Israel. Astzi se stie c Chamberlain, prim-ministru al Angliei, le-a oferit n 1911 Ugan da ca s ntemeieze statul lor, spunndu-le c ei, cu posibilittile si cu spiritul lor de organizare, vor 20 AMINTIRI DIN NTUNERIC putea face din acel pmnt o tar minunat. Dar marele rabin al Londrei, care a dus oferta Marelui Sinedriu al evreilor , ntrunit la Amsterdam n 1912 spre a dezbate aceast ofert, a fost dezarmat si, mai m ult dect att, asupra lui s-a rostit blestemul pentru c a putut s coboare att de jos a spiratiile poporului evreu. ntors acas la Londra, n-a mai avut nici o trecere si nt r-un an a murit de tristete. Atunci, n superbia lui, Marele Sinedriu a artat c ei merit a fi asezati n Europa si au si fixat locul spre a ntemeia statul lor. Dar visul lor nu s-a realizat. n 1913 a izbucnit rzboiul balcanic si n luna au gust 1914 primul rzboi mondial si apoi datele problemei au nceput s se schimbe. Vntu l nu mai btea n pnzele aspiratiilor marilor rabini evrei. Un lucru aparent ciudat: evreii tin la profetii lor si i cinstesc ca pe nist e oameni inspirati de Dumnezeu. Au profetit c ei "din cele patru vnturi" se vor nto arce acas, adic unde au astzi statul. Marele rabin de atunci nu a vrut s urmeze prof etia si pregtea locul altundeva. Dar ea s-a mplinit peste capetele lor, si cnd nu a u mai putut face altfel, au acceptat ultima solutie. Iat cum cuvntul lui Dumnezeu se mplineste peste vointa si mpotrivirea noastr. Dar cine a mpiedicat crearea statului evreiesc la noi? Miscrile studentesti din 1922, Miscarea Legionar, si ctiva gnditori ce au creat curente de opinie: filosoful Nae Ionescu, poetul si marele eseist ortodox Nichi for Crainic cu revista "Gndirea" de orientare spiritualist, ortodox, si primul poet si filosof antimaterialist Lucian Blaga. Apoi ivirea lui Mussolini cu fascismul n 1922, n Italia, si a lui Hitler n 1933 n Germania, ambii antisemiti. * 21

Preot Nicolae Grebenea Dup primul rzboi mondial, evreii de la noi, sprijiniti de Apus, au cerut "mpmnte nirea" la noi si absolut toate drepturile romnilor, fr nici o deosebire. Dar n 1921, Parlamentul a manifestat o mpotrivire sustinut. El a spus: au fost cetteni romni; a m avut rzboiul; s vedem cum s-au purtat n rzboi. Au aprat ei pmntul trii ca si cnd a fost al lor? S se aduc actele de la Statul Major al Armatei. Maresalul Averescu, prim-ministru, a citit actele: din 25.000 de evrei mobi lizati, 20.000 au fost dezertori, dar nu numai dezertori, ci multi au fost si sp ionii nemtilor, artndu-le unde ascund romnii alimentele n pmnt, semnele de recunoaster e ale acestora, etc. n fata acestor acuzatii dovedite li s-a nchis gura, dar nu au renuntat. Tenac itatea lor sub zmbete blajine era mare. Au fost prinsi n Moldova 159 de crciumari evrei vnznd spirt negru, metilic, cu scopul de a mbolnvi pe moldoveni. Asta n 1929. Un proces mare care a nceput, nu a putut fi dus la capt, din cauza presiunilo r foarte mari exercitate asupra procurorului si judectorului de instructie. franc masoneria a avut aportul su n stingerea acestui proces ce dezvluia planurile monstr uoase evreiesti. tiind c Traian a adus n Dacia cu legiunile sale si ostasi din Orient, evreii a

u nceput s pretind c ei au venit n Dacia cu legiunile lui Traian si deci au drepturi vechi aici la noi. Dup rzboiul cu romanii n 70 d.Hr., condus de mpratii romani Titus si Vespasian, evreii au fost spulberati din Palestina din pricina deselor lor rzv rtiri. * O miscare de ntoarcere a evreilor n "Pmntul Sfnt", se nscuse nc din secolul trec Aceasta era ns ca un zefir subtire ce adia inimile simtitoare ale evreilor la cit irea Thorei, a 22 AMINTIRI DIN NTUNERIC Psalmilor, a sfintilor si marilor lor profeti si a tuturor crtilor lor sacre, pli ne de atta mister, n care Dumnezeu era amestecat att de mult n viata acestui popor, att de deosebit de toate celelalte popoare, cum nu s-a ntmplat cu nimeni altul n ist orie pn acum. Aceast miscare s-a numit "Miscarea Sionist" dup vechiul Sion, Ierusalimul, cen trul spiritual al evreilor, unde acest popor att de paradoxal, att de plin de cred int si de patimi totodat, a ucis pe Hristos, Dumnezeu-Omul; iar pentru noi rmne ca l ocul cel mai sfnt din lume, unde s-a fcut pe Cruce rscumprarea neamului omenesc prin jertfa lui Dumnezeu pentru noi, unde a fost minunea nvierii Domnului, nltarea, Pog orrea Sfntului Duh si toate faptele minunate si pline de slav ce au dus la nceputul unei vieti noi pe pmnt. Dar aceast miscare nu era la nceput o miscare real, ci doar un vis, o aspirati e vag a inimii, nu o actiune si organizare ci o sperant numai de viitor. Evreii se simteau bine n diaspora, n risipirea n care au ajuns. Dup asuprirea n care au stat tcuti, ca mortii, n Spania si alte state din Apus, cnd au putut iesi l a suprafat de la "subsolul" existentei n care au stat cteva secole, au uimit lumea prin forta lor. Deodat au devenit mari si puternici, dispunnd n mare parte de desti nele popoarelor de pe glob. Fiind puternici, cum ar fi putut atunci s renunte la lume, la puterea si glo ria lor, pentru un vis? Dar numrul vistorilor crestea. Speranta prinse contur, vistorii se organizar si de acum iat o miscare vie n actiune. Ea pregti pasii lent, si mai trziu cu furie fa natic, crerii statului Israel. Nici cei mai destepti evrei rationalisti ca "printii comunismului", nu au pr evzut mplinirea acestui mare act istoric al lumii, care azi d att de mult de lucru l umii. Dar profetii l-au prevzut si el s-a mplinit la sorocul su. 23

Preot Nicolae Grebenea Piatra Neamt, 2 august 1987 CAROL AL II-LEA Ca fiu mai mare al regelui Ferdinand si al reginei Maria, n chip firesc el t rebuia s urmeze la tron tatlui su. Dar ca tnr se dovedise un destrblat si un stricat dintre cei mai lipsiti de ori ce frn si scrupule, el se vdea violent, extrem de voluntar, trecnd peste orice lege. n rzboiul nostru de ntregire el a avut n Moldova comanda unui regiment. Ne gseam n cea mai critic situatie, presati de nemti s fim cuprinsi cu totul. Orice greseal ne putea fi fatal, de aceea toti erau cu o atentie mare. Dar cnd generalul Averesc u inspect frontul n sectorul regimentului printului, ofiterii lipseau din transee. Surpriz, nebunie sau inconstient? De toate! Printul i adunase ntr-un transeu si juc au crti. Un atac neasteptat al nemtilor, ce ar fi pornit n acel loc, i-ar fi putut surprinde si ar fi czut prizonieri, iar apoi ce ar fi dus la ruperea frontului. Apoi a dezertat de pe front si a fugit la Odessa, unde s-a nsurat cu o moldo veanc frumoas, Zizi Lambrino, cruia ndat i-a fcut un copil ce a cptat numele de Radu. Dar dup rzboi fu silit s divorteze, cstoria fiind morganatic si nepermis de statu ul familiilor regale. Acestea urmau a se cstori ntre ele si nu cu persoane din clas e mai inferioare. Spre a-l reeduca, a fost dus s fac ocolul lumii cu un colonel distins, dar ni

mic nu s-a prins, tot robul simturilor a rmas: desfrnat si betiv, neasculttor, pret entios si obraznic. S-a nsurat oficial cu printesa Elena, sora regelui Greciei. D ar nu-si iubea sotia. Cunoscu pe evreica Elena Lupescu de care se ndrgosti nebunes te si de atunci sotia lui l pierdu ca sot, desi i 24 AMINTIRI DIN NTUNERIC fcuse un copil, pe regele Mihai. Temndu-se c el ar putea fi un rege nefast, cum spre nenorocul nostru a si fos t, regele Ferdinand fiind bolnav ntruni un consiliu de coroan n 1926, n care sefii m arilor partide de atunci si nsisi printii lui constatar c printul Carol e nevrednic s se suie pe tronul tatlui su si hotrr alungarea lui din tar. La un an regele muri. Fiul lui Carol al II-lea, Mihai, nscut n anul 1921, n lu na octombrie, copilas, fu proclamat rege, sub o regent tripartit: Ion Buzdugan, pr esedintele Curtii de Casatie, Miron Cristea, Patriarhul Romniei, si unchiul lui, printul Nicolae. Regina Maria nu intr n regent. Regenta ns mergea prost: unul singur voia s urmeze o linie mare, dar era major at de ctre ceilalti doi: Patriarhul, om de lume si printul Nicolae, care s-au dov edit sub nivelul marilor rspunderi ce le incumba. Dar ce fcea n acest timp Carol care se stabilise la Paris? Chefuri si orgii. Nici o revenire, se stricase si mai mult. Totusi, mpotriva oricrei logici, doar cu ideea c s-ar putea potoli mai trziu si s devin "om de treab", unii demnitari chiar dintre cei mai inteligenti, voiau s se n toarc si i pregtir calea acestei ntoarceri. La 6 iunie 1930 el descinse n Bucuresti venind cu avionul si la aranjamentel e fratelui su, printul Nicolae, nu fu arestat si trimis napoi. Parlamentul trii l ac cept ca rege n 8 iunie. Ah! Zi fatal, 8 iunie, zi plin de nenoroc, zi de doliu pentru neamul romnesc. Cum ai putut s apari n istoria neamului meu? Ce slbiciuni omenesti si interese josn ice ti-au permis sosirea? * Deci Carol al II-lea era rege. De la nceput s-a pus pe jefuirea trii. ara Hohenzolernilor: arghirofilia s-a m anifestat n el cu putere. Din 25 Preot Nicolae Grebenea toate voia s fac bani. Bugetele trii erau pentru el o vac de muls. De prin 1929 pn n 1938 media bugetelor statului romn a fost ntre 29 si 32 miliar de de lei. Numai n 1940 a atins cifra de 40 miliarde lei. El si-a fcut o list civil pentru el si familie astfel: pentru el 180 milioane lei anual, pentru regina Mar ia 60 milioane lei, pentru Mihai ca print mostenitor 40 milioane lui, pentru fra tele su Nicolae 20 milioane lei si pentru sora mai mic Ileana 20 milioane lei. Era u zece domenii ale coroanei pe care le exploata el, cu terenuri agricole, vii, pd uri, helesteie, si mai exploata si familia regal nc dou domenii. Era n total o supraf at de 163 mii de hectare, dac retin exact cifra. n acel timp un nvttor primea 1800 lei pe lun iar un profesor sub 4000 lei. n general salariile functionarilor erau mici. Dar regelui nu i erau de ajuns. Desi avea datorii externe de pltit, din bugetul trii el si aloca diverse sume fr jus tificare. Ca s nu se observe furturile lui camuflate se obisnui s se pun aceeasi persoan si la Ministerul Finantelor si la cel al Economiei Nationale. Prin 1934 izbucni un mare scandal public: afacerea Skoda. Ce se ntmplase? Guv ernul comandase din Cehoslovacia, de la uzinele Skoda, armament de tot felul pen tru narmarea trii. Dar doctorul N. Lupu, ntr-o sedint a Parlamentului, tinut cu "usil e nchise", dezvlui faptul cel mai grozav: regele cu ctiva demnitari furaser banii. S tupoarea si durerea a fost imens. Unii parlamentari nu-si putur tine lacrimile. Dezbaterile acestea din Parlament, care de obicei erau stenografiate si se publicau n extenso, nu se publicar. Unii luar cunostint de ea din cartea doctorului Lupu "Afacerea Skoda".

Dar el nu era multumit cu o Romnie ce se conducea dup o constitutie a trii, do rea mai mult, o dictatur. Constitutia i 26

AMINTIRI DIN NTUNERIC ngrdea libertatea de actiune. Era ns greu s o ndeprteze si s proclame dictatura. Cumnatul su, regele Alexandru al Iugoslaviei, ajunsese la dictatur dar nu cu voia sa ci silit de mprejurri. ntre srbi si croati izbucnir lupte si ca s nu se distru g unitatea trii, regele gsi ultima solutie: dictatura. Dar n 1936 fu ucis. Carol l ntreb pe regele Alexandru dac nu ar fi bine s introduc si el dictatura, d ar fu sftuit s nu fac asa ceva: "n dictatur intri, dar nu stii cnd si cum iesi din ea" i se rspunse. Carol ns nu renunt. El cuta s se ajung la o situatie n care s par c e justific face. Din nefericire gsi si oamenii de mare calitate si prestigiu ce l ndemnar s o fa c, cum a fost marele istoric Nicolae Iorga. Acesta l-a adulat tot timpul n chipul cel mai josnic si i-a fcut propunerea direct: "Trebuie s fii mai ndrznet. Cuza a fos t mai ndrznet si era doar un domnitor, tu esti un rege". Celui ce clca toate legile i se fcea o astfel de propunere nebuneasc. De ce? D in gelozie! Renumele si reputatia lui Corneliu Zelea Codreanu crestea mai ales n ochii tinerilor si el, Iorga, nu suporta s-l ntreac cineva: i se prea c e umbrit, att de mare era la acesta pcatul mndriei. ntre timp regele astepta prilejul. n timpul guvernrii Goga-Cuza, din decembrie 1937 si 10 februarie 1938, ncerc s creeze lupta ntre legionari si cuzisti, prin omu l nefast care a fost ministrul de interne Armand Clinescu, dar nu reusi: legionar ii i dejucar planul. Atunci acest pungas, derbedeu, Carol al II-lea, a avut nerusinarea s-i cear l ui Corneliu Z. Codreanu s-l fac sef al Miscrii Legionare, iar Codreanu s fie primul lui aghiotant. Acest stricat n adncuri, om al masoneriei, dorea s fie seful unei mi scri curate, care avea n vedere tocmai asanarea moral a Romniei: cresterea unui om n ou, cinstit, corect, credincios, viteaz, care s fac totul pentru tar. 27

Preot Nicolae Grebenea Codreanu i-a rspuns c el nu are acest drept. Miscarea a creat-o el si legiona rii i-au jurat lui credint si deci nu poate ncredinta conducerea altei persoane. Dup acest rspuns, ndat Carol al II-lea a si hotrt distrugerea Miscrii Legionare s uciderea Cpitanului. Dup aceasta nltur guvernul si instaur dictatura, suspendnd Constitutia. Prigoni p uternic pe legionari, ucise pe Codreanu si pe multi alti legionari si guvern dur. La nceput, spre a nu nspimnta poporul si a strni o mpotrivire prea mare, l puse priministru pe slabul, nevolnicul si prea-btrnul patriarh Miron Cristea, care dup ce sc hit o slab mpotrivire regelui, sfrsi prin a accepta. Mustrat de Goga, de Maniu, ca s i de multi alti ardeleni vechi prieteni, guvern chinuit un an si apoi, voind s vor beasc contra crimelor ce se fceau, fu trimis la Cannes, n Franta, unde muri ncrcat de regrete, otrvit de rege. Regele si continu actiunea. Lu n mn politica extern a Romniei si fcnd pe ambas trecu prin diferite tri ca Franta, Anglia, Germania. Ddu asigurri trii c e aprat si c cins la mijloc cu un "bru de fier". Veni si anul cel greu 1940. La 10 mai Germania atac Franta, care n sase luni fu dus la capitulare printr-un armistitiu. Anglia se temea s nu fie invadat si ocup at de nemti. Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia erau ocupate de nemti. Sovietele, printr-un ultimatum grbit, ne somar la 26 iunie 1940 s predm Basarab ia si n decurs de trei zile s ne retragem din ea. Gsir c e cel mai oportun moment de a ne soma, tocmai cnd francezii capitular, temndu-se ca nu cumva mai trziu ntorcndu-se armatele germane din Franta, s intervin. La Consiliul de Coroan ce se adun n grab se constat c acest sarlatan Carol al II-lea nselase tara. Laudele lui fur un bluf: nici un bru de fier, nici narmare: gloantele nu ajungeau mai mult de cteva sptmni. Totul s e dezumfl. 28

AMINTIRI DIN NTUNERIC Veni apoi dictatul de la Viena, 30 august, cnd se ceda Ungariei jumtate din T ransilvania si tot acum se ceda Bulgariei dou judete: Caliacra si Durostorul. Ini mile tuturor plngeau. Erau lacrimi peste lacrimi. Dar regele nu sufer. La Consiliul de Coroan pentru cedarea Transilvaniei, martorii au spus c regel e fuma calm si linistit, burtos si obtuz si nici cel mai mic semn de durere nu s e observa pe fata lui. Nu-i psa! ara nu era a lui, el fusese numai exploatatorul. S-a apreciat c furturile, mpreun cu economiile lui, atinseser cifra de 66 miliarde l ei. Nici toti hotii laolalt nu au putut s fure ntr-o viat ct furase un om ce purtase coroana n zece ani. La acest dezastru tara vuia n furie. Unii sefi de partide nu mai acceptau. L egionarii se ridicar organiznd demonstratii si ncercnd s-l atace cu armele n palat. Ga rda personal nu a vrut s trag n multimi, cum ceru el. Chem pe Ion Antonescu, generalul de cel mai mare prestigiu. Acesta i lu o seam de prerogative si apoi sub presiunea strzii l convinse s plece, asigurndu-l de paza personal si a bunurilor cu care pleca, de care era foarte grijuliu. Fugi noaptea. Dar legionarii l asteptau la Timisoara veniti cu avionul, cu gndul s-l scurteze cu un cap, considernd c acest cap de trdtor nu st bine pe gtul lui de brut. Dar scp. T nu opri n gar si trecu ca fulgerul. Antonescu se tinuse de cuvnt. Aventura se nchei a. Rezultatul? Dezastrul de la noi. Usurinta noastr ne-a pierdut. PARTIDELE POLITICE I POLITICIANISMUL DE LA NOI n 1918 se mplini un vis de veacuri scump tuturor romnilor: unirea tuturor ntr-u n stat national, unitar si independent. 29

Preot Nicolae Grebenea Romnia, n conflictul ce izbucni n Europa n 1914, care angaj mai trziu si alte con tinente, dup doi ani de neutralitate, intr n lupt cu toate fortele sale, alturi de Fr anta si celelalte popoare ce se ridicar pentru aprarea dreptului si liberttii popoa relor mpotriva brutalittii germane ce proclama "dreptul fortei". Trecnd granita pentru dezrobirea Transilvaniei, ea se vzu izbit deodat de trupe cu totul superioare: maghiare, bavareze si prusace, iar dinspre sud-est de trup e bulgare si turcesti.6 Coplesit, armata noastr se adun cu greu si se retrase n Mold ova, prsind pas cu pas teritoriul trii. Doar la Oituz stvili avntul puhoaielor nvlitoa e. La Mrsti inamicul primi niste lovituri cutremurtoare, ce-l nspimntar, iar la Mr fu izbit de furia si ura soldatului romn ntr-un avnt att de neasteptat, c-l uimi. Fr ontul se stabiliz cu mici rectificri n favoarea noastr. Armata romn ddu dovad de un e sm surprinztor si de o rezistent nesperat ce o remarc n fata Europei ca pe una dintre cele mai bune armate. Jertfele romnesti au fost mari, ba chiar imense pentru o trisoar de 7 milioane de locuitori: aproape 800.000 morti, unii ucisi de gloante, altii de tifosul ex antematic. Dar urmarea a fost unirea cu ara a Bucovinei, Basarabiei si Transilvan iei. Era o tar unitar, armonioas, cu Carpatii la mijloc, cu dealuri si vi, munti si sesuri, cu ruri sprintene. O plcere s o privesti! O desftare s o strbati n orice anoti p! Dar bucuria realizrii i-a orbit pe multi, cci s-au apucat de petreceri si des ftri n tar si n afara ei: la Paris, pe Coasta de Azur, Italia si alte locuri. Uitar de unde au iesit si cu ce jertfe, uitar mortii si schilozii si lacrimile ce au curs , uitar 6 La intrarea noastr n rzboi n 1916, Franta si Anglia ne-au dat asigurri c vor aduce trupe de la Salonic, ca noi s nu fim atacati de turci si bulgari, dar ei nu s-au putut tine de cuvnt. 30

AMINTIRI DIN NTUNERIC tragedia prin care trecurm. Petreceau sau se luptau pentru putere, fr scrupule si c u mult nversunare. Politicianismul de la noi ddea un examen urt n fata natiunii. ara se mprti n part de ce-si disputau n alegerile electorale puterea prin lupte serioase. ranul, "talpa

trii", ce se dovedise n rzboi exact cum fusese poreclit, nu era destul de rspltit pe ntru eroismul si devotamentul lui. Iar apoi nu i-au dat nlesnirile ce le merita. Evreii se ntreau, pozitiile economice intrau tot mai mult n mini strine din tar si din afar. Cu regele Carol al II-lea, din anul 1930 ncoace, situatia se stric si mai mul t; el se ocupa cu divizarea si nmultirea partidelor. Subsolul intra tot mai mult n mini strine. Societti strine franco-anglicane, bel gio-olandeze, franco-americane intrar n exploatarea lui. Petrolul reprezenta una d in marile bogtii ale trii. Romnia era socotit atunci a treia tar din lume posesoare d e petrol. Doar Venezuela si Mosul (Iranul si Irakul de astzi) o ntreceau. Exploata rea petrolier anual ntrecea dou bugete ale trii, cam 80 miliarde lei, iar capitalul s trin participa la exploatare n proportie de 94%, numai 6% era romnesc. Deci de aces t bun al nostru se bucurau altii. Multe mine au avut aceeasi situatie. Numai societatea "Petrosani" de exploa tare a minelor de crbuni din Valea Jiului, Lupeni, Petrila, Vulcan, Aninoasa, Pet rosani etc, avea capitalul romnesc n proportie de 52% iar cel strin unguresc de 48% . n industrie evreii atinseser cifra record de 80%, iar n comert reprezentau 60% . Cele mai mari bnci erau pe mna lor, jumtate din pres la fel. Populatia Romniei n 1940 atinse cifra de 20 milioane locuitori, iar numrul evr eilor se bnuia a fi cam de 2,3 milioane. Dar seful statisticii de la noi, doctoru l Sabin Manuil, prezenta o cifr sub 900.000. Toti cei informati stiau ns ct de depart e de adevr era aceast cifr. 31

Preot Nicolae Grebenea Se pare c evreii nu renuntaser nc n anul 1940 la gndul de a-si crea statul lor n oldova si Galitia, provincie a Poloniei. Pozitiile lor erau nc puternice n Romnia, c el putin n prima parte a anului: regele Carol al II-lea francmason, ntretinuta lui , Elena Lupescu-Wolf, evreic, foarte influent si puternic, multe vrfuri intelectuale - ca Sadoveanu si Argetoianu - captati de francmasonerie. Toti erau iudeofili s i sustineau interesele evreiesti, unii n mod deliberat, altii n mod inconstient. Ca s nu creeze panic si s fie cunoscut numrul lor mare n Romnia, evreii din Basar abia de declarau ca rusi, n Dobrogea ca bulgari, n Ardeal ca unguri, n Banat ca srbi . Numai cnd Franta pierdu rzboiul si n iunie 1940 capitul, cnd teama ocuprii Anglie i de ctre nemti printr-o invadare prin surprindere era iminent, numai atunci acest plan al nteleptilor Sionului de a-si face aici statul se dovedi cu neputint de re alizat. * Multi din tar nu-si ddeau seama dup primul rzboi mondial de primejdia ce o repr ezentau evreii de la noi pentru dezvoltarea trii si siguranta ei, datorit faptului c pe lng evreii suportabili ce se gsir n Romnia dup primul rzboi mondial, multi se ar n tar clandestin. Romnia devenea noul Canaan, unde fiii lui Israel o duceau de mi nune. n minile lor intrau mereu noi sectoare de exploatare a trii. Foarte uniti, tot i lucrau pe o singur directie: cucerirea lent a trii. Dar ei nu voiau s o cucereasc p rin numr, aceasta era cu neputint nc, ci cucerirea se fcea economic si spiritual. i nt -adevr, multi romni intelectuali se jidoviser, spiritul lor era dominat de gndirea e braic. Crestinismul li se stinsese sau se alterase profund prin "datele" Talmudul ui si ale creatiilor stiintifice si literare evreiesti. 32

AMINTIRI DIN NTUNERIC Desi aprea la noi "Buletinul antimasonic" ce demasca mereu situatia evreilor de la noi si planurile lor perfide, precum si metodele lor de lucru, cu toate c marele doctor Nicolae Paulescu, fost profesor universitar la Bucuresti, i demasca se si el n mai multe crti dintre care cea mai important cu privire la evrei este "S pitalul, Cahalul, Coranul si Francmasoneria", lumea ezita nc s ia o atitudine; dorm ea fericit c este o Romnie Mare. Uita c fr o atent grij, pndit din toate prtile, p

luit si chiar pierdut, si vai de poporul care nu are o tar a lui! Desi asa numita "Generatie din 1922" deschidea lupta contra evreilor din Un iversitti, ca s nu ocupe ei posturile n stiint si n cultur, si dduse un semnal de alar impresionant, lumea si vedea fericit de afacerile ei: nici o tresrire mai profund nu se observa la marile multimi. Totusi imnul studentesc ce apruse atunci: "Studenti crestini din Romnia Mare Se mbrac-n doliu neamul romnesc Jidanii ne sugrum natiunea i-avutul trii noastre-l jefuiesc Din nepsare azi s ne trezim..." a aprins multe inimi si puse pe gnduri pe unii dintre cei mai buni si dezi nteresati fii ai trii. Desi n 1927 apru n Romnia o miscare nationalist cu titlul "Legiunea Arhanghelulu i Mihail", cu un program de lupt mpotriva evreilor de la noi si mpotriva politician ismului venal, alctuit mai ales din tineri, evreii cu propaganda lor mincinoas stia u foarte bine s adoarm lumea, iar prietenii lor din Franta si Anglia, unde erau ma rii lor protectori europeni, interveneau totdeauna la nevoie. A fi nationalist si traditionalist prea multora ca ceva ntrziat, ca ceva vetus t. Cum s te ntorci napoi cnd lumea mergea nainte? Evreii din lume si propovduiau natio alismul, 33

Preot Nicolae Grebenea cci pentru ei valorile trecutului si traditiile lor nationale si religioase nc mai pstrau caracterul sacru din trecut. Faptul c evreii mai sunt astzi un popor n lume, dup attea secole de trire a lor "n risipire" n lume, se explic numai prin aceea c ei s -au pstrat cu sfintenie, n cea mai mare parte a lor, traditiile nationale si relig ioase. Faptul c ei sunt azi ceea ce sunt e aproape un mister. Aderarea lor mistic la Thora si la Talmud si n parte la Cabal, i-a "salvat". Totusi ei sunt campionii internationalismului. Aceast contradictie se explic prin spiritul lor machiavelic. Cum ai putea altfel s-i faci pe ceilalti s nu mai fie ceea ce sunt, iar tu s rmi cee a ce esti? Pentru evrei acesta este un mijloc de lupt, de rzbatere si de biruint pr intre popoare. Ei stiu prea bine c tu nu valorezi ceva dect dac rmi ceea ce esti, dac pstrezi ce-ti este propriu si deosebit de altii, dac rmi original si pstrezi nealtera te caracterele proprii, adic dac esti tu nsuti. A fi antisemit e incontestabil o greseal, un punct de vedere fals. Tot asa e o greseal a ur orice popor sau neam, cci sunt niste entitti pe care asa le-a lsat Du mnezeu s se dezvolte. A le ur nseamn a lua o atitudine contra lui Dumnezeu. Atunci cum a putut apare n Romnia o miscare antisemit? Vedeti, situatia din ta r i-a dat nastere, conditiile speciale n care se gseau romnii si evreii n acel ceas. Ca dovad, astzi schimbndu-se conditiile nimeni nu mai e antisemit. Ba cei mai multi romni au un sentiment de cald simpatie pentru ei, oriunde s-ar gsi ei acum. Antise mitismul azi apare ca fr obiect la noi si fr justificare. Dar atunci ce era? Cum a aprut o miscare antisemit la noi? Din ur? Nu. Din fan atism romnesc? Nu! Dintr-o exaltare a sentimentului national si un sovinism romnes c? Nu! Dar din ce atunci? Din instinctul de aprare al neamului romnesc. Ea a aprut ca o reactie la puterea crescnd a evreilor de atunci, la noi. Dar ea ura evreul n s ine? Nu. Ura moravurile, coruptia lor, 34 AMINTIRI DIN NTUNERIC tendintele lor de dominatie, spiritul lor de fraud si de distrugere a valorilor n ationale. Asa cum ura pe politicienii romni corupti, tot asa ura si pe evreii cor upti. Nu ura omul, ci atitudinea lui, felul de a lucra. Erau si destui evrei la noi foarte cumsecade, iar ntre ei si unii romni s-au stabilit raporturi de sincer s i statornic prietenie. A mai fost ceva deosebit. Evreul de la noi nu era ca cel din Franta, Anglia sau Ungaria. Cel de acolo se identifica ntr-o mare msur cu interesele acestor tri. Era evreu, dar era totodat francez, englez sau ungur. Adera n mare msur si la intere

sele acestor popoare n care triau. Erau cu alte cuvinte evrei-francezi, evrei-engl ezi, nu numai evrei-evrei. La noi nu se identificau deloc cu interesele romnesti; ba multi se identific au cu interesele altor neamuri, desi triau la noi. Aceast lips de loialitate e de n enteles la ei. Cum nu si-au dat seama c vor trezi o reactiune? Astfel, cnd la 26 iunie 1940, noi am fost somati de Soviete s cedm Basarabia s i o parte din Bucovina, evreii s-au identificat perfect cu interesele sovietice si s-au artat de-a dreptul dusmanii nostri n aceste teritorii, iar nu indiferenti. Astfel la Cernuti n prima zi de retragere a noastr au primit n triumf pe sovietici, cu drapele rosii, cu flori, cu discursuri de mare laud si au manifestat atitudin i dusmnoase fat de romni. Iar la retragerea noastr din Basarabia au uimit lumea prin felul cum s-au manifestat. Pe soldatii ce ntorceau acas nu n vreo formatie, ci sin guri, au ncercat s-i prind si s-i dezarmeze si asta nu numai brbatii, ci chiar si gru puri de femei; au spart sticle si le-au asternut pe drumurile de retragere ca s s e taie caii la picioare si s nu poat trage tunurile. Au dat informatii gresite uno ra ce se retrgeau cu materiale, ca s ntrzie si s fie prinse de rusi. i ceea ce a fost mai grav: n locuri ascunse grupuri de evrei civili cu mitraliere, si pusti au ntmpi nat unitti ale noastre n retragere cu focuri n toat regula, ca ntr-un rzboi 35

Preot Nicolae Grebenea declarat, nct unittile noastre au trebuit s ia pozitii de lupt cu ei ca pe front. n toate orasele basarabene sovieticii au fost ntmpinati cu flori si discursuri ca cei mai mari prieteni. Acest lucru s-a repetat si cu ocuparea oraselor noast re de sovietici n al doilea rzboi mondial: evreii le-au artat o simpatie deosebit si i-au fcut s nteleag c erau asteptati. Aceasta arat deplin c evreii de la noi nu erau cu nimic legati de interesele neamului romnesc. n Franta evreii n ultimul rzboi au luptat subversiv alturi de francezi contra n emtilor ocupanti; la noi l sabotau pe Antonescu si noaptea artau cu oglinzi prin h ornuri rusilor, americanilor si englezilor ntreprinderile industriale ce trebuiau bombardate. Acolo erau cu tara n care triau; aici erau contra trii n care triau, ns p ieteni ai celor ce o loveau. Ce-ar fi zis si ce-ar fi fcut francezii si englezii dac acolo evreii ar fi fcu t asa? I-ar mai fi luat n brate? Sau i-ar fi strpit definitiv? Unde mai pui c dup rzboi, n prima parte a guvernrii comuniste la noi, n posturi f oarte puternice, ca ministri, prefecti de judete, deputati, etc., tot ei au fost , si s-au artat dusmani de-a dreptul ai neamului romnesc, rusofili pn-n mduva oaselor , voind alterarea culturii noastre, slavizarea ei si a noastr? Iar unii prefecti evrei n-au vrut s primeasc ordine de la Bucuresti, ci cereau n judetele lor ordine din Moldova de sub administratia sovietic. Iar n foametea din Moldova din 1946 vag oanele cu gru si fasole trimise ca ajutor nfometatilor moldoveni de ctre romnii milo stivi erau dirijate de evrei spre Constanta pentru a merge n Israel, desi Israelu l nu ducea lips de alimente. Dar evreii nu uitau c sunt evrei si nu romni. n acest timp obrznicia lor era imens. Romnii erau intimidati. Ei, asociati cu u ngurii din cadrele de sus ale Partidului, dictau treburile la noi. Evreul tipograf Teohari 36 AMINTIRI DIN NTUNERIC Georgescu era ministru de interne si omul ce nspimnta mai mult lumea la noi. Evreic a Ana Pauker, o desfrnat notorie, era ministru de externe de-o impertinent si nerus inare fr egal. Vasile Luca, secui din judetul Trei Scaune, maghiarizat, prietenul evreilor, era ministru finantelor. Emeric Sipos, ungur de la Oradea, jidovit, er a seful Ardealului. Liuba Chisinevski de la noi era verisoar primar cu doamna Stal in (si aceast evreic era din familia Cagnovici) si avea telefon direct cu casa lui Stalin. Ea cu brbatul ei, simtindu-se "tari" la noi prin aceast relatie, au fcut n acest timp un ru enorm neamului romnesc. Ei agitau, presau si cereau noi si noi co ndamnri la nchisoare pentru "curtirea" atmosferei si pentru asigurarea bunei dezvol tri a "vietii" noi n Romnia.

Toti cei ce servir n diferite functiuni si demnitti erau pasibili de a fi ares tati acum fiindc au servit regimurile trecute. Evreii, la cererile rusilor, struia u s fie arestati toti fostii senatori, deputati, primari ai capitalelor celor 72 de judete ale Romniei Mari care nu s-au aranjat cumva cu Partidul Comunist pn n anul 1946. Toti cei ce au servit n politie si erau n viat, orict de mare ar fi fost grad ul lor, au fost ridicati si nchisi, nimeni n-a scpat. Evreii erau rzbuntori, tiau n no i ca n brnz; nselasem sperantele lor. Nu mai putea fi vorba acum de un Stat Israel n acest spatiu. Profesorul Roller dispunea ca un satrap de istoria neamului romnesc si o ndru ma pe directii noi. Profesorii universitari de istorie si cei de arheologie erau tinuti la posturi si mai ales scosi din posturi dup gustul acestuia. Se fcea o is torie nou. Nu trebuia s mai fim daco-romani, ci s cutm n istorie originea noastr slav anatismul lui slavizant, orb, a mers att de departe nct i-a suprat si pe rusi; se me rsese prea departe cu sacrificarea adevrului cunoscut de lumea civilizat. Iat, se s pune c n dezbaterile lui Roosvelt cu Stalin la Ialta acesta ar fi spus: "Romnia, ta r de origine slav", dar Roosvelt l-ar fi 37

Preot Nicolae Grebenea corectat si ar fi scris pe harta Romniei: "tar de origine latin, dar de moravuri sl ave". Deci si el stia de originea noastr. n sfrsit, Ilie Grmberg de la Bacu era spiri tus rector al Partidului n problemele juridice. Momentul le-a permis: ndat dup 1944 august, evreii sau suprapus peste neamul r omnesc. Ei dirijau toate. Marile reforme ce s-au fcut mai ales n 1948 poart amprenta spiritului lor extremist. Multi evrei de la noi, rusofili n extremis, credeau la acel ceas al istoriei c soarta lor si viitorul lor fericit de stpni ai lumii, visu l lor neschimbat, aceast himer dup care au alergat si mai alearg nc, si care i-a zpci i i-a mpins la excese, sunt legate de soviete; deci ntrirea acesteia trebuia urmrit p este tot. Ialta, cu sacrificarea Europei, a fost rezultatul acestei conceptii de oarece toat conducerea Statelor Unite ale Americii era atunci evreiasc sau dominat de evrei. n anii 1945-1946 un refugiat moldovean ce fugise din cauza rzboiului n Oltenia sau Transilvania, nu se putea ntoarce acas n Iasi, bunoar, sau n alt oras moldovean f o autorizatie special a evreilor care erau stpni la Prefectur, la Primrie, la fisc, l a Politie, peste tot. Toat viata de la noi era ndrumat de ei. Atunci, la ndemnul ungurilor cu care colaborau perfect la noi, ne-au schimba t numele dup forma maghiar: nti numele de familie, apoi prenumele (numele de botez): Antonescu Ion si nu Ion Antonescu, Goga Octavian si nu Octavian Goga, Petrescu Gheorghe si nu Gheorghe Petrescu cum erau si trebuie s fie numele noastre ca la t oate popoarele neolatine. Tot atunci unii dintre ei, nestiind limba romn si nuantele ei, dar venind din Germania si stiind c "von" nseamn "din" l-au generalizat la noi peste tot; astfel avem ciocan din lemn, ciocan din fier, cmas din mtase, etc., nestiind c noi avem si pe "din" si pe "de". Astfel romneste este: "ciocan de lemn", "cizme de piele", "g hete de cauciuc", "vin de struguri", nu 38 AMINTIRI DIN NTUNERIC "din"... Au creat o confuzie si o falsificare a limbii noastre de care pn astzi uni i nu s-au dumirit. Iat: voind s arate nceputul unei lucrri ei au introdus termenul "de la bun ncepu t"; dar acest termen produce confuzie pentru c acel nceput poate s fi fost bun, dar poate s fi fost si ru sau prost inspirat; si atunci cum mai faci deosebirea ntre nc eputul bun si nceputul ru? De aceea romnii au forma simpl pentru nceput: "La nceput", "La nceput a fcut Dumnezeu cerul si pmntul" (Facere 1,1); n latineste "ab initio", si mplu, fr complicatie: "la nceput". Dar ca s se vad cu ce suflet lucrau evreii la noi, n acei ani de grbite transfo rmri de dup rzboi, relatez un caz ce mi s-a comunicat de un prieten avocat din Iasi , Gheorghe Marcovici. Au fost invitati trani din judetul Iasi s vin pentru a primi pmntul ce s-a luat de la boieri. Dup ce au venit vreo dou mii de oameni au fost dusi

si bgati ntr-un tren de vite si nchisi acolo; trenul urma s plece n Uniunea Sovietic; oamenii ar fi trebuit s fie acolo mn de lucru. Dndu-si seama de nselarea si situatia n care se gseau, oamenii au nceput s urle si s bat n vagoane; un cpitan auzind si af despre ce este vorba s-a dus la seful grii si l-a silit s descuie vagoanele si s de a drumul oamenilor. Faptul era opera evreilor: le trimitea rusilor mn de lucru. Aceast atitudine a evreilor a durat pn ctre sfrsitul anului 1948, cnd niste rabin i din Apus trecnd pe la noi si vznd ce fac confratii lor, speriati de urmri, i-au nde mnat la o corectare a atitudini lor fat de noi, ceea ce mai multi au si nceput a f ace, dar nu si cei din conducere. Abia n 1952, cnd Stalin, datorit dezvoltrii n Uniun ea Sovietic a unor sentimente profund antievreiesti, tinu un discurs fulminant co ntra evreilor au mai ncetat excesele. Atunci evreii din spatiul est european au i ntrat n panic, socotind c un pogrom contra 39 Preot Nicolae Grebenea lor poate ncepe ndat; doar atunci s-au mblnzit si au renuntat la atitudinea lor obraz nic sfidtoare. ndat dup aceasta au czut de la putere Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luc a si altii. Conditiile n care se dezvolta viata la noi, cnd statul fcea totul, si comertul si industria, evreii nemaiputnd face ei acestea pe cont propriu, au dus la lichi darea evreilor din Romnia. Azi abia se mai gsesc vreo 33.000 de evrei la noi. Unii au plecat n America, altii n patria lor, ca mnati de o putere creia nu-i putur rezis ta. Astfel Partidul Comunist a rezolvat n chip fericit, fr msuri represive, problema evreiasc n Romnia. Piatra Neamt, 31 iulie 1989. MICAREA LEGIONAR - GARDA DE FIER Dup aceast digresiune necesar m ntorc acum la Miscarea Legionar - Garda de Fier. Ea exercita n 1936, dar si nainte, o influent extraordinar asupra tineretului l iber si necorupt. Corneliu Zelea Codreanu, seful ei, avocat cu o licent n drept luat la Facultat ea de Drept din Iasi si cu un doctorat n drept nceput n conditii grele de trai, n li psuri, la Grenoble n Franta, era privit de tineret cu o admiratie crescnd din an n a n. Era un erou, robul unei cauze: salvarea Romniei din minile evreilor, salvarea s ufletului romnesc ce se pervertea lent de pres, de scrierile evreiesti si de tot d uhul ebraic ce desfsura o actiune de desprtire de valorile romnesti autentice, mpingn d la un materialism deghizat si la ateism. Forta lui moral uimea. Un aer mistic mpresura actele lui. Brbat frumos ca un p rint de legend, bine legat, mbrca costumul national, cu suman n loc de palton, avea o privire 40

AMINTIRI DIN NTUNERIC ptrunztoare care te sfredelea pn n adncul sufletului. Multi oameni ce au stat linistit i n fata altor semeni sus-pusi, n fata lui aveau trac. Era un om uimitor! Trecutul lui de lupt, nc de cnd terminase Liceul Militar de la Mnstirea Dealu, er oismul lui n atitudini, demnitatea lui nalt, toate actele lui strneau interes si ent uziasm. Vorbea putin. Geniul lui a fost organizarea. n 1936 avea n jurul lui un numr impresionant de oameni de mare calitate spirit ual si de o fort moral rar ntlnit. Toti erau lupttori. Trebuiau s cucereasc masele l gramul legionar nationalist si crestin. Corneliu Zelea Codreanu nu publicase nc un program al Grzii de Fier, dar toat l upta lui se ducea pe directia crerii unui nou tip de romn: viteaz, energic, corect , dezinteresat, ce trebuia s lupte pentru reintegrarea romnilor n drepturile lor si cucerirea puterii economice din minile evreilor foarte bogati. Miscarea avea un caracter antisemit, antimaterialist. Ea lupta mpotriva tutu ror politicienilor corupti din Romnia. Corneliu Zelea Codreanu spunea: "Vrem s ntoarcem neamul cu privirile spre Dum nezeu".

Miscarea a nceput n 1936 un comert romnesc care se impusese si mergea minunat. eful lui era Viorel Trifa, licentiat al Faculttii de Teologie de la Chisinu. n Bacu si n alte cteva locuri erau "ntreprinderi" ale comertului legionar ce se ntindea tre ptat si n alte locuri. "Vnztorii" erau de multe ori studenti sau licentiati. Cteodat doamna X rmnea mirat cnd afla c cel ce i vnduse marfa si s-a oferit s-i duc pachetul era licentiat sau chiar doctor n vreo stiint. La tejghele s-au vzut atunci, pentru prima dat la noi, fete si doamne din fam ilii princiare, bogate, vnznd n secret si fr publicitate, ca niste anonime, mrfurile c e se gseau n prvliile n care lucrau fr plat. Era ceva cu totul nou n societatea romneasc si strnea 41

Preot Nicolae Grebenea surprindere si admiratie. * Deci am intrat n Miscarea Legionar n 1936. Eram de 31 de ani, plin de vigoare, dornic de munc si de afirmare. nvinsesem rezervele si am intrat plin de avnt si cu tot sufletul. Legionarii erau constituiti atunci n unitti mici numite "cuiburi". Am organiz at n Bicazul ardelean primul cuib legionar. Eu eram seful cuibului. Ne ghidam dup "Crticica sefului de cuib". Era o crticic plin de principii morale, politice, sociale, toate de o rar frumu sete. Era o crticic educativ, ce trebuia s creasc un ins menit s fac totul pentru tar eci nu pentru el si pentru familia lui, ci pentru tar. Cuibul era alctuit din 12 membri plus seful. Propaganda se fcea mai ales prin marsuri si cntece. n cntece erau uneori expuse telurile legionare. Am plecat si eu la "cuceriri" prin sat si satele vecine. Marsurile le fceam dup-masa, dup programul scolar, cci aveam si un post de nvttor Bicazul ardelean, pe lng cel de organizator al parohiei ortodoxe ce urma a se nfii nta aici. Mergeam cntnd. Cntecele erau frumoase si variate, cu o tent nationalist er oic. edinta se deschidea cu un jurmnt ce se fcea cu bratul sus, ndreptat simbolic spr e nltimi si care exprima hotrrea de a nu fi trdtor. El se termina cu exprimarea: "Triasc Legiunea si Cpitanul". inuta oficial legion arului era cmasa verde si cu centura cu diagonal. Cntecele erau creatiile mai multora, dintre care cele ale marelui poet Radu Demetrescu Gyr erau mai presus de celelalte si de un avnt deosebit. Poezia lui "Sfnt tinerete legionar", de o vigoare 42 AMINTIRI DIN NTUNERIC tinereasc si de o lumin angelic, a fost declarat drept imn legionar. Nici o sedint nu se tinea fr a se cnta acest imn. Iat-l: SFNT TINEREE LEGIONAR Sfnt tinerete legionar, Cu piept clit de fier si sufletul de crin Cu iures ne'nfrnat de primvar Cu fruntea ca un iezer carpatin, Cu bratele suim n soare Catapetesme pentru veac; Le zidim din stnci, din foc, din mare i, drz le tencuim cu snge dac... Refren: Garda, Cpitanul Ne preschimb'n soimi de fier. ara, Cpitanul i Arhanghelul din cer Moartea, numai moartea legionar Ne este cea mai scump nunt dintre nunti, Pentru Sfnta Cruce, pentru tar nfrngem codrii si supunem munti; Nu-i temnit s ne'nspimnte, Nici chin, nici viforul dusman;

43

Preot Nicolae Grebenea De cdem cu toti, izbiti n frunte, Ni-i drag moartea pentru Cpitan! Refren Sfnt tinerete legionar, Suim biserici, stm viteji n nchisori... n prigoana orisict de ar Cntm si ne gndim la Nicadori, Purtm n crivt si n soare Lumini pentru biruitori, Pe u cei viteji zidim altare i-avem doar gloante pentru trdtori! Refren Cnd legionarii au avut morti n lupt, cum au fost avocatii Ion Mota si Vasile M arin, care au murit n Spania n 1937 n lupta contra comunismului, s-a hotrt ca n deschi derea sedintei s se fac pomenirea mortilor care cu sufletele lor erau prezenti si mergeau n lupt cu cei vii. De aceea se spunea: "Mota prezent! Marin prezent!". Mortii totdeauna n rnd cu viii. Astfel o sedint aprea ca o cuminecare cu tot sufletul neamului romnesc din t otdeauna si de acum. Era aici o not mistic ce lega pe cei vii de toti cei morti di n snul neamului: o nfrtire cu strmosii nostri. Pmntul patriei primea un nimb de sfintenie, pentru c n el erau ngropati toti nain tasii si n el a rnduit Dumnezeu s se nasc neamul nostru. Dac Dumnezeu ar fi voit altf el, atunci neamul nostru s-ar fi nscut n alt parte. Dar fiindc el s-a nscut aici, nseamn c asa a binevoit 44

AMINTIRI DIN NTUNERIC Dumnezeu s fie, si deci a apra acest pmnt era o necesitate: a mplini o hotrre a lui Du nezeu. Deci lupta pentru aprarea patriei, pe lng celelalte motive, ca bunoar nevoia u nui teritoriu pentru existenta si trirea neamului, primea si un caracter religios - mplinirea voii lui Dumnezeu. Trebuie s amintesc c cei cinci membri ntemeietori ai Legiunii Arhanghelului Mi hail, ce s-ar putea numi printii fondatori, purtau la piept un sculet cu pmnt luat d in locurile n care s-au dat luptele mari ale voievozilor nostri pentru aprarea pat riei. Din cuibul meu fceau parte trei nvttori din satele vecine cu Bicaz-centru, unul bun cntret si organizator de coruri, altul un bun viorist, iar al treilea, un con stean, toti plini de visul crerii unei Romnii legionare, frumoase si pline de lumin. Mai era un vice-notar la primrie, iar ceilalti erau trani tineri. Ajutat de e i, pregteam sptmnal un program cultural religios, cu serbare ce se tinea pe sate pen tru luminarea mintii poporului si pentru cunoasterea noastr. Nu am adoptat n propagand metoda criticrii altor partide si a laudei Miscrii Le gionare. Am considerat c e mai bine a expune programul nostru numai pentru a arta situatia trii coplesit de jidani, care erau sprijiniti de cei din afara Romniei. Artam metodele evreilor de corupere a administratiei judetelor: prefecti, le giuni de jandarmi, deputati si senatori, care prin Cahal7 le cumprau bunvointa pri n daruri, invitatii la mese bogate, iar dac erau masoni, prin ordine ce le primea u de la alti masoni evrei superiori n grad. Astfel ei deveneau inofensivi n raport cu tribulatiile lor. Artam c trebuie s aprm valorile nationale, culturale si credint a noastr, c unii romni s-au 7 Organizatie evreiasc avnd misiunea de a apra interesele tuturor evre ilor din zon. 45 Preot Nicolae Grebenea jidovit si sunt pierduti pentru neamul romnesc, sunt ca niste evrei "sintetici", c trebuie s crem un om nou, deosebit de cel de azi de la noi, dar si de cel din Apu sul Europei, precum si de cel creat la rusi, un romn adevrat, care trebuie s ntrupez e toate virtutile mari ale neamului: vitejie, spirit de sacrificiu, credint, core ctitudine, iubire de Dumnezeu, de oameni si de tar. Au fost sptmni n care am fcut zilnic marsuri de propagand de 20 si 25 kilometri, dup ce fceam orele de scoal, fr s fiu obosit, desi rmnea putin timp de dormit. Ce nseamn tineretea entuziast robit de un ideal frumos si dezinteresat! Nici ob oseal, nici tristete, ci bucurie si voie bun. Nu am reusit s formez n multe locuri "cuiburi" noi, ntregi, dar am cstigat adez

iuni active si nu sentimentale, si ntelegere pentru problemele legionare. Pn si sec uii din Mures si Ciuc priveau cu atentie si admiratie "fenomenul legionar". N-am amestecat politica n scoal. Am considerat c un copil e cu totul nevinovat si el nu trebuie s simt o asuprire pentru c e evreu. El poart chipul si asemnarea lu i Dumnezeu n el si pentru asta trebuie privit cu respect. Cum s-l prigonesti atunci! Pe de alt parte, socoteam c problema evreiasc la noi nu se poate rezolva asuprind niste copilasi. Printii lor erau mirati cci vedeau c fac propagand legionar si totusi vedeau c co piii lor m iubesc. De aceea se ntrebau: "cum e cu putint aceasta?" De mai multe ori mi-au adus multumiri. Evreii din satele Bicazului ardelean nu erau niste oameni bogati. Ei aveau niste prvlioare sau lucrau la joagrul forestier din localitate. Deci nu fceam o prop agand contra acestor oameni simpli. Lupta se ddea contra marilor industriasi si comercianti 46 AMINTIRI DIN NTUNERIC evrei, contra spiritului lor distructiv mercantil si abject. Marile transformri pe care le urmrea Miscarea Legionar nu urmau a se face prin tr-o revolutie violent si agresiv, care era metoda comunistilor de peste tot, ci p rintr-un proces lent al adoptrii ideilor legionare de ctre poporul romn, printr-o ntr ire a constiintei nationale, prin crearea unui om nou ce nu admite compromisuri cu evreii. Dac acest proces poate fi numit o "revolutie", atunci aici este o revo lutie a spiritului romnesc, o ntoarcere a romnului spre el nsusi, cu cresterea virtu tilor lui nationale si crestine. Cum propaganda legionar o fceam si n afara Bicazelor, de la Centru a venit nain tarea mea la gradul de "sef de sector". Eram seful sectorului Tulghes. eful judetului era profesorul Iosif Duma, profesor n Gheorghieni, ce preda ro mna si franceza si care la examenul de capacitate a iesit primul pe tar. Cu el ntretineam relatii camaraderesti si de la el luam ordinele ce veneau d e sus, precum si materialul de propagand legionar. Era un om plcut si ntelept, cumpta t si neexcesiv, si tenace. La Miercurea Ciuc, capitala judetului Ciuc, ca sef de sector era Horatiu Co mnici, de profesie avocat. Alte sectoare legionare nu erau n judet, cci n satele sec uiesti noi nu fceam propagand legionar. Materialul nostru de propagand era foarte atractiv: foi volante mari cu feci ori mbrcati national ce plecau la sap sau fete tinere care n costumele lor albe cu s eceri n mini. Erau colorate viu si fceau plcere. Se vedea n ele vigoarea tineretii. Dar mai erau si cteva gazete si reviste legionare. Prestigiosul ziar "Cuvntul", al crui director era marele Nae Ionescu, profeso r de logic si metafizic la Bucuresti, sprijinea acum pe legionari. ncrederea n legionari crestea treptat. Spiritul legionar se 47

Preot Nicolae Grebenea infiltra lent n masele romnesti. Dar n multe sate opozitia de a ptrunde era att de ma re nct trebuia s fii un viteaz ca s risti s pleci n propagand si s te lupti cu jandar , ce primeau ordine ca peste tot s mpiedice propaganda legionar. De aceea legionari i plecau n grupuri, n echipe, ca s poat nfrunta jandarmii care le interziceau accesul n sat. A fost si o echip a "mortii" n care cei ce au intrat erau hotrti s mearg pn la s ificiul suprem n propaganda lor. Ei au nceput s fie temuti fiindc afirmau c vor pedep si sever cnd vor veni la putere pe toti trdtorii poporului romn, pe toti "vndutii". S e zvonea, (cci niciodat conducerea legionar n-a declarat oficial aceasta), c legiona rii au format "listele negre" cu numele celor ce urmau a fi ucisi la venirea la putere a Miscrii. Acest lucru a nceput s umple de spaim pe unii potentati din clasel e de sus ale societtii si, ca urmare, s-i nversuneze s lupte cu furie, contra legion arilor. Legionarii n deveniser 1937 o fort. Aveau organizatii n toate judetele, un corp legionar muncitoresc, o pres a lor, o disciplin sever, un tineret care rspundea uni

tar si imediat la orice comand a Cpitanului. Regele Carol al II-lea, privind unele manifestri legionare, ar fi spus: "Nu mi-e team de numrul lor, dar m ngrozeste ordin ea lor." n Miscarea Legionar era si o organizatie a tineretului: elevi, studenti, etc. Tinerii alctuiau "Frtiile de cruce", cu o conducere a lor, subordonat conducerii g enerale. Educatia lor se fcea n chip deosebit de restul Miscrii si un comandant leg ionar nsrcinat special comanda Frtiile de cruce. Tnrul nscris n Frtii trebuia s cuge n fiecare zi s fac o fapt bun. Urma s se fac alegeri. Toate partidele erau n campanie electoral febril. Astfel, n 1937, spre sfrsitul anului, era termenul alegerilor. Liberalii lui Ttrscu conducea u. Am intrat si eu ntr-o activitate sustinut de zi si noapte spre a avea n 48

AMINTIRI DIN NTUNERIC Bicaz ct de ct, un succes electoral. Regele tinea cu Ttrscu si dorea s ias n alegeri. Spre a mpiedica agresiunile dintre partide n propaganda lor si n alegeri, ca s fie pace ntre oameni, Codreanu a propus un cartel tuturor partidelor politice: s n u se combat n propagand, s nu se lupte ntre ele, ci fiecare s afirme programul su si a tfel s asigure libertatea alegerilor si s se sprijine mpreun cei cartelati. Era ceva nou si binevenit. Partidul National rnesc, Gheorghe Brtianu cu Partidul su Liberal, si nc cineva, nu-mi mai amintesc exact, au ncheiat acest cartel. Cu toate strduintele si unele ingerinte oficiale, liberalii n-au reusit s ia 40% din voturi care le-ar fi asigurat guvernarea, si au czut n alegeri. Ei au obti nut 39,6%, trnistii 24% si Miscarea Legionar 16%, iar toate celelalte partide, rest ul. Deci Miscarea se apropia de guvernare ca al treilea partid din tar. Cei ce re useau n alegeri s ia 40% luau o "prim", adic 20% din voturi. OCTAVIAN GOGA - PRIM MINISTRU Regele nsrcin pe Octavian Goga cu formarea noului guvern ce trebuia s fac aleger i noi. El era unit cu A. C. Cuza, seful Ligii Aprrii Nationale Crestine, partid de dreapta. Regele ns i-a impus lui Goga ca Ministru de Interne pe Armand Clinescu, r upt de la trnisti, si pe nc dou persoane. Alt propagand electoral ncepu n tar, dar cam agitat. Ministrul de interne provoca Asta era misiunea lui cerut de rege. Regele dorea ca n alegeri s se nasc o lupt ntre legionari si cuzisti, si el, n nu mele pstrrii ordinii, s declare dictatura, visul lui: s guverneze el. Dar n-a reusit . Codreanu a nteles gndul miselesc al regelui si a ndemnat pe legionari s 49 Preot Nicolae Grebenea nu se lupte cu nimeni si, unde nu se poate altfel, s se retrag, cci el avea informa tori chiar de la Palatul Regal. Am nceput si eu actiunea cu fervoare si cu o nou pasiune. Am fost impresionat de faptul c chiar unii secui m-au ntrebat dac pot vota cu legionarii si "dac pot fi primiti si ei n legiune". n satul Ditru, jud. Mures, trei familii de secui au trec ut la Biserica Ortodox ca "s poat fi mai aproape de romni", mi-au spus, si s poat fi p rimiti n Legiune. Propaganda electoral mergea n liniste, cu toate provocrile lui Clinescu, iar de zordini mari nu se mai produceau. n dou ntlniri dintre Goga si Codreanu, Goga a fost informat de intentia si planul perfid al regelui si astfel au fost evitate dezo rdinile. Regele turba. Paranoic, a intrat ntr-o furie de om nebun si la 9 februar ie 1938 l-a rsturnat pe Goga de la guvern, cnd abia mplinise 40 de zile de guvernar e, fr a mai face alegeri. Proclam dictatura la 10 februarie, suspend Constitutia, puse pe Patriarhul Mi ron Cristea prim-ministru, iar pe Armand Clinescu ministru de rzboi, de interne si de instructie public. Puse Statul s nfrunte Natiunea. Acest act politic s-a datorat fricii de legionari, interventiei francmasone riei si dorului de putere al lui Carol al II-lea. Protestele partidelor politice si ale opiniei publice n-au contat. Patriarhul era un paravan al dictatorului. Fruntasii legionari au fost arestati si bgati n dou lagre: unul la Vaslui, iar

al doilea la Miercurea Ciuc. Aceasta s-a produs n aprilie (cnd au fost arestati si Nae Ionescu si Mircea Eliade care erau ncadrati n Miscare, Nae Ionescu de prin 19 32-1933, iar Mircea Eliade de prin 1935-1936). S-a declarat starea de asediu si a urmat un regim dur. Am ncetat activitatea politic, dar am sporit activitatea scolar si cultural re ligioas. Multi prefecti militari. Un nceput de teroare. 50 AMINTIRI DIN NTUNERIC Se gsi prilejul ca seful legionarilor, Corneliu Zelea Codreanu, s fie dat n ju decat de ctre Nicolae Iorga pentru ultragiu si s fie condamnat la 6 luni de detenti e. Iar ticlosul de Clinescu i-a nscenat un proces de nalt trdare si l-a condamnat la z ece ani de temnit grea. Lumea vuia, dar era tinut strns; Armand Clinescu fu numit "o mul de otel". Sutele de avocati din tar ce voiser s vin s apere pe Corneliu Zelea Cod reanu au fost mpiedicati s se prezinte. L-au judecat militarii. inuta lui la proces , demnitatea atitudinii, tria aprrii nevinovtiei sale, toate au fost zadarnice. Neme rnicii l judecau, dusmanii exaltau, legionarii plngeau. Cine era cel ce l aducea la judecat si la moarte? Armand Clinescu, mare electo r si demagog n Arges. Avocat chior, pirpiriu, avnd ca sotie evreica Adela, om gata la orice tranzactie murdar, inteligent, cu o licent si dou doctorate, dup cte se spu nea. Motii din Muntii Apuseni au avut un mare proces cu niste evrei ce exploatau pdurile din muntii lor fr s mai fac plantatii, muntii devenind golasi, si au cerut s intre n posesia muntilor ca s nceteze aceast exploatare nesocotit. Grupul de evrei se numea Tishler-Mor. Procesul mergea de ani de zile si, desi motii aveau dreptate , nu-l cstigau. Se amna mereu. Avocatii romni considerau o rusine s apere pe acesti evrei mpotriva motilor. S-au gsit totusi doi oameni care s o fac: Armand Clinescu si Petru Groza. Petru Groza, avocat foarte bogat din Hunedoara, satul Bcia, la care venea ajutorul rosu pentru comunisti si care n 1945 va fi prim-ministru n primul g uvern comunist. Romnii i-au numit: "doi netrebnici". Desi n cercurile legionare, Codreanu a condamnat atacul Abisiniei de ctre ita lieni si ocuparea ei; desi el nu a mers n Germania ca nu cumva s se trag concluzia c este finantat de Germania, a fcut afirmatia: "Cnd Miscarea Legionar va birui, n 48 de ore va intra n Axa Roma-Berlin." Asta o spunea cu 51

Preot Nicolae Grebenea privire la lupta contra comunismului n momentul acela Germania se ridicase foarte mult. n ea se dezvolta un spirit nationalist si revansard. Filosofii national-socialismului german, doctrina Sta tului German de atunci, au afirmat ideea superiorittii rasei germane fat de celela lte rase, superioritate ce vine, spuneau ei, din sngele nobil al poporului german . Aceast idee, sau mai bine zis doctrin, si-a nsusit-o integral Hitler si partidul su. Dar ea constituia o amenintare a stabilittii mondiale, a pcii, a status-quo-u lui lumii. Era de fapt premisa unui nou rzboi mondial. Din moment ce esti superio r ti se ridic, ipso facto, pretentia s conduci, s te ridici deasupra celorlalti. Pr esa german vorbea de nevoia Germaniei de "spatiu vital", deci de terenuri din afa ra Germaniei. Ea formulase dictonul: "Drang nach Osten"8. Deci Polonia si alte s tate de acum erau vizate. Unde mai pui cntecul care suna pe buzele nemtilor "Deut chland ber alles".9 Desi Hitler declara: "Sunt profet, nu va fi rzboi", el pregtea asiduu rzboiul, iar lumea si ddea seama de aceasta, mai ales c n "Mein Kamf"10 Hitler artase nevoia Germaniei de a se revansa. n aceste mprejurri, pozitia Romniei era urmrit cu interes din toate prtile. Franta si Anglia, state ce ne garantaser granitele prin ntelegeri speciale, s e temeau de Miscarea Legionar. Se temeau de un rzboi dar nu erau pregtite pentru el . Miscarea Legionar era urmrit de Franta si Anglia cu o team crescnd cnd o vedeau a ropiindu-se de guvernare.

Ca urmare, la ndemnul francmasoneriei, dictatura si-a 8 mpinge spre est. 9Germania peste toate. 10 Lupta mea 52

AMINTIRI DIN NTUNERIC ndreptat forta contra Grzii de Fier, declansnd prigoana. Codreanu a fost arestat. D in nchisoare a transmis ordinul: "La pmnt! Nimeni nu atac si nu rspunde la atacuri". De aici mpotriviri ale unora si ncordare. Vasile Cristescu, comandant legionar, pr ofesor, ce urma s ia comanda Miscrii dup Codreanu, nconjurat n cas de politie, n-a voi t s se lase arestat si a fost mpuscat. Horia Sima, ascuns, a luat comanda. Profesor de filosofie foarte capabil av ea din pcate, un spirit nclinat spre terorism. n acest timp eu am ncetat orice activitate politic, ca s nu m expun si mai ales s nu expun pe altii prigoanei. Pentru a m supune ordinului Cpitanului de a nu activ a, continuam activitatea de organizare a parohiei ortodoxe din Bicaz si activita tea scolar. Vacanta de var o fceam n Rsinari, iar n septembrie m rentorceam la Bicaz. N LAGR LA VASLUI Clinescu ordon noi arestri n septembrie. Pe neasteptate, am fost arestat de jan darmii din sat, permitndu-mi-se s iau cteva haine de schimb, dar nu si ceva de mncar e, si scuzndu-se - cci am avut raporturi bune cu ei - am pornit pe jos, cum era or dinul, spre Gheorgheni. Ploua. M-a udat tot. Neam oprit la sectia de jandarmi di ntre Bicaz si Gheorghieni, unde plutonierul major m-a mustrat si m-a ocrt mult c fa c parte dintre niste "derbedei". Am dormit acolo ntr-un frig neasteptat la sfrsitu l lui septembrie. A doua zi m-am dus la Legiunea de jandarmi din Miercurea Ciuc. Comandantul, locotenent-colonelul Georgescu, om pe care l cunosteam si cu care a m stat mpreun la mas si dovedise o atitudine de omenie si bunvoint, m anunt c voi mer lagr la Vaslui. Mi-a cerut s renunt la Miscare, c m elibereaz. Eu ns am refuzat 53 Preot Nicolae Grebenea a da o asemenea declaratie. Mi se prea josnic, neloial, era ca o dezertare si n-am putut-o da. n dub, spre Vaslui, erau prietenul meu Horatiu Comnici, doctorul Bucur din Mures si multi altii, toti tineri. Rcisem si tuseam. Doctorul Bucur constat o congestie pulmonar. Horatiu avea un rucsac si o traist de alimente si, printre acestea, medicame nte si injectii pentru plmni. Dar doctorul Bucur a spus c nu e demn de un lupttor s-s i sparg vinele cu injectii. El se va vindeca cu hran de la Horatiu, cu voie bun, en tuziasm si cntece. Am fost de acord si am refuzat injectiile. Curnd m-am refcut. Lagrul era ntr-o scoal cu curte larg si loc de plimbat prin grdin. Aici am dat de primii "confiscati": vreo sut optzeci. Cu noii veniti numrul, cred c trecea de 400 . Seria venit cu mine era alctuit din legionari de mna a doua. Cei gsiti aici erau de mna nti: comandanti legionari plini, comandanti ajutori, lupttori decorati de Cpitan, profesori universitari, ctiva colonei, poetul si prof esorul universitar Radu Gyr. ntre ei si domnul avocat Georgescu, originar din Poi ana Sibiului, fcnd parte dintre cei cinci ntemeietori ai Legiunii Arhanghelului


Recommended